Sunteți pe pagina 1din 14

Unitatea de nvare nr.

Particularitati constructive. Dimensiuni principale. Coeficienti de finite. Deplasament


unitar

Unitatea de invatare nr.1....1


1. Particularitati constructive si de exploatare a navelor maritime comerciale..2
2. Dimensiuni principale ale navei.....4
3. Coeficienti de finite ai navei...7
4. Deplasamentul unitar10
5. Intrebari pentru autoevaluare.....14
6. Bibliografie14

Obiectivele unitatii de invatare nr.1

La sfritul modulului cursanii vor cunoate aspecte legate de


caracteristicile navelor maritime comerciale, cum ar fi.:
Intelegerea termenilor deplasament, deadweight, tonaj, precum
si a relatiilor dintre acestia
Intelegerea dimensiunilor principale ale navei, precum lungime,
latime, pescaj, bord liber
Intelegerea notiunii de coeficient de finete, coeficient al plutirii,
coeficient block
Intelegerea termenului TPC, demonstrarea relatiei de calcul si
factorii care efecteaza valoarea acestuia.

1
1. Particularitati constructive si de exploatare a navelor maritime comerciale:
Deplasamentul, Deplasamentul navei goale, Deadweightul navei, Tonajul navei.

Particularitatile constructive si de exploatare ale unei nave maritime de transport sunt:


deplasamentul, tonajul, capacitatea de incarcare si dimensiunile principale.

Deplasamantul navei (ships displacement) D este masa reala a navei, cu toate


greutatile aflate la bord la un moment dat (greutatea navei goale cu instalatiile aferente, greutatea
marfii, combustibil, apa, balast, constanta navei), fiind echivalent cu masa volumului de apa (V)
dislocuit de nava si se exprima prin formula:

D=Vx

in care: V-este volumul carenei si -densitatea apei in care pluteste nava


Deplasamentul se masoara in tone (tone metrice sau tone lungi), fiind o marime variabila
care depinde de starea de incarcare a navei.

Deplasamantul navei goale (light displacement) Do - reprezinta greutatea navei la


iesirea din santierul constructor, insa fara rezerve de combustibil, apa, ulei, echipaj, provizii etc.
Este o marime constanta calculata de santierul constructor.

Deplasamentul de plina incarcare (full load displacement) Df - este greutatea navei


incarcate pana la linia de plutire de vara, inclusive rezerve de combustibil, apa, ulei, provizii, etc.

Pentru caracterizarea capacitatii de incarcare si transport se foloseste notiunea de


deadweight.

Deadweightul - Dw sau Deadweight brut Dwb- reprezinta diferenta intre Df si Do.Este


o marime constanta folosita pentru caracterizarea capacitatii de incarcare.

Dwb = Df - Do

Deplasamentul net Dwn - reprezinta capacitatea utila de incarcare a navei, este greutatea
marfii ce poate fi incarcata.

Dwn = Dwb - Gr

In care: Gr reprezinta toate greutatile de la bordul navei care nu constituie marfa


(combustibil, apa, balast, constanta, etc.). Este o marime variabila.
Pe timpul exploatarii navei se urmareste ca deadweightul net sa reprezinte un procent maxim
din deadweightul brut, deoarece reprezinta greutatea utila incarcata pentru care se percepe
navlul.
Atat deadweightul net cat si deadweightul brut se masoara in tone metrice, dar pentru a se
intelege ca este vorba de capacitatea de incarcare se noteaza cu tone deadweight tdw.

2
Tonajul navei ( ships tonnage) - reprezinta volumul total al spatiilor interioare ale unei
nave avand destinatii bine definite in procesul de exploatare. Este determinat prin masuratori de
tonaj efectuate dupa constructie sau dupa modificari aduse navei.
Se exprima in unitati de volum, numite tone registru, echivalente cu 100pc (100 picioare
cubice) sau 2,8316 metri cubi.

Tonajul registru brut ( gross register tonnage) GRT - reprezinta volumul total al
spatiilor permanent inchise ale navei, aflate atat sub cat si deasupra puntii de tonaj.

