Sunteți pe pagina 1din 23

INSTALATIA DE SALVARE A NAVELOR

1.A. ROLUL, COMPONENA sI FUNCIONALITATEA INSTALAIEI DE SALVARE Instalatia de salvare a navei este destinata 757p1520h a servi salvarii oamenilor aflati la bord in cazurile de forta majora (esuari, coliziuni, incendii, explozii, etc. . !ijloacele de baza pentru salvare sunt constituite din barci si plute numite si mijloace colective de salvare. In afara mijloacelor colective de salvare, fiecare nava si cu mijloace individuale de salvare (in functie de numarul persoanelor aflate la bord . " instalatie de salvare cuprinde# totalitatea echipamentelor de salvare, a mijloacelor pentru pastrarea lor la bord, precum si mecanismele pentru lansarea si ridicarea lor. Instalatia trebuie sa raspunda in intre$ime prescriptiilor cuprinse in %&onventia internationala pentru ocrotirea vietii umane pe mare% '"()' ('afet* of life at sea . !ijloacele colective si individuale de salvare sunt astfel construite si prevazute cu diverse dotari incit sa permita supravietuirea de lun$a durata a omului pe mare. 1.B. BARCI DE SALVARE, INSTALAIA BARCILOR DE SALVARE SI ME CANISMELE DE ACTIONARE

1. BARCILE DE SALVARE

&onstructia, armamentul si amplasarea barcilor de salvare sunt prevazute in prescriptiile conventiei '"()'. +arcile pot fi executate din lemn, metal, materiale plastice si din combinarea acestora. Barcile din lemn. (emnul desi are $reutate specifica mica si pret relativ scazut prezinta dezavantajele unor rezistente scazute, a pierderii etanseitatii imbinarilor precum si a efectului de putrezire. +ordajul acestora poate fi in constructie ,lin-er (fi$. a de mai jos , plan (fi$. b si in dia$onala (fi$. c

. Invelisul ba !il" #in le$n. &onstructia ,lin-er este folosita la barcile mici si mijlocii in timp ce la barcile mari se aplica constructia in dia$onala care prezinta avantajul unei bune rezistente si etansari. Impotriva efectului de putrezire se impre$neaza lemnul cu ulei de in fiert.

Barcile metalice. 'e executa din otel si mai ales din aliaje de aluminiu.ma$neziu. +arcile executate din aluminiu (fi$ura de mai jos sunt construite in sistem transversal, chesoanele lor constituind totodata elementele de osatura. Interiorul chesoanelor este separat prin pereti. Se!%iune % ansve sala & in% '" ba !a #e salva e #e alu$iniu( 1 . perete transversal cheson/ 2 . copastie/ 0 . br1u/ 2 . cheson aer/ 5 . chila de ruliu/ 3 . coasta/ 7 . carlin$a laterala/ 4 . chila masiva.

Barcile din materiale plastice. !aterialele plastice, date fiind calitatile lor apropiate metalului, sunt din ce in ce mai utilizate. (uindu.se in considerare si $reutatea specifica rezulta avantajul barcilor din materiale plastice si sub aspect tehnic, dar nu si sub aspect economic (materialele plastice fiind mai scumpe . +arcile din materiale plastice (fi$ura de mai jos sunt executate cel mai adesea din poliesteri sau smoala epoxidica armate cu fibre sau tesatura din sticla.

Ba !a #e salva e #in $a%e ial &las%i!( 1 . copastie/ 2 . centura/ 0 . cheson cu umplutura/ 2 . 5nvelis/ 5 . chila de ruliu/ 3 . rezemator pentru picioare/ 7 . carlin$a laterala/ 4 . chila/ 6 . varan$a/ 10 . bancheta/ 11 . tin.te bine. +arcile din materiale plastice au avantajul de a nu fi supuse coroziunii si putrezirii, de a fi antima$netice si rezistente la foc. )laturi de materialele plastice in constructia acestor barci se utilizeaza cu pondere mica atit lemnul cit si metalul. Barcile de salvare ale navelor petroliere. 7e cele mai multe ori operatia de salvare pe navele petroliere este insotita de incendii la bord precum si de petrol arzind pe suprafata apei. )stfel, salvarea este dificila dattorita temperaturilor inalte dezvoltate precum si datorita fumului. In aceste conditii se impune folosirea unor barci de salvare de constructie speciala care sa permita un timp de trecere prin zona cu petrol arzind fara cresterea excesiva a temperaturii in interiorul barcii.

