TCN 14

CÂRME
Cerinţe pentru cârmelor :
• dimensiunile cârmei sunt dictate de forma extremităţii pupa, de pescaj, de amplasarea
elicei, precum şi de unele restricţii suplimentare (de exp. restricţiile de andocare);
• cârma trebuie să aibă o influenţă minimă asupra pierderii de viteză a navei la
navigaţia pe curs drept;
• efectele nedorite ale cârmei asupra navei, cum ar fi vibraţiile induse, trebuie să fie
minimizate.
Cârma se amplasează în curentul elicei din pupa navei, pentru a reconverti o parte din
energia curentului în avantajul performanţelor de manevrabilitate. Există un dezavantaj
important asociat cu localizarea cârmei în curentul elicei, legat de posibilitatea de a induce
vibraţii în zona pupa. De aceea, societăţile de clasificare impun reguli precise privind
poziţionarea ansamblului elice-cârmă în extremitatea pupa a navei.

Tipuri de cârme
În funcţie de poziţia axului cârmei, întâlnim următoarele tipuri de cârme :
• cârme necompensate (fig. a), cu pana cârmei amplasată în pupa axului cârmei;

• cârme semicompensate (fig. b), cu axul cârmei situat la o distanţă de muchia de

atac cuprinsă între jumătate din grosimea profilului şi un sfert din lungimea lui;
• cârme compensate (fig. c,d), cu axul cârmei situat la o distanţă de muchia de atac
cuprinsă între 1/4…1/3 din lungimea profilului. O cârma compensată are nevoie
de un moment mai mic furnizat de mașina de cârma.

După modul de susţinere, cârmele pot fi clasificate astfel:

• cârme susţinute de lagăre, la partea superioară şi inferioară (fig. a,c);
• cârme semisuspendate, susţinute de un lagăr superior şi unul situat aproximativ la
mijlocul înălţimii cârmei (fig. b);
• cârme suspendate, susţinute de un singur lagăr superior (fig. d).
 a. Carma necompensata b. Carma semicompensata
sustinuta de lagare semisuspendata

c. Carma compensata d. Carma compensata

sustinuta de lagare suspendata

După forma geometrica a secțiunii longitudinal – verticale se deosebesc:

• Cârme de forma dreptunghiulara:

• Cârme de forma trapezoidala

• Cârme de alte forme geometrice

După forma geometrica a secțiunii longitudinal – orizontale a penei se deosebesc:

• cârme plate:
• cârme cu profil hidrodinamic:
 - NACA
- NEJ
- TAGHI
- GO

• cârme profilate cu parte fixa si parte mobila

Partea fixa este folosita ca punct terminus pentru arborii port-elice.

Cârme convenționale .
Cârmele sunt profilate pentru a asigura curgerea in jurul lor si pentru a asigura un raport
optim intre forța portanta si rezistenta. Profilul, in general, este simetric.
a) Cârme simple
Cel mai obișnuit tip de cârmă utilizat cu ani în urmă este reprezentat de cârma
Simplă, construită în formă rectangulară și susținută de corpul navei atât la partea
superioară, cât și la cea inferioară . Acest tip de cârmă mai este întâlnit și astăzi la nave mici
și uneori la nave de pescuit.
b) Cârme semisuspendate
Acest tip de cârmă este susținută de corpul navei cu un lagăr superior și cu un alt agăr
poziționat aproximativ la mijlocul înălțimii cârmei .
Cârmele semisuspendate sunt utilizate pe scară largă la navele maritime de mărimi medii și
mari.
Cârmele semisuspendate se utilizează frecvent la navele cu o linie de axe ,fiind amplasate în
curentul elicei . De asemenea, pot fi utilizate și la navele cu două linii de axe, în două
variante de poziționare:
- cu o singură cârmă central semisuspendată , soluție folosită mai rar;
- cu două cârme semisuspendate, amplasate fie în curentul elicelor fie ușor deplasate lateral
și poziționate între axele elicelor, pentru a micșora influența negativă a vârtejului produs de
butucul elicei asupra cârmei.
Cârma centrală semisuspendată este preferată la navele la care performanța principală de
manevrabilitate se referă la manevrele de stop, cum ar fi navele de tip feribot care operează
pe distanțe scurte, în trafic aglomerat.
Navele care operează în condiții severe de stare a mării, cum ar fi remorcherele și
navele de aprovizionare, utilizează două cârme semisuspendate, din necesitatea de a
răspunde performant în timpul manevrelor tranzitorii, în cazul interacțiunii navă-navă sau
sub influența forțelor și momentelor externe perturbatoare.

c) Cârme suspendate
Acest tip de cârmă se utilizează în mod obișnuit pentru nave ro-ro, feriboturi și nave
mici.
Manevrabilitatea navelor în condiții severe de stare a mării poate fi satisfăcută cu ajutorul
cârmelor suspendate, în combinație cu o aripă fixă sau fără aripă fixă.
Pentru a evita dezavantajele sistemelor clasice de prindere ale cârmelor suspendate,
s-a dezvoltat sistemul de prindere KSR (King Support Rudder).
 Axul de prindere este extins în corpul cârmei mobile, astfel încât lagărul inferior este
poziționat cât mai aproape de centrul de presiune al cârmei, reducându-se solicitarea la
încovoiere a axului cârmei. Pulsația naturală a cârmei este depărtată de pulsația naturală a
elicei, astfel încât riscul de apariție a rezonanță ei este puțin probabilă, iar vibrațiile se reduc
substanțial. Utilizarea sistemelor KSR permite proiectarea unor cârme suspendate de mari
dimensiuni.

d) Cârme cu parte frontală fixă

Acest tip de cârmă are partea frontală fixă, iar partea care conține bordul de fugă este
mobilă . În cazul mișcării de avans a navei, dacă partea mobilă se bandează cu unghiul δ, iar
partea frontală este caracterizată prin unghiul de atac θ , atunci se va obține o forță
hidrodinamică laterală importantă.

e) Cârmă derivor
Este o cârmă necompensată, susținută de lagăre, care nu lucrează în curentul elicei
și are forma unui derivor integrat în corpul navei .
Puterea necesar mașinii de cârmă este mai mare.
Cârma derivor lucrează la unghiuri mari de bandare, situate în jurul valorii de 45 0.

cârmă derivor portcontainer cu două linii de axe