1.

CLASIFICAREA NAVELOR PE BAZA CRITERIULUI ZONEI DE

NAVIGATIE

Dupa zona de navigatie navele se clasifica in doua categorii mari: maritime si

fluviale (de ape interioare).

- Navele maritime sunt nave mari si foarte mari, construite

special pentru a fi capabile sa navige pe mari si oceane.
Dimensiunile si gabaritele navelor maritime nu sunt limitate de
conditiile de navigatie;

- Navele fluviale (de ape interioare) sunt nave mai mici,

construite special pentru navigatia pe fluvii, rauri, lacuri,
canale;

2. CLASIFICAREA NAVELOR MARITIME DUPA DESTINATIE

A. Grupa navelor de transport marfuri:

- cargouri: transporta marfuri generale (in saci, butoaie, cutii,

pachete, etc)

- mineraliere si vrachiere: nave care transporta marfuri de

masa, minereu, carbuni, fosfati, etc;

- tancuri: nave cisterna care transporta marfuri lichide, de

regula produse petroliere, gaze lichefiate, ulei, etc;

- nave port-container: destinate transportului de marfuri

ambalate in containere;

- nave roll-on/roll-off; sunt nave speciale pentru transportul

autovehiculelor;

- nave LASH: nave port barje, pe care le descarca in avanport

sau la gura unor fluvii de unde barjele isi continua drumul
remorcate sau impinse pana la destinatie;
 - nave frigorifice: nave destinate transportului produselor
alimentare.

B. Grupa navelor pasagere:

- pacheboturi: nave de dimensiuni mari folosite pentru

transportul pasagerilor pe distante mari;

- hidrobuze: nave de dimensiuni mici, destinate transportului

de pasageri pe distante scurte;

- nave mixte: destinate transportului de marfuri si pasageri;

- nave cu perna de aer: nava care se deplaseaza pe o perna

de aer creata intre fundul navei si suprafata apei;

- nave cu aripi portante: nave de pasageri de dimensiuni relativ

mici al caror corp se ridica din apa datorita unor aripi dispuse
in partea inferioara a navei, care au profil hidrodinamic si o
astfel de orientare incat la deplasarea navei aceasta se ridica
din apa;

- feriboturile: nave speciale destinate transportului de garnituri

de trenuri si pasageri sau automobile si pasageri.

C. Grupa navelor de pescuit, care in functie de modul in care isi

desfasoara activitatea pot fi:

- supertraulere: nave care pescuiesc si prelucreaza pestele cu

o mare capacitate;

- traulere: nave care pescuiesc cu traul remorcat si

prelucreaza pestele la bord;

- sainere: nave mici care pescuiesc cu traul lateral sau cu

plase in deriva;

- toniere: nave mici si cu viteza mare, dotate cu scule speciale

de pescuit ton;

- baleniere: nave dotate cu scule pentru vanat balene;

 - colectoare frigorifice: nave speciale care colecteaza pestele
congelat de la traulere si il transporta la bazele de la uscat;

D. Grupa navelor cu destinatie speciala, in care pot fi cuprinse:

- nave scoala;

- nave hidrografice si de cercetare;

- nave cablier;

- nave spargator de gheata;

- nave far;

E. Grupa navelor tehnice si a mijloacelor plutitoare, destinate efectuarii

diferitelor lucrari de constructii hidrotehnice in porturi si pe caile
navigabile:

- dragile: nave de constructie speciala dotate cu instalatii de

sapat sub apa si de scoatere a materialului dragat;

- salandele: nave destinate depozitarii materialului dragat si

transportului acestuia in locuri speciale;

- docurile plutitoare: instalatii plutitoare cu ajutorul carora se

pot ridica navele in vederea efectuarii operatiunilor de
intretinere si reparatii la opera vie;

- macarale plutitoare: sunt platforme ce sustin o macara de

mare putere. Sunt destinate manevrarii greutatilor in bazinele
portuare sau pe ape interioare;

- sonete plutitoare: platforme plutitoare utilate cu o soneta care

ridica o greutate cu care se aplica lovituri in capatul unui pilon;

- deroseze: platforme plutitoare dotate cu o soneta care ridica

1-2 piloni metalici care prin cadere sparg fundurile stancoase
din locurile ce trebuie amenajate pentru navigatie;

- platforme de foraj marin: platforme plutitoare dotate cu

instalatii speciale pentru forarea la mare adancime;
 F. Grupa navelor de serviciu:

- remorchere;

- pilotine;

- tancuri de bunkeraj;

- nave de stins incendiu;

- nave de salubritate;

- salupe pentru diverse servicii portuare;

CLASIFICAREA NAVELOR FLUVIALE DUPA DESTINATIE

Navele fluviale se clasifica in doua categorii principale: propulsate si

nepropulsate, care la randul lor se impart dupa destinatie in grupe de nave.

Nave propulsate
- Grupa navelor propulsate destinate efectuarii transportului
fluvial: remorcherele de linie, impingatoarele de linie, barjele si
slepurile autopropulsate, tancuri autopropulsate.

- Grupa navelor pasagere fluviale: pasagere clasice, pasagere

rapide, hidrobuzele, bacurile de traversare autopropulsate,
feriboturile.

- Grupa navelor fluviale propulsate cu destinatie speciala care

cuprinde: nave scoala, nave de salvare, nave hidrografice,
nave de semnalizare, nave spargatoare de gheata.

