TEORIA, CONSTRUCŢIA ŞI VITALITATEA NAVEI – I.F.R.

CURSUL 2
1.2. CLASIFICAREA SUMARĂ A NAVELOR - CONTINUARE

II. Nave maritime de transport mărfuri specializate

II.1 NAVE PORT CONTAINERE (engl. Containerships) – sunt nave specializate destinate
transportului de containere. Portcontainerele se clasifică după cum urmează:
1. Portcontainer tip „celular”- cele mai întâlnite în practică; containerele nu necesită
manevre de deplasare după ce au fost coborâte în cală. Astfel, magaziile sunt prevăzute
cu ghidaje verticale din bare de oţel pentru poziţionarea containerelor, fără ca acestea să
se înţepenească, şi suficient de sigure pentru a preveni fenomenul de alunecare în cazul
schimbării asietei (shifting).

Sursa: www.maersksealand.com
Figura 1.6. Vedere generală a unei nave portcontainer

2. Semi portcontainere, ce pot transporta containere dar şi marfă vrac sau alte tipuri de
mărfuri generale.
3. Portcontainere parţiale, care au o mare porţiune din spaţiul de depozitare dedicat
transportului de containere iar restul spaţiului destinat altor tipuri de mărfuri, ce pot fi
încărcate în maniera tipică navelor RO/RO.
4. Nave cu capacitate limitată de transport containere – proiectate iniţial pentru
transportul altor tipuri de marfă decât containerele, însă au fost echipate în timp şi cu
mijloace de amarare specifice containerelor.

Caracteristicile generale ale navelor portcontainere sunt următoarele:

• DW = 10.000....50.000 tdw, la viteze economice de 20....30 Nd;

• Tranzitul de containere se execută la terminale specializate, iar mijloacele de
manipulare sunt la cheu: macarale de cheu cu consolă, macarale portal.
• Majoritatea navelor portcontainer au magaziile de marfă dispuse în prova castelului,
astfel încât puntea de navigaţie, compartimentul maşini sunt în pupa sau într-o poziţie
apropiată de pupa (1/3 de la perpendiculara pupa);
Dintre avantajele containerizării mărfii amintim:

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 1

- Reducerea semnificativă a timpului de operare şi mâna de lucru necesară, în special la
navele portcontainer de tip celular;
- Mărfurile containerizate permit transportul intermodal al mărfurilor cu timp minim alocat
transferului de marfă;
- Spre deosebire de marfa în vrac, marfa containerizată, dacă este bine amarată în
interiorul containerelor la punctul de origine, este puţin probabil să se deterioreze pe
durata tranzitului;
- De vreme ce containerele pot fi închise ermetic şi sigilate la punctul de origine, acest
tip de marfă face mai puţin subiectul litigiilor;
- Containerele păstrează marfa în interior ferită de intemperii, astfel încât capacitatea de
încărcare a navei poate fi mărită prin aşezarea unui număr însemnat de containere pe
puntea principală.
Deoarece puntea trebuie să fie deschisă, gurile de magazie sunt foarte mari. După ce
magaziile sunt încărcate cu containere, capacele gurilor de magazii sunt închise, peste
acestea fiind aşezate alte containere care, prin capacitatea de încărcare câştigată,
compensează de fapt utilizarea ineficientă a volumului interior. Asta pentru că, prin forma
paralelipipedică a containerelor nu pot fi umplute spaţiile curbate de lângă bordaj.

II.2. NAVE RO-RO (engl. Roll-on/Roll-off ships) – sunt nave specializate destinate
transportului de vehicule rutiere, pe roţi sau şenile, cu încărcare-descărcare pe orizontală.
În trecut erau cunoscute sub numele „trailerships”.

