MANEVRA NAVEI DE ESUARE VOLUNTARA.PRECAUTII LA ESUAREA VOLUNTARA,ACTIUNI CE TREBUIE INTREPRINSE LA ESUAREA IMINENTA SI DUPA ESUARE.

DEZESUAREA NAVEI

1. Generalitati
Prin esuare se intelege asezarea unei nave pe fundul apei, intr-un loc a carui adancime a apei este mai mica decat pescajul navei. Esuarea poate fi: Fortata de imprejurari: grave erori de navigatie si de conducere a navei; avarii ale instalatiilor de guvernare si de propulsie; conditii hidrometeorologice grele Voluntara (voita) cand se efectueaza intentionat pentru a se evita scufundarea navei Cele mai frecvente situatii de esuare a navei sunt: cand navigatia se efectueaza pe baza de flerul marinaresc,nestiintific;

 cand nava se afla in zone apropiate de tarmuri necunoscute fara a se lua masuri preventive sau nu se consulta avizele pentru navigatori si cartile pilot care fac referiri la zonele respective. Pentru a se reduce probabilitatea producerii esuarii navei este important sa se indeplineasca urmatoarele conditii: intarirea observarii vizuale si radioelectronice pentru mentinerea distantei optime fata de zonele periculoase de manevra deplasarea navei cu viteza de siguranta deasupra fundului cunoasterea si folosirea eficienta a calitatilor evolutive ale navei(giratie, inertie, viteza)

 cunoasterea factorilor de mediu relevanti pentru manevra navei (elemente climatice, hidrologice si oceanografice) si contracararea efectelor distructive ale actiunii lor. Pregatirea echipajului navei pentru indeplinirea ferma a rolului pentru mentinerea vitalitatii navei (antrenamente si exercitii de rol). Situatiile (fazele) esuarii : cand pericolul de esuare este vizibil si timpul permite lurea masurilor adecvate pentru inlaturarea lui cand pericolul de seuare este observat la o distanta mica si astfel nava nu mai poate evita esuarea cand doar se constata ca nava a esuat si masurile de evitare sunt tardive

2.Masuri ce trebuie luate pentru evitarea esuarii navei

La constatarea pericolului iminent de esuare trebuie luate, obligatoriu, urmatoarele masuri: intarirea observarii prin toate mijloacele(radiotehnice si vizuale); determinarea foarte precisa a pozitiei navei; reducerea vitezei navei la limita minima sau chiar stoparea masinii; filarea ancorei cu o lungime de lant care sa depaseasca cu putin pescajul navei; sondarea adancimii apei in jurul navei cu barca sau salupa; franarea inaintarii navei prin punerea ferma a masinii pe mars inapoi pentru reducerea efectelor ciocnirii dintre corpul navei si obstacol;

 ancorarea navei pentru a-i stopa inaintarea(in zone inguste de trecere , cand exista pericolul esuarii navei cu pupa , se va fundarisi ancora din bordul expus esuarii concomitent cu punerea carmei in acelasi bord pentru ca nava sa se orienteze cu pupa spre larg si cu prova spre zona cu adancime mica)
Cand in prova navei se semnaleaza adancimi mici, periculoase, se va proceda la punerea de urgenta a masinii pe mars inapoi, pastrand aceeasi directie de deplasare insa in sens opus (nu se va proceda la giratii cu nava pentru a evita esuarea). Daca nava se indreapta spre o zona care prezinta pericol de esuare, iar vantul si valurile actioneaza din pupa navei , se va fundarisi obligatoriu si ancora din pupa (ancorotul) pentru a opri deriva pupei spre locul cu adancime mica.