- Grupa navelor fluviale tehnice: dragi, salande, macarale

plutitoare, etc;

- Grupa navelor fluviale de serviciu: remorchere de manevra,

pilotine, nave de stins incendiul, nave de bunkeraj, salupe
pentru diverse servicii.
 Nave nepropulsate
- Grupa navelor nepropulsate de transport: slepurile, barjele,
ceamurile, tancurile, pletinele.

- Grupa navelor nepropulsate destinate pasagerilor si

personalului: pontoane de acostare, pontoane dormitor, bacuri
mici de trecere pasageri si mijloace auto.

- Grupa navelor nepropulsate tehnice: dragi, salande,

deroseze, macarale plutitoare, tancuri de bunkeraj, pontoane
atelier.

5. CLASIFICAREA NAVELOR DUPA ALTE CRITERII

Indiferent ca sunt comerciale sau militare, maritime sau fluviale, navele se

mai pot clasifica si dupa alte criterii:

A. Dupa natura materialelor din care sunt construite:

- nave de lemn;

- nave de metal;

- nave din material plastic;

- nave din fibra de sticla;

B. Dupa aparatul propulsor:

- nave cu zbaturi;

- nave cu elice;

- nave cu elice cu pas reglabil;

- nave cu sistem de propulsie Voith-Schneider;

- nave cu elice aeriana (cele cu perna de aer);

 - nave cu jet de apa.

C. Dupa sistemul de constructie:

- nave clasice;

- nave cu aripi portante;

- nave cu perna de aer;

- nave hidroglisoare.

D. Dupa natura propulsiei navele se pot clasifica in:

- nave cu vele;

- nave cu masini alternative;

- nave cu turbine;

- nave cu motoare cu ardere interna;

- nave cu motoare electrice;

- nave cu propulsie nucleara.

 NOIUNI GENERALE DESPRE NAV. CLASIFICARE
- sa defineasca corect nava si sa reprezinte grafic planurile de referinta

- sa enumere si sa defineasca principalele dimensiuni si calitati ale navei

- sa enumere si sa defineasca principalele instalatii ce deservesc nava

- sa enumere si sa compare unitatile de masura

- sa defineasca pe macheta principalele parti constructive ale navei

- sa descrie partile componente ale arboradei, greementului si velatura navei; sa defineasca

suprafata velica a navei

- sa clasifice navele civile si militare si sa enunte destinatia si caracteristicile fiecarei nave

- sa enunte organizarea navei ; sa enumere rolurile navei si sa explice continutul lor

- sa enumere principalele acte normative si prevederile acestora privind protectia muncii n

activitatile desfasurate la bordul navei

1.1. Nava: definitie, plane de referinta, principalele dimensiuni si calitati.

Deplasamentul si tonajul. Principalele instalatii din dotare pentru deservirea navei.
Registre de clasificare. Organisme, conventii, reglementari maritime internationale.
Unitati de masura folosite n marina

Nava este un corp plutitor, etans, de o constructie speciala, avnd forma, rezistenta
structurala, calitati nautice si echipament care sa-i permita navigatia si utilizarea n siguranta
pentru transportul de marfuri, pescuit oceanic, misiuni militare, cercetari stiintifice, lucrari
tehnice ori pentru activitate portuara avnd un mijloc propriu de propulsie sau fiind remorcat de
alta nava.

Orice nava trebuie sa dispuna de certificat de constructie, de siguranta si nationalitate,

eliberate de portul de nregistrare.

Actele sunt n majoritate eliberate de societatea de clasificare, Registrul Naval Romn, care
supravegheaza constructia si exploatarea navei.
 La baza organizarii si desfasurarii activitatilor registrelor de clasificare stau regulile de
clasificare, cu caracter national, pe care registrele le elaboreaza si le mbunatatesc periodic.

Simbolul fundamental al clasei, acordat de Registrul Naval Romn (R.N.R.), atesta clasa pe care
aceasta o acorda navei. Clasa acordata de R.N.R. unei nave indica faptul ca att constructia
propriu-zisa a corpului, masinilor, instalatiilor si echipamentelor ct si semifabricatele si
materialele utilizate satisfac prescriptiile regulilor aplicate n sensul respectiv.

n cazul n care instalatia frigorifica are posibilitatea sa trateze intensiv o ncarcatura

neracita n prealabil, simbolul va fi X, iar daca instalatia frigorifica este destinata racirii si
congelarii produselor piscicole preparate pe nava, simbolul va fi .

Prin scurta prezentare, rezulta importanta certificatelor eliberate de R N R si care sta la baza
stabilirii cotelor de asigurare ce ofera garantiile utilizatorilor asupra starii tehnice a navei.

Calitatile nautice ale navei sunt determinate de forma si caracteristicile corpului navei.
Toate corpurile de nava sunt simetrice n raport cu un singur plan, acest plan este longitudinal, si
n conditii normale de plutire, pe apa linistita este vertical. Planul la care ne referim este numit
plan vertical-longitudinal sau plan diametral.

Planul vertical-longitudinal sau planul diametral mparte nava n doua parti:

partea din dreapta pentru un observator care priveste n sensul normal de naintare a navei
si care poarta denumirea de bordul tribord Tb;

partea din stnga pentru un observator care priveste n sensul normal de naintare a navei
si care poarta denumirea de bordul tribord Bb.

Planul vertical-transversal care trece prin jumatatea lungimii navei, mparte nava n doua parti:

sectorul prova, partea din fata a navei;

sectorul pupa, partea din spate a navei.

Planul vertical transversal care trece prin jumatatea lungimii navei se numeste planul
cuplului maestru. Prin termenul de cuplu maestru se ntelege sectiunea transversal verticala care
trece prin punctul unde nava are latimea maxima .