Figura 1.7. Vedere generală a unui RO/RO ferry cu rampă prova

Dintre caracteristicile navelor RO/RO pot fi amintite:

• Capacitatea de încărcare variază în limita DW = 4.000....30.000 tdw, la viteze
economice de 18....24 Nd. Fac parte din grupa navelor cu un timp extrem de redus de
staţionare în porturi pentru operaţiuni de încărcare-descărcare;
• Au de obicei mai multe punţi, distanţa între acestea fiind dată de gabaritul vehiculelor
transportate;
• Datorită spaţiilor neocupate din magazii şi volumului specific mare al vehiculelor,
navele RO/RO au raporturi între dimensiuni diferite de cele uzuale în cazul celorlalte
nave comerciale, astfel: B/T mare (bună stabilitate şi mişcări de ruliu dure la pescaje
reduse) şi H/T mare (capacitate mare de încărcare şi bord liber mare);
• Prezintă un sistem de ventilaţie eficient şi fiabil instalat în magaziile de marfă pentru
înlăturarea noxelor produse de vehicule pe durata operaţiunilor de încărcare-
descărcare;
• Pentru a reduce volumul de spaţiu pentru marfă care se pierde, multe din navele
RO/RO moderne folosesc cărucioare pe roţi care manevrează containerele încărcate,

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 2

 în locul camioanelor obişnuite de pe navele trailership convenţionale. Pentru
operaţiunile de încărcare-descărcare, navele RO/RO sunt dotate cu rampe articulate
de navă care se sprijină cu capătul liber de cheu, dispuse la prova (etrava este
rabatabilă), la pupa sau lateral pe bordaj;
• Rampele sunt reglabile astfel încât nava poate opera la diverse niveluri ale mareei. În
plus, sunt prevăzute la interior cu rampe fixe şi lifturi pentru deplasarea vehiculelor pe
verticală;
Rampele unei nave RO/RO tipice sunt proiectate să servească tuturor punţilor navei. În
caz contrar, navele RO/RO devin nave hibride sau combinate, proiectate cu un design
particular, „la comandă”. Din această categorie fac parte navele: Pure Car Carriers (PCC)
sau simplu Car Carriers; RO-PAX şi CON-RO.
1. NAVELE CAR CARRIER sau PCC (Pure Car Carrier) – sunt nave RO/RO
specializate, cu un aspect diferit de cele convenţionale, cu formă paralelipipedică întinsă
pe toată lungimea navei şi de lăţime egală cu cea a navei.

© Boris Paulien Team „Shiplovers.de”

Figura 1.8. Vedere generală a unei nave PCC Figura 1.9. Rampă laterală PCC

Ca trăsături caracteristice, navele de tip Car Carriers au o rampă la pupa şi una laterală
pentru încărcarea simultană a autovehiculelor şi în plus un sistem automatizat performant
de prevenire şi stingere a incendiilor.

Sursa: www.solentwaters.co.uk

Figura 1.10. Vedere axonometrică a unei nave Car carrier

Capacitatea de transport a acestor nave este de ordinul miilor de autovehicule, putând

ajunge la 8.000 buc. transportate. Rutele de transport ale acestor tipuri de nave leagă
SUA de Europa şi Asia, fiind de fapt un angrenaj esenţial în procesul de producţie şi
comercializare al industriei de automobile. Evoluţia recentă a acestor nave a condus la un
nou design – un anumit număr de punţi proiectat şi adaptat diferitelor înălţimi ale
autovehiculelor transportate – navele PCTC (Pure Car and Truck Carriers).

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 3

2. NAVELE RO-PAX - sunt nave RO/RO specializate de mare viteză, destinate
transportului pe distanţe scurte atât al vehiculelor rutiere cât şi al unui număr redus de
pasageri. Caracteristicile principale sunt următoarele:
• Posedă spaţiu atât pentru amplasarea cabinelor de pasageri, dar mai ales pentru
serviciile adiţionale oferite acestora: restaurante, baruri, cinema, cazinouri, mall-uri
etc.;
• Sunt nave de mare viteză (de obicei peste 25 noduri);
• Au forma carenei fină, asemănătoare celor militare, pentru a dezvolta viteze mari în
condiţiile unei rezistenţe de val scăzute.

Sursa: www.solentwaters.co.uk

Figura 1.11. Vedere axonometrică a unei nave Ro-Pax

3. NAVELE CON-RO ŞI CON-BULK

Navele Con-Ro sunt un hibrid între navele RO/RO şi portcontainere. Acest tip de nave
foloseşte zona interioară de sub puntea principală pentru depozitarea vehiculelor pe punţi
tip Ro/Ro, iar pe puntea superioară sunt stocate containerele.