Tonajul registru net ( net register tonnage) NRT - reprezinta volumul total al spatiilor
inchise de la nava destinat transportului de marfuri si cazarii pasagerilor. Este spatiul care
caracterizeaza eficienta exploatarii comerciale a navei, pe baza marimii acestuia se percep taxe
portuare sau de tranzitare canale.

Masuratorile de tonaj efectuate cat si datele esentiale care au stat la baza acestor masuratori
pentru stabilirea GRT cat si a NRT sunt redate in certificatul de tonaj eliberat de autoritatea
competenta.

3
2. Dimensiunile principale ale navei. Coeficientii de finete ai navei. Deplasamentul unitar
(TPC),variatia deplasamentului unitar functie de densitatea si pescajul navei. Aplicatii
practice.

1.2.1. Dimensunile principale ale navei

a) Lungimea navei (ships length)

Lungimea pe plutirea de plin ncrcare sau lungimea teoretic Lcwl- este distana
msurat n plan diametral pe linia plutirii de plina incarcare (CWL) ntre punctele de intersecie
ale acestei plutiri cu linia etamboului i linia etravei.

Lungimea ntre perpendiculare Lpp (length between perpendiculars LBP) este distana
msurat n PD, pe CWL, ntre punctele de intersecie ale acestei plutiri cu axul crmei i linia
etravei.

L pp (0,96 ...0,97 ) LCWL [ m]

Lungimea maxim Lmax ( length over all - LOA) este distana msurat n plan diametral
dup o direcie orizontal ntre punctele extreme pupa i prova ale navei.

b) Limea navei (ships breadth)

Limea teoretic B x este distana msurat n planul cuplului maestru, pe linia plutirii de
maxima incarcare, ntre punctele de intersecie ale acesteia cu liniile bordurilor.

Limea maxim Bmax ( moulded breadth) este distana msurat n planul transversal al
cuplului maestru, dup o direcie orizontal, ntre punctele de intersecie ale selaturii punii n
plan transversal cu liniile bordurilor.
La navele cu bordurile verticale Bmax B x .
La navele cu bordurile nclinate Bmax B x .

4
Fig.1

c) Pescajul navei (ships draught)

Pescajul navei - T (draught) este distana msurat n planul transversal al cuplului


maestru ntre planul de baza si planul plutirii.
La navele cu chila nclinat n plan longitudinal se definesc pescajul la prova T pv (forward
draught), pescajul la pupa T pp (aft draught) i pescajul la cuplul maestru (midship draught) T.

T = Tm (T pv T pp ) / 2 [ m]
5
d) nlimea de construcie a navei (ships depth)

nlimea de construcie D- (depth) este distana msurat dup o direcie vertical ntre
planul de baza i punctul de intersecie al liniei punii n planul transversal al cuplului maestru cu
linia bordului.

nlimea bordului liber - FT - (freebord) este distana msurat dup o direcie vertical
ntre planul plutirii i punctul de intersecie al liniei punii n planul cuplului maestru cu linia
bordului.

FT D T [m]

6
3. Coeficienii de finee ai navei (form coefficients)

a) Coeficienii de finee de suprafa.

Coeficientul de finee al unei suprafee (coefficient of finennes of the water plane area)
este definit de raportul dintre aria suprafeei respective i aria figurii geometrice regulate n care
aceasta poate fi nscris. De regul suprafaa se nscrie ntr-un dreptunghi.

Fig. 2.

Coeficientul de finee al suprafeei plutirii de plin ncrcare -(Cw) - (coefficient of


finennes of the full load water plane area) este definit de raportul dintre aria ACWL a acestei
suprafee i aria dreptunghiului cu laturile LCWL i B x n care ea se nscrie.

ACWL
CW
LCWL B x

Coeficientul de finee al suprafeei maestre imerse ( CM ) este definit dintre aria AM a


acestei suprafee i aria dreptunghiului cu laturile B x i T n care ea se nscrie.

AM
CM .
Bx T

Coeficientul de finee al suprafeei de deriv ( CD ) este definit de raportul dintre aria AD a


acestei suprafee i aria dreptunghiului cu laturile LCWL i T n care ea se nscrie.