Extremitatea anterioara n forma de pana pentru a despica mai usor apa poarta denumirea
de prova (Pv), iar partea posterioara poarta denumirea de pupa (Pp).

Intersectia planului diametral cu elementul de structura de la fundul navei denumit chila,

formeaza linia chilei, iar n partea de sus a navei planul diametral intersecteaza puntea dupa linia
puntii. Curbura liniei puntii se numeste selatura puntii.
 Intersectia planului diametral cu elementul de structura din prova navei denumit etrava,
este linia etravei, iar intersectia planului diametral cu elementul de structura din pupa navei,
numita etambou, este linia etamboului.

Planul orizontal mparte corpul navei n doua parti: carena sau opera vie si partea emersa
sau opera moarta. Intersectia suprafetei carenei cu planul de plutire formeaza linia de plutire.
Linia de plutire a navei la plina ncarcare formeaza linia de plutire maxima. Linia de plutire
corespunzatoare pescajului stabilit de alegerea dimensiunilor principale ale navei formeaza linia
de plutire de constructie (CWL). Planurile de referinta si elementele caracteristice sunt prevazute
n Fig.1

Fig.1 Partile componente ale corpului navei si planurile de referinta.

1-plan longitudinal; 2-plan transversal; 3-linia puntii (selatura);4-linia chilei;5-linia etravei;6-linia

etamboului;7-operavie; 8-opera moarta;9-plan de plutire (linia de plutire);10- linia de apa; 11sector
prova tribord;12- sector prova babord; 13-sector pupa tribord; 14-sector pupa babord.

1.2. Corpul navei; tipuri de corpuri. Osatura, bordajul, puntile, compartimentajul,

peretii si suprastructura navei

Corpul navei este o constructie compusa dintr-un nvelis etans, rigidizat n interior printr-un
sistem de grinzi, formnd scheletul sau osatura corpului si prin pereti longitudinali si
transversali.
 Rigidizarea corpului este asigurata totodata de punti si suprastructuri. Deci, partile principale
ale structurii unui corp de nava putem spune ca sunt urmatoarele:

. osatura navei (scheletul);

. bordajul navei;

. puntile navei;

. peretii navei;

. suprastructurile navei.

Osatura navei.

Osatura navei, este formata din totalitatea elementelor structurale longitudinale si

transversale care mbinate rigid ntre ele alcatuiesc scheletul rezistent al navei.

Structura oricarui tip de nava include doua tipuri de elemente de osatura: longitudinale si
transversale.

Elementele de structura longitudinala sunt urmatoarele:

. chila (carlinga centrala);

. cotrachila;

. longitudinalele de fund(carlingi laterale);

. longitudinalele dublului fund;

. longitudinalele de bordaj;

. longitudinalele de punte;

. etrava;

. etamboul.

Chila (carlinga centrala) n functie de marimea si destinatia navei poate fi plata, cheson
sau masiva.

Chila plata (Fig.1), obisnuita n constructiile moderne, este dintr-o fila de tabla groasa
instalata de la prova la pupa, pe centrul fundului navei. Pe chila plata, de regula, se monteaza o
carlinga ce fixeaza varangele. Pe varange, n continuarea chilei plate se monteaza filele de
galbord, elemente componente ale nvelisului bordajului.

Chila cheson (Fig.2), se mai numeste si chila tunel. Constructiv este asemanatoare chilei
plate, nsa n loc de o carlinga centrala, are doua asemenea grinzi distantate ntre ele, asa nct
formeaza un canal continuu de aceeasi naltime cu varangele. Este folosita la navele cu dublu
fund si pe navele petroliere cu masinile la pupa.

Ofera avantajul unei rezistente structurale longitudinale marite si posibilitatea utilizarii

acestui canal nentrerupt pentru instalarea tubulaturilor de fund sau pentru balast.

Fig.1. Chila plata.

1-chila; 2-carlinga; 3-varanga; 4-fila de galbord.

Chila masiva (Fig.3), este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat, de
sectiune dreptunghiulara, mbinate cap la cap de la etrava la etambou. De regula este folosita la
navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind mbinata direct cu varangele nu ofera suficienta
rezistenta osaturii navelor mari.
 n prezent chila masiva o ntlnim la constructiile navelor vechi, fiind nsa mult utilizata
la ambarcatiuni si la salupele, metalice de salvare.

Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor,

paralel si deasupra chilei. Prin mbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta
ntregului ansamblu.

n situatia constructiilor cu chila plata, contrachila se mai numeste si carlinga centrala.

Longitudinalele de fund sau carlingile laterale, sunt elemente de structura longitudinala,

montate ntre contrachila centrala si bordajul gurnei. Sunt confectionate din table verticale, de
naltimea carlingi centrale dar mai subtiri.

Longitudinalele dublului fund sunt dispuse n sens longitudinal sub puntea dublului fund
la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund.

Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse n sens longitudinal pe bordaje la distante

una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura.

Chila masiva (Fig.3), este confectionata din bare de otel laminat sau fier forjat, de
sectiune dreptunghiulara, mbinate cap la cap de la etrava la etambou. De regula este folosita la
navele de tonaj mijlociu si mic deoarece nefiind mbinata direct cu varangele nu ofera suficienta
rezistenta osaturii navelor mari.

n prezent chila masiva o ntlnim la constructiile navelor vechi, fiind nsa mult utilizata la
ambarcatiuni si la salupele, metalice de salvare.