Sursa: www.solentwaters.co.uk

Figura 1.12. Vedere axonometrică a unei nave Con-Ro

Configuraţia unei astfel de nave prezintă o largă varietate din punctul de vedere al
poziţionării şi tipurilor de rampe, dar în general toate posedă rampe şi lifturi ce permit
mărfii să fie încărcată de către mijloacele de transport de lângă navă. Spre deosebire de
navele portbarje ce pot încărca sau descărca şlepurile la depărtare de facilităţile portuare,
diguri de larg sau radă, navele RO/RO trebuie să acosteze la dane specializate.

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 4

II.3. NAVE PORT BARJE (engl. Barge Carriers) – sunt nave specializate destinate
transportului de şlepuri sau barje purtate, şi eventual al containerelor.
Portbarjele se clasifică în 3 categorii, după tipul de încărcare/descărcare al mărfii:
1. NAVE LASH (engl. „Lighter Aboard Ship”) – încărcarea se face cu ajutorul unei
macarale mobile.
2. NAVE SeaBee (engl. „Sea Barge”) – încărcarea se face cu ajutorul unui elevator.
3. NAVE BACO (engl. „Barge Container ship”) – încărcarea se face prin inundarea
compartimentului rezervat depozitării şi împingerea barjelor pe suprafaţa apei în
interior.
Caracteristici generale ale navelor portbarje:
• În general deadweight-ul acestor nave se încadrează în gama DW = 25.000....50.000
tdw, la viteze economice de 18....25 Nd;
• Pot avea de la 2 – 4 punţi.
Barjele sunt descărcate de pe nava mamă în apă sau invers. Acest tip de nave au timp
redus de staţionare în porturi, iar una din principalele caracteristici se referă la separarea
fizică dintre navă şi magaziile de marfă, fiecare din acestea putând să plutească şi să fie
manevrate de către remorchere sau împingătoare atât în zona portuară cât şi pe rutele
fluviale navigabile. Sistemul de transport operează în mod similar ca în cazul
portcontainerelor (aici, marfa este stocată în şlepuri specializate cu dimensiuni
standardizate). Staţionarea de scurtă durată în porturi sau avanporturi se datorează atât
manevrei unui număr relativ mic de barje sau şlepuri, dar şi faptului că acest tip de navă
nu necesită docuri, dane sau instalaţii de încărcare-descărcare speciale din partea
portului. De aici, barjele sau şlepurile sunt remorcate sau împinse până la destinaţie.

1. Nave în sistem LASH - o macara portal mobilă (de 500 tone) asigură manipularea
şlepurilor, care sunt ridicate prin pupa până la nivelul punţii principale şi deplasate apoi cu
ajutorul unei platforme până în dreptul magaziilor
în care se depozitează. Barjele suplimentare sunt aşezate pe punte, deasupra capacelor
gurilor de magazie. Fiecare barjă sau şlep poate încărca până la 370 tone de marfă.
Navele LASH au diverse mărimi, cea mai mare având o capacitate maximă de 89 de
barje.
Aceste nave sunt relativ mari, ajung până la 46.000 tdw şi pot atinge 22 Nd.

Sursa: www.globalsecurity.org

Figura 1.13. Vedere generală a unei nave portbarje LASH de 29.000 tdw

2. Nave în sistem Seabee – sunt proiectate să încarce barje de dimensiuni mai mari.
Acestea se încarcă în pereche prin pupa navei cu ajutorul unui elevator puternic ce le
ridică până la nivelul punţii de depozitare pe care sunt introduse, apoi, pe rând, prin
culisare pe un cărucior cu role. Spre deosebire de Lash, navele Sea Bee au trei punţi fără

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 5

deschideri, iar elevatorul are platforma de lăţimea pupei, la încărcare platforma fiind
imersată pentru a permite încărcarea barjelor. Barjele încărcate în acest sistem pot cântări
până la 834 tone fiecare.

