TIPURI DE NAVE

CLASIFICARE FUNCTIE DE TIPURILE NAVELOR.

Aceasta clasificare nu este stricta, o nava putand fi plasata in mai mult de o singura categorie. In acelasi timp datorita
dezvoltarii rapide a tehnologiilor si cerintelor de noi nave specializate, unele tipuri de nave pot fi omise in aceasta
clasificare.

1. Nave pentru transportul marfurilor si pasagerilor.

a. Marfuri in pachete si unitare
- Nave portcontainer.
- Nave pentru marfuri grele si agabaritice.
- Nave multifunctionale (marfuri generale).
- Nave pentru animale vii.
b. Nave frigorifice
- Nave tip LPG/LNG
- Nave frigorifice conventionale.
- Nave de pescuit
c. Nave pentru transportul marfurilor in vrac
- Tancuri petroliere
- Tancuri produse petroliere
- Tancuri produse chimice
- Vrachiere (bulkcariere)
d. Nave roll-on/roll of
- Nave de marfuri tip ro-ro
- Nave tip feri pentru masini, trenuri si pasageri
e. Nave de pasageri si recreere
- Nave de croaziera.
- Linere
- Iahturi cu vele si/sau motor.
2. Alte tipuri de nave.
f. Nave de pescuit
- Traulere
- Alte tipuri de nave de pescuit
g. Nave pentru servici
- Remorchere maritime
- Remorchere portuare
- Spargatoare de gheata
- Nave pentru paza coastei
- Nave de cercetari
h. Nave de salvare
- Remorchere
- Nave pentru scafandrii
- Barje
i Nave pentru constructii si infrastructura
- Dragi
- Cabliere
j Nave militare
- Portavioane si portelicoptere
- Crucisatoare
- Distrugatoare
- Fregate
- Submarine
- Puitoare de mine si dragoare
- Nave de desant – LPD, nave de patrulare etc.
 k Offshore
- Platforme de foraj/Platforme autoridicatoare
- Nave de foraj
- Platforme de foraj semisubmersibile
- Tancuri naveta
- Nave de aprovizionare

CARGOURI DE MARFURI GENERALE/ NAVE MULTIFUNCTIONALE

Cargoul de marfuri generale este un tip de nava care naviga oriunde si transporta o mare varietate de marfuri.
Aceste nave pot utiliza capacele gurilor de magazie ca pereti sau ca punte intermediara (tweendeck) in magazii. Navele
au deschideri mari pentru magazii (cat le permite considerentele de rezistenta). Latimea deschiderilor este de circa o
treime din latimea navei. Au mai multe magazii si una sau mai multe punti intermediare. Aceste punti intermediare
permit o flexibilitate crescuta la incarcare – descarcare, o segregare mare a tipurilor de marfuri transportate ca si o
stabilitate imbunatatita.
Tipurile de capace este foarte diferit :
- Capace tip ponton. Sunt utilizate majoritar la navele su 10 000 tdw. mai ales pentru puntea
intermediara. Greutatea lor ajunge pana la 25 tone si sunt manevrate cu macaralele bordului
- Capace tip folding operate hidraulic.
Capacele sunt proiectate sa suporte marfuri cum sunt lemnele si containerele. Adesea si parapetul este
suprainaltat si proiectat sa transporte containere.
 Marfuri posibile : containere ; marfuri generale ; marfuri in vrac uscate cum sunt granele ; lemn ; masini
(automobile) ; echipamente grele si agabaritice.
 Ramele gurilor de magazii sunt inaltate pentru a reduce riscul de a ambarca apa in magazii.
 Navele sunt prevazute cu dublu fund, care poate fi parcelat in tancuri cu diferite utilitati : combustibil, apa
dulce, ulei ungere sau apa de balast.
 Forepeakul si afterpeakul sunt utilizate pentru balastul care asigura asieta.