Contrachila este element de structura longitudinala ce se monteaza deasupra varangelor,

paralel si deasupra chilei. Prin mbinarea rigida cu varangele si chila da un plus de rezistenta
ntregului ansamblu.

n situatia constructiilor cu chila plata, contrachila se mai numeste si carlinga centrala.

Longitudinalele de fund sau carlingile laterale, sunt elemente de structura longitudinala,

montate ntre contrachila centrala si bordajul gurnei. Sunt confectionate din table verticale, de
naltimea carlingi centrale dar mai subtiri.

Longitudinalele dublului fund sunt dispuse n sens longitudinal sub puntea dublului fund
la aceleasi distante ca si longitudinalele de fund.

Longitudinalele de bordaj sunt grinzi dispuse n sens longitudinal pe bordaje la distante

una de alta apropiate distantelor intercostale din sistemul transversal de osatura.
 Fig.2 Chila cheson.

1-chila; 2-fila de galbord; 3-varanga.

 Fig.3 Chila masiva.

1-chila; 2-fila de galbord; 3-varanga.

1.3. Deschideri n punti, pereti si bordaj. Arborada, greementul si velatura. Suprafata

velica a navei

n corpul navei, din constructie sunt practicate diferite deschideri n bordaj, punti si
pereti. Toate aceste deschideri fac obiectul unei examinari speciale a R.N.R. pentru fiecare tip de
nava n parte , functie de zona de navigatie aprobata.

Deschideri n bordaj

Deschiderile n bordaj se concep n functie de marimea si destinatia navei, avnd forma si

rezistenta structurala necesara nevoilor pentru care au fost practicate.

Putem ntlni la nave, deschideri att n opera vie ct si n opera moarta.

Deschideri n opera vie.

Deschiderile n opera vie sunt prezentate n Fig.1si Fig.2 dupa cum urmeaza:
. Prize de fund, deschideri practicate n opera vie a navei pentru inundarea anumitor
compartimente. Inundarea se realizeaza cu ajutorul valvulei Kingston;

. Sorburi de racire, deschideri practicate n opera vie a navei pentru aspiratia pompelor de
racire ale motoarelor principale si auxiliare, ale condensatoarelor sau pentru circulatia apei de
racire;

. Scurgeri, deschideri practicate n opera vie a navei pentru evacuarea apei murdare si a
rezidurilor, drenajului din santina, evacuarea realizndu-se cu ajutorul pompelor;

. Etambreul elicei, deschidere practicata n sectorul pupa al navei pe unde trece axul elicei;

. Etambreul crmei, deschidere practicata n sectorul pupa al navei pe unde trece axul
crmei;

. Orificiu pentru spada lochului;

. Orificiu pentru vibratorii sondei ultrason;

. Crapodina, orificiu practicat n prelungirea chilei catre pupa pentru fixarea axului crmei;

. Tunel pentru elicea prova (La navele cu elice prova).

Deschideri n opera moarta.

Deschiderile n opera moarta sunt prezentate n Fig.1 si Fig.2 dupa cum urmeaza:

. Sabord, deschidere practicata n parapet sau n bordaj, de forma patrata sau

dreptunghiulara. Sabordul practicat n parapet serveste la scurgerea apei adunata pe punte iar
sabordul practicat n bordaj serveste pentru ncarcarea-descarcarea materialelor usoare. Sabordul
n bordaj este des ntlnit la navele cu bordaj nalt (nave pentru transportul pasagerilor) practicat
la nivelul puntilor pentru ambarcarea si debarcarea oamenilor;

. Hublou, deschidere practicata n bordaj sau n suprastructuri, de regula de forma circulara

care serveste la iluminarea si aerisirea ncaperilor. n interior este prevazut cu obturator pentru
ntunecarea navei si etansare n cazul spargerii geamului.
 Fig.1. Deschideri la nava n opera vie si opera moarta (sector prova).

1-tunel pentru elicea prova; 2-nara de parapet; 3-nara n bordaj; 4-ureche n parapet cu somare si
turnicheti; 5-scurgere; 6-ureche n parapet; 7-scurgere; 8-nara n parapet; 9-sabord.

. Nari n bordaj, deschideri practicate n bordaj pentru dirijarea lantului ancorei;

. Nari n parapet, deschideri practicate n parapet, de forma circulara sau ovala prin care
sunt dirijate parmele. Narile pot fi simple sau cu tacheti.

. Porti n parapet, deschideri practicate n parapet n dreptul scarilor pentru intrare la bord;

. Urechi n parapet, deschideri pentru dirijarea parmelor. Pot fi nchise, deschise, simple
cu turnicheti, simple cu somar, cu somar si turnicheti;

. Scurgeri, deschideri n bordaj pentru scurgerea apei de pe punti si a reziduurilor din

diferite compartimente.
 Fig.2. Deschideri la nava n opera vie si opera moarta (sector pupa).

1-priza de fund; 2-orificii pentru vibratorii sondei ultrason; 3-orificiu pentru spada lochului; 4-sorb de
racire; 5-scurgeri; 6-etambreul elicei; 7-carapodina; 8-etambreul crmei; 9-ureche n parapet cu somar
si turnicheti; 10-nara n bordaj; 11-nara n parapet; 12-sabord n parapet; 13-hublouri; 14-scurgeri; 15-
poarta n parapet; 16-sabord n bordaj.