Ba !a #e salva e &en% u &e% "lie e. )ceste barci (fi$ura de mai sus se supun la termoizolarea corpului precum si la stropirea operei moarte. 8rosimea izolatiei termice ajun$e pina la 200 mm. 'tropirea operei moarte este deservita de o pompa actionata de motorul de propulsie sau actionata pneumatic (barca de salvare de poductie en$leza 9atercraft . :entru sccesul persoanelor in interiorul barcii se prevad inchideri rapide. :entru asi$urarea pasa$erilor cu aer curat precum si pentru crearea unei suprapresiuni in interiorul barcii (in scopul impiedicarii patrunderii fumului se folosesc butelii cu aer comprimat. ;ermoizolatia corpului si stropirea fac ca in interiorul barcii temperatura sa nu depaseasca 00 . 50 <&. (uneori 40 <& la nivelul banchetelor si 65 <& pe plafonul barcii . dupa un interval de 10 minute . In acelasi timp concentratia $azelor in interiorul barcii se pastreaza in limite admisibile. =lementul hotaritor in protectie il prezinta izolatia termica, stropirea avind o eficienta mai redusa mai ales ca in conditii de valuri ruliul barcii conduce uneori la aspiratia petrolului de la suprafata apei de catre pompa de stropire (arosaj . +arcile pentru navele petroliere se executa din aluminiu sau materiale plastice, ca element izolant folosindu.se azbestul.

). PROPULSIA BARCILOR DE SALVARE.

In functie de numarul pasa$erilor barcile de salvare se prevad cu propulsie umana (cu rame sau mecanic cu elice sau cu propulsie mecanica cu motor cu ardere interna. :ropulsia manuala se efectueaza prin pir$hii oscilante (fi$ura a de mai jos , sau un $en de arbore cotit (ambele pentru actionarea cu miinile . 'e mai poate realiza propulsia umana cu ajutorul pedalelor. :ropulsia umana mecanica se cere a fi compacta (pentru a nu reduce din spatiul disponibil , simpla, spre a nu fi supusa eventualelor defectari si a nu solicita o pre$atire speciala si un effort insemnat in manipulare. In acelasi timp propulsia umana mecanica trebuie sa ofere o actionare ritmica din parte pasa$erilor.

P "&ulsia $anuala a ba !ii #e salva e(

a . ansamblu/

b . reductorul In cazul in care barcile de salvare sunt dotate cu elice, aceasta are pas re$labil (comandat de un dispozitiv special astfel incit permite mersul atit inainte cit si inapoi. :entru amplificarea miscarii, barcile de salvare se doteaza cu reductoare (fi$ura b de mai sus . &ind propulsia se face cu motoare 7iesel, acestea trebuie sa asi$ure posibilitatea de pornire in orice conditii si sa aiba o rezerva de combustibil pentru un mars de cel putin 22 de ore. =xista barci cu propulsie mixta . motor plus actionare manuala . acestea fiind utilizate mai rar. *. DOTAREA BARCILOR DE SALVARE. :entru a permite supravietuirea persoanelor salvate, pe un interval de citeva zile &onventia prevede dotarea barcilor cu echipament de navi$atie, alimente, apa, trusa medicala, mijloace de semnalizare . orientare, complet pentru pescuit, etc. 7e cantitatea de apa existenta la bord depinde in primul rind supravietuirea, motiv pentru care barcile de salvare se doteaza cu instalatii proprii de preparare a apei potabile din apa de mare. " atentie deosebita se acorda bunei pastrari a dotarilor (cutii etanse, etc. precum si amplasarilor corecte si si$ure. +. CIRLI,ELE BARCII DE SALVARE. +arcile de salvare pot fi suspendate de cirli$e fixe. 7aca la lansare marea este montata atunci o extremitate a barcii se poate afla pe creasta valului, cu palanul slabit in timp ce cealalta extremitate va fi suspendata deasupra $olului de val. )ceasta constituie o situatie foarte periculoasa. 7in aceste motive barcile de salvare se doteaza cu cirli$e patent de tip )n$rove, !c ,a* si >obinson (fi$ura de mai jos # Dis&"-i%ive &en% u elibe a ea ba !ii(