 Clasificare.
Navele multifunctionale pot fi clasificate in :
- Nave cu mijloace de incarcare la bord.
- Nave fara mijloace de incarcare la bord.
- Nave de linie pentru navigatia costiera.
Navele multifunctionale pot fi echipate cu una sau mai multe rampe la bordaj. In acest caz incarcarea si
descarcarea poate incepe
cu ajutorul unor motostivuitoare. Este mai rapid si mai putin dependent de vreme.
 Nave cu mijloace de ridicat la bord Sunt nave mai grele comparativ cu navele fara mijloace de ridicat.
Capacitatea lor de transport este mai mica. Unele din nave nu pot trece pe sub poduri datorita pescajului aerian
mare. Avantajul acestor nave este ca pot accesa si porturi fara utilitati deosebite in ceea ce priveste macaralele
portuare. Capacitatile uzuale de ridicare ale macaralelor si bigilor sunt de circa 10 – 25 tone cu un brat de 10 –
20m dar pot fi si mai mare. Macaralele de tip pod rulant pot ridica pana la 150 de tone.
 Navele fara mijloace de ridicat la bord. Sunt dependente de mijloacele de ridicat portuare si de aceea sunt
limitate ca versalitate.
 Linerele pentru comertul de coasta. Pentru a naviga de pe mare pe apele interioare, aceste nave sunt
caracterizate printr-un pescaj mic, uzual nu mai mare de 3,60m si de un pescaj aerian de aproximativ 6,50m.
Au tancuri de balast mari. Ca si navele pentru navigatia interioara timoneria isi poate modifica inaltimea cu
ajutorul unor echipamente hidraulice.
 Compartimentul de masini este situat la pupa navei, dar uzual se amplaseaza o magazie in pupa amenajarilor
de locuit, pentru a imbunatati asieta in special la incarcaturi partiale.
 Viteza navelor multifunctionale este situata in domeniul 12 – 18 noduri.
 Caracteristicile navelor multifunctionale
- Deadweight
- Capacitatea magaziilor (m3)
- Numar de containere si dimensiunile lor
- Incarcarea maxima a puntilor (t/m2)
- Capacitatea de ridicare a mijloacelor de ridicat
 - Pescajul la plina incarcatura (m)
- Pescajul cand nava nu este incarcata (m)
- Capacitatea tancurilor de balast (m3)
- Pescajul aerian la plina incarcatura si la nava neincarcata.

Cargou multifunctional « CAPRICORN »

1. Carma;2. Elicea;3. Motorul principal, reductorul si generatorul electric pe ax;4. Buteliile de CO2 in compartimentul
CO2;5. Barca de serviciu – urgenta (MOB)
6.Barca de salvare cu cadere libera ; 7. Gruie pentru barca de serviciu – urgenta ;8. Cosul de fum cu tevile de evacuare
gaze ;9. Catargul pupa cu luminile de navigatie ;10. Catarg cruceta cu antena radar ;11. Puntea de navigatie ;12.
Suprastructura cu amenajari pentru echipaj ;13. Pod rulant pentru manipulare capace guri de magazii ;14. Tanc
combustibil greu ;15. Marfa in vrac ;16. Perete vertical sau capac – ponton ;17. Marfa grea, spirale de otel ;18. Marfa
in pachete ;19. Punte orizontala sau capace tip ponton ;
20. Marfa general ;21. Frangere bordaj ;22. Ventilator pentru magazie ; 23. Perete fix ;24. Postament (support)
container;25. Plafon tanc, 26. Containere, 27. Perete vertical sau capac – ponton ;28 Rama gurii de magazie ;29. Tanc
lateral (balast) ;30. Marfa in vrac ;31. Culoar ;32. Stiva de capace ;33 Lumina de prova ;34. Sparge val ;35. Vinci de
ancora ;36. Perete de coliziune ;37. Tanc de balastare ;38. Propulsor transversal prova in tunel ;39. Tanc in forpic.
Prova cu bulb;40. Babord;41. Tribord