CAPITOLUL 2

BRCI sI AMBARCAIUNI. MIJLOACE DE SALVARE

- sa defineasca, sa clasifice si sa descrie barcile, elementele caracteristice de constructie; sa

compare barcile si ambarcatiunile; sa descrie inventarul barcilor

- sa enumere mijloacele individuale si colective de salvare si sa explice modul de utilizare a

acestora

- sa cunoasca mijloacele de salvare din dotarea fregatei tip T22

2.1. Barci si ambarcatiuni; definitie, clasificare si descriere. Elemente caracteristice de

constructie. Inventarul barcilor. Arborada si greementul ambarcatiunilor cu vele

Generalitati

Ambarcatiunea este un mijloc plutitor de dimensiuni mici, capabil sa se deplaseze sub

efectul unui mijloc de propulsie (rame, vele, motor, manele), destinat pentru pregatirea
marinareasca a echipajelor, pentru salvarea echipajelor sau pentru transport persoane, materiale,
etc.

Ambarcatiunile, la bordul navelor se numeroteaza de la prova la pupa, numerele fara sot

n tribord, iar cele cu sot n babord. La ambarcatiunile ce se construiesc pentru tribordul navei,
dopul de scurgere al apei se amplaseaza n dreapta chilei, iar cele din babord n stnga chilei.

Clasificarea ambarcatiunilor

Ambarcatiunile se clasifica astfel:

- Ambarcatiuni de serviciu:

a) barcaze de 14-20 rame;

b) ambarcatiuni de 4+1;6+1;8+1;10+1;

c) baleniere de 5 la 7 rame;

d) pui de 2 la 4 rame;

e) ambarcatiuni cu motor;

f) salupe.

- Dupa sistemul de propulsie:

a) ambarcatiuni cu rame;

b) ambarcatiuni cu vele;

c) ambarcatiuni cu rame si vele;

d) ambarcatiuni cu motor;

e) ambarcatiuni cu motor si vele;

f) ambarcatiuni cu propulsie mecanica(actionata de manele).

- Dupa forma operei moarte:

a) ambarcatiuni cu pupa taiata;

b) ambarcatiuni cu pupa ascutita (baleniere).

- Dupa forma operei vii:

a) ambarcatiuni cu opera vie rotunda;

b) ambarcatiuni cu opera vie n forma de V;

c) ambarcatiuni cu redan;

d) ambarcatiuni cu fundul plat;

e) ambarcatiuni cu lest si coaste n forma de S;

f) ambarcatiuni cu opera vie mixta, apare prove n V iar spre pupa rotunda; :

- Dupa materialul de constructie:

b) din lemn;

c) din metal;

d) mixte (din lemn si metal);

e) din mase plastice;

f) din cauciuc.

- Dupa sistemul de constructie:

a) latin;

b) suprapus;

c) diagonal;

d) caravelelor(latin exterior si diagonal interior);

e) cusaturilor(latin cu cusaturi).

2.2. Mijloace individuale si colective de salvare. definitie, destinatie, clasificare,

descriere, mod de utilizare sau functionare

1. Colaci de salvare

Caracteristicile colacilor de salvare:

 1) sa aiba un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel putin
400 mm;

2) sa fie executat dintr-un material cu flotabilitate corespunzatoare, care nu trebuie sa

fie stuf, talas, granule de pluta sau alte deseuri de materiale fara coeziune proprie sau prin
compartimente cu aer a caror flotabilitate depinde de o insuflare prealabila;

3) sa poata sustine n apa dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel putin 14,5 kg;

4) sa aiba o greutate de cel putin 2,5 kg;

5) sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit complet de flacara

timp de 2 secunde;

6) sa fie construit astfel nct sa reziste la aruncarea n apa de la naltimea la care este
amplasat deasupra liniei de plutire n conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30 m, care
dintre acestea este mai mare, fara a diminua capacitatea sa de functionare sau a elementelor care
i sunt atasate;

7) daca se intentioneaza sa fie actionat mecanismul de decuplare rapida prevazut cu

autodeclansarea semnalelor fumigene si cu autoaprinde a luminilor sa aiba fie o greutate
suficienta pentru a actiona mecanismul de decuplare rapida, fie o greutate de 4 kg, care din
acestea este mai mare;

8) sa fie prevazut cu o saula de cel putin 9,5 mm n diametru si cu o lungime de cel

putin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. Saula trebuie fixata n patru puncte
echidistante n jurul circumferintei colacului ca sa formeze patru bucle egale.

Cerintele colacilor de salvare:

1) sa fie astfel amplasati nct sa poata fi imediat accesibili in ambele borduri ale navei
si pe ct posibil pe toate puntile deschise care se extind pna la bordajul navei; cel putin un colac
de salvare va fi plasat in apropierea pupei;

2) sa fie n asa fel fixati nct sa poata fi repede desprinsi si sa nu aiba nici un dispozitiv
de fixare permanenta.

3) n fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin cte un colac de salvare prevazut cu o
saula de salvare plutitoare, cu o lungime cel putin egala cu dublul naltimii la care este fixat
colacul de salvare deasupra liniei de plutire in conditii de pescaj minim al unei nave sau de 30 m,
care din valori este mai mare.

Cerinte pentru saulele de salvare plutitoare:

- sa fie anti-giratorii;
 - sa aiba un diametru de cel putin 8 mm;

- sa aiba o rezistenta la rupere de cel putin 5 kN.

4) cel putin jumatate din numarul total de colaci de salvare vor fi prevazuti cu lumini cu
autoaprindere. Cel putin doi din acesti colaci de salvare vor fi de asemenea prevazuti cu semnale
fumigene cu declansare automata care pot fi rapid aruncati de pe puntea de comanda. Colacii de
salvare cu lumini si cei cu lumini si semnale fumigene trebuie sa fie egal amplasati n ambele
borduri ale navei si nu vor fi prevazuti cu saula de salvare plutitoare.