Sursa: www.globalsecurity.org Sursa: www.globalsecurity.org

Figura 1.14. Navă portbarjă Seabee şi navă portbarjă BACO

2. Nave în sistem BACO – proiectate cu sistem de încărcare prin balastare. Nava este
balastată până când spaţiul de depozitare al mărfii este inundat; barja este împinsă pe
suprafaţa apei în interior după care se închid porţile etanşe; la final nava debalastează
spaţiul inundat.

Deşi navele portbarje sunt încă populare în Europa (canalul Rin, Rotterdam, Antwerp etc.),
Asia (Vietnam, China, India) sau S.U.A. (fluviul Mississippi), opinia specialiştilor este că
perioada de glorie (sfârşitul anilor ’70 şi începutul anilor ’80) a trecut şi în prezent acest tip
de transport naval se află într-un con de umbră, datorită în principal dominaţiei
containerizării. El rămâne totuşi de actualitate deoarece reprezintă unul din cele mai ieftine
mijloace de transport intern, fiind prezent acolo unde există limite de pescaj (şi navele
maritime nu pot pătrunde), unde porturile au productivitate scăzută şi nu sunt dotate cu
instalaţii de încărcare-descărcare sau în domeniu militar.

III. Nave maritime de transport mărfuri în vrac

III.1. Nave transport marfă uscată în vrac
Vrachierele (engl. Dry bulk carriers) – sunt nave destinate transportului mărfurilor uscate
cu diferite greutăţi specifice în vrac, precum: minereu, cereale, bauxită, cărbuni, fosfaţi,
ciment etc.

Figura 1.15. Vedere generală a unei nave vrachier

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 6

Dintre caracteristicile navelor vrachier pot fi menţionate:

• Vrachierele au lungimi cuprinse între 130 – 300 m, iar DW = 20.000....200.000 tdw, la

viteze economice de 12....16 Nd.
• Operaţiunile de încărcare-descărcare se efectuează atât cu instalaţiile de la bord cât şi
cu cele portuare (graifere).
Navele vrachier pot fi clasificate în trei categorii distincte, funcţie de modalitatea de
transport. Astfel există:
1. Vrachiere specializate – transportul unui anumit tip de marfă, ex.: minereu
(mineraliere), cereale (cerealiere), cărbune (carboniere) etc.;
2. Vrachiere combinate – transportul a 2 tipuri de marfă, ex.: minereu–ţiţei (O/O),
minereu-cereale, minereu-cărbune, bauxită-fosfaţi etc.
3. Vrachiere universale ce transportă orice marfă solidă în vrac, ex.: OBO –ore bulk-oil
carrier, PROBO (OBO + produse petroliere) etc.
O altă clasificare a vrachierelor este realizată în funcţie de capacitatea de încărcare:

• Handy bulk carrier (10.000 – 30.000 tdw)

• Handymax BK (30.000 – 50.000 tdw)
• Panamax BK (50.000 – 80.000 tdw)
• Capesize BK ( > 80.000 tdw)
Vrachiere specializate - Mineraliere (engl. Ore carriers) – sunt acele nave ce transportă
minereuri sau alte încărcături uscate cu greutăţi specifice foarte mari.
• DW = 20.000....100.000 tdw, la viteze economice de 14....20 Nd.
• Minereurile fiind mărfuri cu densitate specifică mare rezultă o rezistenţă longitudinală
sporită a corpului şi adoptarea unor forme specifice constructive a magaziilor de marfă,
care să evite deplasarea minereului la ruliu dur.
Formă specială: Mineralierele de pe Marile Lacuri (între Lake Superior şi Lakes Huron şi
Erie): foarte lungi (305 m) înguste (30 m) şi cu pescaj redus (9,5 m).

