Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA MARITIMA

CONSTANTA

PROIECT
MANEVRA DE
ACOSTARE/PLECARE A NAVEI

Profesor Coordonator: Masterand:


P. CHITU POPA VASILE

MANEVRA DE ACOSTARE/PLECARE A NAVEI LA/DE LA


CHEU (DANA, DANA DUBLA)

Manevra de acostare si plecare

Generalitati

1
Poate fi definita ca manevra de dispunere lina a navei la cheu, debarcader, mal
neamenajat sau la alta nava, cu bordul, prova sau pupa si fixarea ei la locul acostării cu
ajutorul paramelor.

Prezintă grad sporit de dificultate, solicitând cunoaşterea calităţilor manevriere ale navei
si deprinderi marinăreşti. Orice erori in timpul manevrei datorate necunoaşterii sau
aprecierii greşite a inerţiei navei, acţionarii greşite a motorului sau neaprecierii vitezei,
direcţiei si forţei vântului sau curentului, pot duce la avarierea navei sau a navelor din
zona.

Scopul manevrei de acostare este asigurarea staţionarii in siguranţa a navei, pe timp bun
sau pe timp rau.

Viteza de manevra diferă de la caz la caz, de la nava la nava, dar trebuie aleasa astfel
incat nava sa poată manevra uşor si sa fie oprita in timp cat mai scurt.

La acostare pe langa calităţile manevriere ale navei tot timpul se va tine cont de
vânt si curent urmarindu-se ca forţa acestora sa fie folosita in ajutorul manevrei si
nu manevra sa lupte imvotriva lor.

Acostarea/plecarea ambarcaţiunii la cheu

Ca principiu general, in cazul acostării cu bordul, nava se apropie de cheu sub un unghi
ascuţit pentru a atenua forţa de lovire a provei in cheu.

Fazele acestei manevre sunt:

-pregătirea bordului in care se acostează prin scoaterea in afara bordului a baloanelor de


acostare;
-reducerea treptata a vitezei;
-orientarea navei sub un unghi de 20-30 grade spre locul unde va atinge cheul;
-stoparea maşinii si guvernarea numai din inerţie pana la locul de acostare;
-ajungerea la locul de acostare, darea paramelor de legătura prima data in sectorul prova,
după care cu ajutorul cârmei si motorului nava se aduce paralel cu malul si se leagă si
pupa;
-asigurarea staţionarii navei in siguranţa prin darea unui număr suficient de parame de
legătura.
Pentru efectuarea manevrei de plecare se executa următoarele faze :

2
-se îndepărtează pupa de cheu pentru a proteja cârma si elicea;
-se acorda atenţie spaţiului de manevra pentru a nu lovi navele din jur;
-de îndată ce pupa s-a deschis suficient, se moleaza legaturile din prova si motorul se
acţionează uşor inapoi;
-odată nava depărtata de cheu se stopează maşina si se orientează prova spre locul de
ieşire după care motorul se cuplează la uşor înainte;

Acostarea/plecarea ambarcaţiunii la mal neamenajat

Aceasta manevra se va realiza numai pe timp bun si atunci când situaţia o impune.
Trebuie cunoscuta adâncimea apei si configuraţia/consistenta malului. Nava se va orienta
contra curentului si se va apropia incet de locul de acostare, sub un unghi ascuţit, sondând
permanent adâncimea apei.
Odată ajuns la o distanta corespunzătoare de mal se dau legaturile din sectoarele prova si
pupa. Daca ambarcaţiunea nu se poate apropia sau lipi de mal pentru a permite
urcarea/coborârea persoanelor se va folosi o schela de acces.

Fazele operaţiunii de plecare de la mal neamenajat se vor succeda astfel:

-se moleaza legaturile din pupa pentru a deschide pupa si a proteja cârma si elicea;
-când pupa s-a deschis suficient se acţionează motorul la inapoi si se moleaza legaturile
din prova;
-se stopează motorul si din inerţie, cu ajutorul cârmei, prova se orientează spre ieşire
după care motorul se cuplează uşor înainte.

