NDRUMAR DE LABORATOR

PREGTIRE MARINREASC

Semestrul II

PREGATIRE MARINAREASCA Semestrul II TEMATICA SEDINTELOR DE LABORATOR

Nr. lab. 1 Tema sedintei Parame vegetale si sintetice Continut -Conditii de indeplinit ale paramelor, clasificare, materiale de fabricatie, structura, denumire -Intretinere, conservare si manuire -Greutatea si diametrul paramelor Competente conform STCW Competenta 1.2 Cerinta 1.1 Obiective didactice operationale -Neceseiatea cunosterii paramelor, materialelor de fabricatie si structurii si intretinerii lor -Parame sintetice:structura, denumire, intretinere Parame vegetale:structura, denumire, intretinere -Datele tehnice,caracteristici,denumirea si folosirea paramelor -Aplicatii privind rezistenta de rupere a paramelor vegetale, sintetice si metalice -Coeficientul de stas pe diferite tipuri de parame si materiale precum si a circumferintei paramei in milimetri -Calculul rezistentei de siguranta a paramelor -Necesitatea cunoasterii macaralelor -Descrierea si utilizarea diferitelor tipuri de macarale la bordul navelor -Clasificarea macaralelor in functie de sistemul de prindere, zbir si numarul de raiuri -Necesitatea cunosterii, verificarii si intretinerii macaralelor -Definitia si rolul palancurilor -Clasificarea palancurilor si folosirea lor -Garnisirea corecta a palancurilor -Calculul multiplicarii fortei de catre palancuri

Calculul rezistentei paramelor

Competenta 1.1. Cerinta 1.2

Macarale si palancuri

-Utilizarea, descierea, materialele de fabricatie si clasificarea palancurilor

Competenta 1.1 Cerinta 1.2

Macarale si palancuri

Salvare pe mare

-Formarea si verificarea palancurilor -Alegerea macaralelor pentru formarea palancurilor -Multiplicarea fortei cu ajutorul palancurilor -Salvare pe mare -Organizarea salvarii pe plan

Competenta 1.1 Cerinta 1.3

Competenta 1.1 Cerinta 1.3

-Cunoasterea mijloacelor individuale de salvare -Dotarea navelor cu veste de

mondial -Cerintele IMO 6 Salvare pe mare -Mijloace individuale de salvare -Veste de salvare -Colaci de salvare -Mijloace colective de salvare -Plute rigide -Plute gonflabile -Aparate plutitoare Competenta 1.1 Cerinta 1.2

Salvare pe mare

Competenta 1.1 Cerinta 1.2

Salvare pe mare

-Ambarcatiuni

Competenta 1.1 Cerinta 1.2

Instalatii de la bordul navelor

-Instalatia de legare

Competenta 1.1 Cerinta 1.2

10

Instalatii de la bordul navelor

-Instalatia de ancorare

Competenta 1.1 Cerinta 1.2

11

Instalatii de la bordul navelor

-Instalatia de guvernare

Competenta 1.1 Cerinta 1.2

salvare si colaci de salvare -Cerinte IMO pentru veste si colaci de salvare -Cunoasterea mijloacelor individuale de salvare -Dotarea navelor cu veste de salvare si colaci de salvare -Cerinte IMO pentru veste si colaci de salvare -Cunoasterea mijloacelor de salvare colective de tip plute rigide si gonflabile si aparatele plutitoare din punct de vedere constructiv -Amplasarea acestor mijloace la bordul navei -Cerinte IMO pentru plute si aparate plutitoare Cunoasterea ambarcatiunilor de salvare de la bordul navelor si inventarul acestora -Ambarcatiuni deschise, inventar, intrebuintare -Ambarcatiuni inchise, inventar, intrebuintare -Clasificarea generala a ambarcatiunilor: ambarcatiuni de salvare, ambarcatiuni sportive si de agrement. -Partile componente ale instalatiei de legare -Piese si mecanisme -Cunoasterea si intrebuintarea instalatiei de legare -Intretinerea instalatiei de legare -Importanta cunoasterii partilor componente ale instalatiei de ancorare -Ancore -Lanturi -Masina instalatiei -Anexe ale instalatiei de ancorare (stope, boturi, compartiment putul lantului) -Intretinerea instalatiei de ancorare -Cunoasterea importantei instalatiei de guvernare a partilor componente ale acesteia -Cunoasterea instalatiei de guvernare fara servomotor -Cunoasterea instalatiei de guvernare cu servomotor -Intretinerea si exploatarea in