a . cirli$ )n$rove/ b . cirli$ !c ,a*/ c . cirli$ >obinson

.. MI/LOACE PENTRU RIDICAREA, LANSAREA SI RE0EMAREA B ARCILOR DE SALVARE. :entru lansarea si ridicarea barcilor de salvare se folosesc $ruiele de barci. !anipularea barcilor poate fi facute nu numai cu $ruie ci si cu ajutorul bi$ilor si macaralelor. >ezemarea barcilor se face prin cavaleti si prinderi cu dispozitive flexibile de $ruiul propriu . zis sau de puntea navei. a. , uiele #e ba !i. In $eneral se distin$ trei tipuri constructive de $ruie# $ruie rabatabile (basculante , $ruie $ravitationale si $ruie radiale. &onventia '"()' contine o serie de prescriptii obli$atorii pentru $ruiele barcilor de salvare precum si pentru amplasarea lor. Gruiele rabatabile (basculante . (a aceste $ruie bratul se rabate (basculeaza in jurul axului orizontal al la$arului $ruiului. 7upa forma bratului $ruiele pot fi cu brat drept sau cu brat curbat. 8ruiele rabatabile se monteaza in afara lun$imii barcii (pentru a permite trecerea ei in afara bordului si astfel planul de suspendare este inclinat sub sarcina. :entru a nu avea planul inclinat se prevede uneori bratul cu o portiune in consola sau se dispune inclinat. Me!anis$ !u su ub &en% u 1 uie aba%abile(

>abatarea bratului $ruielor se realizeaza cu ajutorul macanismelor cu unul sau doua suruburi (fi$ura de mai sus . 8ruiele cu surub tip (um (fi$ura de mai jos solicita lun$imi mai mici de brat si timpi de manipulare redusi#

, uie aba%abila !u su ub %i& Lu$. 8ruiele rabatabile cu brat frint au deschideri mari la lun$imi relativ mici ale bratelor. 8ruiele rabatabile cu surub avind o ri$iditate mica sunt deficiente in functionare pentru nave avind inclinari. Gruiele gravitationale, sunt cele mai folosite in manipularea barcilor chiar si a celor mai $rele. :entru barcile de salvare cu o $reutate la lansare de peste 2 000 da?, $ruiele se cer a fi numai de tip $ravitational (acestea permitind o lansare foarte rapida .

7esi se realizeaza in constructii foarte diverse, ele se pot $rupa dupa principiul de lucru in urmatoarele cate$orii# . . . . $ruie care lucreaza prin rabatare avind una sau doua articulatii/ $ruie care lucreaza prin rosto$olire/ $ruie care lucreaza prin miscari combinate (rosto$olire plus rabatere $ruie de constructie speciala.

)vantajul esential al $ruielor $ravitationale este rapiditatea lansarii barcii (au insa dezavantajul de a fi complicate, $rele si scumpe . 'ub influenta $reutatii proprii, fara nici o alta interventie (evident dupa eliberarea prinderilor bratul $ruiei aduce barca in afara bordului, dupa care continua miscarea de coborire a barcii pe verticala. 7in punct de vedere cinematic $ruiele cu articulatie au o miscare de rotatie in jurul unei axe determinate, in timp ce $ruiele cu rosto$olire realizeaza o miscare de rotire.translatie pe o traiectorie cunoscuta. @iteza de lansare a barcilor cu ajutorul $ruielor $ravitationale se controleaza prin frina vinciurilor $ruielor. , uie 1 avi%a%i"nale !u a %i!ula%ii( a . cu o articulatie/ b . cu doua articulatii si cu rezemare dubla#

8ruiele cu o articulatie (fi$ura a de mai sus sunt cele mai simple si mai si$ure desi au inaltimi mari. 8ruiele cu rosto$olire si cele combinate sunt susceptibile funtionarii nesi$ure datorita in$hetului, depunerilor de praf, etc, care pot impiedica lansarea in anumite conditii. 8ruiele cu doua articulatii (fi$ura b de mai sus sau cu dubla rabatare realizeaza mai intii rabaterea in jurul articulatiei mai apropiate de :. 7. al navei dupa care se continua rabatarea in jurul articulatiei din apropierea bordului. 8ruiele cu doua articulatii asi$ura deschideri mari (fara o crestere prea mare a fortelor si desi sunt mai complicate au inaltimi mai mici care le fac utilizabile mai ales la barcile foarte mari. (a $ruiele care lucreaza prin rosto$olire, bratul este dotat cu role care se deplaseaza pe una sau doua cai de $hidare. 7aca $ruia are o sin$ura cale de rulare, in miscarea sa bratul isi schimba deschiderea si rabate barca. 7aca insa exista doua cai de $hidare, rabaterea este insotita si de o miscare de translatie ca urmare a deplasarii diferite a rolelor (fi$ura de mai jos #

, uie 1 avi%a%i"nala !u "s%"1"li e &e #"ua !ai. Gruiele radiale au in prezent o utilizare limitata numai la navele fluviale. )ducerea barcii din afara bordului se fac prin rotirea $ruielor, prin intermediul saulelor manevrate manual (fi$ura de mai jos . 7eschiderile fiind limitate, pentru lansare se cere ca nava sa fie pe chila dreapta.