NAVE PORT CONTAINER

 Navele pentru transportul containerelor sunt un exemplu pentru modul cum a fost rezolvata problema
transportului integrat de marfuri. Marfa poate fi transportata direct de la un client la altul si nu de la un port la
altul. Transpotul pe apa este numai o conexiune in lantul de transport.
 In porturi, containerele sunt manipulate sigur si rapid de dispozitivele speciale de ridicat cu care sunt prevazute
terminalele de containere. De aceea navele portcontainer mari nu sunt prevazute cu mijloace de ridicat.
 Containerele sunt niste cutii mari, reutilizabile, rezistente la socuri, construite din otel sau aluminiu. Sunt de
diferite lungimi si tipuri. Dupa lungime sunt containere de 20picioare, 40 picioare si 45 picioare. Latimea este
de 8 picioare iar inaltimea de 8,5 si 9,5 picioare. Volumul intern, de exemplu pentru containerele de 20
picioare din otel este de circa 33 m3, greutatea fara marfa este de 2,3 tone si capacitatea utila este de circa 21,7
tone. Pentru 40 de picioare aceste cifre sunt 68m3, 3,8tone si 26,7tone. Containerele din aluminiu au capacitate
utila mai mare si sunt mai usoare. Ele sunt destinate transportului de marfuri generale si pentru lichide.
 Standardul ISO defineste doua tipuri de containere : TEU si FEU care pot avea inaltimi diferite.
 TEU – twenty feet equivalent unit . Containere de 20 de picioare 20 x 0,305 = 6,10 m. Actual aceste containere
sunt mai scurte cu 1,5 inci adica cu 38mm, ca sa permita spatiu intre containere.
FEU – forty feet equivalent unit . Containere de 40 picioare 40 x 0,305 = 12,10 m.
 Marfurile transportate sunt containerele.

CARACTERISTICI
 Numarul maxim de containere TEU sau FEU.
 Numarul de containere TEU sau FEU sub puntea principala impreuna cu inaltimea lor.
 Numarul de straturi de containere.
 Prezenta utilajelor de ridicat.
 Nava de tip deschis sau inchis.

Exista doua tipuri principale de portcontainere:

o Nave intercontinentale mari, pentru transportul containerelor mai mari de 8000 containere.
o Nave portcontainer de alimentare (container feeder) cu o capacitate de la 200 containere. Sunt
destinate sa alimenteze porturile mici sau fara terminale de containere, porturile aflate pe ape
interioare. Pot fi prevazute cu insalatii pentru ridicarea si manipulare containerelor

Nedloyd America, nava portcontainer, Nava portcontainer de tip feeder.

mare, intercontinentala.
Nava celulara, deschisa cu
L = 266m ; B = 32m ; 3568 TEU

NAVE TRANSPORT CONTAINERE DE TIP FEEDER

 Portcontainerele de tip feeder sunt nave mici sau de marime medie. Capacitatea lor de transport incepe de la
200 TEU. Sunt specializate in transportul containerelor intre porturi mici si porturile mari sau invers sau sunt
utilizate pentru servicii la care portcontainerele mari nu sunt rentabile. Pot fi prevazute cu instalatii de
incarcare-descarcare si transferul containerelor.

CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE
 Zona magaziilor la un port container este impartita in mai multe magazii , iar containerele sunt asezate unul
peste altul cu ajutorul unor structuri speciale. Containerele sunt stocate de asemenea pe capace si asigurate cu
dispozitive speciale numite lashinguri.. Fiecare container are greutatea cunoscuta si stocarea lui trebuie sa nu
inrautateasca stabilitatea navei sau sa afecteze graficul de decarcare, daca nava descarca in mai multe porturi.
 Magaziile sunt separate de structuri (pereti) robuste care asigura rezistenta transversala a navei. Structura
laterala in afara magaziei este de tip dublu bordaj sau de wing tancuri, structuri de tip cheson care asigura
robustetea longitudinale si rezistenta la torsiune. Tancurile laterale sunt utilizate pentru balast.
 Este prevazut dublu fund pentru apa de balast si intarirea structurii.
 Amenajarile pentru echipaj si compartimentul de masini sunt situate in mod obisnuit la pupa sau la o treime din
lungime de la pupa.
 Caracteristicile navei portcontainer de 907 TEU.