7
Fig. 3

AD
CD .
LCWL T

b) Coeficieni de finee volumetrici sau prismatici (block coefficients)

Coeficientul de finee volumetric sau prismatic al unui corp este definit de raportul dintre
volumul corpului respectiv i volumul unui corp geometric regulat n care acesta poate fi nscris.
Volumul V al prii imerse a corpului navei limitat de suprafaa teoretic se numete volumul
carenei.
Coeficientul de finee bloc ( CB ) este definit de raportul dintre volumul carenei V i volumul
paralelipipedului cu laturile: LCWL , Bx , T n care se nscrie carena navei.

V
CB .
LCWL B x T

In care V este volumul de deplasament ce rezulta din formula : D = V x densitatea apei

Coeficientul de finee longitudinal prismatic CLP este definit de raportul dintre volumul
carenei V i volumul prismei cu aria bazei AM i nlimea LCWL n care se nscrie carena navei.

V C L B T CB
C LP B CWL x .
AM LCWL C M B x T LCWL C M

8
Coeficientul de finee vertical prismatic CVP este definit de raportul dintre volumul
carenei V i volumul prismei cu aria bazei ACWL i nlimea T n care se nscrie carena navei.

V C B LCWL B x T C B
CVP .
ACWL T CW LCWL B x T CW

Coeficientul de finee transversal prismatic CTP este definit de raportul dintre volumul
carenei V i volumul prismei cu aria bazei AD i nlimea B x n care se nscrie carena navei.

V C L B T CB
CTP B CWL x .
AD B x C D LCWL B x T C D

Exemplul no.1
O nava cu lungimea de 64 metri si 10 metri latime are un pescaj de 1,5 metri inainte de
incarcare si un pescaj de 4 metri dupa incarcare. Daca coeficientul bloc corespunzator pescajului
inainte de incarcare este 0.6 iar dupa incarcare este 0.75, sa se afle deadweight-ul navei in apa
sarata.

D1 = L x B x T1 x Cb1 = 64 x 10 x 1.5 x 0.6 = 576 cu.m (inainte de incarcare)

D2 = L x B x T2 x Cb2 = 64 x 10 x 4 x 0.75 = 1920 cu.m (dupa incarcare)

Deadweight = (D1 D2) x densitatea = (1920 576) x 1.025 = 1377.6 tone

9
4. Deplasamentul unitar (TPC). Variatia deplasamentului unitar functie de pescajul navei
si densitate. Factorii care influenteaza valoarea deplasamentului unitar.

Deplasamentul unitar (TPC) reprezinta greutatea care trebuie incarcata sau descarcata
pentru a produce o afundare sau o ridicare a navei ( pentru a modifica pescajul mediu) cu 1
centimetru. Altfel spus, afundarea pe unitate reprezinta variatia deplasmentului capabila sa
produca o variatie unitara a pescajului mediu.

Consideram o nava care pluteste in apa sarata ( densitate 1.025) cu o suprafata a plutirii
(WPA) la linia de plutire, conform figurii de mai jos:

WPA (m)

Consideram o greutate de 25 tone care se ambarca pe puntea navei astfel incat pescajul
mediu creste cu 1 cm.

1 cm

Intrebarea care se pune este: care este greutatea stratului aditional de apa dislocuita? (vezi
figura 4)

Fig. 4
10
Y = 1 centimetru

WPA = aria suprafetei plutirii (water plane area)

Pentru a afunda stratul (layer) din figura 4, a carei suprafata a plutirii este WPA- si
grosime Y este necesar a se ambarca o greutate egala cu volumul de apa dislocuit de stratul
respectiv.
Presupunem ca - este densitatea apei in care pluteste nava atunci:

Greutatea stratului = volumul stratului x densitatea = A x Y x , sau

T.P.C. = WPA x x 0.01 [ t/cm]

Daca nava pluteste in apa de mare, cu densitatea 1.025, atunci se poate calcula direct cu
formula:

WPA
TPC sw = [ t/cm]
97.56

Aria suprafetei plutirii pentru o nava de tipul box shape va fi de aceeasi marime (valoare)
pentru toate pescajele daca asieta este constanta si deci TPC-ul va fi acelasi pentru toate
pescajele.`

De retinut !