Acostarea/plecarea ambarcaţiunii la o nava in marş

Este o manevra dificila, cu un grad sporit de risc, nu se recomanda dacat celor care au
acumulat suficienta practica marinăreasca. Pe timp rau aceasta manevra trebuie pe cat
posibil evitata.
Nava la care urmează a se acosta reduce viteza iar direcţia este păstrată fara abatere.
Ambarcaţiunea va acosta totdeauna in bordul de sub vânt si cat mai spre centrul navei
pentru a evita efectul de aspiraţie produs de elice nava mai mare. După aceasta manevra
se pregătesc bandule si o parama vegetala ce se va transmite la bordul navei mari

Nu se pot impune reguli stricte pentru executarea unei manevre de acostare, ci se


pot enunta principii, deoarece este o manevra specifica fiecarui tip de nava.

3
Metodele clasice de acostare sunt:

- acostarea cu bordul la cheu fara utilizarea (cu utilizarea) ancorelor;

- acostarea cu pupa la cheu fara utilizarea (cu utilizarea) ancorelor.

Sunt cunoscute si cazuri particulare ale manevrei de acostare, cum ar fi:

- acostarea cu bordul la o nava acostata anterior (dana dubla);

- acostarea cu bordul la o nava ancorata;

- acostarea cu bordul la o nava în deriva;

- acostarea cu prova la cheu;

- acostarea cu bordul la o nava în mars;

- acostarea cu prova la pupa unei nave în mars.

În vederea acostarii, la bord se fac urmatoarele pregatiri:

- balansarea instalatiei de forta (vinci, cabestan);

- pregatirea instalatiei de ancorare;

- pregatirea parâmelor pentru legarea navei (gasele parâmelor se scot prin


urechile de parapet);

- pregatirea bandulelor;

- se verifica instalatia de guvernare si a mijloacelor de comunicare;

- se informeaza cartul la masini despre manevra de acostare;

- se numeste timonierul cel mai experimentat pentru a participa la manevra;

- se verifica daca pe cheu exista marinari care sa asigure manevrarea


parâmelor de legatura, iar în caz contrar, se va lasa barca la apa, al carui
armament asigura aceasta manevra.

. Manevra de acostare cu bordul la cheu


Acostarea navei poate sa se desfasoare atât în conditii de calm hidro-meteorologic,
cât si în conditii meteo nefavorabile.

4
Când acostarea se face pe vreme rea (sau daca nava va stationa mai mult timp), este
recomandat sa se fundariseasca ancora din bordul opus acostarii.

. FAZELE MANEVREI DE ACOSTARE

1 – pregatirea la bord pentru acostarea navei, etapa ce se desfasoara înaintea intrarii


navei în port;

2 – intrarea navei în port cu viteza de siguranta (manevra);

3 – orientarea navei spre locul de acostare:

a – într-un unghi ascutit cuprins între 5 si 10 grade, între axul longitudinal al navei si
cheu daca se acosteaza cu bordul corespunzator sensului de rotatie al elicei;

b – într-un unghi ascutit cuprins între 20 si 30 grade, când se acosteaza cu bordul opus
sensului de rotatie al elicei;

Orientarea navei spre locul de acostare

4 – stoparea masinii si folosirea cârmei pentru guvernare;

5 – apropierea provei navei de locul de acostare, darea legaturilor de la prova la


cheu si actionarea navei din masina si cârma pentru aducerea navei paralel cu cheul, apoi
transmiterea legaturilor de la pupa;

6 – asigurarea navei la cheu prin egalarea parâmelor si dublarea unor parâme la


nevoie.

5
ACOSTAREA CU BORDUL LA CHEU A UNEI NAVE CU O
SINGURĂ ELICE ÎN CONDIŢII DE CALM

Cazul acostarii cu bordul babord în conditii de calm.

Faza 1 – epuizata la intrarea navei în port.