© Scott Golin

Figura 1.16. Navă mineralier de pe Marile Lacuri

III.2. Nave transport marfă combinată în vrac

Vrachiere combinate – O/O (engl. Ore/Oil carriers) – sunt nave hibride, numite şi
mineralier-petrolier, fiindcă transportă în vrac atât produse petroliere (ţiţei) cât şi minereuri.
De obicei, marfa transportată are densitate mare fiind dispusă în compartimentele
centrale, dacă este sub formă solidă, sau poate fi distribuită în toate compartimentele
destinate mărfii, dacă este sub formă lichidă.
Compartimentele de marfă sunt construite în planul diametral al navei, în aşa fel încât să
cuprindă aproximativ jumătate din lăţimea navei, în timp ce tancurile laterale încorporează

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 7

secţiunile principale de rezistenţă. Pentru siguranţă, navele sunt prevăzute cu dublu fund
pe toată lungimea fundului, atât în CM, cât şi sib magaziile de marfă.
Vrachiere universale - OBO (engl. Ore/Bulk/Oil carriers) – sunt nave hibride ce
transportă o multitudine de mărfuri solide sau produse petroliere lichide în vrac.

Compartimentele de marfă sunt extinse pe aproape toată lăţimea navei. Acest tip de navă
dispune în plus şi de tancuri superioare, inferioare, precum şi de dublu fund. În unele
situaţii de navigaţie, se permite ca mărfurile lichide să fie transportate şi în tancurile
superioare care în mod normal sunt destinate balastului.

IV. Nave maritime de transport produse lichide în vrac

IV.1/2. Nave tancuri petroliere (ţiţei, petrol brut) (engl. Crude Oil Tankers/Product
Carriers) – sunt nave destinate transportului de produse lichide (ţiţei) şi a produselor
petroliere în vrac. Tancurile petroliere de transport produse lichide în vrac, se clasifică la
rândul lor în tancuri transport ţiţei brut (Crude Oil Tanker) respectiv tancuri transport
produse petroliere rafinate (Product Carrier).

• Crude Oil Tanker – sunt în general mari, cu capacitate de încărcare mai mare de
85.000 tdw;
• Product Carrier – sunt nave destinate transportului de produse rafinate: benzine,
motorine etc. Au dimensiuni mai reduse ca Crude Oil Tanker, de obicei între 25.000 –
50.000 tdw.
Există şi o altă clasificare a celor două tipuri prezentate anterior, după dimensiunile
acestora. Astfel, flota mondială poate fi divizată în tancuri:
1. Handysize, cu Dw: 15.000 – 25.000 tdw
2. Panamax, cu Dw: 40.000 – 70.000 tdw
3. Aframax, cu Dw: 70.000 – 120.000 tdw
4. Suezmax, cu Dw: 120.000 – 180.000 tdw
5. VLCC, cu Dw: 180.000 – 300.000 tdw
6. ULCC, cu Dw: 300.000 – 550.000 tdw
Există şi supertancuri (jumbo sau mammoth) cu DW = 500.000...1.000.000 tdw.
Dintre caracteristicile navelor cisternă, pot fi amintite:
• Tancurile petroliere au viteze economice de 15....22 Nd. Au bord liber redus, guri de
magazii mici (cu capace etanşe). Puntea e străbătută de reţele de tubulaturi pentru
încărcare-descărcare şi încălzire a mărfii (cu abur). După 1990, toate tancurile sunt
prevăzute cu dublu fund şi dublu bordaj;
• Toate instalaţiile de bord sunt acţionate hidraulic sau cu abur pentru a preveni explozii
şi incendii la tancurile de marfă. Sunt prevăzute de asemenea şi cu instalaţii de gaz
inert ce injectează în partea superioară a tancurilor de marfă gaze sărace în O2 pentru
a preveni aprinderea şi explozia mărfii din tanc;
• Nescufundabilitatea este mai bună decât în cazul celorlalte nave fiindcă în cazul unei
avarii la corp, densitatea apei este mai mare decât a produselor petroliere transportate,
iar apa va pătrunde până la umplerea spaţiilor libere din tancuri.