Cerinte pentru luminile cu autoaprindere:

- sa nu poata fi stinse cu apa;

- sa poata arde continuu cu o intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate

directiile emisferei superioare sau sa emita sclipiri (descarcari stralucitoare) ntr-un ritm de cel
putin 50 sclipiri pe minut, avnd cel putin intensitatea luminoasa efectiva, corespunzatoare;

- sa fie prevazute cu o sursa de energie care sa poata ntretine arderea continuu cu o

intensitate luminoasa de cel putin 2 candeli in toate directiile emisferei superioare sau sa emita
sclipiri (descarcari stralucitoare) ntr-un ritm de cel putin 50 sclipiri pe minut, avnd cel putin
intensitatea luminoasa efectiva corespunzatoare pentru o perioada de cel putin 2 ore;

- sa poata rezista la proba de soc, adica sa fie construit astfel nct sa reziste la aruncarea
in apa de la naltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire n conditii de navigatie la
pescaj minim sau de la 30 m, care dintre acestea este mai mare, fara a diminua capacitatea sa de
functionare sau a elementelor care i sunt atasate.

Cerinte pentru semnalele fumigene cu declansare automata ale colacilor de salvare:

- sa emita un fum de o culoare foarte vizibila la un debit constant pentru o perioada de

cel putin 15 minute cnd pluteste n apa calma;

- sa nu arda de maniera exploziva si sa nu produca nici o flama n timpul emiterii semnalului

fumigen;

- sa nu fie scufundate pe mare agitata;

- sa continue emiterea fumului cnd sunt scufundate complet n apa pentru o perioada de
cel putin 10 secunde;

- sa reziste la proba de soc, adica sa fie construit astfel nct sa reziste la aruncarea n
apa de la naltimea la care este amplasat deasupra liniei de plutire in conditii de navigatie la
pescaj minim sau de la 30 m, care dintre acestea este mai mare, fara a diminua capacitatea sa de
functionare sau a elementelor care i sunt atasate;
5) pe fiecare colac de salvare se va scrie cu majuscule n caracter latin numele navei si al
portului de nregistrare a navei.

2 Veste de salvare

Cerinte generale pentru vestele de salvare:

1) o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet
acoperita de flacari timp de 2 secunde;

2) o vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata nct:

- dupa demonstratie, sa permita unei persoane s-o mbrace n timp de 1 minut fara a
primi ajutor;

- sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata, nsa pe ct posibil trebuie eliminat
riscul de a fi mbracata incorect;

- sa poata fi purtata comod;

- sa permita persoanei care o poarta sa sara n apa de la o naltime de cel putin 4,5 m
fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze.

3) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta n apa dulce linistita
pentru ca:

- sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei
cu corpul nclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala;

- sa roteasca n apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una n
care gura este deasupra apei, n cel mult 5 secunde.

4) o vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5% dupa 24
ore de imersiune n apa dulce;

5) o vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care o poarta sa noate o distanta scurta si sa
poata urca ntr-o ambarcatiune de salvare;

6) fiecare vesta de salvare trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un snur;

3. Cerinte generale pentru veste de salvare gonflabile:

O vesta de salvare a carei flotabilitate depinde de umflarea prealabila trebuie sa aiba cel putin
doua compartimente separate si sa satisfaca cerintele:
1) o vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fost
complet acoperita de flacari timp de 2 secunde;

2) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel confectionata nct:

- dupa demonstratie, sa permita unei persoane s-o mbrace n timp de 1 minut fara a
primi ajutor;

- sa poata fi purtata pe ambele fete sau numai pe o fata, nsa pe ct posibil trebuie eliminat
riscul de a fi mbracata incorect;

- sa poata fi purtata comod;

- sa permita persoanei care o poarta sa sara n apa de la o naltime de cel putin 4,5 m
fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze.

3) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate si o stabilitate suficienta n apa

dulce linistita pentru ca:

- sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei
cu corpul nclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala;

- sa roteasca n apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie intr-una n
care gura este deasupra apei, n cel mult 5 secunde.

4) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu scada cu mat mult de 5%
dupa 24 ore de imersiune n apa dulce;

5) o vesta de salvare gonflabila trebuie sa permita persoanei care o poarta sa noate o distanta
scurta si sa poata urca ntr-o ambarcatiune de salvare;

6) fiecare vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie prevazuta cu un fluier bine legat printr-un
snur;

7) sa fie umflata automat n imersiune, sa fie prevazuta cu un dispozitiv care sa permita

umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflata cu gura;

8) n cazul pierderii flotabilitatii unuia din compartimente, sa poata ndeplini toate cerintele de
mai sus.

Unele veste de salvare sunt prevazute cu lumini de semnalizare care trebuie sa:

- aiba o intensitate luminoasa de cel putin 0,75 candeli;

- aiba o sursa de energie care sa poata asigura o intensitate luminoasa de 0,75 candeli
pentru o perioada de cel putin 8 ore;
- sa fie vizibila pe ct posibil pe un sector ct mai larg din emisfera superioara cnd este atasata
la o vesta de salvare.

Daca lumina vestei de salvare este o lumina cu sclipiri trebuie in plus trebuie sa:

- fie prevazuta cu un comutator actionat manual;

- sa nu fie dotata cu o lentila sau oglinda concava care sa concentreze razele;

- sa emita un numar de cel putin 50 sclipiri pe minut avnd o intensitate luminoasa efectiva
de cel putin 0,75 candeli.