3. Manevra de esuare voluntara a navei.Actiuni imediate momentului esuarii

In caz de forta majora, cand nava manevreaza in preajma coastei si exista pericolul de scufundare sau de rasturnare, Comandantul poate lua decizia esuarii voluntare a navei in scopul salvarii echipajului a navei si a marfii Locul esuarii trebuie, pe cat posibil, sa fie adapostit iar natura fundului apei sa fie favorabila, pentru a nu se deteriora corpul navei Pentru salvarea ulterioara a navei prin dezesuare, trebuie sa fie luate urmatoarele masuri: In baza Hartii si a Cartii pilot, va fi ales un loc de esuare pe tarmuri cu nisip sau argila, fara funduri dure (stanci, pietre, corali) si fara brizanti puternici

 Cand nu se cunoaste cu precizie natura fundului, nava va fi guvernata cu prova direct spre mal, cu viteza minima. Daca vantul bate dinspre larg spre coasta, nava va fi esuata dupa ce in prealabil a fundarisit ancora, esuarea petrecandu-se prin filarea lantului ancorei fundarisite. Nava poate fi esuata si cu bordul de-a lungul coastei, in special, in situatii de salvare sau atunci cand se doreste obturarea unei gauri de apa aparuta in carena navei, procedandu-se astfel: deplasarea navei in raport cu linia coastei se va face cu viteza minima si intr-un unghi cat mai mic; la locul de esuare se va fundarisi ancora dinspre larg tinandu-se cont de lungimea lantului de ancora, de punctul stabilit pentru esuare inlaturand posibilitatea pierderii lantului; In orice situatie de esuare se vor anunta navele din preajma prin mesaje de pericol, se va cere asistenta iar

pozitia navei va fi semnalizata conform COLREG, si se vor lua urmatoarele masuri: inspectarea imediata a navei-vizuala si prin sonde-la toate magaziile, tancurile de marfa si la celelalte tancuri ale navei precum si a tuturor celorlalte compartimente; inchiderea portilor etanse si verificarea existentei sau lipsei gaurilor de apa si altor avarii; astuparea gaurilor de apa(daca acestea exista) cu chesoane de ciment, dopuri, pene, paiete de vitalitate, cu luarea masurilor de consolidare si inchidere a compartimentelor cu asemenea avarii; intocmirea unei schite cu sondajele efectuate in jurul navei, stabilind natura fundului apei, a locului de contact intre corpul navei si fundul apei, a starii elicei si adirectiei optime de iesire a navei pe timpul manevrei de dezesuare; luarea masurilor concrete de eliminare a cauzelor

care au determinat decizia de esuare voluntara a navei; determinare directiei si fortei vantului care daca bate dinspre uscat (obstacol) va determina scaderea nivelului apei si, respectiv, cresterea nivelului fata de cel normal, daca bate dinspre larg; calcularea nivelului mareei in momentul esuarii navei si a sensului curentului de maree (cea mai grava situatie de esuare, in zonele cu maree, se inregistreaza la ora mareei inalte la sizigii si cu vant dinspre larg); nava esuata poate fi avariata destul de grav de actiunea mareei; combinata cu cea a vantului si valurilor; pe timpul transbordarii marfurilor la o alta nava se va proceda la umplerea progresiva a tancurilor de balast pentru mentinerea navei esuate in aceleasi conditii ca cele initiale si urmand ca tancurile sa fie debalastate la operatiunea de dezesuare;

4. Dezesuarea navei
O nava trebuie dezesuata cat mai urgent posibil intrucat intarzierea realizarii acestei operatiuni poate crea mari probleme la recuperarea ei Manevra de dezesuare se poate realiza cu forte proprii sau cu asistenta din exterior

1. Dezesuarea navei fara gaura de apa Se petrece de regula cand nava se deplaseaza cu viteza mica intr-o zona unde fundul apei este argilos,malos sau nisipos Procedee: A) Dezesuarea cu ajutorul fortelor de propulsie si de guvernare- se realizeaza prin punerea masinii pe viteza inapoi si apoi inainte si a carmei banda dr.(stg.)

B) Dezesuarea prin inclinare si prin schimbare de asieta se realizeaza dupa ce s-a luat hotararea in acest sens in urma studierii amanuntite a schitei cu pozitia navei esuate, prin: Deplasarea de greutati(transferul de marfa , combustibil , lichide la bord) Debarcarea de greutati (marfa) Ambarcare de greutati (apa de balast) C) Dezesuarea prin balansare se realizeaza prin deplasarea oamenilor din echipaj , dintr-un bord in celalalt al navei , la semnal , in mod organizat(la navele mici), sau prin transferul de lichide ,alternativ , in tancurile dispuse simetric in bordurile navei(la celelalte nave).In zonele cu maree manevra incepe odata cu terminarea refluxului.