 Unele din containere pot transporta marfa refrigerata. Containerele respective au capacitate mai mica datorita
izolatiei termice cu care sunt prevazute si au propiriile instalatii frigorificae fiind alimentate din instalatia
electrica a navei.
 Navele pentru transportul barjelor sunt o varianta a navelor portcontainer. Barjele sunt descarcate pe apa si sunt
preluate de un remorcher care aduce alte barje pentru incarcare. Sunt utilizate mai rar de tarile cu o retea de ape
interioare foarte mare si fara amenajari portuare corespunzatoare.


Nava de transport containere de tip deschis « Nedlloyd Europa » de 3604 TEU
1.Carma ; 2. Elicea ; 3. Pupa ; 4. Containere de 40pic. FEU ; 6. Scara de bord ; 7.Usa pentru pilot sau buncheraj ;
8.Ghidaj pentru containere ; 9.Randul numarul 11 ; 10. Randul numarul 04 ; 11. Stratul 08 ; 12Tanc lateral (wing
tank) pentru balast ; 13Culoar de serviciu ; 14. Suport fix; 15. Suport mobil; 16. Nisa nr.15; 17.Nisa nr. 06;
18. Stratul nr. 86 ; 19.Celule, magazia 1 si 2 pentru containere cu marfuri periculoase (expozibil) ; 20. Support
container ;21. Sparge val ; 22. Prova cu bulb.
Dupa 1991 s-au construit portcontainere celulare, deschise, fara capace. Apa poate patrunde in magazii. S-au luat
masuri speciale pentru pomparea acestei cantitati de apa.
 Avantajele navelor celulare :
- Manipulare eficienta a containelor si scurtarea timpului de stationare in porturi.
- Profile de ghidare (celule) in locul lashingurilor.
- Inexistenta capacelor gurilor de magazii si a necesitatii de operare a acestora.
- Bord liber mare si constructie robusta datorita ghidajelor.

VRACHIERE (BULK CARRIER)

 Acest tip de nave transporta marfuri in vrac cum sunt granele, carbunele, minereul de fier, bauxita, fosfatii si
azotatii.
 Deoarece volumul de marfa transportat a crescut continuu si dimensiunile acestor nave au crescut continuu
favorizate si de progresele tehnologice inregistrate in aceasta perioada. Incepand cu anii 1970, nave peste 200
000tdw si peste au fost date in exploatare. Cresterea dimensiunilor nu s-a facut fara probleme. In 28 de luni,
din ianuarie 1990 au avut loc 43 de accidente serioase implicand vrachierele, in care jumatate s-au soldat cu
pierderea totala a navei. Trei nave de peste 120 000 tdw au disparut fara urme. Aproape 300 de vieti umane s-
au pierdut datorita acestor accidente.
 Pentru a imbunatatii siguranta acestor nave, IMO a adoptat o serie de masuri in anii 1990. Acest lucru a fost
reazultatul « lectiilor invatate ». Astfel epava navei Derbyshire care s-a rupt in anii 1980 a fost gasita si
explorata cu jutorul mini submarinelor telecomandate. Printre factorii incriminati au fost :varsta, oboseala,
coroziunea, bordul liber, inaltimea provei si rezistenta capacelor gurii de magazie.
 La un vrachier (figura 1), numai zona centrala a sectiunii magaziei este utilizata pentru marfa. Tancurile care
inconjoara magazia sunt utilizate pentru balast. Forma magaziei este dictata de auto rujarea marfii. In timpul
descarcarii, marfa cade in zona de sub gura de magazie. In acest mod se pot utiliza graifere sau alte mijloace
mecanizate de descarcare.
 Gurile de magazii mari sunt o alta particularitate a vrachierelor care ajuta la operatiile de incarcare si
descarcare.
 Un manual privind stabilitatea navei si manualul de incarcare sunt furnizate fiecarei nave. Comandantului i se
furnizeaza toate informatiile necesare pentru a incarca, descarca si opera nava in siguranta. De asemenea sunt
furnizate programe de calculator pentru incarcarea navei si calculul rezistentei longitudinale a navei.
 Navele pentru transportul minereului, in mod obisnuit au doi pereti longitudinali care imparte magazia in
tancuri laterale (wing tancuri) si magazia centrala folosita pentru minereu. Dublul fund are inaltime mare,
deoarece minereul fiind o marfa foarte grea, dublul fund are rolul de a ridica centrul de greutate. Sectiunea
transversala (figura 2) este similara cu aceea a unei nave combinate de genul minereu/petrol brut (OBO).
 Navele combinate de tip OBO sunt tipul cel mai cunoscut. Structura este mai robusta decat a vrachierelor.
 Multe din vrachierele mari nu sunt prevazute cu echipamente de incarcare-descarcare, deoarece fac curse intre
terminale specializate cu echipamente eficiente de incarcare-descarcare.
.
 Figura 1 - Vrachier. Plan general