Faza 2 – întoarcerea catre stânga si orientarea navei catre cheu.

Faza 3 – manevrarea cârmei pentru a mentine nava pe directia punctului de acostare


(stânga – zero – dreapta).

Faza 4 – când nava este orientata pe punctul de acostare se stopeaza masina, în


continuare se foloseste numai cârma pentru manevra.

Faza 5 – când distanta este destul de mica pentru a se bate bandula se trimit la cheu
de regula parâma si springul prova, care are rolul de o opri deplasarea navei în
continuare.

Faza 6 – manevra navei acum se face din masina si din cârma în vederea apropierii
pupei acesteia de cheu si transmiterea legaturilor.

Etapele acostarii cu bordul babord la cheu a unei nave cu o sigura elice în conditii de
calm

Cazul acostarii cu bordul tribord în conditii de calm.

- se apropie nava de cheu într-un unghi cât mai ascutit (50 – 100).

6
Etapele acostarii cu bordul tribord la cheu a unei nave cu o sigura elice în conditii de
calm

ACOSTAREA CU BORDUL LA CHEU A UNEI NAVE CU O


SINGURĂ ELICE PE VÂNT INTENS

6.2.3.1. Acostarea cu bordul la cheu a unei nave cu o singura elice

pe vânt dinspre larg

- când vântul este de forta mica manevra este usoara, apropierea navei de cheu
este influentata de vânt;

- când forta vântului este mare se recomanda sa fie fundarisita ancora din vânt.

7
Acostarea cu bordul la cheu în conditii de vânt dinspre larg

Acostarea cu bordul la cheu a unei nave cu o singura elice

în conditii de vânt paralel cu cheul

- apropierea de locul acostarii se executa cu prova în vânt, manevra fiind


asemanatoare cu cea efectuata în conditii de calm, diferenta consta în faptul ca
se transmite la cheu parâma prova pentru a opri tendinta navei de a se deplasa
înapoi, apoi se trimite springul prova;

- când situatia nu permite orientarea navei cu prova în vânt atunci aceasta se


va orienta cu pupa în vânt si se va deplasa cu viteza mica; când prova navei este
aproape de locul de acostare se transmite la cheu parâma pupa, iar ulterior
celelalte legaturi.

Acostarea cu bordul la cheu a unei nave cu o singura elice

pe vânt dinspre cheu

8
- manevra este asemanatoare celei pe timp calm, dar aceasta se executa cu
viteza mare, nava fiind orientata cu prova spre cheu; este considerata reusita
manevra, când s-au dat legaturile prova si pupa la cheu, ordinea fiind, mai întâi
prova si apoi pupa;

- când s-a reusit darea numai a springului prova, iar pupa nu s-a apropiat,
atunci se actioneaza nava din masina si cârma prin filarea springului prova;

- daca vântul este foarte intens si pupa navei nu poate fi apropiata din masina
si cârma, atunci se cere asistenta unui remorcher.

ACOSTAREA CU BORDUL LA CHEU A NAVELOR DE MARE


TONAJ

Navele de mare tonaj acosteaza la cheu de obicei cu ajutorul remorcherelor.

Etapele manevrei sunt:

- apropierea navei de cheu la 3/2 din lungimea navei, pe cât posibil paralel cu
acesta;

- se fundariseste ancora din bordul opus acostarii (uneori se fundarisesc


ambele ancore);

- transmiterea la cheu a legaturilor navei cu barcile ce asista la manevra;

- se pregatesc baloanele de acostare atât la nava cât si la cheu.

Manevra de acostare a navei cu pupa la cheu


Procedee de realizare a manevrei:

1. acostarea cu pupa prin întoarcere si fundarisirea ancorei la mars înapoi;

2. acostarea cu pupa cu o singura ancora, întoarcerea executându-se pe lantul


ancorei;

3. acostarea cu pupa prin fundarisirea ancorelor „în barba”;

4. acostarea cu pupa fara fundarisirea ancorei.