D) Dezesuarea prin folosirea sincronizata a instalatiei de propulsie si a celei de ancorare se foloseste in acelasi timp forta de propulsie si fortele vinciului si cabestanului de virare a ancorelor.Pentru a multiplica forta de virare se folosesc palancurile triple(caliornele)
E) Dezesuarea prin realizarea prealabila a deplasamentului de esuare deplasamentul de esuare se obtine prin descarcarea partiala a navei in alte mijloace plutitoare(alte nave, barje etc) si , astfel , nava este pusa in stare de plutire Determinarea posibilitatii de dezesuare a navei Comandantul impreuna cu staful navei trebuie sa stabileasca daca nava proprie poate sa fie dezesuata cu forte proprii sau sa primeasca asistenta de la alte nave sau remorchere.Se vor face urmatoarele determinari:

 Forta de reactie a fundului apei R pe suprafata de contact cu opera vie a navei Forta de tractiune Ft a masinii principale a navei proprii in comparatie cu R
Forta de tractiune a unei nave care vine in ajutor in functie de puterea motorului principal Forta la carligul remorcherului Greutatea marfii debarcate pentru realizarea deplasamentului de esuare Forta necesara pentru scoaterea navei de pe uscat F=K.R (1) unde K este coeficientul de frecare exprimat functie de natura funduluisi este cuprins intre 0,18 si 0,5 (argila subtire-piatra bruta) R forta de reactie a fundului apei

Forta de tractiune a masinii principale a navei Ft = k1*Ni/9V (tf), in care: Ni-puterea masinii (Cp) V-viteza masinii (Nd) la puterea indicata K1-coeficientul puterii masinii , este 1(mars inainte) si 0,8(mars inapoi) Observatii: o nava poate sa dezesueze singura daca Ft>F; daca Ft<F atunci este necesara o forta suplimentara Fs=Ft-F; orice nava care remorcheaza poate sa realizeze o forta de tractiune de 10kgf/Cp al masinii principale Reactia fundului apei pe suprafata de contact cu nava R=100(Tm-Tm)t, in care

 Tm-pescajul mediu (m)al navei inainte de esuare Tm-pescajul mediu(m) al navei imediat dupa esuare T afundarea exprimata in tone pe centimetru de pescaj
Pescajul mediu(Tm) pe care il avea nava inainte de esuare se afla astfel: in baza cunoasterii:pescajului navei dupa incarcarea ei in portul de plecare; cantitatilor de combustibili,apa tehnica, lubrifianti, apa potabila, alimente,bagaje,cantitatile de balast din ziua plecarii; timpului ce a trecut din momentul plecarii navei din port pana in momentul esuarii-se calculeaza deplasamentul pe care il avea nava inainte de esuare ; cu valoarea acestui deplasament se intra in scala de incarcare si se determina Tm avut de nava in momentul esuarii se determina Tm al navei esuate in baza pescajelor masurate(citite) in fiecare bord la prova,centru si pupa

 se determina deplasamentul de esuare intrand cu Tm al navei esuate in scala de incarcare forta R (de reactiune a fundului apei) se determina facand diferenta dintre deplasamentul dinainte de esuare si deplasamentul de esuare Cantitatea de marfa necesar a fi descarcata pentru a aduce nava in stare de plutire se poate determina cu relatiile: P=(Tm-Tm)&S, sau P=100(Tm-Tm)t1, sau P=12(Tm-Tm)t2, unde: P-cantitatea de marfa necesar a fi descarcata,exprimata in tone; &- greutatea specifica a apei S suprafata plutirii dupa esuare t1 moment unitar de asieta (in cm) T2 moment unitar de asieta (in inch)