12

Instalatii de la bordul navelor

-Instalatia pentru serviciul ambarcatiunilor si mijloacelor de salvare

Competenta 1.1 Cerinta 1.2

13

Instalatii de la bordul navelor

Instalatii de incarcare/descarcare cu bigi navale

Competenta 1.1 Cerinta 1.2

bune conditii a instalatiei de guvernare -Cunoasterea gruielor rotative si a celor gravitationale pentru serviciul ambarcatiunilor -Cunoasterea instalatiilor cu plan inclinat pentru ambarcatiuni -Cunoasterea gruielor pentru intrebuintarea ambarcatiunilor de urgenta si a plutelor de salvare -Cunoasterea instalatiei de incarcare/descarcare cu o biga navala -Cunoasterea instalatiei de incarcare/descarcare cu doua bigi navele -Manevrele curente si fize ale acestor instalatii -Punerea in bataie a bigilor navale si modul de lucru -Necesitatea cunoasterii tipurilor de bigi grele si ale manevrelor acestora si a modului de lucru -Cunoasterea macaralelor navale, a manevrelor acestora si a modului de lucru -Intretinerea instalatiei cu bigi grele si a macaralelor navale

14

Instalatii de la bordul navelor

Instalatia de incarcare/descarcare cu bigi grele si macarale navale

Competenta 1.1 Cerinta 1.2

Titular disciplina: . l. drd. Ovidiu Victor IONESCU Asist. Univ. drd. Georgiana SIVRIU

LABORATOR 1

Parame vegetale, sintetice si metalice Conditii de indeplinit, Clasificare, Materiale de fabricatie, Structura, Denumire, Intretinere, Conservare si manuire 1. Definitie

Paramele sunt franghii sau cabluri de lungimi si grisomi diferite(variabile), formate prin rasucirea sau impletirea unor fibre vegetale,sintetice, metalice sau miste si folosite la bordul navelor in urmatoarele scopuri: -pentru manevre fize si curente -mijloace de manevra si legare la chreu -pentru amaarre -pentru remorcaj si salvare -pentru manevre la larg(transbordarea marfurilor si a anumitor obiecte) -pentru legarea si ancorarea ambarcatiunilor -pentru confectionarea velelor -pentru lucrari de matelotaj,etc. 2. Calitatile paramelor -sa aiba rezitenta uniforma pe toata lungimea -sa fie flexibile -sa aiba supafata neteda si regulata -sa aiba durata mar ein serviciu 3. Clasificarea paramelor

a) Dupa materialul din care sunt confectionate: parame vegetala -parame din material sintetic sau parame sintetice parame metalice parame miste. b) Dupa modul de confectionare: -parame simple -parame rasucite (lantane si garline) -parame impletite (saule) c)Dupa utilizare -parame de manevra si de legare -parame de remorcaj maritim si fluvial -parame pentr manevre fize si curente -parama pentru manevra marfurilor si amararea lor -saule. 4. Materiale folosite

Materialele folosite pentru fabricarea paramelor sunt:canepa,in, manila, sizal, iuta, bumbac, cocos. a)canepa - se utilizeza in prezent numai pentru confectionarea unor categorii de parame de dimensiuni