, uie "%a%iva !u ba !a #e se vi!iu. b. Me!anis$ele 1 uiel" #e ba !i. :entru lansarea barcilor complet echipate si cu pasa$eri la bord precum si pentru ridicarea barcii fara pasa$eri se utilizeaza vinciuri pentru $ruie de barci. :uterea de antrenare a vinciurilor este determinata de conditia de ridicare la bord fara impunerea unor timpi limita. &um lansarea se face in majoritatea cazurilor $ravitational, dotarilor de si$uranta a vinciurilor li se da o atentie deosebita. 7e obicei se prevede o frina manuala si o frina centrifu$a pentru turatia limita a tamburului. )ctionarea vinciului se realizeaza manual sau mecanic.

)ctionarea mecanica se obtine de la motoare electrice stabile sau portative, motoare pneumatice portative sau motoare hidraulice. )ctionarea manuala se foloseste numai la barci mici (sub 20 persoane . @inciurile cu actionare mecanica se prevad si cu actionare manuala de rezerva care se foloseste la aducerea completa la post a bratelor $ruielor dupa ce au actionat limitatoarele de cursa precum si pentru cazurile cind reteaua ener$etica a navei este defecta. 7aca in apropierea $ruielor exista un tambur de manevra al unui mecanism de punte se pot folosi vinciuri fara motor prevazute in acest caz cu un al treilea tambur pe care se infasoara un cablu de antrenare (fi$ura de mai jos . )stfel, cablul de antrenare pune in miscare vinciul $ruielor de barci.

Vin!i 2a a $"%" &en% u 1 uie( 1 . toba pentru cablurile $ruielor/ 2 . toba auxiliara pentru antrenare/ 0 . reductor/ 2 . frina. !. Re-e$a ea si a $a ea ba !il" . :entru rezemarea barcilor in pozitia de repaus constructiile utilizate sunt deosebite la barcile de salvare fata de cele ale barcilor de serviciu.

+arcile de salvare se pastreaza in pozitie asemanatoare plutirii cu rezemarea la punte sau la bratele $ruielor. :entru sprijinirea barcilor se folosesc cavaleti din lemn prevazuti, la partea de contact cu barca, cu perne moi care iau forma respectivei sectiuni transversale a barcii (fi$ura de mai jos #

Cavale%i &en% u ba !i(

a . constructie fixa/ b . constructie unilaterala/ c . construcie speciala.

)rmarea barcilor pe cavaleti trebuie sa ofere o prindere si$ura la oscilatiile navei, sa evite ambarcarea de apa si in acelasi timp trebuie sa permita o eliberare rapida (absolut necesara mai ales la barcile de salvare . =liberarea rapida se obtine prin prevederea prinderii cu un cioc de papa$al. 1.C. PLUTELE DE SALVARE In functie de constructia lor, plutele de salvare sunt de doua feluri# rigide si elastice.
:lutele ri$ide sunt executate din metal (otel si aliaje de aluminiu si materiale plastice in timp ce plutele elastice sunt executate din cauciuc pinzat. &onventia '"()' prevede conditiile de disponibilitate a plutelor de salvare. :lutele de salvare indiferent de constructia lor se doteaza cu echipament de navi$atie, semnalizare, trusa medicala, trusa de pescuit, rezerve de alimente,etc. :roblema cea mai importanta a plutelor de salvare este stabilitatea pe valuri. :entru aceasta se iau o serie de masuri constructive, iar la utilizare este absolut obli$atoriu ca repartizarea ocupantilor pe pluta sa fie echilibrata. :lutele au marele avantaj ca solicita un spatiu mic de depozitare pe punte si in acelasi timp sunt usoare. )ceste avantaje permit ca la nave mici mijloacele colective de salvare sa fie asi$urate de plute. !ai mult chiar, plutele de salvare pot inlocui partial barcile de salvare. 1. PLUTELE RI,IDE DE SALVARE. )ceste plute pot fi# circulare, ovale sau dreptun$hiulare. 7esi complicate constructiv, plutele circulare prin simetria lor asi$ura o buna stabilitate pe toate directiile. :lutele dreptun$hiulare ofera o buna utilizare a materialului dar la deriva se rasucesc si partea lun$a ia o pozitie transversala pe directia miscarii, ceea ce mareste si mai mult viteza derivei si reduce stabilitatea. 7in punctul de vedere al materialului utilizat plutele pot fi# metalice (fi$ura a de mai jos compartimentate prin pereti despartitori, forma acestora fiind in cele mai multe cazuri ovala, sau din materiale plastice (fi$ura b de mai jos cu o umplutura de masa plastica spon$ioasa, foarte usoara, neinflamabila, neabsorbanta si nesupusa putrezirii. Invelisul acestora este constituit din tesatura de fibre de sticla.

