Nr.

Intrebare Secţiune Tip Dificultate URL Explicatii Raspuns 1 URL Data Raspuns 2 URL Data

1 Care sunt navele care pot executa mai MNMH.S1 1 1 navele scurte şi late. 1 navele lungi şi suple. 0
uşor manevra de întoarcere?
2 Navele bandate întorc mai uşor spre: MNMH.S1 1 1 bordul coborât. 0 bordul ridicat. 1

3 Care sunt navele care execută mai greu MNMH.S1 1 1 navele cu pescaj mare. 1 navele cu pescaj mic. 0
manevra de întoarcere?
4 Care sunt navele care manevrează mai MNMH.S1 1 1 navele cu suprastructuri mici şi pescaj 0 navele cu suprastructuri înalte şi pescaj 1
greu în condiţii de vânt? mic. mic.
5 Care sunt navele care sunt "ardente" MNMH.S1 1 1 navele cu suprastructuri înalte la prova. 0 navele cu suprastructuri înalte la pupa. 1
(tind să vină cu prova în vânt)?

6 Care sunt navele care sunt "moi" MNMH.S1 1 1 navele cu suprastructuri înalte la pupa. 0 navele aprovate. 0
(tind să vină cu pupa in vânt)?
7 De care dintre următoarele date MNMH.S1 1 1 tipul maşinii. 0 pasul elicei. 1
caracteristice navei sau convoiului
trebuie să se ţină seama la efectuarea
manevrei:

8 De care dintre următoarele date MNMH.S1 1 1 instalaţia de guvernare şi modul de 1 instalaţia de incarcare. 0
caracteristice navei sau convoiului acţionare al acesteia.
trebuie să se ţină seama la efectuarea
manevrei:

9 De care dintre următoarele date MNMH.S1 1 1 deplasamant,lungime, lăţime. 0 deplasament,lăţime, pescaj. 0

caracteristice navei sau convoiului
trebuie să se ţină seama la efectuarea
manevrei:

10 Cum poate fi întoarsă mai uşor nava? MNMH.S1 1 1 din cârmă şi maşină. 1 din cârmă. 0

11 Ce fenomene hidrologice şi MNMH.S1 1 1 vântul,valurile, curentul, adâncimi 0 vântul,valurile, curentul. 0

meteorologice pot influienţa manevra mari.
navei?

12 Ce se înţlelege prin manevra navei? MNMH.S1 1 1 învingerea rezistenţei apei şi 0 schimbarea direcţiei de înaintare,a 1
deplasarea pe cale navigabilă cu o sensului şi regimului de marş sub
viteză anume. acţiunea complexului de propulsie şi
guvernare şi altor mijloace de la bord.

13 Manevrabilitatea este: MNMH.S1 1 1 principala calitate manevrieră care 0 calitatea navei de a se deplasa pe calea 0
asigură păstrarea neschimbată a navigabilă sub acţiunea de împingere
mişcării unei nave. asigurată necontenit de complexul
motor propulsor.
14 Marşul poate fi: MNMH.S1 1 1 calitatea unei nave de a învinge 1 mişcarea navei,caracterizată de direcţia 0
rezistenţa mediului acvatic şi a se şi viteza cu care se deplasează aceasta.
deplasa cu o viteză anume sub acţiunea
forţei de împingere generată necontenit
de complexul motor-populsor.

15 Prn viteza unei nave se înţelege: MNMH.S1 1 1 puterea instalaţiei de propulsie 0 proiecţia vectorului vitezei cu care se 1
cheltuită pentru rotirea elicei şi deplasează nava,pe o direcţie paralelă
învingerea rezistenţei opuse la cu planul său diametral.
înaintarea navei.

16 Inerţia este: MNMH.S1 1 1 una din principalele calităţi manevriere 1 calitatea nautică caracteristică care 0
ale navelor, repezentând capacitatea de asigură posibilitatea menţinerii
a-şi păstra neschimbată mişcarea,dacă regimului de mişcare şi schimbarea
nu intervin factori interni sau externi. acesteia.

17 Prin guvernare se înţelege: MNMH.S1 1 1 schimbarea direcţiei de înaintare,a 0 capacitatea navei de a se deplasa cu o 0
sensului şi regimului de marş în cel mai viteză anume sub acţiunea forţei de
scurt timp. împingere asigurată de complexul
motor-propulsor.

18 Perioada de evoluţie a curbei de MNMH.S1 1 1 mişcarea stabilizată a navei având 0 mişcarea curbiliniei care începe când 1
giraţie,este: cârma banda şi o viteză constantă. presiunile în jurul navei au fost
suficient modificate,iar pupa acesteia
este puternic abătută în afara
traiectoriei descrisă de centrul de
greutate.

19 Efectul de sucţiune se produce: MNMH.S1 1 1 datorită formei operei vii. 0 datorită curentului de travers. 0
20 Pentru evitarea efectului de sucţiune MNMH.S1 1 1 să reducă numai viteza la limita 1 să reducă viteza în mod corespunzător 0
comandantul navei care depăşeşte are guvernării. şi să menţină la travers o distanţă de
obligaţia_ 1/3 din lăţimea navei.

21 Pentru evitarea sucţiunii în cazul MNMH.S1 1 1 să stopeze maşinile şi să aştepte 0 să reducă viteza din vreme,viteză pe 0
întâlnirilor comandanţii sunt obligaţi: efectuarea întâlnirii doar prin viteza care o vor creşte la maximum când
rămasă(inerţie). provele navelor ajung la travers.

22 Care sunt mişcările produse navelor de MNMH.S1 1 1 ruliul şi tangaj. 0 ruliu,tangaj şi mişcare ascensională. 0
valuri?
23 Ce este ruliul? MNMH.S1 1 1 mişcarea transversală a navei în jurul 1 mişcarea longitudinală a navei în jurul 0
unei axe longitudinale. unei axe transversale.
24 Ce este tangajul? MNMH.S1 1 1 mişcarea tranversală a unei nave în 0 mişcarea longitudinală a navei în jurul 1
jurul unei axe longitudinale. unei axe transversale.
25 Mişcarea transversală a unei nave în MNMH.S1 1 1 tangaj. 0 ruliu. 1
jurul unei axe longitudinale reprezintă:

26 Mişcarea longitudinală a navei în jurul MNMH.S1 1 1 tangaj. 1 ruliu. 0

unei axe transversale reprezintă:

27 Dacă elicea are pasul la dreapta,giraţia MNMH.S1 1 1 la babord. 1 la tribord. 0

se efectuează mai uşor:

28 La ce distanţă faţă de locul de ancorare MNMH.S1 1 1 in locul in care vrem sa ancoram 0 3-4 lungimi de navă. 1
se stopează maşina?
29 La ce distanţă faţă de locul de ancorare MNMH.S1 1 1 in locul in care vrem sa ancoram 0 2 lungimi de navă. 1
se cuplează la marş înapoi maşina?

30 Pentru efectuarea rondoului care sunt
manevrele care trebuie efectuate din
cârme şi maşini?
MNMH.S1 1 1 se pun cârmele "bandă" în bordul
întoarcerii iar maşina din bordul opus
întoarcerii "mars inainte" şi maşina din
bordul întoarcerii se acţionează la
"marş înapoi".
1 se pun cârmele la "bandă" în bordul 0
întoarcerii iar maşina din bordul opus
întoarcerii la "marş înapoi" şi maşina
din bordul întoarcerii "încet înainte".

31 Una din condiţiile de care trebuie să se MNMH.S1 1 1 înălţime suficientă comparativ cu 0 adâncime suficientă comparativ cu 1
ţină seama la alegerea locului de înălţimea navei/convouiului. pescajul navei.
efectuare a rondoului este:

32 Una din condiţiile de care trebuie să se MNMH.S1 1 1 semnalizare luminoasă. 0 înălţime suficientă comparativ cu 0
ţină seama la alegerea locului de înălţimea navei.
efectuare a rondoului este:

33 Una din condiţiile de care trebuie să se MNMH.S1 1 1 manevra ce se efectuează să nu 1 manevra să se efectueze fără producere 0
ţină seama la alegerea locului de stânjenească manevrele altor nave care de valuri.
efectuare a rondoului este: se află în zonă sau care tranzitează
zona..

34 Manevra de rondou folosind ancora de MNMH.S1 1 1 adâncime suficientă. 0 lăţime suficientă. 1

prova se efectuează atunci când locul
ales pentru efectuarea rondoului nu
prezintă:

35 Apropierea de locul pentru efectuarea MNMH.S1 1 1 viteză minimă. 0 viteză maximă. 0

rondoului se va face cu:
36 Atunci când convoiul este la travers pe MNMH.S1 1 1 se fundariseşte ancora prova iar 1 se fundariseşte ancora pupa iar 0
firul apei;pentru optimizarea manevrei maşinile se pun în poziţia "stop". maşinile se pun în poziţia "stop".
de rondou se procedează astfel:

37 În momentul în care nava/convoiul a MNMH.S1 1 1 încet înainte. 0 marş înainte. 1

efectuat întoarcerea cu prova în
amonte,maşinile se vor cupla:

38 Manevra de plecare de la cheu cu MNMH.S1 1 1 convoiul a fost format direct la cheu în 1 convoiul a fost format direct la cheu în 0
convoi împins,fără ancoră fundarisită zona în care prezintă curent. zona în care nu prezintă curent.
se efectuează atunci când:

39 Manevra de plecare de la cheu cu un MNMH.S1 1 1 convoiul a fost format în gura 0 convoiul a fost format la cheu în zona 1
convoi împins fără ancora fundarisită acvaturilor portuare. acvaturilor portuare.
se efectuează atunci când:

40 În cazul manevrei de plecare de la cheu MNMH.S1 1 1 verifice legăturile date la mal şi să 0 verifice legăturile date la mal şi să 0
cu convoi împins,fără ancoră recupereze legăturile date între strângă legăturile date între unităţile
fundarisită echipajul trebuie să: unităţile din convoi. din convoi.

41 Ordinea de rulare a parâmelor în cazul MNMH.S1 1 1 molarea legăturilor de la pupa,molarea 0 molarea legăturilor de la prova,molarea 0
efectuării manvrei de plecare de la legăturilor de la prova. legăturilor de la pupa.
cheu cu un convoi împins fără ancora
fundarisită,atunci când convoiul se află
acostat la cheu într-o zonă care
prezintă curent este:

42 Pentru acostarea navei izolate la un MNMH.S1 1 1 la aproximativ 3 lungimi de navă. 0 la aproximativ 5 lungimi de navă. 1
ponton,în timpul marşului aval
reducerea vitezei la jumătate se va
face:

43 Când se intenţionează acostarea navei MNMH.S1 1 1 la 3 lungimi de navă amonte de ponton. 0 când pontonul se află în travers. 1
la un ponton în timpul marşului
amonte, rondoul va fi început:

44 Pentru plecarea de la acostare în MNMH.S1 1 1 se vor mola mai întâi parâmele de 1 se vor mola parâmele de pupa bandând 0
condiţii normale: prova şi se va manevra cârma spre larg. cârma spre larg.
45 În condiţii de vânt pternic dinspre MNMH.S1 1 1 venind paralel cu pontonul la o 1 venind cu viteză maximă sub un unghi 0
larg,acostarea navei izolate se face: lungime de navă cu o viteză de 30°faţă de ponton,bamdând cârma
redusă,depăşind partea din amonte a spre mal.
acestuia cu 1/3 din nava proprie.

46 În condiţii de vânt puternic dinspre mal MNMH.S1
acostarea unei nave izolate din bordul
opus întoarcerii se va face:
1 1 venind cu viteză redusă paralel cu
pontonul la o lungime de navă faţă de
acesta sau dăm cârma mal.
1 venind cu o viteză redusă paralel cu 0
pontonul(o lungime) iar când a mai
rămas o lungime de navă faţă de acesta
stopăm maşina şi înclinăm cârma spre
ponton.

47 Acostarea navei izolate cu pupa în MNMH.S1 1 1 numai prin depăşirea pontonului. 0 fără depăşirea pontonului. 0
curent se poate efectua:
48 Acostarea navei cu pupa în curent fără MNMH.S1 1 1 reducând viteza cu 5-6 lungimi de navă 0 reducând viteza de la 5-6 lungmi de 0
depăşirea pontonului se realizează: şi menţinând o distanţă la 1-1,5 lăţimi navă şi menţinând o distanţă la tavers
de navă. de 1-1,5 lungimi de navă.

49 Pentru acostarea cu pupa în curent,fără MNMH.S1 1 1 de la o lungime de navă faţă de ponton. 0 de la 5 lungimi. 0
depăşirea pontonului,stoparea maşinii
de la foarte încet înainte se face:

50 Pentru acostarea la o navă aflată în MNMH.S1 1 1 să mărească viteza. 0 să stopeze maşina. 0

marş cu viteza redusă comandantul
acestei nave are obligaţia:

51 Pentru acostarea la un mal neamenajat MNMH.S1 1 1 sub un unghi de 10-12°. 0 sub un unghi de 60-70°. 0
după reducerea corespunzătoare a
vitezei,apropierea de locul de acostare
se face:

52 Pentru acostarea la un mal neamenajat MNMH.S1 1 1 o singură parâmă la prova. 0 o parâmă la prova,o parâmă de pupa 1
după ce nava a ajuns cu prova în mal se cât mai lungă prin bordul de la larg şi
va da: eventual un şcondru.

53 Pentru efectuarea rondoului prin MNMH.S1 1 1 de 12-15°. 0 de 15-30°. 0

introducerea navei cu prova în mal
unghiul de apropiere va trebuie să fie:

54 Pentru efectuarea rondoului prin MNMH.S1 1 1 spre malul opus locului de întoarcere. 1 spre malul locului de întoarcere. 0
introducere navei cu prova în mal,nava
va fi dirijată:
55 Pentru efectuarea rondoului în sector MNMH.S1 1 1 prova în zona curentului maxim. 1 pupa în zona curentului maxim. 0
îngust folosind forţa curentului apei din
zonă,o navă în marş aval va introduce:

56 Rondoul într-o cale navigabilă îngustă
cu o navă izolată având două elici se
face prin:
MNMH.S1 1 1 fixarea uneia din maşini la marş înainte 1 fixarea maşini din bordul invers giraţiei 0
şi a celeilalte la marş înapoi la turaţii la turaţie mai mică decât a celei din
diferite. sensul giraţiei şi numai după ce nava
ajunge la travers pe calea navigabilă se
va mări turaţia din bordul invers
giraţiei.

57 Propulsorul Voith Schneider MNMH.S1 1 1 numai pentru propulsie. 0 numai pentru guvernare. 0
(cu aripioare) este folosit:
58 Locurile de ancorare trebuie să asigure MNMH.S1 1 1 să se afle în calea navigabilă. 0 să se afle în afara căii navigabile. 1
următoarele condiţii:
59 Locurile de ancorare trebuie să asigure MNMH.S1 1 1 să aibă fund stâncos. 0 să aibă fund dur. 0
următoarele condiţii:
60 Locurile de ancoraj trebuie să asigure MNMH.S1 1 1 adâncimi corespunzătoare. 1 lăţimi corespunzătoare. 0
următoarele condiţii:
61 Locurile de ancoraj trebuie să asigure MNMH.S1 1 1 protecţie împotriva inundaţiilor. 0 protecţie împotriva valurilor şi 1
următoarele condiţii: vânturilor.
62 Aterizarea pe locul de ancorare se face: MNMH.S1 1 1 cu nava stopată. 0 cu viteza maximă. 0

63 Fundarisirea normală a ancorei se face: MNMH.S1 1 1 cu viteza redusă şi sens de deplasare la 1 cu viteză de 2 Km/h şi cu sens de 0
marş înapoi. deplasare la marş înainte.
64 Manevra de ancorare în barbă MNMH.S1 1 1 prin fundarisirea mai întâi a ancorei 1 prin fundarisirea ancorei dinspre mal şi 0
(cu două ancore de provă) se face: dinspre larg şi deplasarea navei după deplasarea navei pe aliniament pentru
un aliniament, fundarisind apoi ancora fundarisirea ancorei dinspre larg.
dinspre mal.

65 Ancorarea prin ambosare ( cu şpring ) MNMH.S1 1 1 prin fundarisirea ancorei cu una-două 0 prin fundarisirea ancorei şi lansarea 1
se realizează: chei de lanţ după care se va prinde cu o unei lungimi de lanţ egală cu 2-3 ori
cheie de împreunare o parâmă voltată adâncimea fundului apei în zonă la
cât mai în prova navei. care se prinde cu o cheie de împreunare
o parâmă voltată în prova navei în
bordul opus ancorei.

66 Pentru a constata că nava ancorată nu MNMH.S1 1 1 un jalon de veghe. 0 un aliniament uscat. 0

derapează se va putea folosi:
67 Dacă în timpul staţionării la ancoră MNMH.S1 1 1 numai prin virarea ancorei şi părăsirea 0 prin manevrarea cârmei într-un bord 0
apare un pericol iminent (navă locului de ancorare. sau altul pentru evitare.
incendiată în derivă nu departe de
prova navei) va trebui evitat:

68 Plecarea de la ancoră se poate face: MNMH.S1 1 1 numai cu marş înainte. 0 numai cu marş înapoi. 0

69 Pentru manevra de depăşire între două MNMH.S1 1 1 deplasarea pe drumuri paralele a celor 0 creşterea turaţiei la nava care 0
nave cu viteze de marş apropiate se două nave. depăşeşte.
recomandă:

70 Dacă comandantul angajat într-o MNMH.S1 1 1 să continue marşul deoarece nava care 0 să întrerupă manevra de depăşire. 1
manevră de depăşire,observă o a treia vine este de tonaj mai mic.
navă ce vine la întâlnire are obligaţia:

71 Manevra de întâlnire esta MNMH.S1 1 1 navele se deplasează pe drumuri 1 navele schimbă de drum. 0
nepericuloasă atunci când: paralele la o distanţă în jurul a 3 lăţimi
de navă.

72 Dacă în timpul navigaţiei cu radar nu MNMH.S1 1 1 va mări viteza apropiindu-se de una din 0 va stopa nava rămânând în aşteptare. 0
pot fi determinate elementele de extremităţile şenalului.
mişcare ale unei ţinte,comandantul:

73 Înaintea intrării navei într-o zonă MNMH.S1 1 1 să se ia informaţii cu privire la 1 să ia informaţii cu privire la viteza 0
îngustă este necesar: gabaritele sectorului şi eventualele curentului şi eventualele pericole de
pericole de navigaţie. navigaţie.

74 Înaintea intrării navei într-o zonă MNMH.S1 1 1 să se stabilească viteza maximă de 0 să se stabilească locul de ancorare al 1
îngustă este necesar: deplasare a navei. navei în caz de necesitate.
75 Pe timp de vânt puternic navele legate MNMH.S1 1 1 numai să-şi dubleze parâmele de 0 numai să-şi dubleze parâmele de legare 1
la cheu au obligaţia: legare. şi să fundarisească ancora de la larg.

76 În timpul navigaţiei pe sloiuri: MNMH.S1 1 1 navele se vor deplasa cu viteză redusă. 0 navele se vor deplasa cu viteză 1
corespunzătoare în funcţie de
aglomerarea de sloiuri în prova.

77 Acostarea la o navă avariată aflată în MNMH.S1 1 1 în bordul mai înalt. 1 în bordul în care este canarisită. 0
derivă (canarisită) se va face:

78 Acostarea la o navă avariată în MNMH.S1 1 1 în bordul mai coborât,cu prova în 0 în bordul mai înalt,cu prova în curent 1
staţionare se va face: curent sau în vânt,dându-se parâmele sau în vânt,dându-se parâmele de
de legare. legare.
79 În caz de vreme rea şi valuri mari,când MNMH.S1 1 1 la ancorarea în zona navei avariate. 0 la remorcarea navei avariate. 0.01
acostarea la nava avariată este
periculoasă se va proceda:

80 Pentru ajutorarea unei nave incendiate MNMH.S1 1 1 prin bordul de vânt şi din sectorul 1 prin oricare bord. 0
se va veni: pupa sub un unghi de 30-60°
81 Dacă o avarie nu poate fi MNMH.S1 1 1 eşuarea pe un fund mâlos. 0 eşuarea pe un fund stâncos. 0
evitată,comandantul va alege:
82 Stoparea navei în cel mai scurt timp se MNMH.S1 1 1 numai prin stoparea maşinilor şi 0 numai prin acţionarea maşinilor la 0
poate face: manevra cârmelor. marş înapoi.

83 Pentru a se deplasa pe ambele aripi o MNMH.S1 1 1 800-1000 rot/min. 0 1500-1600 rot/min. 1

navă cu aripi portante,care trebuie să
fie turaţia folosită la motoare?

84 Pentru a nu forţa alimentarea MNMH.S1 1 1 a se creşte periodic numărul de turaţii 0.01 a se creşte încet dar continuu turaţia 0
motoarelor cu combustibil la navele cu la motoare. motoarelor acestor nave.
aripi portante este necesar:

85 Când temperatura motoarelor depăşeşte MNMH.S1 1 1 oprirea imediată a motorului. 0 continuarea marşului indiferent de 0
95°c este necesar: temperatură.

86 Nava de tip "Săgeată" nu se ridică pe MNMH.S1 1 1 tancurile de combustibil 0 repartizarea inegală a pasagerilor pe 1
aripi din cauzele: supraîncărcate. borduri şi aripile încărcate cu obiecte
plutitoare.

87 Timpul necesar pentru realizarea MNMH.S1 1 1 tipul navei. 1 forma navei. 0

ridicării navei pe aripi portante depinde
de:

88 Timpul necesar pentru realizarea MNMH.S1 1 1 deplasamentul navei. 0 de lungimea navei. 0

ridicării navei pe aripi portante depinde
de:

89 Timpul necesar pentru realizarea MNMH.S1 1 1 starea şenalului navigabil. 0 starea suprafeţei apei. 1
ridicării navei pe aripi portante depinde
de:

90 Timpul necesar pentru realizarea MNMH.S1 1 1 panta de suprafaţă 0 debitul de aluviuni. 0

ridicării navei pe aripi portante depinde
de:

91 Înainte de plecarea în cursă a navelor MNMH.S1 1 1 starea echipamentelor. 0 starea instalaţiilor. 0

pe aripi portante este absolut necesar a
se verifica:
92 Spre deosebire de navele clasice,navele MNMH.S1 1 1 viteza maximă ce se poate imprima de 0 viteza minimă ce se poate imprima de 1
pe aripi portante vin la acostare cu: turaţia minimă a motoarelor. turaţia minimă a motoarelor.

93 Plecarea de la acostare a navelor pe MNMH.S1 1 1 spaţiul de manevră. 0 condiţiile hidrometeorologice din zonă. 0
aripi portante se face în funcţie de:

94 Spre deosebire de navele clasice,navele MNMH.S1 1 1 numai pe opera vie. 0 numai pe aripi. 0
pe aripi portante pot efectua giraţia:

95 Pe timpul cât nava pe aripi portante se MNMH.S1 1 1 manevrarea bruscă a cârmelor. 1 manevrarea lentă a cârmelor. 0
află în marş,se va evita întotdeauna:

96 Justa repartizare a pasagerilor la bordul MNMH.S1 1 1 o stabilitate anormală a navei în timpul 0 o stabilitate medie a navei în timpul 0
navelor pe aripi portante constituie una marşului. marşului.
din condiţiie de bază ce asigură:

97 Repartizarea pasagerilor la bordul MNMH.S1 1 1 20 persoane. 0 15 persoane. 0

navelor pe aripi portante se va face
astfel încât diferenţa de pasageri pe
borduri să nu fie mai mare de:

98 Transportul de mărfuri prin metoda MNMH.S1 1 1 deosebit de economic. 1 deosebit de costisitor. 0

remorcajului prin împingere este
considerat:

99 În timpul operaţiunilor de încărcare- MNMH.S1 1 1 poate părăsi formaţia pe care a tractat-o 1 este obligat să aştepte operarea tuturor 0
descărcare a unităţilor din convoi pentru a transporta o altă formaţie cu navelor din convoiul tractate şi să
remorcherul: unităţi încărcate sau goale aprţinând manevreze unităţile din danele de
aceleiaşi unităţi de navigaţie. operare.

100 Remorcajul de transport este MNMH.S1 1 1 acela folosit pentru ajutorarea navelor 0 acela care se foloseşte în mod obişnuit 1
considerat: avriate. în cadrul întreprinderilor de navigaţie
fluvială.

101 După zona în care se desfăşoară MNMH.S1 1 1 remorcaj în siaj şi prin împingere. 0 remorcaj maritim,remorcaj de 1
activitatea de remorcaj acesta poate fi radă,remorcaj portuar şi remorcaj
denumit: fluvial.