9
Acostarea cu pupa la cheu în conditii de vânt paralel cu cheul

Acostarea cu pupa la cheu în conditii de vânt paralel dinspre larg

10
Manevra de plecare a navei de la cheu
La bordul navei se efectueaza o minutioasa activitate pregatitoare a manevrei
(mijloace tehnice si de vitalitate) si a echipajului.

. MANEVRA DE PLECARE A NAVEI ACOSTATĂ CU BORDUL


BABORD ÎN CONDIŢII NORMALE

Faza 1 – se încheie odata cu terminarea activitatilor pregatitoare.

Faza 2 – consta în departarea pupei navei de cheu folosindu-se efectele parâmelor


din sectorul prova. Manevra clasica de plecare consta în virarea legaturilor prova
intitulata si „plecarea pe spring prova” si molarea legaturilor pupa. Daca deschiderea
pupei nu este suficienta, atunci se orienteaza cârma 15 – 20 grade în bordul acostarii, iar
masina „încet înainte” pâna când pupa s-a departat suficient de cheu.

Faza 3 – masina se actioneaza „încet înapoi” dupa ce în prealabil se moleaza


legaturile din sectorul prova (atentie la efectul de guvernare al propulsorului si la unghiul
de înclinare a cârmei).

Faza 4 – faza intermediara, masina pe mars înapoi.

Faza 5 – întoarcerea si orientarea navei pentru iesirea din port (efect combinat
cârma si elice).

Faza 6 – manevra de iesire din port a navei.

MANEVRA DE PLECARE A NAVEI ACOSTATĂ CU BORDUL


TRIBORD ÎN CONDIŢII NORMALE

Daca iesirea din port se afla spre prova, atunci este necesara doar îndepartarea pupei
de cheu cu grija, pentru a nu lovi alte nave acostate.

Când pupa este suficient deschisa se actioneaza masina pe mars înapoi si


bineînteles, se moleaza legaturile prova.

Se orienteaza cârma dreapta pentru a anula efectul de guvernare al propulsorului.

11
La o distanta de siguranta se schimba sensul de mars la masina si se actioneaza
cârma pentru manevra de iesire din port.

MANEVRA DE PLECARE A NAVEI DE LA CHEU PE VÂNT

A. Vântul actioneaza dinspre cheu

Manevra este usoara si relativ simpla:

- se moleaza legaturile din sectorul pupa pâna când pupa se departeaza de


cheu;

- se moleaza legaturile din sectorul prova concomitent cu punerea masinii pe


mars înapoi.

B. Vântul actioneaza dinspre larg

Manevra este dificila.

Daca forta vântului este moderata, manevra de plecare se poate face pe spring
prova.

Masina se pune apoi pe mars înapoi cu o viteza mare.

La vânt puternic manevra se va executa cu remorchere.

C. Vântul actioneaza dinspre prova

Se moleaza legaturile din prova si se vireaza springul si parâma pupa, vântul scoate
prova spre larg. Masina pe mars înainte dupa molarea legaturilor pupa. Atentie la efectul
combinat cârma – propulsor.

D. Vântul actioneaza dinspre pupa

Se moleaza legaturile din pupa si se vireaza springul si parâma prova, vântul scoate
pupa spre larg. Masina pe mars înapoi dupa molarea legaturilor prova. Atentie la efectul
combinat cârma – propulsor.

12
MANEVRA DE PLECARE A NAVEI ACOSTATE CU PUPA LA CHEU

Este relativ simpla si cuprinde urmatoarele operatiuni:

- reducerea legaturilor din sectorul pupa;

- filarea lantului ancorei (ancorelor);

- molarea tuturor legaturilor pupa cu exceptia mustatii de vânt;

- virarea lantului ancorei, filându-se concomitent mustata de vânt;

- molarea legaturii ramase când pupa s-a departat suficient;

- punerea masinii pe foarte încet înainte, iar la smulgerea ancorei se executa


manevra de iesire a navei din port.

13

S-ar putea să vă placă și