Plu%e i1i#e #e salva e(

a . metalica/ b . din material plastic/ 1 . tenda/ 2 . lampa de semnalizare/ 0 . inel/ 2 . corp/ 5 . tin.te bine/ 3 . umplutura/ 7 . fund. ). PLUTELE ELASTICE DE SALVARE. :luta elastica (fi$ura de mai jos are drept element de baza camera de plutire astfel compartimentata incit la umplerea cu apa a jumatate din compartimente, pluta cu echipaj trebuie sa pluteasca inca.

Plu%a elas%i!a #e salva e(

1 . cadru.arc/ 2 . camera de plutire/ 0 . fund/ 2 . buzunare de apa/ 5 . tenda/ 3 . lampa/ 7 . intrare/ 4 . scarita de acces. ;enda (acoperisul se confectioneaza din cauciuc pinzat, ea rezemindu.se pe niste cadre.arc in care se insufla $az. =a are o forma semisferica astfel incit sa permita unui sin$ur om de a aduce pluta in pozitie normala (din situatia de rasturnare . :lutele elastice in $eneral au o forma circulara sau ovala. :entru umflarea plutei se folosesc butelii (cu amplasament convenabil in care se afla bioxid de carbon sau amestec de bioxid de carbon cu azot. :astrarea plutelor se face in anvelope de plastic amplasate pe punte. *. LANSAREA PLUTELOR DE SALVARE. :lutele montate de re$ula pe puntile superioare se arunca la apa, iar accesul pasa$erilor se face dupa aceea. "data aruncate la apa, anvelopa plutei elastice se autodesface si pluta se umfla automat in circa 20 s. )numite constructii de plute se prevad cu relee hidrostatice, care elibereaza automat pluta la contactul cu apa.

+. PLUTE SPECIALE. )ccesul persoanelor in pluta aflata la apa prezinta mari dificultati pentru persoane neantrenate si mai ales in conditii de mare montata. :entru a inlatura acest dezavantaj, sau executat plute in care accesul persoanelor se face la pluta aflata inca la bordul navei. " astfel de pluta (cu persoane la bord se lanseaza cu ajutorul unei bi$i sau $rui rotativ. )stfel, se aduce pluta elastica in afara bordului si datorita tensiunii din parima de le$atura a plutei la nava se produce umflarea ei automata, dupa care se face ambarcarea persoanelor si lansarea propriu.zisa.

1.D. MI/LOACE INDIVIDUALE DE SALVARE

)cestea sunt re$lementate de &onventia '"()', prescriptiile I!" si I'". C"la!i #e salva e. )cestia trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte# . de a fi executati din pluta masiva, material plastic sau orice alt material stabil la hidrocarburi si actiunea mediului marin (colacii cu compartimente pentru insuflare prealabila sunt interzisi a fi folositi / . colacul trebuie sa fie astfel construit incit sa sustina in apa dulce o $reutate de fier de cel putin 122 ? timp de 22 ore. " parte din colaci se doteaza cu aparate luminoase cu aprindere automata care trebuie sa functioneze minim25 minute#

C"la! #e salva e !u la$&a.

1.E. MASURI DE PROTECTIE A MUNCII


(ocul de montare a barcii trebuie sa asi$ure accesul suficient necesar pentru deservirea $urilor de barca. In locurile de instalare a barcilor, mar$inea exterioara a puntii se va prevedea cu o rama care sa impiedice alunecarea picioarelor persoanelor ce deservesc $ruile de barca si barcile. &onstructia balustrazii detasabile in zona de instalare a barcilor trebuie sa asi$ure montarea si scoaterea ei comoda, pe masura necesitatilor. &onstructia fixarii barcilor la post trebuie sa asi$ure posibilitatea eliberarii si infasurarii saulelor fara ca omul sa iasa in partea dinspre mare. :e culoarele si in compartimentele navei se vor prevedea sa$eti si inscriptii care sa indice caile cele mai scurte de evacuare spre mijloacele de salvare. In locurile intunecate, sa$etile si inscriptiile vor fi luminate sau executate cu vopsea luminiscenta.