102 Remorcajul prin împingere este MNMH.S1 1 1 doar în zona porturilor. 0 în navigaţia fluvială şi maritimă. 1
utilizat :
103 Pentru cuplarea danelor dintr-o MNMH.S1 1 1 o parâmă cu diametrul de 30 mm. 0 trei parâme normale. 1
formaţie tractată în marş amonte se vor
da:
104 Pentru cuplarea danelor între ele se MNMH.S1 1 1 numai cuplarea scurtă. 0 numai cuplarea lungă. 1
utilizează:
105 Pentru cuplarea lungă parâmele se MNMH.S1 1 1 din prova şlepului din dana a doua 0 din prova şlepului din dana a două 1
întind: până în pupa şelpului din dana întâîa. până în prova şlepului din dana întâia.

106 Cuplarea lungă se face în scopul: MNMH.S1 1 1 reţinerii şlepurilor din dana doua în 0 libertăţii de manevră a şlepurilor din 1
siajul şlepurilor din dana întâia. dana a doua.
107 În cazul cuplării scurte distanţa dintre MNMH.S1 1 1 de o lăţime de şlep. 0 de 4-6 m. 1
pupa şlepului din prova şi prova
şlepului din pupa poate fi:

108 Cuplarea cu parâme încrucişate se MNMH.S1 1 1 la şlepul din dana a doua. 0 la şlepul gol din ultima dană. 1
recomandă:
109 Egalarea prâmelor de cuplare se face: MNMH.S1 1 1 la viteză redusă şi la drum drept. 1 la stoparea completă a convoiului. 0

110 Boţarea parâmei de remorcaj se fce MNMH.S1 1 1 reducerea efectului de abatere a 1 a mări viteza de înaintare a primei 0
pentru: ultimului şlep. dane.
111 Pe căi navigabile sinuoase se MNMH.S1 1 1 plasate în cruce. 1 plasate paralel. 0
recomandă cuplarea danelor între ele
cu parâme:

112 În remorcaj,parâma diagonală se dă: MNMH.S1 1 1 în zona de navigaţie îngustă şi curenţi 1 în zone de navigaţie drepte. 0
transversali puternici care abat
şlepurile de la drum.

113 Un convoi tractat din 9 unităţi pentru MNMH.S1 1 1 2+3+4. 0 4+3+2. 1

marşul aval va fi aşezat în formaţia:

114 La un convoi compact format din 5 MNMH.S1 1 1 în tribordul şlepului 2 şi în babordul 1 în babordul şlepului 1 şi tribordul 0
şlepuri,remorcile se vor plasa: şlepului 4. şlepului 5.
115 Remorcile pot fi plasate în cruce MNMH.S1 1 1 asiguarea unei bune stabilităţi la drum. 0 asigurarea unei bune guvernări într-o 1
pentru: cale navigabilă sinuoasă.
116 În cazul unui convoi tractat amonte de MNMH.S1 1 1 de 60-70 m. 0 130-150 m. 0
un remorcher cu o putere de 100-180
CP.,lungimea remorcii poate fi:

117 În cazul unui convoi tractat în marş MNMH.S1 1 1 150-200 m. 1 80-120 m. 0

amonte de către un remorcher cu o
putere de 300-500 CP.,lungimea
parâmei de remorcaj poate fi:
118 În cazul unui convoi tractat în marş MNMH.S1 1 1 de 120-140 m. 0 120-150 m. 1
amonte de către un remorcher cu o
putere de 180-300 CP.,lungimea
parâmei de remorcaj poate fi:

119 Dacă parâmele de remorcaj au MNMH.S1 1 1 180-300 CP. 0 300-500 CP. 0

asigurată lungimea de 220 m,formaţia
poate fi tractată de un remorcher cu
putere de :

120 Lungimea remorcilor pentru MNMH.S1 1 1 lăţimea primei dane plus 6-8 m. 0 lăţimea primei dane plus 9-15 m. 1
convoaiele tractate în marş aval poate
fi egală cu:

121 În cazul zonelor navigabile sinuoase MNMH.S1 1 1 respectă recomnadările privind puterea 0 pot fi alungite. 0
lungimea parâmelor de remorcaj: remorcherelor.

122 În cazul folosirii unei singure parâme MNMH.S1 1 1 în bordul din vânt. 0 din bordul de sub vânt. 1
de remorcaj în condiţii de vânt aceasta
poate fi plasată la şlep:

123 Când cârmaciul care primeşte parâma MNMH.S1 1 1 Gata remorca! 0 Are remorca! 1
de remorcaj de la remorcher şi o prinde
la babaua corespunzătoare,raportează:

124 După raportul cârmaciului "are MNMH.S1 1 1 la jumătate înainte. 0 la încet înainte. 1
remorca" comandantul remorcherului
va fixa maşinile:

125 Când ultima spiră a parâmei de MNMH.S1 1 1 Terminat remorca! 0 Afară remorcă! 1
remorcaj aflată pe puntea
remorcherului a fost lansată la
apă,şeful de echipaj va raporta:

126 Când comandantul remorcherului MNMH.S1 1 1 va creşte turaţi maşinilor de la încet. 0 de la încet la încet înapoi. 0
primeşte raportul şefului de
echipaj"afară remorca":

127 Când din inerţie,remorcherul se MNMH.S1 1 1 la încet sau foarte încet înainte. 1 la jumătate înainte. 0
deplasează înainte şi parâma de
remorcaj apare la suprafaţă(de
întindere) comandantul remorcherului
va acţiona asupra maşinii:
128 Când parâma de remorcaj se află la MNMH.S1 1 1 la jumătate treptat la toată viteza 1 la toată viteza înainte. 0
suprafaţa apei(uşor în bandă) maşinile înaintte,opturile şi niperele fiind uşor
se vor fixa: slăbite.

129 În cazul manevrei de plecare în voiaj MNMH.S1 1 1 toate parâmele de legare. 1 numai parâmele de la centru. 0
cu un convoi aflat la cheu(cu ancorele
la post) după primirea remorcilor de la
remorcher se vor maoa:

130 Pentru începerea rondoului cu un MNMH.S1 1 1 spre axa şenalului. 0 spre una dintre extremităţile şenalului. 1
convoi tractat,remorcherul are obligaţia
de a-l deplasa:

131 Viteza iniţială a începerii rondoului cu MNMH.S1 1 1 Toată viteza înainte! 1 Foarte încet înainte! 0
un convoi tractat va trebui să fie:

132 Dacă rondoul se efectuează cu un MNMH.S1 1 1 dana a doua o înclină în sens invers. 1 se va înclina tot în sensul rondoului. 0
convoii compus din două dane,când
dana întâia bandează cârma în sensul
rondoului:

133 Fracţionarea convoiului (ţuguri) se MNMH.S1 1 1 la dorinţa comandantului convoiului 0 în zone dificile de navigaţie. 1
poate face: când intenţionează să obţină o viteză
mai mare.

134 Preluarea convoiului tractat de către alt MNMH.S1 1 1 imposibil. 0 posibil dacă şenalul navigabil 1
remorcher în timpul marşului amonte corespunde ca lăţime şi adâncime.
este:

135 În cazul predării convoiului tractat în MNMH.S1 1 1 să continue marşul cu viteza redusă 1 să stopeza maşinile imediat după ce şi- 0
timpul marşului,remorcherul predător până când remorcherul primitor a a dat acordul predării convoiului.
are obligaţia: început întindrea remorcilor.

136 Pentru marşul amonte drumul ales de MNMH.S1 1 1 pe axa şenalului. 0 pe lângă maluri cu adâncimi suficiente. 0
comandantul convoiului trebuie să fie:

137 Pentru marşul aval drumul ales de MNMH.S1 1 1 imediat în apropierea axei şenalului. 1 numai de-alungul axei şenalului 0
comandantul convoiului trebuie să fie : navigabil.

138 În cazul depăşirilor se va ţine cont: MNMH.S1 1 1 doar de lăţimea şenalului. 0 de lăţimea şenalului,adâncimea apei în 1
zonă,de viteza formaţiei care
depăşeşte.

139 În timpul marşului aval cu formaţia MNMH.S1 1 1 numai pe axa şenalului. 0 după caz spre extremitatea interioară a 0
tractată în zone cu raze mici de curbei.
curbură,drumul urmat va fi ales:
140 În zone cu raze mici de curbură ultima MNMH.S1 1 1 menţină cârma la zero. 1 să bandeze în sensul giraţiei. 0
dană are obligaţia să:
141 Marşul prin anafoare stânjeneşte MNMH.S1 1 1 la intrarea remorcherului cu prova în 0 la ieşirea primei dane din anafor. 1
guvernarea convoiului tractat iar anafor.
momentul periculos poate fi:

142 Pentru evitarea pericolului produs de MNMH.S1 1 1 să marească viteza în zona acestora. 0 să reducă viteza. 1
anafoare,remorcherul va trebui:

143 Curenţii rebeli transversali se MNMH.S1 1 1 în capul ostroavelor. 1 la centrul ostroavelor. 0

formează:
144 Într-o zonă navigabilă sinuoasă ,pentru MNMH.S1 1 1 5 lungimi de convoi. 1 3 lungimi de convoi 0
evitarea avariilor, raza de curbură ar
trebui să fie egală cu:

145 Pentru efectuarea unui rondou în MNMH.S1 1 1 5 lungimi de convoi. 0 1,5-2 lungimi de convoi fără a scoate 1
condiţii normale,calea navigabilă lungimea remorcherelor.
trebuie să dispună de o lăţime egală cu:

146 Ordinea fundarisirii ancorei la formaţia MNMH.S1 1 1 mai întâi remorcherul şi apoi dana 1. 0 numai dana 1. 0
tractată compusă din 3 dane:

147 Convoiul împins este avantajos faţă de MNMH.S1 1 1 se compune din nave moderne cu 0 dispune de nave cu dublu fund. 0
convoiul tractat întrucât acesta: forma simplă.

148 La convoaiele împinse viteza de marş: MNMH.S1 1 1 scade cu 5-8% faţă de convoiul tractat. 0 creşte cu 8-15%. 1

149 Pentru admiterea unei căi navigabile la MNMH.S1 1 1 50 m lăţime şi 3 m adâncime. 1 150 m lăţime şi 5 m adâncime. 0
navigaţia prin împingere aceasta
trebuie să dispună de cel puţin:

150 Printre factorii de care se ţine cont la MNMH.S1 1 1 dificultatea zonelor şi gabaritul de 1 numai viteza impusă. 0
formarea convoiului împins sunt şi_ navigaţie al acestora.

151 În ce condiţi parâmele de cuplare ale MNMH.S1 1 1 când se navigă într-o zonă cu rază de 0 când parâmle nu sunt suficient de bine 1
unităţilor într-un convoi împins se pot curbură normală. strânse iar manevrarea penei cârmei
rupe? dintr-un bord în altul se face rapid.

152 Convoiul împins pentru marş amonte MNMH.S1 1 1 numai pe un singur şir. 0 numai pe două siruri. 0
va trebui să fie format:
153 Pentru schimbările de drum ale MNMH.S1 1 1 cu repeziciune pentru obţinerea unei 0 prin manevrare lentă şi oprirea cârmei 1
convoiului împins manevra cârmei de manevrabilităţi rapide. în poziţia zero în timp de 5-10 sec.
la banda într-un bord la banda în
celălalt bord se va face:

154 În timpul marşului cu formaţia împinsă MNMH.S1 1 1 se pot folosi numai cele două linii de 0 se pot folosi cele două linii de axe ale 1
când instalaţia de guvernare a axe ale împingătorului. împingătorului şi cârmle navelor din
împingătoarelor nu funcţionează: convoi.

155 În marş aval pe o cale navigabilă în MNMH.S1 1 1 va fi numai pe axa şenalului. 0 pe extremitatea din babord menţinând 0
care rezerva pilotului este de 40-50 cm maşinile la turaţie minimă.
drumul ales:

156 Când rezerva pilotului într-o zonă de MNMH.S1 1 1 să se aleagă cu precizie drumul de 1 să se reducă viteza cât mai 0
navigaţie este de 10-20 cm important urmat folosind viteza adecvată. mult,indiferent de drumul urmat.
este:

157 În formaţia împinsă navele cu pescaj MNMH.S1 1 1 în prova formaţiei. 1 în pupa formaţţiei. 0
mai mare vor fi aşezate:
158 Pentru obţinerea unui randament mai MNMH.S1 1 1 5° ,şi mai mare. 0 1-2°-nu mai mult. 1
bun, împingătorului i se va asigura o
apupare de :

159 Convoiul rigid este o formaţie împinsă MNMH.S1 1 1 dispune de instalaţii de 0 dispune de instalaţii de cuplare elastice 1
care: cuplare,hidraulice atât între unităţile numai între împingător şi formaţie.
convoiului cât şi între formaţie şi
împingător.

160 Pentru îmbunătăţirea calităţilor MNMH.S1 1 1 o instalaţie de guvernare în prova 0 o instalaţie de ancorare la o navă din 0
manevriere a convoaielor împinse,pe împigătorului. prova formaţiei împinse.
lângă instalaţiile împingătorului,ar mai
fi nevoie de:

161 În cazul duzelor mobile momentul MNMH.S1 1 1 cu duze mobile cu comandă separată. 1 cu duze mobile cu comandă simultană. 0
maxim de giraţie se poate obţine:
162 Pentru acostarea la cheu a unui convoi MNMH.S1 1 1 când până la locul de acostare au mai 1 când până la locul de acostare a mai 0
împins în condiţii normale ,viteza rămas 4-5 lungimi de convoi. rămas o lungime de convoi.
împingătorului se reduce la încet
înainte:

163 Pentru acostarea unui convoi împins la MNMH.S1 1 1 de o lungime de convoi. 1 de 1/2-1/3 din lungimea convoiului. 0
cheu în condiţii normale,distanţa la
travers faţă de locul de acostare trebuie
să fie:
164 Pentru acostarea unui convoi venindu- MNMH.S1 1 1 4-5 lungimi de convoi. 0 2-3 lungimi de convoi. 1
se paralel cu cheul la distanţa de 1/2-
1/3 din lungimea formaţiei se va
manevra cârma spre locul de acostare
când pupa la aceasta a mai rămas:

165 Unghiul sub care se apropie formaţia MNMH.S1 1 1 12-15° 1 30-35° 0

împinsă de locul de acostare în condiţii
normale reduse să fie:

166 Pentru efectuarea rondoului cu un MNMH.S1 1 1 de 3-4 lungimi de convoi. 1 numai de 5-6 lungimi de convoi. 0
convoi împins folosind ambele maşini
la acelaşi sens de marş şi cârma
banda,lăţimea şenalului trebuie să fie :

167 Pentru efectuarea rondoului cu MNMH.S1 1 1 din orice punct al şenalului. 0 numai de pe un punct aflat pe axa 0
formaţia împinsă,începerea acestuia se şenalului.
face:

168 La plecarea din radă cu un convoi MNMH.S1 1 1 30-40° 0 mai mare de 40° 0
împins,unghiul sub care se va intra
calea navigabilă trebuie să fin în jurul:

169 Pentru acostarea formaţiei împinse cu MNMH.S1 1 1 5-6 lungmi de convoi. 1 2-3 lungimi de convoi. 0
pupa în curent,fixarea maşinilor la
încet înainte se va face de la :

170 În cazul acostării la cheu a formaţiei MNMH.S1 1 1 la o lungime de convoi după stoparea 0 la 2-3 lungimi de convoi când aceasta 1
împinse cu pupa în curent,fixarea maşinilor. se deplasează cu încet înainte.
cârmei spre larg începe:

171 Plecarea de la cheu a unui convoi MNMH.S1 1 1 unghiul de deschidere al pupei a ajuns 1 unghiul de deschidere al pupei a ajuns 0
împins compus din 2+2 barje goale în la 20-30°. la 70-80°.
condiţii de vânt din pupa,maşimile
împingătorului se vor fixa la marş
înapoi când:

172 În timpul marşului amonte printr-o MNMH.S1 1 1 dirijat cu prova spre malul din 0 dirijat spre malul din exteriorul curburii 1
zonă cu rază mică de curbură,convoiul interiorul curburii având viteza redusă. folosind viteza minimă de guvernare.
împins va fi:

173 La calculul suprafeţei cârmei se ţine MNMH.S1 1 1 viteza navei. 1 forma operei vii a corpului navei. 0
cont de:
174 Navele cu viteze mari dispun de cârme MNMH.S1 1 1 mai mici decât navele cu viteze mici. 0 mai mari dacât navele cu viteze mici. 1
cu suprafeţe:
175 Cârmele cu suprafeţe mari sunt dispuse MNMH.S1 1 1 cu viteze mici. 0 cu viteze mari. 1
pe navele:
176 Navele cu viteze mici dispun de cârme MNMH.S1 1 1 mai mici decât navele cu viteze mari. 1 mai mari dacât navele cu viteze mari. 0
cu suprafeţe:
177 Cârmele căror nave au suprafaţa mult MNMH.S1 1 1 nave maritime. 0 nave fluviale. 1
mai mare?
178 Cârmele navelor fluviale au suprafaţa MNMH.S1 1 1 maritime. 1 tanc. 0
mai mare dacât cârmele navelor:

179 Cârma compensată la care o parte din MNMH.S1 1 1 parte semicompensată. 0 parte necompensată. 0
suprafaţă se găseşte pe faţa axului
cârmei,poartă denumirea de:

180 Raportul dintre suprafaţa totală a MNMH.S1 1 1 raport de compensare sau grad de 1 raport de compensare 0
cârmei şi partea compensată se compensare.
numeşte:

181 Raportul de compensare sau gradul de MNMH.S1 1 1 suma dintre suprafaţa totală a cârmei şi 0 raportul dintre suprafaţa totală a cârmei 1
compensare al cârmei reprezintă: partea compensată. şi partea compensată.

182 Care sunt tipurile de cârmă? MNMH.S1 1 1 simplă,dublă, semicompensată. 0 simplă,compensată, semicompensată. 1

183 La suprafeţe egale ale cârmelor care MNMH.S1 1 1 cârmele cu înălţimi mici şi cu înălţimi 0 cârmele cu profil hidrodimamic. 0
acţionează mai bine? mari.
184 Cârmele înalte şi înguste acţionează MNMH.S1 1 1 diferite. 0 egale. 1
mai bine în cazul în care suprafeţele
cârmelor sunt:

185 Nava merge înainte din inerţie,cârma MNMH.S1 1 1 prova navei să gireze la stânga, iar 0 prova navei să gireze la dreapta,iar 1
dreapta face ca : pupa să se abată la dreapta. pupa să se abată la stânga.

186 Nava merge înainte din inerţie,cârma MNMH.S1 1 1 prova navei să gireze la stânga,iar pupa 1 prova navei să gireze la dreapta,iar 0
stânga face ca: navei să fie abătută la dreapta. pupa să se abată la stânga.

187 Nava mege înapoi din inerţie,cârma MNMH.S1 1 1 prova navei să gireze la stânga,iar pupa 0 prova navei să gireze la dreapta,iar 1
stânga face ca: navei să fie abătută la dreapta. pupa să se abată la stânga.

188 Nava merge înapoi din inerţie, cârma MNMH.S1 1 1 prova navei să gireze la stânga,iar pupa 1 prova navei să gireze la dreapta,iar 0
dreapta face ca:. navei să se abată la dreapta. pupa să se abată la stânga.
189 Nava merge din inerţie ,cârma în ax MNMH.S1 1 1 nava să se deplaseazăe înainte cu 0 nava să se deplaseaze cu tendinţa de a 0
face ca : tendinţă de a gira prova la dreapta. gira prova la stânga.

190 Nava merge din inerţie înapoi,cârma MNMH.S1 1 1 nava să se deplaseze rectiliniu înapoi. 1 nava să se deplaseze înapoi cu tendinţa 0
în ax face ca : de a gira prova la dreapta.

191 Elicea se instalează la pupa MNMH.S1 1 1 spatele cârmei. 0 faţa cârmei. 1

navei,fixată pe extremitatea arborelui
portelice în:

192 Din câte pale poate fi construită elicea? MNMH.S1 1 1 2-4 pale. 0 2-5 pale. 0

193 Elicele pot avea palele: MNMH.S1 1 1 fixe sau variabile. 1 fixe sau detaşabile. 0
194 Elicea cu pas dreapta se roteşte în MNMH.S1 1 1 invers acelor de ceasornic. 0 acelor de ceasornic. 1
sensul :
195 Elicea cu pas stânga se roteşte în MNMH.S1 1 1 invers acelor de ceasornic. 1 deplasării navei. 0
sensul:
196 Efectele elicei asupra manevrei navei MNMH.S1 1 1 efect de propulsie. 0 efect de guvernare. 0
se manifestă ca:
197 Maşina înainte,cârma în ax,ce face MNMH.S1 1 1 pupa navei este abătută în sens opus 0 pupa navei este abătută în bordul 1
nava? pasului elicei,iar prova navei va gira în pasului elicei,iar prova navei va gira în
bordul pasului elicei. bordul opus pasului elicei.

198 Nava cu o singură elice întoarce mai MNMH.S1 1 1 opus orientării cârmei. 1 orientării cârmei. 0
repede în bordul:
199 La marş înapoi,navele cu o singură MNMH.S1 1 1 babord. 0 la tribord. 1
elice pas dreapta întorc mai uşor la:

200 La marş înapoi,navele cu o singură MNMH.S1 1 1 babord. 1 tribord. 0

elice pas stânga întorc mai uşor la:

201 La marş înapoi,navele cu o singură MNMH.S1 1 1 babord. 0 tribord. 1

elice pas stânga întorc mai greu la:

202 La marş înapoi,navele cu o singură MNMH.S1 1 1 babord. 1 tribord. 0

elice pas dreapta întorc mai greu la:

203 Nava guvernează mai greu la marş: MNMH.S1 1 1 înainte. 0 înapoi. 1

204 Nava merge înainte,cârma dreapta,apoi MNMH.S1 1 1 merge înainte,prova vine la 1 merge înainte,prova vine la 0
se pune maşina înapoi,ce face nava? dreapta,nava se opreşte,prova vine uşor dreapta,nava se opreşte,prova vine la
la dreapta,apoi nava merge înapoi şi stânga,nava se opreşte şi prova se abate
prova vine uşor către stânga. încet la dreapta.

205 Nava merge înainte,cârma stânga,apoi MNMH.S1 1 1 merge înainte,prova vine la stânga,nava 0 merge înainte,prova vine la stânga,nava 1
se pune maşina înpoi,ce face nava? se opreşte,prova este abătută către se opreşte,prova este abătută către
dreapta. dreapta,apoi nava merge înapoi,prova
este abătută puternic către dreapta.

206 Nava merge înapoi,cârma stânga,apoi MNMH.S1 1 1 nava merge înapoi,se opreşte,prova 0 nava merge înapoi,se opreşte,prova 0
se se pune maşina înainte,ce face nava? vine încet la stânga. vine la dreapta,nava se opreşte,prova
vine putrnic la dreapta.

207 Regula generală pentru întoarcerea pe MNMH.S1 1 1 nava cu elice pas dreapta trebuie să 1 nava cu elice pas dreapta trebuie să 0
loc a navelor cu o singură elice este: întoarcă pe loc din cârmă şi elice la întoarcă pe loc din cârmă şi elice la
tribord. babord.

208 Regula generală pentru întoarcerea pe MNMH.S1 1 1 nava cu elice pas stânga trebuie să 0 nava cu elice pas stânga trebuie să 1
loc a navelor cu o singură elice este: întoarcă pe loc din cârmă şi elice la întoarcă pe loc din cârmă şi elice la
tribord. babord.

209 Întoarcerile pe loc în bordul opus MNMH.S1 1 1 datorită efectului combinat al cârmei şi 0 pe ancoră. 1
pasului elicei se face, de obicei: elice.
210 Navele cu două elice au pasul astfel: MNMH.S1 1 1 ambele elice pas dreapta. 0 ambele elice pas stânga. 0

211 Cum răspund la comenzile cârmei MNMH.S1 1 1 mai greu. 1 mai uşor. 0
navele cu două elice şi o singură
cârmă în comparaţie cu cele cu o
singură elice?