reduse:saule,socar,lantane pentru legare. b)manila-seutilizeaza pe scara larga mai ales pentru paramele de manevra, la remorcaje si la manevre curente ale instalatiilor d epunte. Manila este fibra unui bananier. Paramele de manila plutesc , nu se imbiba cu apa, sunt foarte flexibile si usor de manevrat. c)sizalul-se obtine din frunzele plantelor agave din familia cactusului. Sunt mai grele si mai putin flexibile decat paramele de manila. Nu sunte rezistente la frecare si la interperii. d)inul-se foloseste pentru ata de vele si unele saule speciale. e)iuta-de India, permite confectionarea de oarame de rezistenta egala cu cele de canepa dar sunt mult mai usoare. Plutesc cand sunt noi, dar au o viata foarte scurta. f)bumbacul-paramele de bumbac sunt foarte scumpe din acest mptiv se confectioneaza parame subtiri(saule). g)cocosul-sunt fibrele de sub scoarta acestui copac. Se foloseste mai putin pentru confectionarea paramelor si mai mult petru confectionarea baloanelor de acostare, aparatori diferite si tesatura pentru confectionarea paetelor de astuparea gaurilor de apa. 5. Paramele sintetice Paramele sintetice se confectioneaza din fibre de relon, nylon sau terilen. Structura este asemanatoare paramelor vegetale. a)Avantajele paramelor sintetice: -sunt foarte flexibile -nu sunt avide de apa, deci plutesc -sunt lai rezistente decat cele vegetale -nu putrezesc, au durata mare in seviciu. b)Dezavantajele paramelor sintetice: -la temperaturi ridicate se topesc (la flacari) -la temperaturi joase ingheata ( devin rigide) -sunt atacate de acizi si rugina -se rod foarte repede -au dezavantajul unei elasticitati extrem de mari. 6. .Structura paramelor vegetale si sintetice

Firul-elementuld e baza al unei parame vegetale, respectiv fibra. Sfilata-se obtine prin rasucirea mai multor fire( spre dreapta) Suvita-se obtine prin rasucirea mai multor suvite spre stanga (adica in sens invers sensului de rasucire al fiecarei sfilate) Parama 9lantana)-se obtine prin rasucirea la un loc spre drepata a mai multor suvite. In general o parama se obtine din trei sau patru suvite, caz in care rasucirea se face in jurul unei inimi vegetale care nu ia parte la rasucire. Garlinul-este o parame de legare, de manevra si remorcaj formata prin rasucirea mai multor lantane. Lantanele care intra in compunerea garlinului se numesc cordoane. Paramele si garlinele sunt prevazute cu inimi vegetale care au ca rol: -sa permita o rasucire pefecta; -sa nu se deformeze la tractiune; -sa nu putrezeasca. 7. Prame metalice

Paramele metalice in mod curent sunt denmite sarme sau cabluri si sunt confectionate dintr-un numar oarecare de fire de sarma de hotel zincat, aluminiu, arama si alama de diferite dimensiuni. Aceste fire sunt continuii pe toata lungimea paramei si au o grosime variabila intre 0,2-0,6 mm. Intrebuintarea paramelo metalice: -legarea navelor

-remorcaje de lunga durata -la instalatii pentru manevra ambarcatiunilor -la instalatii pentru manevra greutatilor -la navele de pescuit oceanic pentru vaiere(parama metalica de remorcat traulul) -la echipamentul de dragi si mine -ca manevre fize ale arboradei Conditiile paramelor metalice: -sa aiba rezitenta uniforma pe toata lungimea -sa fie flexibile -sa aiba suprafata netede si regulata - sa aiba durata mare in seviciu Servitutiile paramelor metalice: -paramele metalice se confectioneaza mai greu decat paramele vegetale si sintetice -paramele metalice se manevreaza mai greu decat cele vegetale si sintetice -pretul de fabricatie al paramelor metalice este mai marem decat al celor vegetale si sintetice.

PARAME VEGETALE

PARAME METALICE

PARAME MIXTE

Clasificarea paramelor metalice a)Din punct de vedere al rigiditatii: -parame metalice rigide; -parame metalice flexibile sau semirigide; -parame metalice foarte flexibile. b)Din punct de vedere al materialului: cu fire din fier sau hotel -parame metalice cu fire din aluminiu, bronz, arama, alama, adica metale nemagnetice care de regula se folosesc pentru balustrade, straiuri sau alte manevre fize in jurul compaselor magnetice. Structura, denumirea si folosirea paramelor metalice. 1. Structura paramelor metalice: Firul-este ementul de baza al paramei metalice, se obtine prin laminarea materiei prime. Vita-se obtine prin rasucirea mai multor fire spre dreapta prin flexiunea firelor. Parama metalica-este un cablu sau o sarma care se obtine prin rasucirea mai multor vite in jurul unei inimi vegetale de canepa sau iuta. Garlinul metalic-se obtine prin rasucirea mai multor parame metalice catre dreapta prin flexiunea mai multor fire ce intra in compunerea paramelor metalice in jurul unor inimi de canepa sau iuta. Paramele metalice ce intra in compunerea unui garlin se numesc cordoane. Rolul inimilor: a)Constituie un suport maleabil in care vitele isi pastreaza usor pozitia reciproca normala pe timpul utilizarii paramei cand se produc flexiuni. b)Fiind imbibate cu ulei special, pe timpul utilizarii asigura ungerea paramei din interior catre exterior,