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 8

 Figura 1.17. Vedere generală a unei nave VLCC Crude Oil Tanker

IV.3. Nave tanc produse chimice (engl. Chemical Tankers/Carriers) – sunt nave
proiectate să transporte substanţe chimice lichide periculoase, volatile şi puternic corozive
în vrac. Funcţie de numărul de produse chimice transportate, se împart în trei mari
categorii:
A. Tancuri multiparcelate (engl. Chemical Parcel Tankers) – sunt nave destinate
transportului simultan a mai multor tipuri de produse chimice, depozitate şi operate în mod
individual şi deservite de instalaţii complet separate şi independente.
B. Tancuri chimice specializate (engl. Specialised Chemical Tankers) – sunt
nave destinate şi proiectate ca atare transportului unui singur sortiment de marfă (produs
chimic).
C. Tancuri chimice de cabotaj (engl. Small Shortsea Chemical Tankers) – sunt
nave cu deplasament de max. 60.000 tdw, angajate în special în comerţul costier.

Figura 1.18. Vedere generală a unei nave tanc chimic

Indiferent de numărul de produse chimice transportate, Organizaţia Maritimă Mondială

(IMO) reglementează transportul pe mare al mărfurilor periculoase şi clasifică acest tip de
navă în trei categorii. Astfel, există:
1. Tancuri chimice de tip I – se referă la lichidele cu gradul cel mai mare de
risc/pericol. Aceste produse chimice sunt reprezentate de cele care nu sunt bio-
degradabile (în sensul că dacă sunt deversate accindental peste bord, ele
reprezintă un pericol pentru mediului înconjurător). Tancurile din această categorie
posedă dublu fund la spaţiile de marfă, care în plus trebuie să fie localizate în zona
centrală a navei, pentru a reduce poluarea în cazul unei coliziuni sau eşuări.
2. Tancuri chimice de tip II – trebuie să fie construite în sistem dublu corp, cu
coferdamuri laterale, iar marfa tranmsportată poate fi stocată la o distanţă de 10
inch de bordaj. De asemenea sunt proiectate similar cu cele de tip I din punct de
vedere al dublului fund.
3. Tancuri chimice de tip III – sunt folosite la transportul mărfurilor chimice lichide cu
gradul cel mai scăzut de pericol. Aceste nave sunt cele standard, la care nu sunt

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 9

 solicitate modificări constructive sau funcţionale adiţionale. Totuşi, codul IMO dă
recomandări privind localizarea spaţiilor de cazare, a ventilaţiei camerei pompelor,
tancurilor de marfă, cu scopul minimizării efectelor asupra mediului înconjurător şi
sănătăţii echipajului.
A. Tancuri multiparcelate (Chemical Parcel Tankers)
Sunt tancuri desemnate să transporte simultan o largă gamă de produse chimice lichide în
vrac, în cantităţi mici. Navele sunt proiectate cu o multitudine de tancuri individuale, pentru
a transporta cantităţi reduse de ordinul 2000 – 6000 tone. Produsele chimice transportate
în mod uzual la bordul acestor nave sunt: uleiurile vegetale, soda caustică, melasa precum
şi o largă gamă de produse chimice speciale.
Caracteristici generale:
• Capacitatea de încărcare la aceste nave este relativ mică (în comparaţie cu
deplasamentul altor tancuri petroliere), fiind în general cuprinsă în gama 5.000 –
40.000 tdw, datorită produselor specializate transportate şi restricţiilor de mărime
impuse de terminalele portuare.
• Curăţarea tancului de marfă după descărcarea mărfii este o operaţiune importantă în
cazul acestor tipuri de nave, deoarece tancurile ce nu sunt curăţate adecvat de
© Arne Jürgens
reziduuri pot afecta negativ puritatea următorului sort de marfă încărcat. Ca regulă,
înainte de curăţarea tancului, acesta se ventilează şi se verifică să fie degazat.
Deoarece tancurile de marfă sunt numeroase şi de diferite dimensiuni, sistemul de operare
al acestora trebuie să fie eficient şi flexibil, cu posibilitatea de operare a conţinutului
fiecărui tanc în mod separat. Aceasta se realizează de obicei cu ajutorul pompelor
submersibile montate individual în fiecare tanc de marfă.