212 La o navă cu două elice,în cazul unei MNMH.S1 1 1 se orientează cârma în bordul maşinii 0 se orientează cârma în bordul maşinii 1
avarii la o maşină sau elice,drumul cae este defectă. care este în marş.
navei poate fi menţinut dacă:

213 Navele cu două elice sunt mai MNMH.S1 1 1 marş înainte. 0 marş înapoi. 0
manevriere faţă de navele cu o singură
elice la:

214 Dacă efectul cârmei nu este suficient MNMH.S1 1 1 acţionând maşinile cu un număr diferit 1 acţionând cu maşinile la turaţie 0
pentru efectuarea manevrei,nava cu de rotaţii sau în sensuri contrare. maximă.
două elice poate guverna din cârmă şi
maşini astfel:
215 Dacvă la o navă cu două maşini,cârma MNMH.S1
zero,la una dintre maşini se reduce
numărul de rotaţii,ce face nava?
216 Procedeul utilizat pentru întoarcerea la MNMH.S1
babord a navei cu două elice este
următorul:
217 Întoarcerea pe loc din cârmă şi maşini MNMH.S1
a unei nave cu două elice se efectuează
astfel:
218 Întoarcerea la tribord a unei nave cu MNMH.S1
două eice din cârmă şi maşini se
efectuează astfel:
219 În cazul când ancorajul s-a efectuat cu MNMH.S1
ambele ancore,virarea acestora se face
astfel:
220 Plecarea şalupei cu elice pas dreapta de MNMH.S1
la scara unei nave din bordul tribord se
face astfel:
221 Plecarea şalupei cu elice,pas dreapta de MNMH.S1
la scara unai nave din bordul babord se
face astfel:
222 Plecarea şalupei de lângă bordajul unei MNMH.S1
nave aflate în marş se realizează astfel:
223 Dacă pe timpul deplasării navei cu MNMH.S1
ambele maşini acţionate înainte se
stopează o maşină,iar cârma se pune în
bordul maşinii stopate,ce face nava?
1 1 se abate în bordul maşinii cu numărul
de rotaţii redus.
1 1 se acţionează maşina din stânga cu
jumătate din forţă înainte,iar maşina
din dreapta cu jumătate din forţă
înapoi.
1 1 se acţionează maşina din bordul
întoarcerii înainte,iar cea din bordul
opus întoarcerii înapoi,iar cârma se
orientează 15-20 puncte în bordul opus
întoarcerii.
1 1 maşina din babord înainte,iar maşina
din tribord înapoi cu un număr de
rotaţii mai mic decât maşina din
babord,iar cârma se orientează bandă
dreapta.
1 1 se virează ancora din vânt,apoi cea de
sub vânt.
1 1 se molează barbeta prova şi pupa,se
îndepărtează şalupa de navă,cârma 5°
puncte dreapta.
1 1 se molează barbeta prova,se
îndepărtează prova şalupei de navă cu
canagea,cârma 5 puncte stânga,maşina
încet înainte.
1 1 se molează parâma de legare,maşina pe
drum,cârma în ax.
1 1 descrie un cerc de giraţie mai mare
decât în cazul întoarcerii cu ambele
maşini acţionate înainte,durata giraţiei
este însă mai mică.
1 se abate în bordul opus maşinii cu 0
numărul de rotaţii redus.
0 se acţionează maşina din dreapta cu 1
jumătate din forţă înainte,iar maşina
din stânga cu jumătate de forţă înapoi.
0 se acţionează maşina din bordul 0
întoarcerii înainte,iar cea din bordul
opus întoarcerii înapoi,iar cârma se
orientează 15-20 puncte în bordul
întoarcerii.
1 maşina din babord înapoi,iar din 0
tribord înainte cu un număr mai mic de
rotaţii decât maşina din babord,iar
cârma se orientează bandă dreapta.
0 se virează ancora de sub vânt,apoi cea 1
din vânt.
0 se molează barbeta prova,se 1
îndepărtează prova şalupei de navă cu
cangea,cârma tero,maşina încet înainte.
1 se molează tot,cârma 15 puncte 0
stânga,maşina încet înainte.
0 se molează parâma de legare şi cu 0
maşina încet şalupa se lasă să curgă
spre înapoia navei.
1 îşi menţine drumul. 0
224 La o navă cu două elice,de ce trebuie MNMH.S1 1 1 nava se bandează puternic,pericol de a 0 axele elicelor sunt supuse la solicitări 1
evitată utilizarea maşinilor în sensuri lua apă. prea mari.
contrare la un număr prea mare de
rotaţii?

225 La o navă cu două elice,de ce trebuie MNMH.S1 1 1 nava se bandează puternic,pericol de a 0 nava nu poate fi ţinută sub control. 0
evitată utilizarea maşinilor în sensuri lua apă.
contrare la un număr prea mare de
rotaţii?

226 La nava cu două elice,la întoarcerea MNMH.S1 1 1 să se menţină cârma zero. 1 cârma să nu depăşească 20 puncte. 0
din cârmă şi maşini,în situaţia când nu
se cunoaşte cu exactitate efectul
cârmei,se recomandă:

227 La navele cu două elice cu o lăţime mai MNMH.S1 1 1 să nu depăşească 15-20 puncte în 0 la maximum de puncte în bordul 1
mare şi dotate cu o cârmă bordul întoarcerii. întoarcerii.
compensată,cârma poate fi orientată:

228 La navele cu două elice cu o lăţime mai MNMH.S1 1 1 la maximum de puncte în bordul 0 astfel să nu depăşească 15-20 puncte. 1
mică şi dotate cu cârmă întoarcerii.
compensată,cârma poate fi orientată:

229 La ancorarea unui convoi cu remorci MNMH.S1 1 1 şelpurile/barjele de la mal. 0 şelpurile/barjele de la larg. 0
scurte,prima navă care fundariseşte
ancora este:

230 Ce s-ar putea întâmpla dacă MNMH.S1 1 1 s-ar putea întâmpla ca remorcherul să 1 s-ar putea întâmpla să se încurce 0
remorcherul având remorci scurte ar cadă peste şlepuri înainte ca ancora lui ancorele.
fundarisi ancora lui simultan cu să ţină.
ancorele şelpurilor/barjelor?

231 Şlepurile/barjele,cu excepţia şlepurilor MNMH.S1 1 1 începând cu cele dinspre mal spre 0 începând cu cele dinspre centru spre 0
legate la ureche,legate într-o singură centru. mal.
dană fundariseşte ancorele:

232 Virarea ancorelor într-un convoi se MNMH.S1 1 1 se începe la ultima dană de şlepuri,apoi 1 se începe cu virarea ancorei 0
face în următoarea ordine: succesiv la următoarele dane. remorcherului,apoi în ordinea danelor.

233 Care este ordinea de virare a acorelor MNMH.S1 1 1 ancorelor şlepurilor se virează după 0 ancorele şlepurilor se virează înainte 1
şlepurilor aflate la urechea virarea ancorelor remorcherului. sau odată cu remorcherul.
remorcherului?

234 Cum acţionează şlepul legat la ureche MNMH.S1 1 1 reduce vizibilitatea. 0 trage remorcherul spre bordul opus în 0
asupra remorcherului? care este legat.
235 Şlepul trage remorcherul spre bordul în MNMH.S1 1 1 remorcajului de linie. 0 remorcajului la ureche. 1
care este legat,în cazul:
236 Ce se întâmplă dacă şlepul legat la MNMH.S1 1 1 ajută abaterea navei spre larg. 1 ajută abaterea navei spre mal. 0
ureche se află în bordul dinspre şenalul
navigabil?

237 Şlepul ajută abaterea navei spre larg în MNMH.S1 1 1 dinspre mal. 0 dinspre şenalul navigabil. 1
cazul în care acesta este legat la ureche
în bordul :

238 Ce se întâmplă dacă şlepul legat la MNMH.S1 1 1 ajută abaterea navei spre larg. 0 îngreunează plecarea navei. 1
ureche se află în bordul dinspre mal?

239 Plecarea navei este îngreunată dacă MNMH.S1 1 1 dinspre mal. 1 dinspre şenalul navigabil. 0
şlepul legat la ureche se află legat în
bordul:

240 Ce este convoiul? MNMH.S1 1 1 un ansamblul construit din şlepuri trase 0 un ansamblu construit din barje 0
de un remorcher. împinse de un împingător.

241 Ansamblul construit din şlepuri trase MNMH.S1 1 1 ansamblu remorcat. 0 ansamblu împins. 0
de un remorcher sau barje împinse de
un împingător,poartă denumirea de:

242 La compunerea unui convoi remorcat MNMH.S1 1 1 încărcătura unităţilor ce compun 1 aranjarea unităţilor după rotaţia 0
se ţine seama de următoarele criterii convoiul şi rezistenţa pe care o opun în porturilor.
fundamentale ca: mers.

243 Încărcătura unităţilor şi rezistenţa pe MNMH.S1 1 1 voiajului. 0 convoiului. 1

care o opun în mers reprezintă unul
dintre criteriile fundamentale de care
trebuie să se ţină seama la compunerea:

244 La compunerea unui convoi remorcat MNMH.S1 1 1 aranjarea unităţilor remorcate de la 1 aranjarea unităţilor după rotaţia 0
se ţine seama de următoarele criterii pupa remorcherului şi distanţa dintre o porturilor.
fundamentale ca: unitate şi alta.

245 La compunerea unui convoi remorcat MNMH.S1 1 1 aranjarea unităţilor în convoi după 1 aranjarea unităţilor după dispoziţiile 0
se ţine seama de următoarele criterii forma,dimensiunile şi pescajul lor. autorităţilor portuare.
fundamentale ca:
246 La compunerea unui convoi remorcat MNMH.S1 1 1 dotarea tehnică a remorcherului. 0 în rândul (dana) întâi al convoiului să 1
se ţine seama de următoarele criterii se plaseze unităţile cele mai rezistente.
fundamentale ca:

247 La compunerea unui convoi remorcat MNMH.S1 1 1 dotarea tehnică a remorcherului. 0 aranjarea unităţilor după dispoziţiile 0
se ţine seama de următoarele criterii autorităţilor portuare.
fundamentale ca:

248 La compunerea unui convoi remorcat MNMH.S1 1 1 unităţile goale se plasează după cele 1 dotarea tehnică a remorcherului. 0
se ţine seama de următoarele criterii încărcate,la urma (coada) convoiului.
fundamentale ca:

249 La compunerea unui convoi remorcat MNMH.S1 1 1 dotarea tehnică a remorcherului. 0 tancurile petroliere,şlepurile cu mărfuri 1
se ţine seama de următoarele criterii explozibile şi inflamabile se leagă după
fundamentale ca: unităţile încărcate cu alte mărfuri.

250 Care sunt şlepurile care primesc MNMH.S1 1 1 cele din prima dană cu pescajul cel 1 cele din prima dană cu pescajul cel 0
remorcile? mai mare. mai mic.
251 Şlepurile din prima dană,cu pescajul MNMH.S1 1 1 parâmele de legare. 0 remorcile. 1
cel mai mare sunt şlepurile care
primesc:

252 Dacă un şlep cu capacitate mare de MNMH.S1 1 1 în coada convoiului,fie singur, fie 0 în prima dană ,fie singur ,fie între două 1
încărcare are pescajul mic în ce dană între două şlepuri cu pescajul mai şlepuri cu pescajul mai mare.
va fi pus? mare.

253 În prima dană a convoiului va fi MNMH.S1 1 1 cpacitate mare de încărcare şi pescaj 1 capacitate mare de încărcare. 0
amaplasat,fie singur,fie între două mic.
şlepuri cu pescajul mai mare,şlepul
care are:

254 La aranjarea unităţilor în convoi MNMH.S1 1 1 legarea unui şlep scund lângă unul 1 legarea unui şlep scurt la coada 0
trebuie să se evite : înalt. convoiului.
255 Legarea unui şlep scund lângă unul MNMH.S1 1 1 aranjarea unităţilor într-un convoi. 1 darea legăturilor unui convoi. 0
înalt trebuie să se evite la operaţiunile
de:

256 La aranjarea unităţilor în convoi MNMH.S1 1 1 legarea unui şlep scurt la coada 0 legarea unui şlep lung în prima dană. 0
trebuie să se evite : convoiului.
257 Legarea în primele dane ale convoiului MNMH.S1 1 1 încărcarea unui convoi. 0 darea legăturilor unui convoi. 0
ale unui şlep prea lung lângă unul prea
scurt trebuie să se evite la operaţiunile
de:
258 Cînd se navigă pe valuri mari,şlepurile MNMH.S1 1 1 la coada convoiului. 1 în primele dane. 0
deschise sau ceamurilr se cuplează:

259 Când se navigă pe valuri mari în coada MNMH.S1 1 1 şlepurile închise sau ceamurile. 0 şlepurile mai lungi sau ceamurile. 0
convoiului se cuplează:
260 Cum va fi remorcat un şlep gol sau cu MNMH.S1 1 1 cu o ancoră grapând. 0 cu remorcile date în cruce. 1
cârma defectă?
261 Remorcile se dau în cruce atunci când MNMH.S1 1 1 un şlep gol sau cu cârma defectă. 1 un şlep plin sau cu cârma defectă. 0
trev'buie remorcat:
262 Ce se înţelege prin cuplarea unor MNMH.S1 1 1 operaţiunea de legare în scopul evitării 0 operaţiunea de legare pentru a permit 0
unităţi într-un convoi? formării valurilor. devierea din drum a unităţilor.

263 Operaţiunea de legare a două sau mai MNMH.S1 1 1 cuplarea împingătorului la un convoi. 0 cuplarea remorcherului la un convoi. 0
multe unităţi în şir cu ajutorul
parâmelor de cuplare,pentru formarea
danelor,în scopul formării
convoaielor,reprezintă:

264 Ce măsuri se iau când o navă sau un MNMH.S1 1 1 se scurtează remorcile şi se încetineşte 1 se încetineşte din timp viteza de marş. 0
convoi mergând în amonte trebuie să din timp viteza de marş.
intre într-o ecluză?

265 Remorcile se scurtează şi viteza se MNMH.S1 1 1 într-o deschidere navigavigabilă a unui 0 într-un port. 0
încetineşte din timp atunci când o navă pod.
sau un convoi mergând în amonte
trebuie să intre:

266 Cum este manevrabilitatea convoaielor MNMH.S1 1 1 la fel. 0 mai bună. 1

împinse faţă de cele remorcate?

267 Manevrabilitate mai bună au: MNMH.S1 1 1 convoaiele remorcate faţă de cele 0 convoaiele împinse faţă de cele 1
împinse. remorcate.

268 Ce avantaje prezintă din punct de MNMH.S1 1 1 convoiul împins poate opri cu prova în 1 convoiul împins nu poate opri cu prova 0
vedere a manevrabilităţii convoiul aval. în amonte.
împins faţă de cel remorcat?

269 Ce avantaje prezintă din punct de MNMH.S1 1 1 nu poate naviga în amonte cu pupa 0 poate naviga în amonte cu pupa 1
vedere a manevrabilităţii convoiul înainte. înainte.
împins faţă de cel remorcat?
270 Ce avantaje pezintă din punct de MNMH.S1 1 1 nu se poate deplasa lateral. 0 nu poate opri cu prova în amonte. 0
vedere a manevrabilităţii convoiul
împins faţă de cel remorcat?

271 De câte tipuri sunt convoaiele împinse? MNMH.S1 1 1 semiintegrate, integrate,obişnuite. 1 neintegrate,integrate şi obişnuite. 0

272 Formarea convoaielor de barje inegal MNMH.S1 1 1 barja cu pescajul mai mare se aşează cu 0 barja cu pescajul mai mare se aşează cu 1
ancorate se face astfel: prova înapoi. prova înainte.
273 Forma atmosferei se aseamănă cu MNMH.S2 1 1 bombată la ecuator şi turtită la poli. 1 bombată la ecuator şi turtită la poli. 0
forma Pământului dar este:
274 Grosimea învelişului de aer este de MNMH.S2 1 1 2000 Km. 0 3000 Km. 1
aproximativ:
275 Troposfera are o grosime medie de : MNMH.S2 1 1 8 Km. 0 13 Km. 1

276 Care este ordinea straturilor MNMH.S2 1 1 troposferă, stratosferă, termosferă, 0 troposferă, stratosferă, mezosferă, 1
atmosferice? mezosferă,exosferă. termosferă,exosferă.
277 Troposfera are o grosime de: MNMH.S2 1 1 8Km la poli şi 18 Km la ecuator. 1 18 Km la poli şi 8 Km la ecuator. 0
278 Care este stratul cu cea mai mare MNMH.S2 1 1 troposfera. 1 termosfera. 0
densitate a aerului?
279 Care este stratul cu cea mai mică MNMH.S2 1 1 termosfera. 0 exosfera. 0
densitate a aerului?
280 Troposfera cuprinde: MNMH.S2 1 1 60% din masa aerului. 0 75% din masa aerului. 1
281 Troposfera cuprinde: MNMH.S2 1 1 85% din cantitatea de vapori de apă. 0 90% din cantitatea devapori de apă. 0

282 Cele mai multe procese şi fenomene MNMH.S2 1 1 stratosferă. 0 troposferă. 1

atmosferice se produc în:

283 Cele mai multe procese şi fenomene MNMH.S2 1 1 troposferă. 1 exosferă. 0

atmosferice se produc în:

284 Cele mai multe procese şi fenomene MNMH.S2 1 1 mezosferă. 0 exosferă. 0

atmosferice se produc în:

285 Care este stratul cel mai turbulent din MNMH.S2 1 1 troposfera. 1 mezosfera. 0
atmosferă?
286 Care este stratul cel mai turbulent din MNMH.S2 1 1 stratosfera. 0 troposfera. 1
atmosferă?
287 Care este stratul cel mai turbulent din MNMH.S2 1 1 stratosfera. 0 exosfera. 0
atmosferă?
288 Gradientul termic în troposferă are MNMH.S2 1 1 0,6°C. 1 0,8°C 0
valoarea:
289 Ce se înţelege prin gradient termic? MNMH.S2 1 1 scăderea temperaturii aerului cu 0,6°C 1 scăderea temperaturii aerului cu 0,6°C 0
la fiecare 100 m pe verticală în la fiecare 100 m pe verticală în
troposferă. stratosferă.

290 Toate tipurile de nori se formează în : MNMH.S2 1 1 stratosferă. 0 troposferă. 1

291 Toate tipurile de nori se formează în : MNMH.S2 1 1 troposferă. 1 stratosferă. 0

292 Toate tipurile de nori se formează în : MNMH.S2 1 1 exosferă. 0 stratosferă. 0

293 Cea mai mare cantitate de vapori de MNMH.S2 1 1 troposferă. 1 stratosferă. 0

apă se găseşte în:
294 Cea mai mare cantitate de vapori de MNMH.S2 1 1 stratosferă. 0 troposferă. 1
apă se găseşte în:
295 Cea mai mare cantitate de vapori de MNMH.S2 1 1 exosferă. 0 troposferă. 1
apă se găseşte în:
296 Mişcările maselor de aer în troposferă MNMH.S2 1 1 de convecţie şi advecţie. 0 de advecţie şi turbulente. 0
sunt:
297 Tropopauza este un strat atmosferic de MNMH.S2 1 1 troposferă şi stratosferă. 1 troposferă şi mezosferă. 0
trecere între:
298 Grosimea tropopauzei este: MNMH.S2 1 1 mai groasă deasupra polillor şi mai 1 mai subţire deasupra polilor şi mai 0
subţire deasupra ecuatorului. groasă deasupra ecuatorului.
299 În tropopauză apar curenţi de aer cu MNMH.S2 1 1 de la S. la N. 0 de la W.la E. 1
viteză de peste 800Km/h,numiţi
curenţii jet(jet stream) care se
deplasează:

300 În troposferă sunt : MNMH.S2 1 1 numai diferenţe mari de presiune. 0 numai diferenţe mari de temperatură 0

301 Ce strat atmosferic absoarbe radiaţiile MNMH.S2 1 1 troposfera. 0 stratosfera. 1

ultraviolete?
302 În care strat atmosferic se găseşte MNMH.S2 1 1 troposfera. 0 stratosfera. 0
ozonul?
303 În care strat atmosferic se găseşte MNMH.S2 1 1 mezosfera. 1 stratosfera. 0
ozonul?
304 Ce strat atmosferic reflectă total undele MNMH.S2 1 1 mezosfera. 0 stratosfera. 0
electromagnetice de joasă ,medie şi
scurtă fecvenţă?

305 Ce strat atmosferic reflectă total undele MNMH.S2 1 1 tropopauza. 0 mezosfera. 1

sonore ?
306 Care sunt primele trei componenete cu MNMH.S2 1 1 azotul,oxigenul şi heliu. 0 azotul,oxigenul şi argonul. 1
ponderea cea mai mare din compoziţia
aerului atmosferic?

307 Stratopauza este un strat de trecere MNMH.S2 1 1 troposferă şi stratosferă. 0 mezosferă şi termosferă. 0
între:
308 Mezopauza este un strat de trecere MNMH.S2 1 1 mezosferă şi termosferă. 1 mezosferă şi exosferă. 0
între :
309 Cât din cantitatea de energie solară MNMH.S2 1 1 10-20%. 0 20-30%. 1
ajunge la suprafaţa Pământului?

310 Cantitatea de energie solară care MNMH.S2 1 1 mişcarea de rotaţie a Pământului. 0 forma de geoid şi înclinarea axei 0
ajunge la suprafaţa Pământului este Pământului.
influenţată de :

311 Prin albedo se înţelege: MNMH.S2 1 1 reflexia energiei calorice la suprafaţa 1 absorbţia energiei calorice la suprafaţa 0
Pământului. Pământului.

312 Cel mai mare albedo în are: MNMH.S2 1 1 uscatul. 0 apa. 0

313 Radiaţia solară se numeşte : MNMH.S2 1 1 reflexie. 0 insolaţie. 1
314 Bilanţul radioactiv caloric reprezintă: MNMH.S2 1 1 diferenţa dintre radiaţia solară directă 0 diferenţa dintre radiaţia solară directă 0
şi cantitatea de energie radiantă şi cantitatea de energie cedată.
primită.

315 Radiaţia difuză variază funcţie de MNMH.S2 1 1 direct proporţional. 0 invers proporţional. 1
temperatură
316 Prin radiaţie difuză se înţelege MNMH.S2 1 1 difuzate. 1 reflectate. 0
cantitatea de energie primită sub formă
de raze

317 Radiaţia globală este suma dintre: MNMH.S2 1 1 radiaţia difuză şi radiaţia globală. 0 radiaţia directă şi radiaţia reflectată. 0

318 Radiaţia reflectată este funcţie de: MNMH.S2 1 1 natura suprafeţei terestre şi unghiul de 1 axa de înclinaţie a Pământului şi 0
incidenţă a razelor solare. unghiul de incidenţă a razelor solare.

319 Radiaţia terestră este: MNMH.S2 1 1 cantitatea de radiaţie degajată de 1 cantitatea de radiaţie reflectată de 0
suprafaţa Pământului. atmosferă.
320 Radiaţia terestră este cantitatea de MNMH.S2 1 1 suprafaţa apei. 0 suprafaţa uscatului. 0
radiaţie reflectată de:
321 Atmosfera terestră MNMH.S2 1 1 absoarbe integral radiaţia terestră 0 parţial radiaţia terestră,o parte 1
reîntorcându-se pe Pământ.
322 Efectul de seră de la suprafaţa MNMH.S2 1 1 radiaţia difuză 0 radiaţia globală. 0
Pământului este determinat de:
323 Uscatul se încălzeşte: MNMH.S2 1 1 rapid. 0 lent şi moderat. 0
324 Apa se încălzeşte: MNMH.S2 1 1 lent şi moderat. 1 rapid şi intens. 0
325 Pierderea de căldură la uscat se face: MNMH.S2 1 1 la fel de repede cum a fost primită. 1 mai repede dacât a fost primită. 0

326 Apa pentru a atinge o temperatură MNMH.S2 1 1 egală. 0 mai mică. 0

egală cu cea a uscatului trebuie să
absoarbă o cantitate de căldură:

327 Apa pentru a atinge o temperatură MNMH.S2 1 1 3 ori. 0 5 ori. 1

egală cu cea a uscatului trebuie să
absoarbă o cantitate de căldură mai
mare de:

328 În troposferă radiaţiile infraroşii sunt MNMH.S2 1 1 CO2 1 argon. 0

absorbite de următoarea componentă
din compoziţia atmosferei:

329 În atmosfera terestră de la înălţimea de MNMH.S2 1 1 razele X,γ şi corpusculare. 1 razele X,γ şi ultraviolete. 0
180 Km până la 80 Km sunt absorbite
în totalitate:

330 În atmosfera terestră de la înălţimea de MNMH.S2 1 1 formarea ozonului. 0 difuzia în toate direcţiile a razelor 1
80 Km până la 55 Km are loc luminoase.
următorul fenomen:

331 În atmosfera terestră de la înălţimea de MNMH.S2 1 1 absorbţia aproape totală a razelor 1 absorbţia totală a razelor infraroşii cu 0
55 Km până la 30 Km are loc ultraviolete cu formarea stratului de formarea stratului de ozon.
următorul fenomen: ozon.