Se va prevedea o vesta de salvare pentru fiecare persoana aflata la bordul navei si in plus:

1) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru copii, egal cu cel putin
10% din numarul de pasageri aflati la bord sau un numar mai mare, asigurndu-se cte o vesta de
salvare pentru fiecare copil;

2) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si

pentru folosirea la posturile ndepartate ale ambarcatiunilor de salvare;

3) vestele de salvare trebuie sa fie astfel amplasate nct sa fie imediat accesibile, iar pozitia lor
trebuie sa fie clar indicata. Daca prin amenajarile speciale ale navei, vestele de salvare pot deveni
pot deveni inaccesibile, se vor lua masuri alternative care sa fie considerate satisfacatoare pentru
Administratie, masuri care pot include o crestere a numarului de veste de salvare prevazute la
bord.

4) va fi prevazut un numar suficient de veste de salvare pentru persoanele din cart si pentru
folosirea la posturile ndepartate ale ambarcatiunilor de salvare.

4 Costume hidrotermice

Pentru fiecare persoana care face parte din echipajul barcii de urgenta, se va prevedea un
costum hidrotermic de talie corespunzatoare.

Cerinte generale pentru costumele hidrotermice:

Costumul hidrotermic trebuie confectionat din materiale etanse la apa, astfel ca:

- sa poata fi despachetat si mbracat fara ajutor n timp de 2 minute, tinnd cont de orice
mbracaminte aferenta si de o vesta de salvare daca costumul hidrotermic trebuie purtat cu o
vesta de salvare;

- sa nu continue sa arda sau sa se topeasca dupa ce a fast acoperit de flacari pentru o

perioada de 2 secunde;
 - sa acopere ntreg corpul cu exceptia fetei. Minile trebuie sa fie de asemenea acoperite
daca costumul nu este prevazut cu mnusi;

- sa reduca la minimum intrarea aerului n partea inferioara a costumului cu ajutorul

unui dispozitiv special;

- sa nu permita infiltrarea unei cantitati excesive de apa cnd persoana care poarta
costumul sare n mare de la o naltime de cel putin 4,5 m.

5 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare

Cerinte generale pentru costumele hidrotermice prevazute cu vesta de salvare:

1) un costum hidrotermic prevazut cu o vesta de salvare nu trebuie sa continue sa arda sau sa se

topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde;

2) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa fie astfel confectionata nct:

- dupa demonstratie, sa permita unei persoane sa-l mbrace n timp de 2 minute fara a
primi ajutor;

- pe ct posibil trebuie eliminat riscul de a fi mbracat incorect;

- sa poata fi purtat comod;

- sa permita persoanei care -l poarta sa sara n apa de la o naltime de cel putin 4,5 m
fara a se rani si fara sa se desfaca sau sa se deterioreze.

3) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate si o

stabilitate suficienta n apa dulce linistita pentru ca:

- sa sustina o persoana epuizata sau fara cunostinta la cel putin 120 mm deasupra apei
cu corpul nclinat spre spate la un unghi de cel putin 200 si cel mult 500 fata de pozitia verticala;

- sa roteasca n apa corpul unei persoane fara cunostinta din orice pozitie ntr-una n
care gura este deasupra apei, n cel mult 5 secunde.

4) un costum hidrotermic prevazute cu vesta de salvare trebuie sa aiba o flotabilitate care sa nu

scada cu mat mult de 5% dupa 24 ore de imersiune n apa dulce;

5) un costum hidrotermic care prevazute cu vesta de salvare trebuie sa permita persoanei care -
l poarta sa noate o distanta scurta si sa poata urca ntr-o ambarcatiune de salvare;

6) un costum hidrotermic care satisface cerintele unei veste de salvare trebuie sa fie prevazuta
cu un fluier bine legat printr-un snur;
 6 Costume hidrotermice prevazute cu vesta de salvare gonflabila

1 Caracteristici generale pentru costume hidrotermice:

1) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa aiba cel putin doua
compartimente separate;

2) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila nu trebuie sa continue sa

arda sau sa se topeasca dupa ce a fost complet acoperita de flacari timp de 2 secunde;

3) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie sa fie astfel
confectionat nct sa satisfaca cerintele unui costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare;

4) un costum hidrotermic care prevazut cu vesta de salvare gonflabila care este prevazut cu un
dispozitiv de umflare automata n imersiune, trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv care sa
permita umflarea printr-o singura miscare manuala si sa poata fi umflat si cu gura;

5) un costum hidrotermic prevazut cu vesta de salvare gonflabila trebuie ca n cazul pierderii

flotabilitatii unuia din compartimentele sale, sa poata ndeplini toate conditiile de mai sus.

2 Cerintele privind caracteristicile termice pentru costumele hidrotermice

1) un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care nu are calitati izolante proprii
trebuie:

- sa poarte o mentiune indicnd ca trebuie sa fie purtat mpreuna cu o mbracaminte

calduroasa;

- sa fie confectionat astfel nct atunci cnd este purtat mpreuna cu o mbracaminte calduroasa
si o vesta de salvare, daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o vesta de salvare, sa
continue sa asigure persoanei care l poarta, dupa o saritura n apa de la o naltime de 4,5 m, o
protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu scada mai mult de
20C, dupa o scufundare timp de o ora n apa calma curgatoare la o temperatura de 50C.