B. Tancuri chimice specializate (Specialised Chemical Tankers)

Din această categorie menţionăm existenţa următoarelor:
1. Tancurilor chimice ce transportă solvenţi (engl. solvents’ carriers) – sunt de fapt
primele şi cele mai simplu constructiv tipuri de tancuri chimice construite (unele
dintre ele sunt clasificate ca tancuri produse petroliere). Solvenţii transportaţi de
aceste nave sunt în mare parte produse rafinate cum ar fi: nafta benzen, toluen,
xilen, alcool şi derivatele lor.
2. Tancuri chimice specializate – sunt special proiectate pentru transportul unor
produse precum: melase, uleiuri vegetale sau uleiuri de ungere.
3. Tancuri de transport sulf topit (engl. molten sulphur carriers) - sunt nave specializate
folosite numai la transportul sulfului, marfă ce necesită menţinerea constantă la
valoarea de cel puţin 80 °C a temperaturii pe timpul întregului voiaj.

Figura 1.19. Vedere generală a unei nave tanc chimic de tip III

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 10

Aceste nave sunt dotate cu echipamente speciale, cum ar fi serpentine de încălzire (prin
care circulă abur supraîncălzit), tancuri şi tubulaturi din oţel inox, valvule speciale şi
sisteme de gaz inert care să prevină exploziile ce se pot produce pe durata operaţiunilor
de încărcare-descărcare (datorită atmosferei explozive din tancurile de marfă).

V. Transport gaze lichefiate

V.1. Tancuri gaze lichefiate (engl. Gas tankers or Gas Carriers) - sunt nave destinate
transportului în vrac, în stare lichefiată, a gazelor naturale sau de rafinărie.
Reglementările internaţionale, numite Gas Carrier Codes, referitoare la construcţia şi
exploatarea acestor nave sunt următoarele:
1. Existing Ship Code, ce face referire la navele construite până în 1977;
2. Gas Code, care se referă la navele construite în perioada de după 1976 şi până în
iunie 1986;
3. IMO Gas Carrier Code, care se aplică navelor noi, construite după iulie 1986.
Clasificarea navelor gaze lichefiate se face în general după două criterii:
A. După codul IGC (IMO Gas Carriers Code), care împarte navele după gradul de pericol
pe care îl reprezintă marfa transportată. Astfel, navele pot fi:
• Nave 1G – grad maxim de pericol. Navele din această categorie pot transporta
numai unul din cele patru tipuri de marfă, considerate cele mai periculoase: clor,
oxid etilenic, bromură de metil şi dioxid de sulf;
• Nave 2G/2PG - grad mediu de risc. Transportă majoritatea produselor gazoase
(ex. NG, PG, EG etc.);
• Nave 3G – grad minim de risc. Transportă numai 2 tipuri de marfă: nitrogen şi
gaze refrigerante.
B. După tipul/natura gazelor transportate se clasifică în:
1. Nave LPG (Liquefied petroleum gas) - sunt nave care transportă gaze petroliere
„grele”, de rafinărie (ex. propan, butan, propilenă) în stare lichefiată.
2. Nave LNG (Liquefied natural gas) - sunt nave care transportă gaze naturale
„uşoare” (metan) lichefiate, în condiţii de refrigerare. Datorită temperaturii
criogenice necesare lichefierii acestui gaz (-162,2°C), construcţia acestui tip de
navă este cea mai complexă dintre navele ce transportă gaze lichefiate.
3. Nave LEG (Liquefied ethylene gas) - sunt nave specializate ale industriei
petrochimice care transportă gaze chimice (cu predilecţie etilenă) în stare lichidă,
la temperatura de fierbere de aprox. -104°C, în condiţii de refrigerare totală.
4. Nave LPG/LEG/Chemical - sunt nave hibride polivalente, capabile să transporte în
stare lichidă simultan atât gaze chimice (ex. amoniac, etilenă), cât şi gaze LPG
(propan, butan) în condiţii de semipresurizare.

B.1. Nave LPG (Liquefied Petroleum Gas) – sunt nave ce transportă gaze de sondă grele
în stare lichidă, în trei condiţii de stocare:
• LPG refrigerate complet,
• LPG semi-presurizate (numită uneori şi „semirefrigerate”),
• LPG presurizate, în funcţie de tipul mărfii transportate.