332 Încălzirea aerului din troposferă se MNMH.S2 1 1 mişcări convective şi turbulente ale 0 procese adiabatice şi schimburi 0
realizează prin: aerului. moleculare.
333 Mişcările de convecţie ale aerului sunt: MNMH.S2 1 1 mişcări ascendente şi descendente. 1 numai mişcări ascendente. 0

334 Mişcările turbulente sunt mişcări de MNMH.S2 1 1 pe verticală. 0 pe orizontală. 1

mase de aer
335 Procesele adiabatice sunt procese: MNMH.S2 1 1 numai de încălzire a aerului 0 numai de răcire a aerului. 0
336 Procese adiabatice din atmosferă se fac MNMH.S2 1 1 pe baza energiei proprii. 1 pe baza energiei proprii cu aport de 0
energie din exterior.
337 Aerul rece care coboară pe verticală MNMH.S2 1 1 se încălzeşte. 1 se răceşte. 0

338 Aerul cald care urcă pe verticală MNMH.S2 1 1 se răceşte. 1 se încălzeşte 0

339 Izoterma se defineşte ca locul MNMH.S2 1 1 egală presiune 0 egală temperatură. 1
geometric al tuturor punctelor de:
340 Temperatura medie anuală ,a aerului, MNMH.S2 1 1 14,3°C. 1 15,3°C. 0
este de:
341 Temperatura medie anuală a aerului în MNMH.S2 1 1 16,2°C. 0 15,2°C. 1
emisfera nordică este de :

342 Temperatura medie anuală a aerului în MNMH.S2 1 1 14,3°C. 0 13,3°C. 1

emisfera sudică este de :
343 Ecuatorul termic al aerului în perioada MNMH.S2 1 1 10°N. 1 15°N. 0
de iarnă se află la :
344 Ecuatorul termic al aerului în perioada MNMH.S2 1 1 10°N. 0 15° N 0
de vară se află la :
345 În ciclul diurn al temperaturii aerului MNMH.S2 1 1 la ora 04.00. 0 înainte de răsăritul soarelui. 1
minima termică este
346 În ciclul diurn al temperaturii aerului MNMH.S2 1 1 la miezul zilei. 0 la oră sau două după miezul zilei. 1
maxima termică este
347 În ciclul anual al temperaturii aerului MNMH.S2 1 1 o maximă şi o minimă raportate la 0 o maximă şi o minimă pentru uscat şi 1
există: întreaga suprafaţă a Pământului. respectiv o maximă şi o minimă pentru
apă.

348 Temperatura maximă a aerului MNMH.S2 1 1 iunie. 0 iulie. 1

înregistrată pe uscat este în luna:
349 Temperatura minimă a aerului MNMH.S2 1 1 decembrie. 0 ianuarie. 1
înregistrată pe uscat este în luna:
350 Temperatura maximă a aerului MNMH.S2 1 1 iunie. 0 iulie. 0
înregistrată pe apă este în luna:
351 Temperatura minimă a aerului MNMH.S2 1 1 ianuarie. 0 februarie. 1
înregistrată pe apă este în luna:
352 Din punct de vedere al navigaţiei MNMH.S2 1 1 10-15°C. 0 15-20°C. 1
temperatura optimă este:
353 Diferenţa dintre maxima şi minima MNMH.S2 1 1 latitudinea locului şi anotimp. 0 relieful locului şi starea timpului.. 0
zilnică a temperaturii se numeşte
amplitudine zinică a temperaturii şi
depinde de:

354 Diferenţa dintre maxima şi minima MNMH.S2 1 1 diferenţa de amplitudine termică. 0 amplitudinea termică zilnică. 1
termică zilnică se numeşte:

355 Amplitudinea termică zilnică este de MNMH.S2 1 1 poli. 0 la ecuator. 0

30-40°C. Şi se înregistrează la :

356 Menţinerea învelişului gazos în jurul MNMH.S2 1 1 forţei de atracţie gravitaţională. 1 forţei Cariolis generală de mişcare de 0
Pământului este posibilă datorită: rotaţie a Pământului.
357 Presiunea atmosferică este greutatea MNMH.S2 1 1 1mm² 0 1cm² 1
care apasă o coloană de aer de la un
anumit nivel până la limita superioară a
atmosferei pe o suprafaţă de :

358 Presiunea atmosferică variază în raport MNMH.S2 1 1 invers proporţional. 1 direct proporţional. 0
cu temperatura aerului:
359 Presiunea atmosferică variază în raport MNMH.S2 1 1 direct proporţional. 0 liniar. 0
cu umiditatea aerului:
360 Referinţa pentru măsurarea presiunii MNMH.S2 1 1 nivelul mării. 1 cota celui mai înalt vârf muntos de pe 0
atmosferice este: Pământ.
361 Referinţa pentru măsurarea presiunii MNMH.S2 1 1 ecuatorul. 0 latitudinea de 45°N sau S. 1
atmosferice este:
362 Presiunea atmosferică normală are MNMH.S2 1 1 750 mmHg. 0 760 mmHg 1
valoarea:
363 Presiunea atmosferică normală are MNMH.S2 1 1 1010 mbari. 0 1013,3 mbari. 1
valoarea de :
364 În navigaţie presiunea atmosferică se MNMH.S2 1 1 numai în mmHg. 0 numai în mbari. 0
măsoară în :
365 Presiunea atmosferică de referinţă se MNMH.S2 1 1 aerului de 0°C. 1 apei la 0°C. 0
măsoară la temperatura :
366 Presiunea atmosferică prezintă o MNMH.S2 1 1 pe verticală. 0 pe orizontală. 0
repartiţie neuniformă :
367 Izobara reprezintă locul geometric al MNMH.S2 1 1 egală temperatură. 0 egală presiune. 1
tuturor punctelor de:
368 Gradientul baric reprezintă: MNMH.S2 1 1 diferenţa de presiune dintre două 0 diferenţa de presiune dintre două 1
izobare. puncte a două izobare alăturate fiind
orientată perpendicular de la izobara
cu presiune mai mare către izobara cu
presiune mai mică.

369 Izobarele închid în interiorul lor zone MNMH.S2 1 1 egale. 0 inegale. 0

cu presiuni :
370 Zona de presiune maximă se numeşte: MNMH.S2 1 1 anticiclon. 1 ciclon. 0

371 Zona de pesiune minimă se numeşte: MNMH.S2 1 1 anticiclon. 0 ciclon. 1

372 Mişcarea maselor de aer pe MNMH.S2 1 1 din exterior spre centru perpendicular 0 din exterior spre centru în sens 1
orizontală,într-o depresiune din pe izobare. antiorar.
emisfera nordică se face:
373 Mişcarea maselor de aer pe orizontală MNMH.S2 1 1 din centru spre exterior perpendicular 0 din centru spre exterior în sens 0
într-un anticilon din emisfera nordică pe izobare. antiorar.
se face:

374 Suprafaţa unui anticilon este de : MNMH.S2 1 1 mii de Km. 1 sute de Km. 0
375 În România pe hărţile sinoptice MNMH.S2 1 1 M. 1 H. 0
anticiclonii se notează cu litera:
376 Mişcarea maselor de aer pe verticală MNMH.S2 1 1 descendent,aerul încălzindu-se . 1 ascendent,aerul răcindu-se. 0
într-un anticiclon ,din emisfera nordică,
se face:

377 Într-un anticiclon vremea este: MNMH.S2 1 1 imprevizibilă. 0 senină cu vânturi slabe pentru o 0
perioadă scurtă de timp.

378 De regulă, în zona centrală a unui MNMH.S2 1 1 mai mare de 1020 mbari. 1 mai mare de 1010 mbari. 0
anticiclon presiunea atmosferică este:

379 De regulă,în zona centrală a unei MNMH.S2 1 1 mai mică de 1010 mbari. 1 mai mică de 1015 mbari. 0
depresiuni,presiunea atmosferică este:

380 În România,pe hărţile sinoptice un MNMH.S2 1 1 H. 0 L. 0

cilon se notează cu litera:
381 Într-o depresiune gradientul baric are MNMH.S2 1 1 din centru pe verticală. 0 din centru către exterior. 0
direcţia:
382 Într-un anticiclon gradientul baric are MNMH.S2 1 1 din centru pe verticală. 0 din centru către exterior. 1
direcţia:
383 Mişcarea maselor de aer pe MNMH.S2 1 1 ascendent,aerul răcindu-se. 1 descendent,aerul încălzindu-se. 0
verticală,într-un ciclon din emisfera
nordică,se face :

384 Suprafaţa unui ciclon are dimensiuni: MNMH.S2 1 1 aproximativ de 1000 Km². 1 aproximativ de 100 Km². 0

385 Anticiclonul se caracterizează prin: MNMH.S2 1 1 suprafaţă mare,viteză de deplasare 1 suprafaţă mică,viteză de deplasare 0
redusă, timp de staţionare îndelungat. mare, timp de staţionare redus.

386 Ciclonul se caracterizează prin. MNMH.S2 1 1 suprafaţă mare,viteză de deplasare 0 suprafaţă mică,viteză de deplasare 1
redusă, timp de staţionare mare. mare, timp de staţionare redus.

387 Orice depresiune se caracterizează MNMH.S2 1 1 vreme rea cu precipitaţii slabe. 0 vreme rea cu cer acoperit,precipitaţii 1
prin: abundente şi vânturi puternice.

388 Vântul este definit ca o deplasare a MNMH.S2 1 1 de la o zonă cu presiune ridicată spre 1 de la o zonă cu presiune scăzută spre 0
maselor de aer... una cu presiune scăzută. una cu presiune ridicată.
389 Cauza formării vântului este repartiţia MNMH.S2 1 1 temperaturii. 0 presiunii. 0
neuniformă a:
390 Vântul este deplasarea orizontală a MNMH.S2 1 1 gradului termic. 0 gradului baric orizontal. 1
unei mase de aer de la o zonă de înaltă
presiune către o zonă de joasă
presiune,sub influenţa...

391 Caracteristicile vântului sunt: MNMH.S2 1 1 viteza şi forţa de abatere Coriolis. 0 direcţia şi viteza. 0

392 Viteza vântului se exprimă în: MNMH.S2 1 1 m/s si Nd 0 Km/h si Nd 0

393 Intensitatea vântului în raport cu MNMH.S2 1 1 10 gradaţii. 0 12 gradaţii. 1
efectele care le produce asupra mării se
măsoară pe scara Beaufort care are:

394 La bordul unei nave viteza vântului se MNMH.S2 1 1 anemometrului. 1 giruetei. 0

măsoară cu ajutorul:
395 La bordul navei direcţia vântului se MNMH.S2 1 1 anemometrului. 0 giruetei. 1
măsoară cu ajutorul:
396 Direcţia vântului se exprimă: MNMH.S2 1 1 în grade. 0 cu ajutorul punctelor cardinale. 0

397 Asupra vitezei vântului acţionează MNMH.S2 1 1 numai la suprafaţa Pământului. 0 numai la stratul tropopauză datorită 0
forţa de frecare? curenţilor jet.

398 În funcţie de suprafaţa pe care se MNMH.S2 1 1 vânt în rafale. 0 vânt laminar. 0

manifestă vânturile se clasifică:
399 În funcţie de suprafaţa pe care se MNMH.S2 1 1 vânt în rafale. 0 vânt turbulent. 0
manifestă vânturile se clasifică:
400 În funcţie de suprafaţa pe care se MNMH.S2 1 1 vânt laminar. 0 vânt turbulent. 0
manifestă vânturile se clasifică:
401 Vântul în rafale prezintă: MNMH.S2 1 1 variaţii bruşte şi frecvenţe de viteză şi 1 viteză şi direcţii constante. 0
direcţie.
402 Vântul în rafale prezintă: MNMH.S2 1 1 variaţii bruşte de viteză şi direcţie. 1 variaţii bruşte de viteză. 0
403 Care dintre vânturile de mai jos MNMH.S2 1 1 vântul laminar. 0 vântul turbulent. 0
prezintă variaţii bruşte de viteză şi
direcţie?

404 Care dintre vânturile de mai jos MNMH.S2 1 1 vântul în rafale. 0 vântul laminar. 0
prezintă variaţii lente de viteză şi
direcţie?

405 Vânturile regulate sunt vânturi care bat MNMH.S2 1 1 în aceeaşi direcţie. 1 în aceeaşi direcţie cu variaţii mari ale 0
tot timpul anului: vitezei.
406 Alizeele se caracterizează prin: MNMH.S2 1 1 vreme rea cu multe precipitaţii. 0 vreme rea cu furtuni şi precipitaţii 0
abundente.
407 Care dintre vânturile de mai jos sunt MNMH.S2 1 1 alizee. 0 vânturile polare. 0
vânturi regulate?
408 Care dintre vânturile de mai jos sunt MNMH.S2 1 1 musonii. 0 brizele. 0
vânturi periodice?
409 Care dintre vânturile de mai jos este un MNMH.S2 1 1 Főhnul. 0 vântul mare. 0
vânt cald?
410 Care dintre vânturile de mai jos este un MNMH.S2 1 1 Bora. 0 Crivăţul. 0
vânt rece?
411 Crivăţul este un vânt rece care bate din MNMH.S2 1 1 o săptămână. 1 o lună. 0
Ucraina peste sud-estul ţării şi are o
durată aproximativă de...

412 Procesul de evaporare reprezintă MNMH.S2 1 1 suprafaţa de apă existentă la uscat şi 0 suprafaţa mărilor/oceanelor şi 0
desprinderea de pe suprafeţele apelor a afluxul de căldură. amestecul turbulent din atmosferă.
moleculelor de apă şi este determinată
de:

413 Procesul de condensare reprezintă MNMH.S2 1 1 numai în troposferă. 1 numai în stratosferă. 0

procesul de transformare a vaporilor de
apă în picături de apă şi se poate
produce:

414 Transformarea vaporilor de gheaţă se MNMH.S2 1 1 îngheţ. 0 sublimare. 1

numeşte:
415 Transformarea gheţii în vapori de apă MNMH.S2 1 1 topire. 0 sublimare. 0
se numeşte:
416 Prin nucleu de condensare se înţelege: MNMH.S2 1 1 pulberi de origine minerală şi 0 cristale de sare marină. 0
industrială.
417 Numărul nucleelor de condensare: MNMH.S2 1 1 scade cu altitudinea în troposferă. 1 creşte cu altitudinea în troposferă. 0

418 După starea de agregare precipitaţiile MNMH.S2 1 1 lichide. 0 solide. 0

sunt:
419 Burniţa este o ploaie cu: MNMH.S2 1 1 picături mici şi foarte dese. 1 picături mici şi rare. 0
420 Aversele sunt precipitaţii cu: MNMH.S2 1 1 intensitate variată şi de scurtă durată. 1 intensitate variată şi de lungă durată. 0

421 Precipitaţiile cu caracter general sunt: MNMH.S2 1 1 precipitaţii obişnuite cu variaţii de 0 precipitaţii obişnuite fără variaţii de 1
intensitate. intensitate.
422 Lapoviţa este precipitaţia: MNMH.S2 1 1 lichidă. 0 solidă. 0
423 Grindina se formează în norii MNMH.S2 1 1 lipsa mişcării maselor de aer pe 1 lipsa mişcării maselor de aer pe 0
cumulonimbus,condiţia de formare verticală. orizontală.
fiind:

424 Ploaia de convecţie este generată de: MNMH.S2 1 1 mişcarea pe orizontală a aerului cald. 0 mişcarea pe verticală a aerului cald. 1
425 Precipitaţiile de convecţie sunt MNMH.S2 1 1 de scurtă durată cu cantităţi mari de 1 de scurtă durată cu cantităţi mici de 0
precipitaţii sub formă de aversă: apă. apă.
426 Precipitaţiile de convecţie sunt MNMH.S2 1 1 de lungă durată cu cantităţi mari de 0 de scurtă durată cu cantităţi mari de 1
precipitaţii sub formă de aversă: apă. apă.
427 Precipitaţia orografică(sau de relief) MNMH.S2 1 1 zonei de munte. 1 zonei de câmpie. 0
este specifică:
428 Precipitaţia orografică(sau de relief) MNMH.S2 1 1 zonei de câmpie. 0 zonei de munte. 1
este specifică:
429 Preciptaţiile orografice cad pe versanţii MNMH.S2 1 1 masele de aer cald. 1 masele de aer rece: 0
munţilor pe care se ridică:

430 Precipitaţiile ciclonice sunt specifice: MNMH.S2 1 1 numai zonelor de minimă presiune. 1 numai zonelor de maximă presiune. 0

431 Chiciura este o precipitaţie solidă cu MNMH.S2 1 1 orizontală. 1 verticală. 0

formare pe :
432 Chiciura are la origine: MNMH.S2 1 1 îngheţarea picăturilor fine de apă care 1 sublimarea vaporilor de apă din 0
formează ceaţa. atmosferă în condiţiile în care
temperatura suprafaţei terestre este
mai mică de 0°.

433 Roua este o precipitaţie lichidă cu MNMH.S2 1 1 verticală. 0 orizontală. 1

formare pe:
434 Roua are la origine: MNMH.S2 1 1 îngheţarea picăturilor fine de apă care 0 sublimarea vaporilor de apă din 0
formează ceaţa. atmosferă în condiţiile în care
temperatura suprafaţei terestre este
mai mică de 0°.

435 Bruma este o precipitaţie solidă cu MNMH.S2 1 1 orizontală. 1 verticală. 0

formare pe:
436 Bruma are la origine: MNMH.S2 1 1 îngheţarea picăturilor fine de apă care 0 sublimarea vaporilor de apă din 1
formează ceaţa. atmosferă în condiţiile în care
temperatura suprafaţei terestre este
mai mică de 0°.

437 Norii sunt formaţiuni în stare de MNMH.S2 1 1 picături de apă. 0 cristale de gheaţă. 0
suspensie la o anumită înălţime de la
suprafaţa Pământului formate din:

438 Norii se formează ca urmare a: MNMH.S2 1 1 condensării vaporilor de apă. 0 sublimării vaporilor de apă. 0
439 Condensarea şi sublimarea vaporilor de MNMH.S2 1 1 nuclee de condensare şi temperatură 0 nuclee de condensare şi umiditate 0
apă din atmosferă sunt fenomenele care scăzută. mare.
duc la formarea norilor cu condiţia să
existe:
440 Condensarea şi sublimarea vaporilor de MNMH.S2 1 1 1.şi 3. 0 1.şi 2. 0
apă din atmosferă sunt fenomenele care
duc la formarea norilor cu condiţia să
existe două sau toate trei elemente de
mai jos:1.temperatură scăzută,2.nuclee
de condensare,3.umiditate ridicată.

441 Nori se formează datorită: MNMH.S2 1 1 mişcării ascendente a maselor de aer. 1 mişcării descendente a maselor de aer. 0

442 Urcarea sau coborârea nivelului unui MNMH.S2 1 1 dispersarea norului. 0 transformarea norului dintr-o varietate 1
nor datorită mişcărilor ascendente şi în alta.
descendente a mişcărilor de aer duc la :

443 Vizibilitatea pe orizontală este afectată MNMH.S2 1 1 norii cumulus care se deplasează de la 0 norii de joasă înălţime stratus care se 0
de: uscat către apă. formează deasupra apei.
444 Care dintre criteriile enumerate mai jos MNMH.S2 1 1 1.şi 3. 0 1.,2. şi 4. 0
stau la baza clasificării norilor:
1.Înălţimea de formarea norilor.
2.Forma şi aspectul norilor.
3. Procesele care le generează.
4.Structura internă
(microfizică) a norului.

445 Familia norilor superiori este formată MNMH.S2 1 1 nimbostratus, stratocumulus,stratus. 0 cirrus,cirrocumulus, cirrostratus. 1
din:
446 Familia norilor mijlocii este formată MNMH.S2 1 1 altocumulus, altostratus. 1 cirrus,cirrocumulus, cirrostratus. 0
din:
447 Familia norilor inferiori este formată MNMH.S2 1 1 altocumulus, altostratus. 0 cirrus,cirrocumulus, cirrostratus. 0
din:
448 Familia norilor cu dezvoltare pe MNMH.S2 1 1 cumulus şi cumolonimbus. 1 altocumulus, altostratus. 0
verticală este formată din:
449 Norii superiori sunt formaţi din: MNMH.S2 1 1 cristale de gheaţă. 1 cristale de gheaţă şi picături de apă. 0

450 Norii mijlocii sunt formaţi din: MNMH.S2 1 1 cristale de gheaţă. 0 cristale de gheaţă şi picături de apă. 1

451 Norii inferiori sunt formaţi din: MNMH.S2 1 1 cristale de gheaţă. 0 cristale de gheaţă şi picături de apă. 0
452 Care dintre norii enumeraţi mai jos MNMH.S2 1 1 norii mijlocii. 0 norii inferiori. 1
generează precipitaţii obişnuite?

453 Care dintre norii enumeraţi mai jos MNMH.S2 1 1 cumulus. 1 stratus. 0
generează precipitaţii sub formă de
aversă?

454 Nebulozitatea reprezintă: MNMH.S2 1 1 distanţa până la care se vede un obiect 0 distanţa până la care se vede un obiect 0
pe orizontală. pe verticală.
455 Nebulozitatea se măsoară pe o scară MNMH.S2 1 1 0-8. 0 0-10. 1
convenţională care este gradată de
la/până la:

456 Pe scara nebulozităţii cerul senin MNMH.S2 1 1 0. 1 5. 0

coincide gradaţiei:
457 Pe scara nebulozităţii cerul complet MNMH.S2 1 1 0. 0 5. 0
acoperit cu nori coincide gradaţiei:

458 În timpul verii pe suprafeţele MNMH.S2 1 1 două maxime:una dimineaţă şi una 1 o maximă dimineaţa. 0
continentale nebulozitatea are în 24 de după-amiază.
ore:

459 În timpul iernii pe suprafeţele MNMH.S2 1 1 două maxime:una dimineaţă şi una 0 o maximă după-amiaza. 1
continentale nebulozitatea are în 24 de după-amiază.
ore:

460 Noţiunea de ceaţă reprezintă: MNMH.S2 1 1 condensarea vaporilor de apă din 0 coborârea bazei unui nor stratus. 0
imediata apropiere a apei sau a solului.

461 Procesul de condensare a vaporilor de MNMH.S2 1 1 pozitive. 0 negative chiar până la -40°C. 0
apă din atmosferă care formează ceaţa
are loc la temperaturi:

462 Vizibilitatea se măsoară pe o scară MNMH.S2 1 1 0-9. 1 0-12. 0

gradată de la/până la:
463 Pentru caracterizarea reducerii MNMH.S2 1 1 1-3. 0 1-4. 1
vizibilităţii datorită ceţii,în navigaţie se
utilizează din scara vizibilităţii gradele:

464 Ceaţa de radiaţie se formează seara MNMH.S2 1 1 răcirii aerului faţă de suprafaţa terestră. 1 procesului de radiaţie a Pământului pe 0
până dimineaţa la răsăritul soarelui timpul nopţii.
datorită:

465 Ceaţa de evaporare se formează: MNMH.S2 1 1 când o masă de aer cald şi umed 0 când o masă de aer rece şi umed 1
alunecă pe suprafaţa apei care este alunecă pe suprafaţa apei care este mai
rece. caldă.
466 Ceaţa de advecţie se formează ca MNMH.S2 1 1 deplasării unei mase de aer cald şi 1 a deplasării unei mase de aer rece şi 0
urmare: umed deasupra suprafeţei apei care umed deasupra apei care este caldă.
este mai rece.

467 Ceaţa frontală se formează datorită: MNMH.S2 1 1 intrării curenţilor de apă reci într-o 0 intrării curenţilor de apă calzi într-o 0
masă de aer cald. masă de aer rece.
468 Fulgerul este o descărcare electrică MNMH.S2 1 1 doi nori. 1 un nor şi scoarţa terestră. 0
între:
469 Fulgerul este o descărcare electrică MNMH.S2 1 1 un nor şi scoarţa terestră. 0 două părţi ale aceluiaşi nor. 1
între:
470 Trăznetul este o descărcare electrică MNMH.S2 1 1 doi nori. 0 două părţi ale aceluiaşi nor. 0
între:
471 Tunetul reprezintă zgomotul produs MNMH.S2 1 1 doi nori. 0 două părţi ale aceluiaşi nor. 0
între:
472 Prin masă de aer se înţelege: MNMH.S2 1 1 masa atmosferei terestre. 0 un anumit volum din atmosfera 1
terestră.
473 Într-o masă de aer parametrii MNMH.S2 1 1 variabil. 1 constant. 0
meteorologici:temperatură,presiune şi
umiditate au un caracter:

474 O masă de aer este caracterizată de : MNMH.S2 1 1 temperatură şi umiditate. 0 presiune şi temperatură. 0

475 Dobândirea proprietaţilor ce MNMH.S2 1 1 cantitatea radiaţiei solare directe şi 0 natura suprafeţei de origine; apă sau 0
caracterizează oricare din tipurile de difuze. uscat.
masă de aer depinde de :

476 Când o masă de aer dobândeşte în timp MNMH.S2 1 1 când staţionează. 0 când se deplasează lent. 0
temperatura suprafeţei deasupra căreia
se află?