Factorii care influenteaza TPC

Din formula de mai sus, rezulta ca factori care influenteaza valoarea TPC sunt:
TPC creste odata cu cresterea WPA (suprafata plutirii), iar pentru o nava cu forme
neregulate , WPA va creste pe masura ce pescajul navei va creste;
TPC creste pe masura ce densitatea apei in care pluteste nava va creste. De regula in
tablele hidrostatice ale navei sunt adesea date valori ale TPC pentru apa dulce si apa
sarata (TPCsw si TPCFw).

Daca se da o valoarea TPC pentru un anumit pescaj, atunci modificarea de pescaj care va
avea loc ca rezultat al ambarcarii sau debarcarii de greutati, denumita sinkage (pentru
ambarcare de greutati, respectiv afundarea navei) sau rise (pentru debarcare de greutati,
respectiv ridicarea navei), poate fi calculata folosind formula de mai jos:

w
Sinkage / Rise =
TPC

Calculandu-se astfel afundarea / ridicarea navei, aceasta se aplica apoi la pescajul initial
al navei.
Formula de mai sus poate fi deasemenea folosita pentru determinarea greutatii care
trebuie ambarcata sau debarcata astfel incat sa se obtina un pescaj dorit / impus:

11
w = Sinkage/Rise x TPC

Exemplul no.1
O nava a carei arie a suprafetei plutirii es te 1520 m, pluteste in apa cu densitatea 1.020 t/m.
Care va fi TPC-ul in aceasta situatie?

T.P.C. = (A x densitatea) / 100 = (1520 x 1.020)/100 = 15.5 tone

Exemplul no.2
Lungimea si latimea planului plutirii unei nave sunt 100 m respectiv 12 m. Daca coeficientul
de finete al suprafetei plutirii este 0.7, sa se afle T.P.C.-ul in apa sarata si in apa dulce.

Suprafata plutirii (A) = L x B x Cw = 100 x 12 x 0.7 = 840 m2.

TPC = (A x )/ 100

Deci, pentru SW (apa sarata), TPC = (A x 1.025)/100 = 8.61 t/cm


pentru FW (apa dulce), TPC = ( A x 1.000)/100= 8.40 t/cm

Daca, asa cum se intampla de cele mai multe ori, cunoastem valoarea TPC-ului in apa sarata,
putem corecta valoarea lui pentru apa cu densitati diferite aplicand direct formula:

T.P.C. (in density of breakish water) = T.P.C.sw x (density of breackish water)


density of salt water

T.P.C.BW = T.P.C.SW x BW
SW
Exemplul no. 3
O nava are TPC = 18.35 tone in apa sarata. Care va fi TPC-ul pentru incarcarea in apa cu
densitatea 1.010?

T.P.C.(1.010) = T.P.C.(1.025) x 1.010 / 1.025 = 18.35 x 1.010/1.025 = 18.08 tone

Exemplul no. 4
O nava are pescajul mediu initial de 5.10m in apa sarata si trebuie sa termine incarcarea la un
pescaj mediu de 6.40m. folosind particularitatile hidrostatice ale navei, sa se calculeze cantitatea
de marfa care trebuie incarcata pentru a se ajunge la pescajul dorit.

Pentru astfel de probleme se pot folosi doua metode de rezolvare astfel:

Metoda 1

1. se citesc valorile deplasamentului navei DISPLsw - din tablele hidrostatice, pentru


ambele pescaje (initial si final),
2. se face diferenta (se scad) intre ele,
3. rezultatul reprezinta cantitatea de marfa ce trebuie ambarcata.