2) cnd un costum hidrotermic confectionat dintr-un material cu calitati izolante proprii este
purtat fie simplu fie cu o vesta de salvare, daca costumul hidrotermic trebuie sa fie purtat cu o
vesta de salvare, el trebuie sa asigure persoanei care l poarta, dupa o saritura n apa de la o
naltime de 4,5 m, o protectie termica suficienta pentru ca temperatura corpului persoanei sa nu
scada cu mai mult de 20C dupa o scufundare timp de 6 ore n apa calma si curgatoare la o
temperatura cuprinsa intre 00C si 20C;

3) costumul hidrotermic trebuie sa permita persoanei care l poarta avnd minile acoperite, sa
apuce un creion si sa scrie, dupa o scufundare n apa la o temperatura de 50C pentru o perioada
de 1 ora.

3 Cerinte de flotabilitate
O persoana scufundata n apa dulce, purtnd fie un costum hidrotermic dotat cu vesta de salvare,
fie un costum hidrotermic si o vesta de salvare, trebuie sa se poata ntoarce din pozitia cu capul
n jos n pozitia cu capul n sus n cel mult 5 secunde.

7 Mijloace de protectie termica

Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintr-un material etans la apa, avnd o

conductibilitate termica nu mai mare de 0,25 W/(m-K) si astfel realizat nct atunci cnd este
folosit pentru a proteja o persoana, sa reduca pierderea de caldura a corpului att prin convectie
ct si prin evaporare.

Mijloacele de protectie termica trebuie:

- sa acopere ntreg corpul unei persoane care poarta o vesta de salvare, cu exceptia fetei.
Minile vor fi de asemenea acoperite daca mijlocul de protectie termica nu este prevazut cu
mnusi;

- sa poata fi despachetat si mbracat usor, fara ajutor, ntr-o ambarcatiune de salvare;

- sa permita persoanei care l poarta sa-1 dezbrace n apa n cel mult 2 minute daca -l
mpiedica sa noate.

- sa functioneze satisfacator cnd temperatura aerului este cuprinsa n intervalul de la -300C la

+200C.

CAPITOLUL 3

PARME. MACARALE. PALANCURI

- sa descrie modul de confectionare a parmelor si sa clasifice parmele

- sa descrie partile componente ale unei macarale, sa clasifice macaralele si palncurile si

sa execute corect garnisirea unui palanc

3.1. Parme vegetale, sintetice si metalice. Definitie, materiale de fabricatie, clasificare,

structura, ntrebuintare, conservare si mnuire la bordul navelor. Calculul rezistentei si
greutatii parmelor

Generalitati-clasificare

Parmele sunt cabluri de srma sau frnghii de lungimi si grosimi diferite, formate prin
rasucirea sau mpletirea unor fire vegetale, sintetice sau metalice.

Parmele folosite n marina, din punct de vedere al materialului din care sunt
confectionate, se pot clasifica n:
a) parme vegetale;

b) parme metalice;

c) parme sintetice;

d) parme mixte.

Din punct de vedere al modului de confectionare, se pot clasifica n:

a) parme simple;

b) parme rasucite;

c) parme mpletite.

Calitatile parmelor

Calitatea unei parme este asigurata de materia prima din care este confectionata, dar si
de modul de ntrebuintare si ntretiner

O parma buna trebuie sa aiba urmatoarele calitati:

a) rezistenta uniforma pe toata lungimea;

b) sa fie flexibila;

c) sa aiba suprafata neteda si regulata pe toata lungimea;

d) durata mare n serviciu.

n functie de material, dimensiuni si al modului de confectionare, parmele sunt folosite

pentru:

a) manevre fixe si curente;

b) instalatia de legare la cheu;

c) remorcaj maritim si fluvial;

d) manipularea marfurilor si amararea lor;

e) instalatia de ancorare a unor categorii de nave si ancorarea ambarcatiunilor;

f) confectionarea velelor;
g) lucrari de matelotaj,etc.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV
B. Bartolos - "Pregatire marinareasca" - note de curs Academia Navala "Mircea cel Batrn"

V. Maier - "Mecanica si constructia navei ", vol. I, II, III - editura Tehnica Bucuresti, 1989

M. Bujenita - "Manual de marinarie " , vol. I, II, III - editura Marinei Militare, 1951

A. Bejan, M. Bujenita - "Dictionar de marina" - editura Tehnica, 1977

Ov. Ionescu - "Ambarcatiuni" - note de curs, Academia Navala "Mircea cel Batrn" 1991

F. Tataru - "Parme" - note de curs, Academia Navala "Mircea cel Batrn" 1990

A. Beziris, Gh. Bamboi - "Transportul maritim" , vol.I - editura Tehnica, 1981

F. Tataru - "Principii de constructie a navelor militare si civile" - note de curs Academia

Navala "Mircea cel Batrn" , 1990

P. Zamfir - "Manevra navei cu propulsie mecanica" - note de curs, Academia Navala

"Mircea cel Batrn" , 1974

Gh. Iurascu - "Comandantul de cursa lunga"

A. Iarca - "Manevre , remorcaje, salvari maritime" - note de curs CERONAV, 1973

V. Teodoru - "Cautare si salvare"

P. Bontideanu - "Navigatia si manevra navelor pe ape interioare"

Adrian Petcu - "Salvare" - note de curs

*** Note de curs elaborate de C.P.P.N.F. Galati- "Curs special de conventie; interventie n
caz de situatie critica"

*** Note de curs - "Instalatii de punte la bordul navelor civile"

*** Note de curs - "Manevra navei cu propulsie mecanica la fluviu"

*** Instructiuni privind "Conventia Internationala a Ocrotirii Vietii Omenesti pe Mare" si

Amendamentele din 1983

*** SOLAS - 74

*** RNR
*** COLREG -96

*** RND

*** Regulamentul serviciului la bordul navelor civile

*** Documentatia fregatei tip T22