Figura 2 – Sectiune printr-o nava combinata de tip mineraler-petrolier (OBO).

Wing tank (oil) – tanc lateral(petrol) ;Centre hold – magazie centrala(minereu sau petrol) ; Water ballast-tanc
ballast;

Vrachierele sunt de trei tipuri in functie de marimea lor:

- Handy size, nave de 30 000tdw, adeseori prevazute cu instalatii proprii de incarcare descarcare.
Marfuri transportate : minereuri pretioase, nisip, scrap, argila, grane si produse forestiere
- Panamax, nave de 80 000tdw, fara instalatii proprii de incarcare. Marfuri transportate : grane si
minereu.
- Capesize, nave cu deadweightul de 160 000tdw. Nu au instalatii de incarcare. Marfuri transportate :
carbune si minereu.

Vrachier handy size de 23 641tdw.

 CARACTERISTICI PRINCIPALE
Lungime intre perpendiculare 143,00m Echipaj 25 persoane
Latime 26,00m Capacitate incarcare :
Inaltime 13,20m - grane : 31 210 m3
Pescaj 9,55m - baloti : 29 969m3
Viteza (servici) 14,5 Nd
NAVE TIP ROLL - ON ROLL - OFF
Se impart in :
- Nave de marfuri tip ro-ro
- Nave tip feri pentru masini, trenuri si pasageri
 Navele de tip roll-on roll of sau mai simplu ro-ro sunt destinate transportului marfurilor pe roti de tipul
trailerelor. Marfa poate fi incarcata si descarcata rapid prin portile de la pupa sau prova si cate odata pentru
vehiculele mici prin porti laterale.
 Puntile sunt foarte largi cu rampe de incarcare, de obicei la pupa. Rampele interioare conduc de la o punte
interioara la alta punte interioara.
 Unul sau mai multe capace pot fi utilizate pentru containere sau marfuri generale. Cand marfa, cu roti sau fara
roti este incarcata- descarcata cu ajutorul macaralelor se utilizeaza termenul de nava « lift-on lift-off (Lo-Lo)
 Structura in afara spatiilor de marfa este de tip cheson, cu tancuri laterale (wing) pentru a mari rezistenta
longitudinala si pentru a asigura o stabilitate transversala corespunzatoare. Dublul fund este prevazut pe toata
lungimea navei. Pereti transversali sunt prevazuti numai sub puntea cea mai de jos pentru vehicole.
Compartimentul de masini si amenajarile pentru echipaj sunt situate in pupa. Numai un saht masini ingust trece
prin puntea de marfa.

Nava tip Ro-RO.