12
Pescaj initial : 5.10m DISPLsw1 = 10296 tone
Pescaj cerut : 6.40m DISPLsw2 = 13201 tone
Cantitatea de marfa ce trebuie incarcata: DISPLsw1 - DISPLsw2 = 2905 tone

Metoda 2

1. se citesc valorile TPCsw pentru ambele pescaje (initial si final),


2. se calculeaza valoarea medie a celor doua,
3. se determina modificarea de pescaj ceruta, in acest caz afundare, ca diferenta dintre
pescajul initial si cel final,
w
4. se foloseste formula Sinkage / Rise = .
TPC
Pescaj initial : 5.10m TPCsw1 = 22.00 tone
Pescaj cerut : 6.40m TPCsw2 = 22.72 tone
22.00 22.72
Valoarea medie TPCsw : = 22.36
2
Modificarea de pescaj ceruta (afundarea) : Pescaj cerut Pescaj initial = 5.10-6.40 = 130 cm
Afundarea (sinkage) : w / TPCsw
Cantitatea de marfa ce trebuie incarcata : Sinkage x TPCsw = 130 x 22.36 = 2906.80 tone

De retinut !

Din exemplul de mai sus putem face urmatoarele observatii:


1. Raspunsurile difera deoarece in cazul folosirii valorii medii a TPC, se presupune ca
valoarea TPC se va modifica liniar intre cele doua pescaje. Acest lucru nu se intampla la
o nava cu forme curbe, deoarece forma corpului navei nu se modifica uniform pe masura
ce pescajul creste. Din acest motiv, metoda 2 se va folosi doar in cazul modificarilor mici
de pescaj precum si in cazul navelor cu forme drepte (rectangulare) adica box shape
cum este de exemplu cazul barjelor.
2. Daca acceasi nava din exemplul anterior pluteste in apa dulce, cantitatea de marfa ce
trebuie incarcata se determina folosindu-se deplasamentul pentru apa dulce precum si
valoarea TPC pentru densitatea de apa dulce.

Interpolarea datelor din tablele hidrostatice


De regula in tablele hidrostatice folosite la bordul navelor maritime, valoarea pescajului
mediu este data din 10 in 10cm. Astfel daca consideram un pescaj mediu de 5.26m si trebuie sa
determinam valorile de deplasament si TPC (pentru densitatea folosita in tablele hidrostatice), va
trebui sa se faca interpolarea intre valorile care incadreaza valoarea obtinuta de noi astfel:

Pescaj DISPLsw TPCsw

5.30 10737 22.10

5.26 ? ?

5.20 10516 22.05

13
Deplasamentul actual (pentru pescajul de 5.26m) se calculeaza astfel:

5.26 5.20

0.06
10516 + ((10737 10516) ) = 10648.6 tone
0.10

5.30 - 5.20

5. Intrebari pentru autoevaluare


1. Ce este perpendiculara prova si perpendiculara pupa?
2. Ce este lungimea intre perpendiculare?
3. Ce este lungimea navei la linia de plutire?
4. Ce este lungimea maxima a navei?
5. Ce este latimea navei?
6. Ce este pescajul?
7. Ce este bordul liber?
8.Ce este coeficientul de finete al suprafetei plutirii?
9.Ce este coeficientul bloc?
10.Ce este coeficientul de finete al suprafetei maestre imerse?
11.Ce este coeficientul de finete longitudinal prismatic?
12.Ce este coeficientul de finete vertical prismatic?
13.Ce este deplasamentul unitar? Care sunt factorii care-l influenteaza?
14.Cum se determina deplasamentul unitar la bordul navei?

6.Bibliografie

1. Viorel Maier Mecanica si Constructia Navei, Vol.I-Statica Navei, 1985


2. H.J.Pursey Merchand Ship Stability, 1992
3. J.Klinkert & J.W.White Nautical Calculations Explained, 1969
4. K.Van Dokkum & K.Koomen Ship Stability, 2007
5. D.R.Derrett Ship Stability for Masters and Mates, Ed. a VI-a, 2006
6. M.Rhodes Ship Stability OOW 2009
7. M. Rhodes Ship Stability: Masters and Mates 2009
8. W.E.George Stability and Trim for the Ships Officer, Ed a IV-a, 1994
9. I.C.Clark The Management of Merchant Ship Stability, Trim &
Strenght,2002

14