2. Dezesuarea navei (cu gaura de apa) cu ajutorul remorcherelor

Masurile preliminarie ce se iau in vederea scoaterii navei de pe uscat constau in: obturarea sondelor, aerisirilor, preaplinurilor tancurilor deteriorate; astuparea gaurilor de apa (acolo unde-i posibil), evacuarea apei din compartimentele inundate si oprirea patrunderii apei in cele adiacente. Dupa degajarea completa a navei, remorcherul are sarcina sa asiste nava, prin remorcare, pana in primul port. La degajarea partiala a navei esuate, remorcherul va contribui la degajarea completa a sa (navei) si o va remorca pana in primul port. In continuare se vor indeplini urmatoarele:

 se vor utiliza remorci mai rezistente la rupere decat cele obisnuite si vor fi voltate pe mai multe perechi de babale la nava esuata; la navele esuate avand suprafata de contact cu fundul apei foarte intinsa, pentru dezesuarea lor va fi folosita o centura de remorcaj sustinuta de atarnatori in dreptul imbinarii coastelor cu traversele de punte; remorca va fi cuplata cu centura de remorcaj prin intermediul piesei numita laba de gascasi va fi suficient de lunga pentru a nu se produce coliziunea intre nava dezesuata si remorcher la degajarea ei brusca de pe uscat. In zonele cu maree sau curenti se respecta sistemul Liverpool de remorcaj in vederea dezesuarii, care se compune din urmatorul echipament: doua parame metalice (sarme) de remorcaj (de lungimea remorcherului) voltate la babalele de remorcaj din prova, simetric in borduri (in dreptul punctului giratoriu);

 in asa fel incat rezultanta tuturor fortelor de tractiune sa fie orientata pe directia pe care trebuie sa o urmeze nava pentru a iesi de pe uscat

3. Masuri ce trebuie luate dupa dezesuare

Nava se va deplasa in zone cu ape adanci iar in continuare se va asigura flotabilitatea si stabilitatea ei, astfel: se continua astuparea gaurilor de apa concomitent cu evacuarea apei patrunsa in compartimentele care au fost avariate(cu pompe puternice); flotabilitatea navei dezesuate poate fi suplimentata cu ajutorul cilindrilor sau salandelor de salvare atasate in bordurile navei;

 pe timpul remorcajului se va supraveghea continuu echipamentul de remorcaj de la bordul navei avariate (remorca, babalele sau centurile de remorcaj etc); in cazul infiltrarii apei in compartimentele avariate se va interveni de urgenta cu pompele bordului pentru evacuarea acesteia; o cheie de impreunare ce leaga remorca propriu-zisa, pe care se gaseste stopa Carpenter, de sarma de remorcaj; cate doua parame sintetice de botare (de 15 respectiv 30 m) a sarmelor de remorcaj; parama stopei Carpenter prinsa cu un capat pe stopa iar cu celalalt pe tamburul vinciului de remorcaj din pupa remorcherului. Sistemul Liverpool permite remorcherului sa-si mentina pozitia pe directia fortei de tractiune in conditiile existentei unui curent sau vant pe timpul remorcajului

 Cand situata cere se pot folosi mai multe remorchere pentru degajarea navei esuate. La aceasta operatiune se va tine cont: natura si configuratia fundului apei pentru a determina directia cu adancimi optime pe care trebuie scoasa nava de pe uscat; numarul de remorchere, puterea finala de tractiune, si dispunerea lor.

4.Dezesuarea navelor la fluviu

Se poate afirma ca pe fluvii si pe ape interioare problema esuarii navelor este mai frecventa, deoarece se petrec dese schimbari ale morfologiei fundului apei prin formarea bancurilor si a pragurilor, in perioade scurte de timp.

Esuarea la fluviu este mai putin periculoasa pentru ca lipsesc valurile iar fundul apei este in genereal moale (mal, argila, nisip). Totusi la o nava esuata in aval exista pericolul impotmolirii ei in aluviuni si materii organice daca dezesuarea nu este facuta de urgenta. Esuarea este grea daca nava se pune pe uscat la navigatia in aval si este usoara daca punerea navei pe uscat s-a petrecut in amonte. Metodele de dezesuare se aplica functie de conditiile concrete in care s-a produs esuarea navei respective si pot fi: cu mijloacele proprii(in mod similar dezesuarii la mare); cu ajutorul chesoanelor de salvare sau a slepurilor speciale prevazute cu tancuri de balast (este vorba de asa-zisa ranfluare a navei).