477 Când o masă de aer se deplasează de la MNMH.S2 1 1 masa de aer îşi modifică treptat 0 influenţează caracteristicile vremii din 0
locul de formare(origine) spre alte proprietăţile. regiunea deasupra căreia se deplasează.
regiuni,străbătând distanţe mari are loc
fenomenul:

478 Dacă o masă de aer se deplasează pe MNMH.S2 1 1 rămâne cu caracteristicile constante. 0 se extinde (întinereşte). 0
distanţe mari în raport cu regiunea de
formare (origine),datorită schimburilor
termice (cald/rece) generate de
suprafeţele deasupra cărora se
deplasează:

479 Masele de aer se clasifică după: MNMH.S2 1 1 criteriul geografic (exprimă zona de 0 criteriul termodinamic (exprimă sensul 0
formare). schimburilor de căldură între masa de
aer şi suprafaţa terestră).
480 Masele de aer cald în raport cu
suprafaţa terestră deasupra căreia se
deplasează:
481 Masele de aer rece în raport cu
suprafaţa terestră deasupra căreia se
deplasează:
482 Ce se înţelege prin front atmosferic?
483 Un front atmosferic poate să apară:
484 Un front atmosferic poate să apară:
485 Un front atmosferic poate să apară:
486 Un front atmosferic poate să apară:
487 Un front atmosferic se destramă atunci MNMH.S2
când:
488 Frontul cald apare atunci când:
489 Frontul rece apare atunci când:
MNMH.S2 1 1 cedează căldură suprafeţei terestre.
MNMH.S2 1 1 răcesc suprafaţa terestră.
MNMH.S2 1 1 zona de contact între două mase de aer
cu proprietăţi diferite.
MNMH.S2 1 1 când o masă de aer cu anumite
proprietăţi se deplasează într-o direcţie
şi întâlneşte o masă de aer care
staţionează,cu proprietăţi diferite.
MNMH.S2 1 1 când o masă de aer foarte extinsă se
desface în două mase de aer cu
proprietăţi diferite.
MNMH.S2 1 1 când două mase de aer cu proprietăţi
diferite se deplasează pe aceeaşi
direcţie dar cu viteze diferite; cea
din spate având viteza mai mare va
ajunge din urmă masa de aer din faţă.
MNMH.S2 1 1 când mai multe mase de aer cu
proprietăţi diferite se îndreaptă spre
acelaşi loc geografic intrând în contact.
1 1 acţiunea unor curenţi divergenţi şi
descendenţi determină extinderea zonei
frontale pe o arie tot mai mare.
MNMH.S2 1 1 o masă de aer rece care înaintează
întâlneşte o masă de aer cald.
MNMH.S2 1 1 când o masă de aer rece care înaintează
întâlneşte o masă de aer rece care
staţionează.
1 primeşte căldură de la suprafaţa 0
terestră.
0 preiau căldură de la suprafaţa terestră. 0
1 zona de contact dintre vântul 0
continental şi vântul oceanic.
1 când o masă de aer foarte extinsă se 0
desface în două mase de aer cu
proprietăţi diferite..
0 când două mase de aer cu proprietăţi 1
diferite se deplasează în sens contrar
dar pe o direcţie care face posibilă
intrarea lor în contact.
1 când o masă de aer foarte extinsă se 0
desface în două mase de aer cu
proprietăţi diferite.
1 când o masă de aer foarte extinsă se 0
desface în două mase de aer cu
proprietăţi diferite.
1 acţiunea unor curenţi convergenţi şi 0
ascendenţi determină respingerea zonei
frontale pe o arie tot mai mică.
0 o masă de aer cald care înaintează 1
întâlneşte o masă de aer rece.
0 când o masă de aer cald care înaintează 0
întâlneşte o masă de aer rece.
490 Frontul oclus apare în situaţii în care: MNMH.S2 1 1 o masă de aer rece care se deplasează 1 o masă de aer cald care se deplasează 0
ajunge din urmă o masă de aer cald ajunge din urmă o masă de aer rece
care se deplasează. care se deplasează.

491 Frontul rece de ordinul I apare la MNMH.S2 1 1 masa de aer rece este mai puţin 1 masa de aer rece este foarte puternică. 0
contactul unei mase de aer rece cu o puternică.
masă de aer cald când:

492 Frontul rece de ordinul II apare la MNMH.S2 1 1 masa de aer rece este mai puţin 0 masa de aer rece este foarte puternică. 1
contactul unei mase de aer rece cu o puternică.
masă de aer cald când:

493 Într-un front cald are loc: MNMH.S2 1 1 lunecare ascendentă a aerului cald 1 lunecare ascendentă a aerului rece 0
deasupra suprafeţei frontale a unei deasupra suprafeţei frontale a unei
mase de aer rece. mase de aer cald.

494 Într-un front rece are loc: MNMH.S2 1 1 lunecare ascendentă a aerului cald 0 înlocuirea unei mase de aer cald care se 1
deasupra suprafeţei frontale a unei retrage cu o masă de aer rece care
mase de aer rece . înaintează.

495 Frontul staţionar desemnează zona de MNMH.S2 1 1 alunecă concomitent de o parte şi de 1 alunecă concomitent de o parte şi de 0
separare a două mase de aer cu alta a liniei frontului,în direcţii alta a liniei frontului,în aceeaşi direcţie.
proprietăţi diferite care: contrare.

496 Norii superiori cirrus se asociază cu: MNMH.S2 1 1 vremea rea se află la o distanţă relativ 1 vreme rea în sudul Europei şi vreme 0
mare. bună în nordul ei.
497 Norii superiori cirrocumulus se MNMH.S2 1 1 vremea rea se află la o distanţă relativ 0 vreme rea în sudul Europei şi vreme 1
asociază cu: mare. bună în nordul ei.
498 Norii superiori cirrostratus se asociază MNMH.S2 1 1 vremea rea se află la o distanţă relativ 0 vreme rea în sudul Europei şi vreme 0
cu: mare. bună în nordul ei.
499 Norii mijlocii altocumulus se asociază MNMH.S2 1 1 ploi torenţiale însoţite de descărcări 1 precipitaţii abundente.scăderea 0
cu: electrice şi furtună. vizibilităţii şi intensificarea vântului.

500 Norii mijlocii altostratus se asociază MNMH.S2 1 1 ploi torenţiale însoţite de descărcări 0 precipitaţii abundente.scăderea 1
cu: electrice şi furtună. vizibilităţii şi intensificarea vântului.

501 Norii inferiori nimbostratus se asociază MNMH.S2 1 1 ploi torenţiale,ninsori intense sau 1 cerul va deveni senin şi vremea va fi 0
cu: viscole, vânturi cu rafale puternice. bună.

502 Norii inferiori stratocumulus se MNMH.S2 1 1 ploi torenţiale,ninsori intense sau 0 cerul va deveni senin şi vremea va fi 1
asociază cu: viscole, vânturi cu rafale puternice. bună.

503 Norii inferiori stratus se asociază cu: MNMH.S2 1 1 ploi torenţiale,ninsori intense sau 0 cerul va deveni senin şi vremea va fi 0
viscole, vânturi cu rafale puternice. bună.
504 Observarea pe cer a norilor inferiori MNMH.S2 1 1 vreme bună caracterizată prin cer 0 vreme rea caracterizată prin ploi 1
cumulonimbus constituie totdeauna un senin,vizibilitate foarte bună,umiditate torenţiale (adeseori grindină), rafale de
indiciu de: scăzută,vânt slab cu viteză şi direcţie vânt puternice,fulgere, tunete şi
constantă. trăsnete.

505 Care dintre norii de joasă înălţine pot MNMH.S2 1 1 stratus. 1 stratocumulus. 0
avea plafonul atât de jos încât să dea
naştere la ceaţă.

506 Dacă norii se deplasează de la E la W MNMH.S2 1 1 stabilă. 1 instabilă. 0

sau de la N la S vremea va fi:
507 Dacă norii se deplasează de la W la E MNMH.S2 1 1 va fi bună. 0 va fi instabilă. 0
sau de la S la N vremea:
508 Când două straturi de nori situate la MNMH.S2 1 1 intensitatea vântului va scădea. 0 intensitatea vântului va creşte. 1
plafoane diferite se deplasează în
direcţii distincte (de obicei transversal
mult faţă de altul)se poate spune că:

509 Intensitatea unei depresiuni MNMH.S2 1 1 cirrus. 1 stratus. 0

atmosferice este indicată de viteza de
deplasare a norilor:

510 Intensitatea unei depresiuni MNMH.S2 1 1 se deplasează cu viteză mică. 0 se deplasează cu viteză mare. 1
atmosferice este puternică,când norii
cirrus:

511 Intensitatea unei depresiuni MNMH.S2 1 1 se deplasează cu viteză mică. 1 se deplasează cu viteză mare. 0
atmosferice este mică,când norii cirrus:

512 Când două straturi de nori aflate la MNMH.S2 1 1 scadă simţitor. 1 crească simţitor. 0
înălţimi diferite se deplasează în
aceeaşi direcţie există posibilitatea ca
intensitatea vântului să:

513 Când două straturi de nori aflate la MNMH.S2 1 1 apară. 0 înceteze. 1

înălţimi diferite se deplasează în
aceeaşi direcţie există posibilitatea ca
ploaia şi ninsoarea să:

514 Dacă norii se deplasează pe o direcţie MNMH.S2 1 1 se îmbunătăţească. 0 să se înrăutăţească. 0

orientată la stânga în raport cu direcţia
în care bate vântul este de aşteptat ca
vremea să:
515 Când cerul este acoperit de nori groşi şi MNMH.S2 1 1 rea va dura o perioadă mai lungă. 1 bună va dura o perioadă mai lungă. 0
când vântul continuă să bată cu aceeaşi
intensitate din sectorull estic
(SE;E;NE) există indiciul că vremea:

516 Când cerul este acoperit de nori groşi şi MNMH.S2 1 1 rea va dura o perioadă mai scurtă. 0 rea va dura o perioadă mai lungă. 1
când vântul continuă să bată cu aceeaşi
intensitate din sectorull estic
(SE;E;NE) există indiciul că vremea:

517 Dacă după apusul soarelui cerul MNMH.S2 1 1 vremea bună să rămână neschimbată 1 vremea rea să rămână neschimbată cel 0
rămâne senin,iar vântul suflă slab este cel puţin 24 de ore. puţin 24 de ore.
probabil ca:

518 Creşterea rapidă a presiunii MNMH.S2 1 1 o vreme instabilă. 1 o vreme rea. 0

atmosferice indică:
519 Creşterea lentă a presiunii atmosferice MNMH.S2 1 1 o vreme stabilă. 1 o vreme rea. 0
indică:
520 Când presiunea atmosferică este MNMH.S2 1 1 foarte rea. 0 foarte bună. 1
staţionară şi umiditatea este redusă
vremea este:

521 Scăderea bruscă a presiunii atmosferice MNMH.S2 1 1 vreme stabilă. 0 vreme frumoasă cu vânt moderat. 0
este asociată cu:
522 Scăderea lentă a presiunii atmosferice MNMH.S2 1 1 vreme stabilă. 1 vreme rea. 0
indică:
523 O presiune atmosferică stabilă de MNMH.S2 1 1 rea cu vânt puternic. 0 bună cu vânt moderat. 1
1015 mbar indică o vreme:
524 Creşterea şi scăderea alternativă a MNMH.S2 1 1 stabilă. 0 instabilă cu tendinţe spre vreme bună. 0
presiunii atmosferice indică o vreme:

525 Dacă presiunea atmosferică este în MNMH.S2 1 1 scăderea intensităţii vântului. 0 reducerea precipitaţiilor (ploi şi 0
jurul valorii de 1015 mbar şi începe să zăpadă).
crească încet, în timp ce temperatura şi
umiditatea scad,urmează:

526 Dacă presiunea atmosferică este în MNMH.S2 1 1 intensificarea vântului. 0 reducerea precipitaţiilor (ploi şi 0
jurul valorii de 1015 mbar şi începe să zăpadă).
scadă încet, în timp ce temperatura şi
umiditatea cresc,urmează:
527 Când presiunea atmosferică are valori MNMH.S2 1 1 micşorarea intensităţii vântului şi 1 creşterea intensităţii vântului şi 0
joase (998 mbar) creşterea constantă direcţiei acestuia. direcţiei acestuia.
prevesteşte:

528 Când presiunea atmosferică are valori MNMH.S2 1 1 vânt puternic (violent) care se reduce 0 vânt puternic (violent) care îşi schimbă 0
joase (998 mbar) prima creştere în intensitate când temperatura scade. direcţia în sens contrar.
consistentă indică:

529 După o vreme caldă şi calmă creşterea MNMH.S2 1 1 apariţia unei furtuni puternice. 1 păstrarea vremii calde dar cu călduri 0
temperaturii cu mult peste valorile toride.
normale ale sezonului respectiv are ca
urmare:

530 Înaintea unui front cald presiunea MNMH.S2 1 1 scade încet şi continuu. 1 staţionează. 0
atmosferică:
531 La trecerea unui front cald presiunea MNMH.S2 1 1 scade încet şi continuu. 0 staţionează. 1
atmosferică:
532 În spatele unui front cald presiunea MNMH.S2 1 1 scade încet şi continuu. 0 staţionează. 0
atmosferică:
533 Înaintea unui front cald vântul: MNMH.S2 1 1 se intensifică treptat. 1 continuă să crească în intensitate 0
schimbându-si direcţia invers.
534 La trecerea unui front cald vântul: MNMH.S2 1 1 se intensifică treptat. 0 continuă să crească în intensitate 1
schimbându-si direcţia invers.
535 În spatele unui front cald vântul: MNMH.S2 1 1 se intensifică treptat. 0 continuă să crească în intensitate 0
schimbându-si direcţia invers.
536 Înaintea unui front cald precipitaţiile: MNMH.S2 1 1 la început sunt ploi şi burniţe uşoare 1 ploile încetează şi rămâne burniţa. 0
după care scad continuu.
537 La trecerea unui front cald MNMH.S2 1 1 la început sunt ploi şi burniţe uşoare 0 ploile încetează şi rămâne burniţa. 1
precipitaţiile: după care scad continuu.
538 În spatele unui front cald precipitaţiile MNMH.S2 1 1 la început sunt ploi şi burniţe uşoare 0 ploile încetează şi rămâne burniţa. 0
sunt: după care scad continuu.
539 Înaintea unui front cald vizibilitatea: MNMH.S2 1 1 se reduce treptat. 1 slabă şi uneori ceaţă. 0

540 La trecerea unui front cald vizibilitatea: MNMH.S2 1 1 se reduce treptat. 0 slabă şi uneori ceaţă. 1

541 În spatele unui front slab vizibilitatea: MNMH.S2 1 1 se reduce treptat. 0 slabă şi uneori ceaţă. 0

542 Înaintea unui front cald temperatura: MNMH.S2 1 1 staţionează. 1 creşte uşor. 0

543 La trecerea unui front cald MNMH.S2 1 1 staţionează. 0 creşte uşor. 1

temperatura:
544 În spatele unui front cald temperatura: MNMH.S2 1 1 staţionează. 0 creşte uşor. 0
545 Înaintea unui front cald aspectul MNMH.S2 1 1 nori superiori şi mijlocii, nebulozitatea 1 nori mijlocii, nebulozitate mare 0
cerului este: creşte.
546 La trecerea unui front cald aspectul MNMH.S2 1 1 nori superiori şi mijlocii, nebulozitatea 0 nori mijlocii, nebulozitate mare 1
cerului este: creşte.
547 În spatele unui front cald aspectul MNMH.S2 1 1 nori superiori şi mijlocii, nebulozitatea 0 nori mijlocii, nebulozitate mare 0
cerului este: creşte.
548 Înaintea unui front cald umiditatea MNMH.S2 1 1 creşte lent. 1 creşte repede. 0
aerului:
549 La trecerea unui front cald umiditatea MNMH.S2 1 1 creşte lent. 0 creşte repede. 1
aerului:
550 În spatele unui front cald umiditatea MNMH.S2 1 1 creşte lent. 0 creşte repede. 0
aerului:
551 În faţa unui front rece presiunea MNMH.S2 1 1 la început scade uşor şi pe măsura 1 creşte brusc. 0
atmosferică: apropierii frontului se accentuează.

552 La trecerea unui front rece presiunea MNMH.S2 1 1 la început scade uşor şi pe măsura 0 creşte brusc. 1
atmosferică: apropierii frontului se accentuează.

553 În spatele unui front rece presiunea MNMH.S2 1 1 la început scade uşor şi pe măsura 0 creşte brusc. 0
atmosferică: apropierii frontului se accentuează.

554 În faţa unui front rece vântul: MNMH.S2 1 1 îşi menţine la început direcţia şi 1 îşi schimbă brusc direcţia şi scade în 0
intensitatea, după care,lângă front se intensitate (furtunile sunt foarte puţin
declanşează furtuni violente. probabile).

555 La trecerea unui front rece vântul: MNMH.S2 1 1 îşi menţine la început direcţia şi 0 îşi schimbă brusc direcţia şi scade în 1
intensitatea, după care,lângă front se intensitate (furtunile sunt foarte puţin
declanşează furtuni violente. probabile).

556 În spatele unui front rece vântul: MNMH.S2 1 1 îşi menţine la început direcţia şi 0 îşi schimbă brusc direcţia şi scade în 0
intensitatea, după care,lângă front se intensitate (furtunile sunt foarte puţin
declanşează furtuni violente. probabile).

557 Înaintea unui front rece temperatura: MNMH.S2 1 1 scade uşor la început după care scade 1 scade brusc. 0
vizibil odată cu începerea
precipitaţiilor.

558 La trecerea unui front rece MNMH.S2 1 1 scade uşor la început după care scade 0 scade brusc. 1
temperatura: vizibil odată cu începerea
precipitaţiilor.
559 În spatele unui front rece temperatura: MNMH.S2 1 1 scade uşor la început după care scade 0 scade brusc. 0
vizibil odată cu începerea
precipitaţiilor.

560 Înaintea unui front rece aspectul MNMH.S2 1 1 acoperit cu nori superiori şi nori 1 acoperit cu nori mijlocii şi uneori cu 0
cerului: inferiori pentru frontul rece de ordinul I nori foarte joşi de tip nimbostratus.
şi cu nori superiori,mijlocii şi inferiori
pentru frontul rece de ordinul II.

561 La trecerea unui front rece aspectul MNMH.S2 1 1 acoperit cu nori superiori şi nori 0 acoperit cu nori mijlocii şi uneori cu 1
cerului: inferiori pentru frontul rece de ordinul I nori foarte joşi de tip nimbostratus.
şi cu nori superiori,mijlocii şi inferiori
pentru frontul rece de ordinul II.

562 În spatele unui front rece aspectul MNMH.S2 1 1 acoperit cu nori superiori şi nori 0 acoperit cu nori mijlocii şi uneori cu 0
cerului: inferiori pentru frontul rece de ordinul I nori foarte joşi de tip nimbostratus.
şi cu nori superiori,mijlocii şi inferiori
pentru frontul rece de ordinul II.

563 În faţa unui front rece precipitaţiile MNMH.S2 1 1 ploi cu burniţe uşoare şi ploi abundente 1 ploi torenţiale şi uneori grindină şi 0
sunt: lângă front. descărcări electrice.
564 La trecerea unui front rece MNMH.S2 1 1 ploi cu burniţe uşoare şi ploi abundente 0 ploi torenţiale şi uneori grindină şi 1
precipitaţiile sunt: lângă front. descărcări electrice.
565 În spatele unui front rece precipitaţiile MNMH.S2 1 1 ploi cu burniţe uşoare şi ploi abundente 0 ploi torenţiale şi uneori grindină şi 0
sunt: lângă front. descărcări electrice.
566 În faţa unui front rece vizibilitatea este: MNMH.S2 1 1 moderată la slab şi uneori ceaţă 1 redusă,îndeosebi în timpul ploilor. 0

567 La trecerea unui front rece vizibilitatea MNMH.S2 1 1 moderată la slab şi uneori ceaţă 0 redusă,îndeosebi în timpul ploilor. 1
este:
568 În spatele unui front rece vizibilitatea MNMH.S2 1 1 moderată la slab şi uneori ceaţă 0 redusă,îndeosebi în timpul ploilor. 0
este:
569 Înaintea unui front rece umiditatea MNMH.S2 1 1 foarte mare. 1 scade repede. 0
aerului este :
570 La trecerea unui front rece umiditatea MNMH.S2 1 1 foarte mare. 0 scade repede. 1
aerului este :
571 În spatele unui front rece umiditatea MNMH.S2 1 1 foarte mare. 0 scade repede. 0
aerului este :
572 Ce este şenalul navigabil? MNMH.S3 1 1 Porţiunea de fluviu amenajată în scopul 0 Porţiunea de fluviu amenajată ăi 1
desfăşurării navigaţiei în condiţii de balizată în scopul desfăşurării
siguranţă navigaţiei în condiţii de siguranţă
573 Porţiunea de fluviu amenajată şi MNMH.S3 1 1 Etiajul navigabil şi de regularizare
balizată în scopul desfăşurării
navigaţiei în condiţii de siguranţă
reprezintă:
574 Care sunt gabaritele şenalului MNMH.S3 1 1 Adâncime, etiaj, rază de curbură
navigabil?
575 Condiţiile de navigaţie pe şenal sunt MNMH.S3 1 1 Etiajul navigabil şi de regularizare şi
determinate de: cel mai înalt nivel navigabil
576 Ce reprezintă etiajul navigabil şi de MNMH.S3 1 1 Nivelul cu o durată de 90%, stabilit
regularizare (ENR)? pentru tot parcursul navigabil al
Dunării, pe baza debitelor observate în
cursul unei perioade de 40 ani,
abstracţie facând perioada cu gheţuri
577 Ce reprezintă cel mai înalt nivel MNMH.S3 1 1 Nivelul cu o durată de 1%, stabilit
navigabil (HNN) ? pentru tot parcursul navigabil al
Dunării, pe baza debitelor observate în
cursul unei perioade de 40 ani,
abstracţie facând perioada cu gheţuri
578 Ce reprezintă adâncimea minimă a MNMH.S3 1 1 Adâncimea asigurată pe şenal faţă de
şenalului? HNN sau nivelul maxim de retenţie, în
limitele lăţimii minime a şenalului
579 Ce reprezintă lăţimea minimă a MNMH.S3 1 1 Lăţimea şenalului faţă de HNN sau
şenalului? nivelul maxim de retenţie, care
corespunde adâncimii minime a
şenalului
580 Ce reprezintă raza de curbură minimă a MNMH.S3 1 1 Raza de curbură a curbei faţă de axul
şenalului? şenalului, raportată la ENR
581 Ce reprezintă înălţimea liberă a unei MNMH.S3 1 1 Distanţa pe verticală măsurată faţă de
pase navigabile a unui pod? ENR sau nivelul minim de retenţie şi
partea inferioră a suprastructurii
podului, în limitele lăţimii şenalului din
pasa navigabilă
0 Avant-portul unei ecluze 0
0 Adâncime, lăţime, rază de curbură 1
0 Gabaritele şenalului şi înălţimile libere 1
ale paselor navigabile ale podurilor şi
ale cablurile electrice aeriene care
traversează fluviul
0 Nivelul cu o durată de 94%, stabilit 1
pentru tot parcursul navigabil al
Dunării, pe baza debitelor observate în
cursul unei perioade de 40 ani,
abstracţie facând perioada cu gheţuri
1 Nivelul cu o durată de 4%, stabilit 0
pentru tot parcursul navigabil al
Dunării, pe baza debitelor observate în
cursul unei perioade de 40 ani,
abstracţie facând perioada cu gheţuri
0 Adâncimea asigurată pe şenal faţă de 0
HNN sau nivelul maxim de retenţie, în
limitele lăţimii maxime a şenalului
0 Lăţimea şenalului faţă de ENR sau 0
nivelul maxim de retenţie, care
corespunde adâncimii minime a
şenalului
1 Raza de curbură a curbei faţă de axul 0
şenalului, raportată la HNN
0 Distanţa pe verticală măsurată faţă de 1
HNN sau nivelul maxim de retenţie şi
partea inferioră a suprastructurii
podului, în limitele lăţimii şenalului din
pasa navigabilă
582 Ce reprezintă lăţimea liberă a unei pase MNMH.S3
navigabile a unui pod?
583 Ce reprezintă înălţimea liberă a MNMH.S3
cablurilor aeriene care traversează
fluviul?
584 Ce reprezintă lungimea utilă a unei MNMH.S3
ecluze?
585 Ce reprezintă lăţimea utilă a unei MNMH.S3
ecluze?
586 Ce reprezintă nivelul minim de MNMH.S3
retenţie?
587 Ce reprezintă nivelul maxim de MNMH.S3
retenţie?
588 Ce reprezintă bieful? MNMH.S3
589 Ce reprezintă cascada de retenţie? MNMH.S3
590 Nivelul cu o durată de 94% stabilit MNMH.S3
pentru tot parcursul navigabil al
Dunării, pe baza debitelor observate în
cursul unei perioade de 40 ani,
abstracţie facând perioada cu gheţuri,
reprezintă:
591 Nivelul cu o durată de 1%, stabilit MNMH.S3
pentru tot parcursul navigabil al
Dunării, pe baza debitelor observate în
cursul unei perioade de 40 ani,
abstracţie facând perioada cu gheţurin
reprezintă:
1 1 Distanţa pe orizontală măsurată
perpendicular pe axul şenalului între
cele două extremităţi proeminente ale
pasei navigabile, în funcţie de
adâncimea minimă a şenalului din pasa
navigabilă
1 1 Distanţa pe verticală între punctul cel
mai de jos al cablului şi HNN sau
nivelul maxim de retenţie, ţinând
seama de temperatura minimă şi
maximă a aerului şi de gheaţă
1 1 Lungimea dintre bintele de la
extermităţile ecluzei
1 1 Distanţa măsurată între pereţii ecluzei
perpendicular pe aceştia
1 1 Nivelul mediu din bieful amonte al
ecluzei
1 1 Nivelul cel mai mare din bieful aval al
ecluzei
1 1 Sectorul de fluviu care se află sub
influenţa retenţiei
1 1 Sectorul de fluviu constituit dintr-o
serie de secţiuni de retenţie care se
succed fără întrerupere
1 1 Cel mai înalt nivel navigabil
1 1 Cel mai înalt nivel navigabil
1 Distanţa pe orizontală măsurată 0
perpendicular pe axul şenalului între
cele două extremităţi proeminente ale
pasei navigabile, în funcţie de
adâncimea maximă a şenalului din pasa
navigabilă
1 Distanţa pe verticală între punctul cel 0
mai de jos al cablului şi ENR sau
nivelul minim de retenţie, ţinând seama
de temperatura minimă şi maximă a
aerului şi de gheaţă
0 Lungimea de la porţile din amonte 1
până la porţile din aval
1 Distanţa dintre porţile ecluzei 0
0 Nivelul cel mai mic din bieful amonte 1
al ecluzei
0 Nivelul mediu din bieful amonte al 0
ecluzei
0 Sectorul de fluviu cuprins între două 1
baraje sau două trepte de cădere
succesive
1 Sectorul de fluviu care se află sub 0
influenţa retenţiei
0 Etiajul navigabil şi de regularizare 1
1 Etiajul navigabil şi de regularizare 0
592 Adâncimea sigurată pe şenal, faţă de MNMH.S3 1 1 Adâncimea maximă a şenalului 0 Adâncimea medie a şenalului 0
ENR sau nivelul minim de retenţie, în
limitele lăţimii minime a şenalului,
reprezintă:

593 Lăţimea şenalului faţă de ENR sau MNMH.S3 1 1 Lăţimea minimă a şenalului 1 Lăţimea medie a şenalului 0
nivelul minim de retenţie care
corespunde adâncimii minime a
şenalului reprezintă

594 Distanţa pe verticală măsurată faţă de MNMH.S3 1 1 Înălţimea medie a unei pase navigabile 0 Înălţimea maximă a unei pase 0
HNN sau nivelul maxim de retenţie şi a unui pod navigabile a unui pod
partea inferioră a suprastructurii
podului, în limitele lăţimii şenalului din
pasa navigabilă, reprezintă:

595 Distanţa pe orizontală măsurată MNMH.S3 1 1 Lăţimea medie a unei pase navigabile a 0 Lăţimea maximă a unei pase navigabile
perpendicular pe axul şenalului între unui pod a unui pod
cele două extremităţi proeminente ale
pasei navigabile, în funcţie de
adâncimea minimă a şenalului din pasa
navigabilă, reprezintă:

596 Distanţa pe verticală între punctul cel MNMH.S3 1 1 Inălţimea maximă a cablurilor aeriene 0 Inălţimea minimă a cablurilor aeriene 0
mai de jos al cablului şi HNN sau care traversează fluviul care traversează fluviul
nivelul maxim de retenţie, ţinând
seama de temperatura minimă şi
maximă a aerului şi de gheaţă,
reprezintă:

597 Lungimea de la porţile din amonte MNMH.S3 1 1 Lungimea maximă a unei ecluze 0 Lungimea utilă a unei ecluze 1
până la porţile din aval ale unei ecluze
reprezintă:

598 Distanţa măsurată între pereţii ecluzei MNMH.S3 1 1 Lăţimea utilă a unei ecluze 1 Lăţimea maximă a unei ecluze 0
perpendicular pe aceştia, reprezintă:

599 Suprafaţa de apă amenajată a căii MNMH.S3 1 1 Bieful 0 Avant-portul ecluzei 1

navigabile care se află în prelungirea
sasului ecluzei şi care serveşte la
facilitarea condiţiilor de trecere prin
ecluză, la staţionarea şi aşteptarea
navelor şi convoaielor în vederea
ecluzării, reprezintă
600 Nivelul cel mai mic din bieful amonte MNMH.S3 1 1 Nivelul maxim de retenţie 0 Nivelul mediu de retenţie 0
al barajului, reprezintă:
601 Nivelul cel mai mare din bieful amonte MNMH.S3 1 1 Nivelul maxim de retenţie 1 Nivelul mediu de retenţie 0
al barajului, reprezintă:
602 Sectorul de fluviu cuprins între două MNMH.S3 1 1 Sasul 0 Bieful 1
baraje sau două trepte de cădere
succesive, reprezintă:

603 Încăperea în care se realizează MNMH.S3 1 1 Bieful 0 Sasul 1

modificare nivelului apei pentru
trecerea dintr-un bief în altul,
reprezintă:

604 Sectorul de fluviu care se află sub MNMH.S3 1 1 Bieful 0 Cascada de retenţie 0
influenţa retenţiei, reprezintă:
605 Sectorul de fluviu constituit dintr-o MNMH.S3 1 1 Secţiunea de retenţie 0 Cascada de retenţie 1
serie de secţiuni de retenţie care se
succed fără întrerupere, reprezintă:

606 Reţeaua hidrografică a bazinului MNMH.S3 1 1 120 cursuri de apă 1 100 cursuri de apă 0
Dunării cuprinde:
607 Pe cursul superior al Dunării, afluenţii MNMH.S3 1 1 Râu de câmpie 0 Râu de munte 1
au un caracter de:
608 Pe cursul inferior al Dunării, afluenţii MNMH.S3 1 1 Râu de câmpie 1 Râu de munte 0
au un caracter de:
609 Prin cunoaşterea nivelurilor de apă MNMH.S3 1 1 Adâncimile la praguri 0 Gabaritele şenalului navigabil 0
înregistrate pe fluviu, se pot determina:

610 Care sunt perioadele caracteristice ale MNMH.S3 1 1 Perioada de viitură, perioada de vară şi 0 Perioada de viitură, perioada de etiaj şi 1
nivelurilor apelor Dunării: perioada de iarnă perioada de iarnă

611 Variaţiile nivelurilor de apă sunt MNMH.S3 1 1 Nivelul minim, nivelul mediu, ENR şi 0 Nivelul minim, nivelul maxim, ENR şi 1
caracterizate astfel: HNN HNN
612 Panta longitudinală de suprafaţă se MNMH.S3 1 1 Prin împărţirea valorii căderii fluviului 1 Prin împărţirea valorii căderii fluviului 0
obţine: la lungimea sectorului respectiv lalăţimea sectorului respectiv

613 Prin împărţirea valorii căderii fluviului MNMH.S3 1 1 Viteza curentului 0 Debitul de aluviuni 0
la lungimea sectorului respectiv se
obţine:

614 Nivelul minim, nivelul mediu, ENR şi MNMH.S3 1 1 Debitului de aluviuni 0 Vitezei curentului 0
HNN caracterizează variaţiile:
615 Panta longitudinală de suprafaţă MNMH.S3 1 1 Variaţiile nivelului de apă, relieful 1 Variaţiile vitezei curentului, relieful 0
variază în funcţie de: fundului albiei, gheţuri fundului albiei, gheţuri
616 Variaţiile nivelului de apă, relieful MNMH.S3 1 1 Variaţiile vitezei curentului apei 0 Variaţiile pantei longitudinale de 1
fundului albiei, gheţurile influenţează: suprafaţă

617 Viteza curentului apei depinde de: MNMH.S3 1 1 Debitul de aluviuni, nivelul apei, 0 Panta longitudinală de suprafaţă, 1
gradul de duritate al fundului albiei, nivelul apei, gradul de duritate al
viteza şi direcţia vântului fundului albiei, viteza şi direcţia
vântului

618 Vitezele mici ale curentului apei se MNMH.S3 1 1 Pe axul şenalului şi în apropierea 0 La fundul albiei şi în apropierea 1
înregistrează: malurilor malurilor
619 Viteza maximă absolută a curentului MNMH.S3 1 1 Aproape de suprafaţa apei sau sub 1 Aproape de suprafaţa apei sau sub 0
apei este înregistrată: planul apei până la adâncimea de un planul apei până la adâncimea de două
picior picioare

620 Valoarea maximă a vitezei curentului MNMH.S3 1 1 Pe cursul inferior al Dunării 0 Pe cursul mijlociu al Dunării 0
este înregistrată:
621 Ce reprezintă debitul de aluviuni? MNMH.S3 1 1 Cantitatea totală de particule solide ce 0 Cantitatea totală de particule solide ce 1
traversează o secţiune de fluviu traversează o secţiune de fluviu într-o
unitate de timp

622 Cantitatea totală de particule solide ce MNMH.S3 1 1 Panta de suprafaţă 0 Viteza curentului 0
traversează o secţiune de fluviu într-o
unitate de timp, reprezintă:

623 Debitul de aluviuni se exprimă în: MNMH.S3 1 1 Unităţi de greutate pe secundă 1 Unităţi de greutate pe metru 0
624 Debitul de aluviuni se compune din: MNMH.S3 1 1 Particule în suspensie 0 Particule târâte pe fundul albiei 0

625 Pe cursul superior al Dunării, MNMH.S3 1 1 Nisip grosier 1 Nisip fin 0

aluviunile sunt constituite din:
626 Ce reprezintă "gheaţa la mal"? MNMH.S3 1 1 Benzi de gheaţă imobile, prinse de-a 1 Benzi de gheaţă mobile, prinse de-a 0
lungul unuia sau ambelor maluri lungul unuia sau ambelor maluri
627 Benzile de gheaţă imobile, prinse de-a MNMH.S3 1 1 Gheaţă cristalină 0 Gheaţă la mal 1
lungul unuia sau ambelor maluri,
reprezintă:

628 Ce reprezintă "gheaţa cristalină"? MNMH.S3 1 1 Cristale de gheaţă transparente în 0 Cristale de gheaţă transparente care 0
formă de ace sau lamele plutesc la suprafaţa apei şi în adâncime

629 Cristalele de gheaţă transparente în MNMH.S3 1 1 Gheaţă la mal Cristale de gheaţă 1

formă de ace sau lamele care plutesc la
suprafaţa apei şi în adâncime,
reprezintă:
630 Ce reprezintă "sloiurile de gheaţă"? MNMH.S3 1 1 Masă de gheaţă poroasă şi opacă, 0 Masă de gheaţă poroasă şi opacă, 0
formată din gheţurile cristaline care formată din gheţurile de la maluri care
urcă la suprafaţă şi din zăpadă cu apă se desprind şi din zăpadă cu apă

631 Masă de gheaţă poroasă şi opacă, MNMH.S3 1 1 Sloiuri de gheaţă 1 Dop de gheaţă 0
formată din gheţurile cristaline care
urcă la suprafaţa apei, din gheţurile de
la maluri care se desprind şi din zăpadă
cu apă, reprezintă:

632 Ce reprezintă "barajul de gheaţă"? MNMH.S3 1 1 Aglomerarea sloiurilor în zona 0 Aglomerarea sloiurilor pe mijlocul apei 0
malurilor
633 Aglomerarea sloiurilor pe toată lăţimea MNMH.S3 1 1 Dop de gheaţă 0 Baraj de gheaţă 1
fluviului reprezintă:
634 Ce reprezintă "prinderea fluviului"? MNMH.S3 1 1 Acoperirea fluviului cu un strat de 1 Acoperirea fluviului cu un strat de 0
gheaţă imobil, cu suprafaţa netedă sau gheaţă imobil, cu suprafaţa netedă
cu îngrămădiri de gheţuri

635 Acoperirea fluviului cu un strat de MNMH.S3 1 1 Baraj de gheaţă 0 Prinderea fluviului 1

gheaţă imobil, cu suprafaţa netedă sau
cu îngrămădiri de gheţuri, reprezintă:

636 Ce reprezintă "îngrămădirea MNMH.S3 1 1 Plăci de gheaţă 0 Plăci de gheaţă alăturate 0

gheţurilor"?
637 Plăcile de gheaţă suprapuse reprezintă: MNMH.S3 1 1 Baraj de gheaţă 0 Prinderea fluviului 0

638 Ce reprezintă "fisurarea gheţurilor"? MNMH.S3 1 1 Crăpături care apar în formaţiunile de 0 Fisuri care apar ca urmare a schimbării 1
gheaţă bruşte a temperaturii aerului sau
modificării rapide a nivelului apei

639 Fisurile care apar ca urmare a MNMH.S3 1 1 Desprinderea gheţurilor 0 Fisurarea gheţurilor 1
schimbării bruşte a temperaturii aerului
sau modificării rapide a nivelului apei,
reprezintă:

640 Ce reprezintă "dopul de gheaţă"? MNMH.S3 1 1 Secţiune îngustată datorită sloiurilor de 1 Secţiune îngustată datorită fisurării 0
gheaţă sau spargerii gheţurilor gheţurilor

641 Secţiunea de fluviu îngustată datorită MNMH.S3 1 1 Baraj de gheaţă 0 Dop de gheaţă 1
sloiurilor de gheaţă sau spargerii
gheţurilor, reprezintă:
642 Ce reprezintă "zăporul"? MNMH.S3 1 1 Secţiune îngustată prin aglomerarea 0 Secţiune îngustată sau temporar 1
plăcilor de gheaţă obstrucţionată prin aglomerarea
plăcilor de gheaţă

643 Secţiunea îngustată sau temporar MNMH.S3 1 1 Baraj de gheaţă 0 Dop de gheaţă 0
obstrucţionată prin aglomerarea
plăcilor de gheaţă, reprezintă:

644 Gabaritele şenalului navigabil MNMH.S3 1 1 HNN 0 ENR 1

(adâncime, lăţime, rază de curbură), pe
sectoarele în curgere liberă, se
raportează la:

645 Gabaritele şenalului navigabil MNMH.S3 1 1 ENR 0 Nivelul minim de retenţie 1

(adâncime, lăţime, rază de curbură), pe
sectoarele de retenţie, se raportează la:

646 Adâncimea minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 35 dm 0 25 dm 1

şenalului navigabil, pe sectoarele în
curgere liberă, este:

647 Adâncimea minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 25 dm 0 35 dm 1

şenalului navigabil, pe sectorul de
retenţie este:

648 Lăţimea minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 100-180 m 1 150-180 m 0

şenalului navigabil, pe sectorul în
curgere liberă, este:

649 Lăţimea minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 150 m 0 140 m 0

şenalului navigabil, pe sectorul de
retenţie, este:

650 Lăţimea minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 100 m 0 80 m 0

şenalului navigabil, canalul Sulina este:

651 Raza de curbură minimă recomandată MNMH.S3 1 1 750 m 0 800 m 0

pe tot sectorul Dunării este:

652 Raza de curbură minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 500 m 0 750 m 1

şenalului navigabil, pe sectoarele
nefavorabile este :

653 Gabaritele paselor navigabile ale MNMH.S3 1 1 HNN 1 Nivelul maxim de retenţie 0
podurilor pe sectorul în curgere liberă
se raportează la:

654 Gabaritele paselor navigabile ale MNMH.S3 1 1 HNN 0 Nivelul maxim de retenţie 1
podurilor pe sectorul de retenţie se
raportează la:
655 Lăţimea minimă recomandată a paselor MNMH.S3 1 1 180 m 0 150 m 1
navigabile ale podurilor, pe sectorul de
Dunăre până la Brăila este:

656 Înălţimea minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 10 m 0 9,5 m 1

paselor navigabile ale podurilor, pe
sectorul în curgere liberă este:

657 Înălţimea minimă recomandată a MNMH.S3 1 1 8,5 m 0 9,5 m 0

paselor navigabile ale podurilor, pe
sectorul de retenţie este:

658 Pentru înlăturarea efectelor negative MNMH.S3 1 1 Lucrări de canalizare 0 Lucrări de regularizare 1
ale fenomenelor ce caracterizează un
curs de apă şi pentru realizarea
condiţiilor optime de folosire a căii
navigabile se execută un ansamblu de
lucrări numite:

659 Prin regularizarea unui curs de apă se MNMH.S3 1 1 Concentrarea curentului într-o albie 1 Creşterea vitezei curentului 0
poate realiza: unică
660 Prin regularizarea unui curs de apă se MNMH.S3 1 1 Îndreptarea malurilor 0 Rectificarea malurilor 1
poate realiza:
661 Prin regularizarea unui curs de apă se MNMH.S3 1 1 Accentuarea curburilor de pe traseul 0 Diminuarea curburilor pronunţate de pe 0
poate realiza: navigabil traseul navigabil
662 Prin regularizarea unui curs de apă se MNMH.S3 1 1 Creşterea adâncimilor în zona 1 Creşterea lăţimilor în zona pragurilor 0
poate realiza: pragurilor
663 Lucrările de regularizare pot fi MNMH.S3 1 1 Trei grupe: regularizare pentru ape 0 Două grupe: regularizare pentru ape 0
împărţite în: mari, pentru ape medii şi pentru ape mari şi pentru ape mici
mici

664 Regularizarea pentru ape mari are ca MNMH.S3 1 1 Limitarea efectului inundaţiilor 1 Limitarea efectului ingheţurilor 0
scop:
665 Regularizarea pentru ape mari se MNMH.S3 1 1 Construirea de epiuri 0 Construirea de diguri longitudinale din 1
realizează prin: pamânt
666 Regularizarea pentru ape medii are ca MNMH.S3 1 1 Concentrarea vitezei curentului 0 Concentrarea curentului într-o albie 1
scop: unică
667 Regularizarea pentru ape medii se MNMH.S3 1 1 Construirea de diguri longitudinale din 1 Construirea de diguri longitudinale din 0
realizează prin: piatră şi închiderea braţelor secundare piatră

668 Regularizarea pentru ape mici are ca MNMH.S3 1 1 Creşterea lăţimilor în zona pragurilor 0 Creşterea adâncimilor în zona 1
scop: pragurilor
669 Regularizarea pentru ape mici se MNMH.S3 1 1 Construirea de diguri longitudinale din 0 Construirea de diguri longitudinale din 0
realizează prin: piatră pământ
670 Regularizarea prin ecluzare are ca MNMH.S3 1 1 Creşterea vitezei curenţilor 0 Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie 1
scop:
671 Regularizarea prin ecluzare se MNMH.S3 1 1 Construirea de diguri longitudinale din 0 Construirea de epiuri 0
realizează prin: piatră

672 Consolidările de maluri sunt lucrări de: MNMH.S3 1 1 Canalizare 0 Regularizare 1

673 Lucrările de dirijare a curentului apei MNMH.S3 1 1 Regularizare 1 Canalizare 0

sunt lucrări de:
674 Lucrările de dragaje şi tăieri de MNMH.S3 1 1 Construcţie 0 Canalizare 0
meandre sunt lucrări de:
675 Epiurile sunt construcţii de: MNMH.S3 1 1 Canalizare 0 Regularizare 1
676 Digurile longitudinale sunt construcţii MNMH.S3 1 1 Regularizare 1 Canalizare 0
de:
677 Pragurile de fund sunt construcţii de: MNMH.S3 1 1 Canalizare 0 Regularizare 1

678 Traversele de închidere sau colmatare a MNMH.S3 1 1 Îndiguire 0 Canalizare 0

albiei sunt construcţii de:

679 Ce sunt epiurile? MNMH.S3 1 1 Construcţii de regularizare aşezate 1 Construcţii de regularizare aşezate 0
transversal în albie longitudinal în albie
680 Construcţiile de regularizare aşezate MNMH.S3 1 1 Diguri longitudinale 0 Praguri de fund 0
transversal în albie sunt:
681 Forma secţiunii transversale a unui MNMH.S3 1 1 Un pătrat 0 Un triunghi 0
epiu este:
682 Din punct de vedere constructiv, un MNMH.S3 1 1 Corp şi rădăcină 0 Cap şi corp 0
epiu este format din:
683 Epiurile normale formează cu axul MNMH.S3 1 1 100º 0 90º 1
şenalului un unghi de:
684 Epiurile care fac un unghi de 90º cu MNMH.S3 1 1 Epiuri înclinate 0 Epiuri normale 1
axul şenalului se numesc:
685 Epiurile care au capul situat în aval de MNMH.S3 1 1 Epiuri înclinate 1 Epiuri normale 0
poziţia normală pe axul şenalului se
numesc:

686 Epiurile pot fi: MNMH.S3 1 1 Lungi 1 Medii 0

687 Epiurile pot fi: MNMH.S3 1 1 Foarte scurte 0 Scurte 1
688 Epiurile sunt considerate ca fiind lungi MNMH.S3 1 1 Au lungimea mai mare de 0,25 m din 1 Au lungimea mai mare de 0,30 m din 0
atunci când: lăţimea albiei lăţimea albiei
689 Epiurile sunt considerate ca fiind scurte MNMH.S3 1 1 Au lungimea maimică de 0,35 m din 0 Au lungimea mai mică de 0,30 m din 0
atunci când: lăţimea albiei lăţimea albiei
690 Ce sunt pragurile de fund? MNMH.S3 1 1 Construcţii de regularizare cu ajutorul 1 Construcţii de ecluzare cu ajutorul 0
cărora se limitează depunerile de cărora se limitează depunerile de
aluviuni în albie aluviuni în albie

691 Construcţiile de regularizare cu MNMH.S3 1 1 Epiuri 0 Praguri de fund 1

ajutorul cărora se limitează depunerile
de aluviuni în albie sunt:

692 Pragurile de fund se construiesc în MNMH.S3 1 1 Paralel cu direcţia curentului 0 Perpendicular pe direcţia curentului 1
general:
693 În curbe, pragurile de fund se MNMH.S3 1 1 Paralel cu direcţia curentului 0 Înclinate faţă de direcţia curentului 1
construiesc:
694 Înălţimea pragurilor de fund este: MNMH.S3 1 1 0,4-0,5 din adâncimea minimă a apei 0 0,3-0,4 din adâncimea minimă a apei 0

695 Tăierile de coturi sunt construcţii de MNMH.S3 1 1 Traseul albiei este rectiliniu 0 Traseul albiei este amenajat 0
regularizare care se execută în cazul în
care:

696 Prin tăierea unui cot se obţine: MNMH.S3 1 1 Mărimea lungimii traseului albiei 0 Scurtarea lungimii traseului albiei 1

697 Prin tăierea unui cot se obţine: MNMH.S3 1 1 Creşterea vitezei curentuluui 0 Creşterea pantei de suprafaţă 1
698 Prin tăierea unui cot se obţine: MNMH.S3 1 1 Ridicarea fundului albiei 1 Coborârea fundului albiei 0
699 Pentru a înpiedica formarea de noi MNMH.S3 1 1 Diguri longitudinale din pământ 0 Diguri longitudinale din piatră 0
meandre, lucrările de tăieri de coturi
sunt însoţite de:

700 Ce sunt apărările de maluri? MNMH.S3 1 1 Construcţii de regularizare, de 0 Construcţii de regularizare, de 1

protejare a malurilor albiei împotriva protejare a malurilor albiei împotriva
acţiunii vânturilor acţiunii de erodare sau degradare
provocate de curentul apei, de curgerea
sloiurilor şi de valuri

701 Construcţiile de regularizare pentru MNMH.S3 1 1 Diguri longitudinale 0 Traverse 0

protejarea malurilor albiei împotriva
acţiunii de erodare sau degradare
provocate de curentul apei, de curgerea
sloiurilor şi de valuri sunt:

702 Ce sunt anrocamentele? MNMH.S3 1 1 Îngrămădiri de piatră spartă pe malurile 0 Îngrămădiri de blocuri de piatră pe 0
albiei malurile albiei
703 Îngrămădirile de piatră brută pe MNMH.S3 1 1 Diguri longitudinale 0 Pereuri 0
malurile albiei sunt:
704 Ce sunt pereurile? MNMH.S3 1 1 Construcţii de regularizare pentru 0 Construcţii de regularizare pentru 0
dirijarea curentului adâncirea albiei
705 Pereurile pot fi: MNMH.S3 1 1 Uscate 1 Umede 0
706 Pereurile pot fi: MNMH.S3 1 1 Brute 0 Rostuite 1
707 Pereurile rostuite pot fi: MNMH.S3 1 1 Simple 1 Complexe 0
708 Pereurile rostuite pot fi: MNMH.S3 1 1 Duble 1 Triple 0
709 Ce sunt digurile longitudinale? MNMH.S3 1 1 Construcţii de regularizare care 0 Construcţii de regularizare care 1
urmăresc ca dirijarea curentului şi urmăresc ca dirijarea curentului şi
conturarea malurilor să se facă conturarea malurilor să se facă
discontinuu cu turbioane şi curenţi discontinuu fără turbioane şi curenţi
transversali transversali

710 În raport cu epiurile, digurile MNMH.S3 1 1 Schimbă evoluţia morfologică a patului 0 Schimbă esenţial evoluţia morfologică 0
longitudinale sunt construcţii de albiei a patului albiei
regularizare care:

711 Influenţa digurilor longitudinale se MNMH.S3 1 1 4-5 ori lungimea construcţiei 0 2-3 ori lungimea construcţiei 0
resimte pe o distanţă de:
712 Digurile longitudinale se construiesc MNMH.S3 1 1 Traverse 0 Praguri de fund 0
numai în acele sectoare în care nu se
pot construi:

713 Dacă digul longitudinal este încastrat în MNMH.S3 1 1 Cap şi corp 0 Corp şi rădăcină 1
mal, atunci este compus din:

714 Dacă digul longitudinal este astfel MNMH.S3 1 1 Cap, corp şi rădăcină 1 Cap şi rădăcină 0
construit încât o parte este încastrată în
mal şi cealaltă este liberă, atunci este
compus din:

715 În sectoarele în care fundul albiei este MNMH.S3 1 1 Piatră 1 Nuiele combinate cu piatră 0
stabil, digurile longitudinale se
construiesc din:

716 Digurile longitudinale se construiesc MNMH.S3 1 1 Fundul albiei este instabil 0 Fundul albiei este stabil 1
din piatră în sectoarele în care:

717 În sectoarele în care fundul albiei este MNMH.S3 1 1 Piatră 0 Nuiele combinate cu piatră 1
instabil, digurile longitudinale se
construiesc din:

718 Digurile longitudinale se construiesc MNMH.S3 1 1 Fundul albiei este stabil 0 Fundul albiei este instabil 1
din nuiele combinate cu piatră în
sectoarele în care:

719 Când au rol de apărare împotriva MNMH.S3 1 1 Submersibile 0 Nesubmersibile 1

inundaţiilor, digurile longitudinale se
construiesc:
720 Ce rol au construcţiile de închidere a MNMH.S3 1 1 De a închide braţele secundare 1 De a mări viteza curentului 0
albiei şi traversele?
721 Ce rol au construcţiile de închidere a MNMH.S3 1 1 De a consolida digurile longitudinale 1 De a consolida epiurile 0
albiei şi traversele?
722 Din punct de vedere constructiv, MNMH.S3 1 1 Digurile longitudinale 0 Epiurile 1
construcţiile de închidere a albiei şi
traversele se realizează la fel ca la:

723 Ce reprezintă canalizarea cursurilor de MNMH.S3 1 1 Amenajarea cursurilor de apă în regim 1 Construirea de ecluze 0
apă? barat
724 Amenajarea cursurilor de apă în regim MNMH.S3 1 1 Construirea de baraje 0 Regularizarea cursurilor de apă 0
barat reprezintă:
725 Canalizarea cursurilor de apă MNMH.S3 1 1 Construirea unui complex hidroelectric 0 Construirea unui complex de lucrări 1
presupune: hidrotehnice
726 Canalizarea are ca scop: MNMH.S3 1 1 Transformarea curgerii naturale cu 1 Transformarea curgerii în trepte intr-o 0
pantă continuă, într-o curgere în trepte curgere naturală cu pantă continuă

727 Canalizarea cursurilor de apă se face în MNMH.S3 1 1 Energetice 1 Hidraulice 0

scopuri:
728 Canalizarea cursurilor de apă se face în MNMH.S3 1 1 De exploatare portuară 0 De navigaţie 1
scopuri:
729 Canalizarea cursurilor de apă se face în MNMH.S3 1 1 De irigaţie 1 Hidraulice 0
scopuri:
730 Prin canalizarea unui curs de apă se MNMH.S3 1 1 Creşterea gabaritelor şenalului 1 Creşterea vitezei curentului 0
obţin următoarele avantaje: navigabil
731 Prin canalizarea unui curs de apă se MNMH.S3 1 1 Mărirea şi uniformizarea vitezei 0 Micşorarea vitezei curentului 0
obţin următoarele avantaje: curentului
732 Prin canalizarea unui curs de apă se MNMH.S3 1 1 Realizarea unui traseu de navigaţie 1 Realizarea unui traseu de navigaţie 0
obţin următoarele avantaje: economic eficient
733 Creşterea gabaritelor şenalului MNMH.S3 1 1 Regularizării unui curs de apă 0 Canalizarea unui curs de apă 1
navigabil, micşorarea şi uniformizarea
vitezelor de scurgere şi realizarea unui
traseu de navigaţie economic, sunt
avantajele care se obţin ca urmare a:

734 Dezavantajele canalizării unui curs de MNMH.S3 1 1 Limitarea capacităţii de trafic a 1 Mărirea capacităţii de trafic a cursului 0
apă sunt: cursului de apă de apă
735 Dezavantajele canalizării unui curs de MNMH.S3 1 1 Micşorarea timpului de parcurgere a 0 Mărirea timpului de parcurgere a 1
apă sunt: traseului traseului
736 Dezavantajele canalizării unui curs de MNMH.S3 1 1 Condiţii grele de navigaţie pe lacurile 1 Condiţii uşoare de navigaţie pe lacurile 0
apă sunt: de acumulare, în caz de furtună de acumulare, în caz de furtună

737 Limitarea capacităţii de trafic a MNMH.S3 1 1 Regularizării unui curs de apă 0 Canalizării unui curs de apă 1
cursului de apă, mărirea timpului de
parcurgere a traseului în condiţii grele
de navigaţie pe lacurile de acumulare,
în caz de furtună, reprezintă
dezavantajele:

738 Lucrările hidrotehnice care se execută MNMH.S3 1 1 Digurile de dirijare a curentului sau de 1 Diguri longitudinale din pământ 0
pentru canalizarea cursurilor de apă consolidare a malurilor
sunt:

739 Lucrările hidrotehnice care se execută MNMH.S3 1 1 Pragurile de fund 0 Barajele 1

pentru canalizarea cursurilor de apă
sunt:

740 Lucrările hidrotehnice care se execută MNMH.S3 1 1 Tăieri de coturi 0 Traverse 0

pentru canalizarea cursurilor de apă
sunt:

741 Digurile de dirijare sau consolidare a MNMH.S3 1 1 Regularizarea cursurilor de apă 0 Canalizarea cursurilor de apă 1
malurilor, barajele şi ecluzele
reprezintă lucrările hidrotehnice care se
execută pentru:

742 Gruparea mai multor lucrări MNMH.S3 1 1 Un complex hidrotehnic 0 Un nod hidrotehnic 1
hidrotehnice la un loc formează:
743 Ce reprezintă barajul? MNMH.S3 1 1 O construcţie dispusă transversal pe 1 O construcţie dispusă longitudinal faţă 0
cursul de apă de cursul de apă
744 Care este rolul barajului? MNMH.S3 1 1 Micşorarea nivelului apei 0 Creşterea nivelului apei 1
745 Construcţia dispusă transversal pe MNMH.S3 1 1 Ecluza 0 Barajul 1
cursul de apă şi care este destinată
ridicării nivelului apei este:

746 După felul construcţiei, barajele pot fi: MNMH.S3 1 1 Din piatră 0 Fortificate 0

747 După felul construcţiei, barajele pot fi: MNMH.S3 1 1 Din beton 0 Arcuite 1

748 După felul construcţiei, barajele pot fi: MNMH.S3 1 1 Din piatră 0 Rectilinii 0

749 Ce reprezintă barajele deversante? MNMH.S3 1 1 Barajele peste care apa nu trece 0 Barajele care permit trecerea apei peste 1
o anumită parte a lor
750 Ce reprezintă barajele nedeversante? MNMH.S3 1 1 Barajele care permit trecerea apei peste 0 Barajele peste care apa nu trece 1
o anumită parte a lor
751 Barajele care permit trecerea apei peste MNMH.S3 1 1 Baraje nedeversante 0 Baraje deversante 1
o anumită parte a lor se numesc:

752 Barajele peste care apa nu trece se MNMH.S3 1 1 Baraje nedeversante 1 Baraje deversante 0
numesc:
753 Ce reprezintă ecluzele? MNMH.S3 1 1 Contrucţiile hidrotehnice cu ajutorul 0 Contrucţiile hidrotehnice cu ajutorul 1
cărora se realizează trecerea navelor pe cărora se realizează trecerea navelor pe
un curs de apă în curgere liberă un curs de apă amenajat în regim barat

754 Contrucţiile hidrotehnice cu ajutorul MNMH.S3 1 1 Barajele 0 Ecluzele 1

cărora se realizează trecerea navelor pe
un curs de apă amenajat în regim barat
sunt:

755 O ecluză navigabilă este alcătuită din: MNMH.S3 1 1 Camera ecluzei, pereţii ecluzei şi 0 Camera ecluzei, pereţii ecluzei şi 0
capetele ecluzei porturile de aşteptare
756 Ce reprezintă sasul ecluzei? MNMH.S3 1 1 Încăperea în care se acumulează apa 0 Încăperea în care se realizează 1
modificarea nivelului apei

757 Încăperea în care se realizează MNMH.S3 1 1 Barajul 0 Sasul 1

modificarea nivelului apei, reprezintă:

758 Ce reprezintă capetele ecluzei? MNMH.S3 1 1 Pereţii ecluzei 0 Părţile extreme ale ecluzei prin care 0
intră apa

759 Părţile extreme ale ecluzei prin care se MNMH.S3 1 1 Pereţii ecluzei 0 Capetele ecluzei 1
face intrarea şi ieşirea navelor, sunt:

760 Din punct de vedere constructiv, MNMH.S3 1 1 Ecluze cu un sas şi cu un cap 1 Ecluze cu două sasuri şi cu un cap 0
ecluzele pot fi: intermediar intermediar
761 Din punct de vedere constructiv, MNMH.S3 1 1 Ecluze alăturate 0 Ecluze gemene 1
ecluzele pot fi:
762 Din punct de vedere constructiv, MNMH.S3 1 1 Ecluze în continuare 0 Ecluze în trepte 1
ecluzele pot fi:
763 Din punct de vedere constructiv, MNMH.S3 1 1 Ecluze adânci 0 Ecluze puţ 1
ecluzele pot fi:
764 Suprafeţele de apă protejate cu diguri MNMH.S3 1 1 Porturile de acostare 0 Porturile de ancorare 0
care au rolul de a permite staţionarea în
siguranţă a navelor/convoaielor ce
urmează a fi ecluzate, reprezintă:
765 Pământul este un material de contrucţie MNMH.S3 1 1 Construcţia epiurilor 0 Construcţia traverselor 0
folosit în special pentru:

766 Unul dintre materialele utilizate pe MNMH.S3 1 1 Pământul 0 Piatra 1

scară largă la lucrările hidrotehnice
este :

767 Lemnul, în combinaţie cu piatra se MNMH.S3 1 1 Epiuri 0 Traverse 0

utilizează la următoarele construcţii:

768 Ce reprezintă "Buletinul MNMH.S3 1 1 O publicaţie editată săptămânal de 0 O publicaţie editată zilnic de A.F.D.J. 1
hidrometeorologic al Dunării"? A.F.D.J. Galaţi Galaţi
769 Buletinul hidrometeorologic pentru MNMH.S3 1 1 Directivele UE 0 Convenţia STCW 0
Dunăre este o publicaţie editată în
conformitate cu:

770 Buletinul hidrometeorologic pentru MNMH.S3 1 1 Adâncimile minime la praguri pe 1 Adâncimile minime la praguri pe 0
Dunăre conţine următoarele date: Dunărea fluvială şi braţele secundare Dunărea fluvială

771 Buletinul hidrometeorologic pentru MNMH.S3 1 1 Tendinţa apelor Dunării pentru 24 de 0 Tendinţa apelor Dunării pentru 1
Dunăre conţine următoarele date: ore la staţiile hidrometrice Giurgiu, următoarele 2 zile la staţiile
Cernavodă şi Brăila hidrometrice Giurgiu, Cernavodă şi
Brăila

772 Buletinul hidrometeorologic pentru MNMH.S3 1 1 Avize de furtună 0 Avize către navigatori 1
Dunăre conţine următoarele date:
Raspuns 3 URL Data

navele late şi lungi. 0

bordul coborât cât şi spre bordul 0

ridicat.
navele apupate. 0

navele cu suprastructuri înalte şi pescaj 0

mare.
navele apupate. 0

navele cu suprastructuri înalte la prova. 1

felul mărfii. 0

instalaţia de balast. 0

deplasamant,lungime, lăţime,pescaj. 1

din maşină. 0

vântul valurile,curentul, adâncimi mici. 1

calitatea navei de a se deplasa pe o 0

traiectorie în funcţie de dorinţa
comandantului.

totalitatea calităţilor manevriere care 1

asigură schimbarea direcţiei de
înaintare,a sensului şi regimului de
marş în cel mai scurt timp.
calităţile manevriere ale navei care îi 0
asigură schimbarea direcţiei de
înaintare,a sensului şi regimului de
marş în timp corespunzător.

calităţile manevriere care îi pot asigura 0

mişcarea neîntreruptă.

capacitatea navei care îi permite 0

deplasare pe o anumită traiectorie.

calitatea navei care îi permite să se 1

deplaseze pe o anumită traiectorie sau
de a-şi schimba direcţia de înaintare în
funcţie de dorinţa comandantului.

mişcarea de înclinare(canarisire) a 0
navei datorită manevrării cârmei într-
un bord sau altul,care poate dura până
la 20 secunde la navele cu servomotor.

datorită căilor de apă înguste. 1

să menţină viteza maximă fără a 0
manevra cârma într-un bord sau
altul.

să reducă viteza din vreme,apoi să o 1

mărească la maximum când provele
navelor ajung la travers şi să menţină o
distanţă la travers de 3 lăţimi de navă.

ruliu,tangaj,mişcare ascensională, 1
alunecare pe val,înainte şi înapoi.
mişcarea acensională a unei nave în 0
jurul unei axe longitudinale.
mişcarea ascensională a unei nave în 0
jurul unei axe transversale.
mişcare ascensională. 0

mişcare ascensională. 0

în oricare bord. 0

peste 5 lungimi de navă. 0

peste 3 lungimi de navă. 0

se pun cârmele "bandă" în bordul opus 0

întoarcerii iar maşina din bordul opus
întoarcerii "încet înainte"şi maşina din
bordul întoarcerii se acţionează la
"marş înapoi".

semnalizare luminoasă. 0

lăţime suficientă pentru efectuarea 1

manevrei.

manevra să se efectueze cu aprobarea 0

autorităţilor portuare.

lungime suficientă. 0

viteză de siguranţă. 1
se fundariseşte ancora prova iar 0
maşinile se pun "încet înainte".

încet înapoi. 0

convoiul a fost format în apropierea 0

şenalului ,în zona în care prezintă
curent.

convoiul a fost format în afara 0

acvaturiilor portuare.

verifice legăturile date la mal şi să 1

recupereze şi să strângă legăturile date
între unităţile din convoi.

molarea legăturilor atât la pupa cât şi la 1

prova în acelaşi timp.

la aproximativ 3 lăţimi de navă. 0

la 2 lungimi de navă aval de ponton. 0

se vor mola parâmele de prova 0

bandând cârma spre mal.
venind cu viteză minimă de 0
navigaţie,derivând prova navei spre
partea din amonte a pontonului.

venind cu viteză redusă sub un unghi 0

cât mai ascuţit stopând maşina la o
lungime de navă faţă de ponton.

în ambele moduri. 1

menţinând viteza maximă şi reducând- 1

o prin fixarea maşinii la marş înapoi
când până la ponton a mai rămas o
lungime de navă.

de la 3 lungimi. 1

să nu schimbe viteza de drum. 1

sub un unghi de 35-40°. 1

o singură parâmă la prova şi cârma 0

înclinată spre mal.

de 60-70°. 1

spre axul şenalului. 0

oricare din extremităţile navei. 0

fixarea ambelor maşini la marş 0

înainte,iar cârmele banda în sensul
giraţiei.

pentru propulsie şi guvernare. 1

să se afle în apropiearea porturilor. 0

să aibă fund cu bună aderenţă a 1

ancorei.
lungimi corespunzătoare. 0

protecţie împotriva poluării. 0

cu viteza redusă. 1

cu nava complet stopată. 0

prin fundarisirea ancorelor în acelaşi 0

timp ,fiind necesară pentru aceasta
multă precauţie.

prin fundarisirea ancorei şi lansarea 0

unei lungimi de lanţ egală cu 10 m la
care se prinde o parâmă voltată în
prova navei în bordul opus ancorei.

atât jalon de veghe cât şi aliniament 1

uscat.
prin filarea întregului lanţ şi marcarea 1
acestuia cu o geamandură metalică.

şi la marş înainte şi la marş înapoi în 1

funcţie de situaţia din radă.
deplasarea pe drumuri paralele şi 1
reducerea temporară a vitezei navei
depăşite.

să de auşteck. 0

navele îşi aleg drumul care le convine. 0

va reduce viteza până la aceea care la 1

care e mai sigură guvernarea.

să se ia informaţii cu privire la debitul 0

de aluviuni şi eventualele pericole de
navigaţie.

să se stabilească locul de acostare al 0

navei în caz de necesitate.
să-şi dubleze parâmele de legare,să 0
fundarisească ancora de larg şi să
fixeze maşinile la turaţie
corespunzătoare în funcţie de caz.

navele vor forţa spargerea banchizelor 0

prin şocuri puternice folosind turaţia
maximă de maşini.

în oricare bord. 0

în oricare bord cu prova în curent sau 0

vânt,dându-se parâmele de legare.
la anunţarea altor nave pentru ajutor. 0.01

prin bordul de sub vânt într-un unghi 0

de 12-15°
eşarea pe un fund nisipos. 1

prin manevra cârmelor, acţionarea 1

maşinilor la marş înapoi şi fundarisirea
ancorelor.

1200-1300 rot/min. 0

indiferent de acestea rezultatele sunt 0

aceleaşi.

continuarea marşului cu 20-30 Km/h 1

până ce motorul ajunge la 95°,după
care se vor lua măsurile de rigoare.

datorită vinciurilor care acţionează din 0

pupa.

forma elicei. 0

de încărcătură. 1

starea lucrărilor hidrotehnice. 0

puterea şi direcţia vântului. 1

starea aripilor portante. 1

viteza medie ce se poate imprima de 0
turaţia minimă a motoarelor.

spaţiul de manevră şi condiţiile 1

hidrometeorologice din zonă.

atât pe opera vie cât şi pe aripi. 1

mărirea vitezei navei. 0

o stabilitate normală a navei în timpul 1

marşului.

10 persoane. 1

acceptabil. 0

nu are nici o obligaţie putând pleca 0

expres spre portul de origine.

acela care se foloseşte la transportul 0

unor construcţii plutitoare speciale.

remorcaj de ajutoare şi remorcaj 0

special.

numai în navigaţia fluvială. 0

numai două parâme. 0

ambele cuplări în funcţie de situaţie. 0

din pupa şelpului din dana întâia în 0

pupa şlepului din dana a doua.

menţinerii stricte a drumului urmat. 0

de trei lăţimi de şlep. 0

la oricare şlep din formaţie. 0

doar întimpul utilizării remorcherelor. 0

a asigura o creştere suplimentară a 0

momentului de giraţie.
combinate. 0

în cazul parâmelor de cuplare date în 0

paralel.

4+5. 0

la oricare. 0

omogenizarea convoiului. 0

80-120 m. 1

60-70 m. 0
80-120 m. 0

500-800 CP. 1

lăţimea ultimei dane la care se adaugă 0

10 m.

pot fi scurtate, după caz. 1

indiferent ,dar aceasta să nu depăşească 0

lungimea de 100 m.

Remorca la bord! 0

la încet sau foarte încet înainte în 0

funcţie de sirtuaţia de la faţa locului.

Remorca peste bord! 0

va stopa maşina. 1

la încet înapoi. 0
la încet înainte până ce trece de zona 0
portului.

numai parâmele de la centru şi pupa. 0

amonte de locul de ancoraj la trei 0

lungimi de convoi.

Jumătate viteza înainte! 0

o va lăsa la zero. 0

când cârmaciul de la anumite şlepuri 0

nu şi-a scos apa din santină.

interzis în scopul siguranţei navigaţiei. 0

să ceară cârmacilor din prima dană să 0

moleze parâmele de la remorcherul
primitor.

prin zone unde curentul este slab. 1

pe una din extremităţile şenalului. 0

numai de calităţile manevriere ale 0

navei depăşite.

numai spre extremitatea din exteriorul 1

curbei spre a lăsa loc de trecere navelor
întâlnite.
să bandeza cârma în sensul invers 0
giraţiei.
la ieşirea ultimei dane. 0

să stopeze pentru ca ciocnirile dintre 0

navele convoiului să nu producă avarii
mari.

în coada ostroavelor. 0

3 lăţimi de convoi. 0

3 lungimi de convoi plus lungimea 0

remorcherelor.

mai întâidana întâi urmate de a doua şi 1

numai dacă este cazul va fundarisi
remorcherul.

de o manevrabilitate deosebită,de un 1
gabarit mai mic şi posibilitate de
cuplare mult mai sigură.

este asemănătoare. 0

210 m lăţime şi 21 m adâncime. 0

numai viteza dorită de drum liber. 0

când împingătorul are în funcţiune 0

numai o linie de axe.

pe un şir,pe două şi chiar pe trei dacă 1

senalul navigabil permite.
oricum,numai că se poate obţine o 0
schimbare de drum în timpul cel mai
scurt.

se va ancora formaţia pentru evitarea 0

accidentelor de navigaţie.

pe oricare extremitate cu viteză 1

normală.

să se efectueze rondou pentru 0

ancorarea convoiului.

nu are importanţă. 0

3°,dacă adâncimea în zonă este 0

corespunzătoare.

dispune de o simplitate şi o robusteţe 0

deosebită compotându-se ca o navă
unitară.

o instalaţie de guvernare la nava din 1

prova formaţiei împinse.

nu are nici o importanţă. 0

când până la locul de acostare au mai 0

rămas 2-3 lungimi de convoi.

de 1/2-1/3 din lăţimea convoiului. 0

0 lungime de convoi. 0

3-5° 0

de 1-1,5 lungimi de convoi. 0

de pe un punct aflat pe una din 1

extremităţile şenalului.

15° 1

de la o lungime de convoi şi chiar mai 0

puţin.

la o lungime de convoi fixând maşina 0

dinspre larg la jumătatea înainte.

unghiul de deschidere al pupei a ajuns 0

la 50-60°.

dirijat pe axa şenalului folosind viteza 0

minimă de guvernare.

asieta navei. 0
nu sunt deosebiri. 0

cu viteze medii. 0

nu sunt deosebiri. 0

nave cu propulsie mecanică. 0

cu aripi portante. 0

parte compensată. 1

grad de compensare. 0

diferenţa dintre suprafaţa totală a 0

cârmei şi partea compensată.

dublă,compensată, 0
semicompensată.
cârmele înalte şi înguste. 1

nu este specificat. 0

prova navei să gireze la dreapta,iar 0

pupa navei să se abată la dreapta.

prova navei să gireze la stânga,iar pupa 0

să se abată la stânga.

prova navei să gireze la stânga,iar pupa 0

să se abată la stânga.

prova navei să gireze la stânga,iar pupa 0

să se abată la stânga.
nava să se deplaseze înainte cu 1
tendinţă de a gira prova la stânga.

nava să se deplaseze înapoi cu tendinţa 0

de a gira prova la stânga.

funcţie de activitatea destinată navei. 0

3-5 pale. 1

fixe sau statice. 0

deplasării navei. 0

acelor de ceasornic. 0

efect de propulsie şi de guvernare. 1

pupa navei este abătută în bordul opus 0

pasului elicei,iar prova navei va gira în
bordul opus pasului elicei.

nu există nici o diferenţă. 0

la fel. 0

la fel. 0

la fel. 0

la fel. 0

înainte,în funcţie de pasul elicei. 0

merge înainte,prova vine la 0
dreapta,nava merge înapoi,prova se
abate încet la dreapta.

merge înainte,prova vine la stânga,nava 0

se opreşte,prova este abătută către
stânga,apoi nava merge înapoi,prova
este abătută puternic la dreapta.

nava merge înapoi,prova viine la 1

dreapta,nava se opreşte,prova vine
către stânga,nava vine puternic către
stânga .

nava cu elice pas stânga trebuie să 0

întoarcă pe loc din cârmă şi elice la
tribord.

nava cu elice pas dreapta trebuie să 0

întoarcă pe loc din cârmă şi elice la
babord.

datorită curentului. 0

o elice pas dreapta şi cealată pas 1

stânga.
la fel. 0

va fi remorcată. 0

atât la marş înainte cât şi la marş 1

înapoi.

acţionând cu maşinile la turaţie 1

maximă şi unghiuri de cârmă mari.
nava îşi menţine drumul. 0

se acţionează alternativ maşinile. 0

se acţionează maşina din bordul opus 1

întoarcerii înainte,iar cea din bordul
întoarcerii înapoi,cu un număr de
rotaţii mai mare decât al maşinii care
merge înainte,iar cârma se orientează
20 puncte în bordul opus întoarcerii.

maşina din babord înainte,iar maşina 0

din tribord înapoi cu un număr mai
mare de rotaţii decât maşina din
babord,iar cârma se orientează bandă
dreapta.

se virează ambele concomitent. 0

se molează totul,se pune 10 puncte 0

cârma dreapt,maşina încet înainte.

se molează tot,cârma bandă 0

stânga,maşina încet înainte.

cu ajutorul cârmei se menţine prova 1

spre afară,şalupa măreşte viteza,se
molează parâma de legare,maşina pe
drum cu cârma orientată în bordul opus
navei..

descrie un de cerc de giraţie mai mic 0

decât în cazul întoarcerii cu ambele
maşini acţionate înainte,durata giraţiei
este însă mai mare.
nava nu poate fi ţinută sub control. 0

se produc trepidaţii puternice. 1

cârma să nu depăşească 15-20 puncte. 0

treptat şi cu atenţie. 0

cu atenţie şi treptat. 0

remorcherul. 1

s-ar putea să se rupă unul dintre lanţuri. 0

simultan. 1

se începe la prima dană de şlepuri,apoi 0

succesiv la următoarele dane.

nu contează ordinea,este funcţie de 0

locul de ancoraj.

trage remorcherul spre bordul în care 1

este legat.
remorcajului prin împingere. 0

nu se uzitează aceast manevră. 0

dinspre intrarea în ... 0

nu se uzitează această manevră. 0

dinspre intrarea în ... 0

un ansamblu construit din şlepuri trase 1

de un remorcher sau barje împinse de
un împingător.

convoi. 1

dotarea tehnică a remorcherului. 0

trseul de navigaţie. 0

dotarea tehnică a remorcherului. 0

dotarea tehnică a remorcherului. 0

aranjarea unităţilor după dispoziţiile 0
autorităţilor portuare.