 In ultimii ani, regulile de constructie a acestor nave au fost inasprite, datorita faptului ca la patrunderea apei in
magaziile de transport vehicule, aceste nave isi pierd stabilitatea transversala. S-au cerut porti suplimentare
pentru divizarea spatiului.
 Ro – Ro sunt prevazute cu sisteme de control a inclinarii transversale (anti heeling).
 Pentru a preveni deplasarea incarcaturii pe mare rea este prevazut un sistem de lashinguri.
 In timpul incarcarii si descarcarii sunt utilizate sisteme suplimentare de ventilatie pentru indepartarea fumului
de la esapamentele vehiculelor.

Nave tip feri pentru masini sau trenuri si pasageri

 Navele tip feri transporta atat pasageri cat si vehicule, fie pe ape interioare cat si pe mari si oceane. Navele fac
de obicei naveta intre doua porturi dupa un grafic orar bine stabilit.
 Pasagerii conduc propriile masini la bordul navei, prin intermediul unei rampe care face parte fie din dotarea
navei, fie apartine portului de ambarcare, fie sunt o combinatie intre cele doua solutii.
  Navele feri au acesi tip de punti pentru vehicule ca si navele de tip ro-ro, deci acelasi tip de probleme privind
stabilitatea la ambarcarea de apa pe puntea vehiculelor. Pierdrea navelor « Estonia » si « Herald of Free
Enterprise » au inasprit regulamentele internationale privind constructia si dotarea acestui tip de nave.
 Constructiv, navele sunt o combinatie intre navele de tip ro-ro si navele de pasageri. Nava are trei nivele :
nivelul inferior este destinat compartimentelor de masini, nivelul doi sunt puntile pentru vehicule iar nivelul
superior este destinat amenajarilor pentru pasageri si echipaj.O poarta pupa mare si cate odata o poarta prova
permite accesul marfii pe roti la diferite punti conectate intre ele prin rampe.
 Amenajarile pentru pasageri sunt in functie de lungimea calatoriei. Pentru calatori scurte, de cateva ore, sunt
prevazute spatii publice cu fotolii similare cu acelea de la avion. Pentru calatorii lungi sunt prevazute cabine cu
paturi (cusete) de dormit.
 Navele sunt dotate cu stabilizatoare de ruliu si propulsoare transversale pentru imbunatatirea comportarii pe
mare si a manevrabilitatii.
 Marimea navei este dictata de cerintele rutei iar viteza este de circa 20 – 22 Nd.
Marfuri posibile de transportat
- Camioane ;
- Pasageri ;
- Automobile ;
- Trenuri
- Trailere cu containere.
Caracteristici
- Numarul de masini sau camioane
- Lungimea benzilor de circulatie
- Inaltimea intre punti
- Numarul de pasageri
- Capacitatea de transport