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 11

 Sursa: www.ngl.co.jp

Figura 1.20. Vedere generală a unei nave LPG presurizate

Caracteristicile generale ale acestui tip de navă:

• Vitezele economice sunt în gama 16 – 19 noduri;
• Gama de variaţie a deplasamentului volumetric la navele LPG este foarte mare, fiind
cuprinsă între 1.000 – 100.000 m3, funcţie de natura şi condiţia de transport;
• Navele LPG refrigerate sunt cele mai mari, cu o capacitate de transport de 30.000 -
100.000 m3. Cele cuprinse în gama 30.000 – 60.000 m3 se referă de obicei la
transportul produselor butan, propilenă şi pot fi echipate şi cu mijloace necesare
transportului produselor chimice (amoniac);
• Navele LPG refrigerate cu capacitate de transport peste 70.000 m3 sunt numite VLGC
(Very Large Gas Carrier);
• Tipic, marfa transportată de o navă LPG refrigerate este constituită din propan sau
butan, stocată în condiţii de refrigerare (butanul la -5°C, respectiv propanul la -42°C) şi
la presiune apropiată de cea atmosferică (0,2 – 0,3 bari);
• Navele LPG semipresurizate, ca şi cele refrigerate, au presiunea de lucru de max. 7,2
bari, ceea ce permite gazelor lichefiate din tancuri să vaporizeze (boil-off). În scopul
menţinerii constante a temperaturii şi presiunii mărfii, precum şi pentru retransformarea
în lichid a vaporilor creaţi, aceste nave sunt echipate cu instalaţie de relichefiere;
• Navele LPG semipresurizate se caracterizează prin forma constructivă a tancurilor
(semi-lobi în secţiune transversală). Capacitatea acestora de transport nu depăşeşte
20.000 m3;
• Navele LPG presurizate sunt nave mici (1.000 - 4.000 m3), cabotiere, ce transportă pe
distanţe scurte gaze lichefiate la temperatura ambientului şi la presiuni de max. 20 bari
(pentru propan 19,6 bari). Se disting prin forma constructivă a tancurilor de marfă
(cilindrici sau sferici), ce sunt proeminenţi peste puntea principală.
B.2. Nave LNG (engl. Liquefied Natural Gas) - sunt nave care transportă produse
gazoase naturale lichefiate (în special metan).

Sursa: www.nyk.com

Figura 1.21. Vedere generală a unei nave LNG

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 12

• Navele au capacitate de transport situată în jurul valorii de 125.000 m3 şi viteze de
serviciu în gama 16 -20 noduri. Siunt nave mari, echivalente cu tancurile petroliere de
100.000 tdw;
• Tancurile de marfă pot fi independente sau cu membrană, forma acestora fiind sferică
sau prismatică şi purtând numele persoanei sau companiei ce le-a proiectat (Kvaerner-
Moss, IHI SPB, Technigaz, Gaz Transport);
• Navele LNG se caracterizează prin transportul metanului în stare lichidă la presiune
atmosferică şi în condiţii de refrigerare completă - temperatură criogenică (-162,2°C).
• Avantajul transportului pe apă al metanului lichefiat îl constituie factorul de 1/600 de
reducere al volumului acestuia din volumul normal ocupat în stare gazoasă.
• O altă trăsătură caracteristică navelor LNG se referă la posibilitatea captării vaporilor
de gaze din tancurile de marfă (boil-off control) şi folosirea lor pentru propulsia navei.
Marea majoritate a navelor LNG nu sunt echipate cu instalaţie de relichefiere, existenţa
acesteia implicând dificultăţi tehnice şi costuri nejustificate.

B.4. Nave LPG/LEG/Chemical - sunt nave moderne care transportă în condiţii de

semipresurizare mai multe sorturi de gaze lichefiate precum etan, LPG (propan, butan),
amoniac, butadienă etc.
• Au mai multe sisteme de operare a mărfii independente, pentru a se evita
contaminarea sorturilor, în special în procesul de relichefiere;
• Sunt nave reduse ca număr în flota mondială, cu deplasament volumetric cuprins în
general între 1.000 – 15.000 m3;
• Fac parte din categoria navelor de mare risc, ce necesită personal instruit şi cu mare
experienţă.

 Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 13