în rândul (dana) intâi a convoiului se 1

plasează unităţile cu dimensiunile şi
pescajul cel mai mare.

aranjarea unităţilor după dispoziţiile 0

autorităţilor portuare.

aranjarea unităţilor după dispoziţiile 0

autorităţilor portuare.

cele din prima dană. 0

cantitatea cea mai mare de marfă. 0

în coada convoiului fărăr a ise da 0

remorci.

pescaj mic. 0

legarea şlepului lung în prima dană. 0

încărcarea unui convoi. 0

legarea în primele dane a unui şlep 1

lung lângă unul prea scurt.
aranjarea unităţilor unui convoi. 1
în bordul dinspre mal. 0

şlepurile deschise sau ceamurile. 1

cu o remorcă mai lungă. 0

un şlep plin sau cu câmra compensată. 0

operaţiunea de legare a două sau mai 1

multe unităţi în şir cu ajutorul
parâmelor de cuplare,pentru formarea
danelor,cu scopul formării convoaielor.

cuplarea unor unităţi într-un convoi. 1

se acurtează remorcile. 0

într-o ecluză. 1

mai proastă. 0

convoaiele care navigă în aval faţă de 0

cele care navigă în amonte.

convoiul împins manevrează mai greu. 0

nu se poate deplasa lateral. 0

se poate deplasa lateral. 1

neintegrate, semiintegrate şi obişnuite. 0

barja cu pescajul mai mic se aşează cu 0

prova înainte.
bombată şi la ecuator şi la poli. 0

4000 Km. 0

18 Km. 0

stratosferă, mezosferă, troposferă, 0

termosferă,exosferă.
13 Km la poli şi la ecuator. 0
mezosfera. 0

troposfera. 1

90% din masa aerului 0

95% din cantitatea de vapori de apă. 1

mezosferă. 0

mezosferă. 0

troposferă. 1

stratosfera. 0

termosfera. 0

troposfera. 1

1,0°C. 0
scăderea temperaturii aerului cu 0,6°C 0
la fiecare 100 m pe verticală şi în
stratosferă şi în troposferă.

mezosferă. 0

termosferă. 0

troposferă. 1

mezosferă. 0

termosferă. 0

termosferă. 0

de convecţie,advecţie şi turbulente. 1

mezosferă şi termosferă. 0

la fel şi la poli şi la ecuator 0

de la S.la N. 0

diferenţe mari de presiune şi diferenţe 1

mari de termperatură.
mezosfera. 0

mezosfera. 1

termosferă. 0

termosferă. 1

termosfera. 0
azotul,oxigenul şi hidrogenul. 0

stratosferă şi mezosferă 1

stratosferă şi mezosferă 0

30-40%. 0

mişcarea de rotaţie,forma de geoid şi 1

înclinarea axei Pământului.

un bilanţ caloric între absorbţia şi 0

reflexia energiei calorice la suprafaţa
Pământului.

zăpada. 1
bilanţ radioactiv caloric. 0
diferenţa dintre cantitatea de energie 1
radiantă primită şi cea consumată.

liniar. 0

dispersate. 0

radiaţia difuză şi radiaţia directă. 1

forma de geoid a Pământului şi unghiul 0

de incidenţă a razelor solare.

cantitatea de radiaţie reflectată de 0

uscat.
suprafaţa Pământului. 1

nu absoarbe deloc radiaţia terestră. 0

contraradiaţia atmosferei. 1

rapid şi intens. 1
lent. 0
mai lent decât a fost primită. 0

mai mare. 1

7 ori. 0

azot. 0

razele X,γ şi infraroşii. 0

absorbţia razelor ultraviolete. 0

difuzia în toate părţile a razelor X şi γ 0

cu formarea stratului de ozon.

prin toate fenomenele expuse la 1

răspunsurile a şi b
numai mişcări descendente 0

şi pe verticală şi pe orizontală. 0

încălzire şi răcire a aerului. 1

pe baza energiei din exterior. 0

are temperatură constantă. 0

are temperatură constantă 0

egală umiditate. 0

16,3°C. 0
14,2°C. 0

12,3°C. 0

20°N. 0

20°N. 1

la ora 07.00. 0

înainte cu oră sau două înainte de 0

apusul soarelui.
patru maxime şi patru minime raportate 0
la suprafaţa Pământului(pentru fiecare
anotimp câte o maximă şi o minimă)

august. 0

februarie. 0

august. 1

martie. 0

20-30°C. 0

ambele: a. şi b. 1

diferenţa termică zilnică. 0

tropice. 1

a .şi b. 0
1m² 0

liniar. 0

invers proporţional. 1

nivelul maximal troposferei. 0

polii. 0

770 mmHg. 0

1015,2 mbari. 0

şi în mmHg şi mbari. 1

apă de mare cu cristale de gheaţă la 0

0°C.
şi pe verticală şi pe orizontală(în 1
spaţiu).
egală de umiditate. 0

diferenţa de presiune dintre două 0

izobare egale dar de pe nivele diferite.

maxime sau minime. 1

suprapresiune. 0

subpresiune. 0

din exterior spre centru. în sens orar. 0

din centru spre exterior în sens orar. 1

zeci de Km. 0
A. 0

ambele mişcări cu efectele aferente 0

expuse mai sus.

sanină cu vânturi slabe pentru o 1

perioadă lungă de
timp(săptămâni,luni).

mai mare de 950 mbari. 0

mai mică de 1020 mbari. 0

D. 1

din exterior către centru. 1

din exterior către centru. 0

ambele mişcări cu efectele aferente 0

expuse mai sus.

aproximativ de 10 Km². 0

suprafaţă mare,viteză de deplasare 0

mare, timp de staţionare redus.

suprafaţă mică,viteză de deplasare 0

redusă, timp de staţionare îndelungat.

vreme rea cu vânturi slabe. 0

în ambele sensuri expuse mai sus. 0

a temperaturii şi a presiunii. 1

gradului de umiditate al maselor de aer. 0

viteza,direcţia şi forţele de abatere 1

Coriolis.
m/s; Km/h; si Nd (Mm/h) 1
14 gradaţii. 0

giroscopului. 0

giroscopului. 0

în grade şi cu ajutorul punctelor 1

cardinale şi intercardinale.
cu valori mari la suprafaţa Pământului 1
şi se reduce cu altitudinea.

a. şi b. 1

a. şi b. 1

a. şi b. 1

variaţii de viteză şi direcţie doar în 0

timp.
variaţii bruşte de direcţie. 0
vântul în rafale. 1

vântul turbulent. 1

în aceeaşi direcţie cu variaţii 0

alternative ale vitezei.
vreme bună cu cer senin. 1
a.şi b. 1

a.şi b. 1

a.şi b. 1

a.şi b. 1

trei luni cât ţine perioada de iarnă. 0

a.şi b. 1

a.şi b. 0

desublimare. 0

desublimare. 1

a.şi b. 1

este constant în toată grosimea 0

troposferei.
a.şi b. 1

a.şi b. 0
a.şi b. 0

a.şi b. 0

mixtă. 1
a.şi b. 0

mişcarea pe verticală a aerului rece. 0

de lungă durată cu cantităţi mici de 0
apă.
de lungă durată cu cantităţi mici de 0
apă.
podişurilor. 0

a.şi b. 0

a.şi b. 0

a.şi b. 0

a.şi b. 0

trecerea unei mase de aer cald pe 0

suprafaţa terestră mai rece.

a.şi b. 0

trecerea unei mase de aer cald pe 1

suprafaţa terestră mai rece.

a.şi b. 0

trecerea unei mase de aer cald pe 0

suprafaţa terestră mai rece.

a.şi b. 1

a.şi b. 1
a.şi b. 1
1.,2.,şi 3. 1

a.şi b. 0

norul rămâne acelaşi. 0

nici una dintre situaţiile de mai sus. 1

1.,2.,3. şi 4. 1

altocumulus, altostratus. 0

nimbostratus, stratocumulus,stratus. 0

nimbostratus, stratocumulus,stratus. 1

nimbostratus, ,stratus. 0

picături de apă. 0

picături de apă. 0

picături de apă. 1
norii cu dezvoltare pe verticală. 0

cirrus. 0

gradul de acoperire a cerului cu nori. 1

0-12. 0

10. 0

10. 1

o maximă după-amiaza. 0

o maximă dimineaţa. 0

a.şi b. 1

a.şi b. 1

0-13. 0

1-5. 0

a.şi b. 0

a.şi b. 0
a.şi b. 0

intrării în contact a unei mase de aer 1

cald cu o masă de aer rece.
a.şi b. 0

a.şi b. 0

un nor şi scoarţa terestră. 1

un nor şi scoarţa terestră. 1

masa unui volum determinat din 0

atmosfera terestră.
ambele a şi b funcţie de suprafaţa 0
terestră; apă/uscat.

ambele a şi b. 1

ambele a şi b. 1

ambele a şi b. 1

ambele a şi b. 1

nu mai este identificată ca o formaţiune 1

atmosferică (îmbătrâneşte).

ambele a şi b. 1
ambele a şi b. 0

ambele a şi b. 1

ambele a şi b. 0

ambele a şi b. 0

ambele a şi b. 0

ambele a şi b. 0

ambele a şi b. 0

ambele a şi b. 0

o masă de aer cald întâlneşte o masă de 0

aer cald care staţionează.

când o masă de aer rece care înaintează 1

întâlneşte o masă de aer cald.
o masă de aer cald care se deplasează 0
întâlneşte o masă de aer rece care
staţionează.

masa de aer cald este mai puternică 0

decât masa de aer rece.

masa de aer cald este mai puternică 0

decât masa de aer rece.

lunecare descendentă a aerului cald 0

deasupra suprafeţei frontale a unei
mase de aer rece.

înlocuirea unei mase de aer rece care 0

se retrage cu o masă de aer cald care
înaintează.

ambele staţionează. 0

apropierea unui front cald însoţit de 0

vreme rea.
apropierea unui front cald însoţit de 0
vreme rea.
apropierea unui front cald însoţit de 1
vreme rea.
apropierea unui front rece însoţit de 0
vreme bună.

apropierea unui front rece însoţit de 0

vreme bună.

se apropie un front cald care va aduce 0

precipitaţii sub formă de ploaie.

se apropie un front cald care va aduce 0

precipitaţii sub formă de ploaie.

se apropie un front cald care va aduce 1

precipitaţii sub formă de ploaie.
vreme instabilă. 0

nimbostratus. 0

rea. 0

se înrăutăţeşte. 1

vântul îşi păstrează viteza şi direcţia. 0

cumulonimbus. 0

staţionează. 0

staţionează. 0

rămână constantă. 0

se intensifice. 0

să rămână neschimbată. 1
rea se sfârşeşte şi apare vremea bună. 0

rea se sfârşeşte şi apare vremea bună. 0

în 24 de ore să să apară precipitaţii 0

abundente cu vânturi în rafale.

o vreme bună. 0

o vreme bună. 0

instabilă. 0

vânt puternic urmat de furtuni violente. 1

vreme bună. 0

instabilă. 0

instabilă cu tendinţe spre vreme rea. 1

ambele a şi b. 1

ambele a şi b. 1
vânt constant în intensitate şi direcţie. 0

ambele a şi b. 1

păstrarea unei vremi stabile pe o 0

perioadă lungă de timp.

variază nesemnificativ. 0

variază nesemnificativ. 0

variază nesemnificativ. 1

îşi menţine direcţia. 0

îşi menţine direcţia. 0

îşi menţine direcţia. 1

devin ploi sau burniţe uşoare,posibil 0

ceaţă.
devin ploi sau burniţe uşoare,posibil 0
ceaţă.
devin ploi sau burniţe uşoare,posibil 1
ceaţă.
moderată la slab, uneori ceaţă. 0

moderată la slab, uneori ceaţă. 0

moderată la slab, uneori ceaţă. 1

variaţii neînsemnate. 0

variaţii neînsemnate. 0

variaţii neînsemnate. 1
nori inferiori şi cu dezvoltare pe 0
verticală,nebulozitate mare.
nori inferiori şi cu dezvoltare pe 0
verticală,nebulozitate mare.
nori inferiori şi cu dezvoltare pe 1
verticală,nebulozitate mare.
foarte înaltă. 0

foarte înaltă. 0

foarte înaltă. 1

continuă să crească repede la 0

început,apoi mai încet până se
stabilizează.

continuă să crească repede la 0

început,apoi mai încet până se
stabilizează.

continuă să crească repede la 1

început,apoi mai încet până se
stabilizează.

scade în intensitate şi îşi menţine 0

direcţia.

scade în intensitate şi îşi menţine 0

direcţia.

scade în intensitate şi îşi menţine 1

direcţia.

scade uşor sau are variaţii mici dacă 0

sunt ploi.

scade uşor sau are variaţii mici dacă 0

sunt ploi.
scade uşor sau are variaţii mici dacă 1
sunt ploi.

acoperit cu nori mijlocii şi inferiori,cu 0

înseninări parţiale.

acoperit cu nori mijlocii şi inferiori,cu 0

înseninări parţiale.

acoperit cu nori mijlocii şi inferiori,cu 1

înseninări parţiale.

ploi uşoare şi repezi din ce în ce mai 0

rare.
ploi uşoare şi repezi din ce în ce mai 0
rare.
ploi uşoare şi repezi din ce în ce mai 1
rare.
foarte bună. 0

foarte bună. 0

foarte bună. 1

scăzută cu uşoare variaţii în timpul 0

ploilor.
scăzută cu uşoare variaţii în timpul 0
ploilor.
scăzută cu uşoare variaţii în timpul 1
ploilor.
Porţiunea de fluviu amenajată şi 0
balizată în scopul desfăşurării
navigaţiei în condiţii de siguranţă
Şenalul navigabil 1

Etiaj, lăţime, rază de curbură 0

Gabaritele şenalului navigabil şi 0

gabaritele ecluzelor

Nivelul cu o durată de 96%, stabilit 0

pentru tot parcursul navigabil al
Dunării, pe baza debitelor observate în
cursul unei perioade de 40 ani,
abstracţie facând perioada cu gheţuri

Nivelul cu o durată de 5%, stabilit 0

pentru tot parcursul navigabil al
Dunării, pe baza debitelor observate în
cursul unei perioade de 40 ani,
abstracţie facând perioada cu gheţuri

Adâncimea asigurată pe şenal faţă de 1

ENR sau nivelul maxim de retenţie, în
limitele lăţimii minime a şenalului

Lăţimea şenalului faţă de ENR sau 1

nivelul minim de retenţie, care
corespunde adâncimii minime a
şenalului

Raza de curbură a curbei faţă de axul 0

şenalului, raportată la adâncimea
minimă a şenalului

Distanţa pe verticală măsurată faţă de 0

ENR sau nivelul maxim de retenţie şi
partea inferioră a suprastructurii
podului, în limitele lăţimii şenalului din
pasa navigabilă
Distanţa pe orizontală măsurată 0
perpendicular pe axul şenalului între
cele două extremităţi proeminente ale
pasei navigabile, în funcţie de lăţimea
minimă a şenalului din pasa navigabilă

Distanţa pe verticală între punctul cel 0

mai de jos al cablului şi ENR sau
nivelul maxim de retenţie, ţinând
seama de temperatura minimă şi
maximă a aerului şi de gheaţă

Lungimea dintre pereţii ecluzei 0

Lăţimea sasului 0

Nivelul cel mai mic din bieful aval al 0

ecluzei
Nivelul cel mai mare din bieful amonte 1
al ecluzei
Sectorul de fluviu care se află în 0
prelungirea sasului ecluzei

Sectorul de fluviu care se află în 0

prelungirea sasului ecluzei

Adâncimea minimă a şenalului 0

Adâncimea minimă a şenalului 0

Adâncimea minimă a şenalului 1

Lăţimea maximă a şenalului 0

Înălţimea liberă a unei pase navigabile 1

a unui pod

Lăţimea liberă a unei pase navigabile a 1

unui pod

Inălţimea liberă a cablurilor aeriene 1

care traversează fluviul

Lungimea minimă a unei ecluze 0

Lăţimea minimă a unei ecluze 0

Camera ecluzei 0
Nivelul minim de retenţie 1

Nivelul minim de retenţie 0

Cascada de retenţie 0

Cascada de retenţie 0

Secţiunea de retenţie 1

Bieful 0

80 cursuri de apă 0

Râu de deal 0

Râu de deal 0

Adâncimile la praguri şi gabaritele 1

şenalului navigabil

Perioada de viitură, perioada de etiaj şi 0

perioada cu gheţuri

Nivelul maxim, nivelul mediu, ENR şi

HNN
Prin împărţirea valorii căderii fluviului 0
la raza de curbură a sectorului
respectiv

Panta de suprafaţă 1

Nivelurilor de apă 1
Variaţiile debitului de aluviuni, relieful 0
fundului albiei, gheţuri
Variaţiile debitului de aluviuni 0

Regimul gheţurilor, panta longitudinală 0

de suprafaţă, nivelul apei, gradul de
duritate al fundului albiei, viteza şi
direcţia vântului

La suprafaţa apei 0

Aproape de suprafaţa apei sau sub 0

planul apei până la adâncimea de trei
picioare

Pe cursul superior al Dunării 1

Cantitatea totală de particule solide ce 0

traversează o secţiune de fluviu într-o
unitate de măsură

Debitul de aluviuni 1

Unităţi de forţă pe secundă 0

Particule în suspensie şi particule târâte 1
pe fundul albiei
Aluviuni de fund 0

Benzi de gheaţă imobile, prinse la 0

suprafaţa apei
Sloiuri 0

Cristale de gheaţă transparente în 1

formă de ace sau lamele care plutesc la
suprafaţa apei şi în adâncime

Sloiuri de gheaţă 0
Masă de gheaţă poroasă şi opacă, 1
formată din gheţurile cristaline care
urcă la suprafaţa apei, din gheţurile de
la maluri care se desprind şi din zăpadă
cu apă

Baraj de gheaţă 0

Aglomerarea sloiurilor pe toată 1

suprafaţa apei
Prinderea fluviului 0

Acoperirea fluviului cu un strat de 0

gheaţă imobil, cu suprafaţa cu
îngrămădiri de gheţuri

Dop de gheaţă 0

Plăci de gheaţă suprapuse 1

Îngrămădirea gheţurilor 1

Fisuri care apar ca urmare a modificării 0

rapide a nivelului apei

Prinderea fluviului 0

Secţiune îngustată datorită barajelor de 0

gheaţă

Prinderea fluviului 0
Secţiune îngustată prin aglomerarea 0
sloiurilor de gheaţă

Zăporul 1

Nivelul minim de retenţie 0

Nivelul maxim de retenţie 0

45 dm 0

45 dm 0

140-180 m 0

180 m 1

60 m 1

1000 m 1

800 m 0

ENR 0

ENR 0
120 m 0

9m 0

10 m 1

Lucrări de apărări de maluri 0

Diminuarea depunerilor de aluviuni 0

Consolidarea malurilor 0

Eliminarea curburilor pronunţate de pe 1

traseul navigabil
Creşterea vitezei curentului în zona 0
pragurilor
Patru grupe: regularizare pentru ape 1
mari, pentru ape medii, pentru ape
mici şi prin ecluzare

Limitarea efectului aluviunilor 0

Construirea de baraje 0

Diminuarea depunerilor de aluviuni 0

Închiderea braţelor secundare 0

Creşterea razelor de curbură în zona 0

pragurilor
Construirea de epiuri 1
Îmbunătăţirea navigaţiei în zona 0
pragurilor
Combinarea lucrărilor de regularizare 1
cu lucrările de ecluzare

Construcţie 0

Construcţie 0

Regularizare 1

Îndiguire 0
Amenajare a şenalului 0

Amenajare a şenalului 0

Regularizare 1

Construcţii de canalizare aşezate 0

transversal în albie
Epiuri 1

Un trapez 1

Cap, corp şi rădăcină 1

75º 0

Epiuri evazate 0

Epiuri evazate 0

Maxime 0
Medii 0
Au lungimea mai mare de 0,35 m din 0
lăţimea albiei
Au lungimea mai mică de 0,25 m din 1
lăţimea albiei
Construcţii de regularizare pentru 0
dirijarea curentului

Diguri de dirijare a curentului 0

Înclinate faţă de direcţia curentului 0

Perpendicular pe direcţia curentului 0

0,1-0,2 din adâncimea minimă a apei 1

Traseul albiei este foarte sinuos 1

Îndreptarea lungimii traseului albiei 0

Creşterea debitului de aluviuni 0

Nivelarea fundului albiei 0
Praguri de fund şi lucrări de dirijare a 1
curentului

Construcţii de regularizare, de 0
protejare a malurilor albiei împotriva
acţiunii de degradare provocată de
activitatea de navigaţie

Apărări de maluri 1

Îngrămădiri de piatră brută pe malurile 1

albiei
Anrocamente 1

Construcţii de regularizare pentru 1

apărarea malurilor
Combinate 0
Nerostuite 0
Combinate 0
Combinate 0
Construcţii de regularizare care 0
urmăresc ca dirijarea curgerii şi
conturarea malurilor să se facă
neuniform şi discontinuu cu turbioane
şi curenţi transversali

Nu schimbă esenţial evoluţia 1

morfologică a patului albiei

numai pe lungimea construcţiei 1

Epiuri 1

Cap şi rădăcină 0

Corp şi rădăcină 0

Fascine combinate cu piatră 0

Fundul albiei este stâncos 0

Fascine combinate cu piatră 0

Fundul albiei este stâncos 0

Combinate 0
De a adânci albia 0

De a consolida pragurile de fund 0

Pragurile de fund 0

Construirea de baraje 0

Canalizarea cursurilor de apă 1

Construirea unor baraje 0

Transformarea curgerii în trepte intr-o 0

curgere naturală cu pantă lină

Hidroelectrice 0

De întreţinere a şenalului 0

De întreţinere a şenalului 0

Creşterea razelor de curbură minime 0

Micşorarea şi uniformizarea vitezei 1

curentului
Realizarea unui traseu de navigaţie 0
rectiliniu
Întreţinerii unui curs de apă 0

Capacitate de trafic realizată numai 0

prin dirijare
Realizarea unui timp mediu de 0
parcurgere a traseului
Navigaţie numai supravegheată pe 0
lacurile de acumulare, în caz de furtună

Întreţinerii unui curs de apă 0

Epiurile 0

Traversele 0

Ecluze 1

Întreţinerea cursurilor de apă 0

Un ansamblu hidrotehnic 0

O construcţie dispusă perpendicular pe 0

cursul de apă
Creşterea vitezei curentului 0
Centrala hidroelectrică 0

Masive 1

Rectilinii 0

Cu contraforţi 1

Barajele inundabile 0

Barajele inundabile 0
Baraje inundabile 0

Baraje inundabile 0

Contrucţiile hidrotehnice cu ajutorul 0

cărora se realizează trecerea navelor pe
un curs de apă cu amenajări de maluri

Centralele hidroelectrice 0

Camera ecluzei, capetele ecluzei şi 1

porturile de aşteptare
Încăperea în care se realizează 0
modificarea vitezei curentului apei

Centrala hidroelectrică 0

Părţile extreme ale ecluzei prin care se 1

face intrarea şi ieşirea navelor

Porturile de aşteptare 0

Ecluze cu trei sasuri şi cu un cap 0

intermediar
Ecluze în continuare 0

Ecluze alăturate 0

Ecluze foarte adânci 0

Porturile de aşteptare 1
Construcţia digurilor 1

Lemnul 0

Consolidări de maluri 1

O publicaţie editată lunar de A.F.D.J. 0

Galaţi
Recomandările Comisiei Dunării 1

Adâncimile minime la praguri pe 0

braţele secundare

Tendinţa apelor Dunării pentru 0

următoarele 3 zile la staţiile
hidrometrice Giurgiu, Cernavodă şi
Brăila

Avize de praguri 0