TANCURI PETROLIERE
 Tancurile petroliere sunt utilizate pentru transportul petrolului brut intre portul de incarcare situat langa un
camp petrolier sau la capatul unei conducte (pipeline) si portul de decarcare langa o rafinarie mare unde poate
descarca la o estacada, geamandura sau conducta de descarcare. In general aceste nave sunt foarte mari.
Capacitatea de transport a acestor nave a depasit 500 000 tone.
 Au un numar limitat de tancuri, de obicei circa 15 tancuri plus doua slop tancuri.
 Marile petroliere se impart in urmatoarele clase :
- Petroliere ultra mari – ULCC (Ultra Large Crude Carrier) cu deadweightul mai mare de 300 000tdw ;
- Petroliere foarte mari – VLCC (Very Large Crude Carrier) cu deadweightul intre 200 000 si 300
000tdw;
- Petroliere Suez max de circa 120 000 – 160 000tdw ;
- Petroliere Afra max de circa 70 000 – 100 000tdw.
 Pescajul foarte mare a petrolierelor mari restrictioneaza ruta lor si limiteaza numarul de porturi in care pot
incarca si descarca marfa.
 Petrolierele incarca marfa prin conducte de la facilitatile aflate pe tarm sau de la o geamandura prin intermediul
unor furtune sau printr-o conducta cu brat flexibil montata pe o estacada (jetela, dig) in largul marii.
 Furtunul sau furtunele de incarcare/descrcare sunt conectate temporar la tevile transversale aflate pe puntea
petrolierului, la mijlocul navei asa numitul « manifold ». Petrolul este pompat la bord de pompele portului. De
la manifold, petrolul este pompat spre conducte verticale (drop line) la conductele de fund. Exista trei sau patru
magistrale longitudinale cu ramificatii la fiecare tanc. La capatul fiecarei ramificatii este instalata o valvula.
 Tevile de fund sunt dirijate spre pupa, spre compartimentul de pompe, unde sunt conectate la pompele de
marfa ale navei. La descarcarea marfii, pompele de marfa ale navei imping petrolul din tancurile de marfa la
magistralele de pe punte spre manifold. Prin intermediul unor furtune, petrolul este pompat pe tarm, la
facilitatile existente (rezervoare terestre mari).
 O serie de valvule izoleaza pompele, tancurile, si separa conductele una fata de alta. Incarcarea si descarcarea
necesita fiecare intre 24 si 36 de ore.
 In afara de sistemul tubulaturii de marfa exista o serie de sisteme cu tubulaturi pe punte sau in tancuri :
- Sistemul de gaz inert care umple volumul creat de descarcarea marfii cu gaz inert (gaz fara oxigen) in
scopul prevenirii exploziilor. Petrolul nu arde daca continutul de oxigen este sub 5%. Gazul inert este
utilizat si pentru protectia la coroziune a tancurilor de balast. La incarcarea tancurilor, gazul inert este
eliberat in atmosfera.
- Sistemul de spalare a tancurilor.
- Sistemul de control al temperaturii in slop tancuri. (in general marfa nu este preincalzita in timpul
transportului).
- Sistemul de balast, independent de sistemul de marfa.
 Caracteristici :
- Capacitatea de transport in tone ;
- Volumul tancurilor in m3 ;
- Viteza de descarcare in m3/h ;
- Pescajul maxim la plina incarcatura in m.
 Caracteristici constructive :
- Zona de marfa a unui petrolier este impartita de pereti longitudinal si transversali in tancuri de marfa.
Marimea si amplasarea acestor tancuri este dictata de IMO (International Maritime Organization),
Conventia MARPOL 1973/1978 acceptata international in 1983. Cerintele IMO au fost adoptate de o
Serie de Societati de Clasificare. Aceste reguli cer separarea completa a tancurilor de balast de
tancurile de marfa si amplasarea lor astfel incat sa constituie o bariera in calea scurgerilor accidentale
de petrol in apa marii.
- Petrolierele comandate dupa anul 1993 trebuie sa respecte regula MARPOL si sa fie dotate cu corp
dublu (figura 3). Conform acestei reguli, tancurile de marfa sunt inconjurate de tancuri laterale si
tancuri din dublu fund care pot fi destinate apei de balast. SUA in 1990, prin Oil Pollution Act ca toate
petrolierele care intra in apele sale teritoriale sa fie cu dublu corp.

Figura 3 – Sectiune tipica pentru un petrolier cu corp dublu.

- Amenajarile pentru echipaj si compartimentul de masini sunt situate in pupa navei si sunt separate de
zona de marfa prin coferdam.
- Din ce in ce mai multe petroliere sunt prevazute cu echipamente de masura a deformatiilor corpului in
timpul utilizarii. O serie de marci tensometrice, accelerometre si traductoare de presiune sunt situate in
punctele cheie pentru a monitoriza solicitarea fundului. Rezultatele sunt disponibile in timonerie pentru
a permite comandantului sa ia deciziile corespunzatoare. Informatiile sunt stocate si pot fi utilizate
pentru determinarea oboselii materialelor.