inlaturand pericolul ruginirii din interior catre exterior. 2. Denumirea paramelor metalice

Pentru scrierea pe scurt a caracteristicilor unei parame metalice se intrebuinteaza indicativul cifric. Indicativul unei parame metalice consta dintr-un produs de doi factori din care unul indica numarul de vite iar al doilea indica numarul de fire ce intra in compunerea unei vite. Indicativul unei parame metalice mai poate fi scris si in felul urmator: 6x37+3; 6x16+5 etc. In care: a) 6= numarul de vite; b) 37=numarul de vite in fiecare vita ( 6x37=222 fire) c) 1=inima vegetala 3. Parame metalice rigide sau cabluri de hotel rigid

Sunt parame ale caror vite sunt construite dintr-un numar relativ mic de fire mai groase, rasucite in jurul unei inimi de sarma sau de canepa. Aceste parame metalice pot fi de tipul: a) 6x7+1 adica 6 vite, fiecare vita cu 7 fire, rasucirea spre dreapta in jurul unei inimi vegetale. Este o parama metalica rigida si se utilizeaza de regula la manevre fixe( straiuri, sarturi, pataratine). b) 6x19+1- adica 6 vite, fiecare vita are 19 fire dispuse pe doua straturi a cate 12 si respectiv 6 fire si un fir cu inima centrala. Este o parama metalica rigida si se foloseste la balansinele bigilor, labe de gasca pentru barcile de salvare. 4. Parame metalice flexibile sau cabluri de hotel flexibile

Sunt parame in care vitele sunt formate din fire de diametru mijlociu rasucite in jurul unei inimi de sectiune relatic mare din canepa sau iuta, iar vitele in jurul unei inimi de diametr si mai mare din canepa sau iuta. Aceste cabluri sau parame metalice pot fi de tipul: a) 6x12+1, se compune dintr-o inima vegetala pe care sunt infasurate 6 vite a cate 12 fire asezate circular in jurul inimii. Se utilizeaza in mod curent la palancuri, la manecra greutatilor si serviciul barcilor, balansine, tangoane, legarea navelor. b) 6x24+1, se compune dintr-o inima vegetala pe care seunt infasurate sase vite compuse sintr-o inima vegetala si 24 fire grupate in doua straturi, pe primul strat 9 fire iar pe al doilea 15 fire. c) 6x30+1, se compune dintr-o inima vegetala pe care sunt infasurate 6 vite fiecare dintr-o inima vegetala si 30 fire de sarma grupate in doua straturi, primul de 12 si al doilea de 18 fire. Se foloseste la legarea navelor si la remorcaje usoare. 5. Parame metalice foarte flexibile (extraflexibile).

La aceste parame vitele sunt foarmate dintr-un numar mare de fire de diametru mic de hotel de cea mai buna calitate. Sunt utilizate acolo unde se cere si rezistenta si flexibilitate. a) 6x37+1, in trei straturi 18-126-1. Se foloseste la legarea navelor, curenti, palancuri, remorcaje, etc. b) 6x61+1, in patru straturi 24-18-12-6-1-. Se foloseste la legarea navelor, curenti la palancuri, remorcaje, trote, etc. c) cabluri de hotel flexibile subtiri: -de 1x19 fire folosit la amaraje usoare, pataratine pentru ambarcatiuni etc. -merlinul de 1x7 si 1x9 folosit pentru diferite legaturi si infasurari, patronari, etc. 6. Garlinul metalic Este folosit mai ales ca legatura fixa la diferite dane de incarcare, de stationare indelungata a navelor pentru reparatii, casare, remorcaje de lunga durata. Este formata din 6 parame a cate 6x7 cu inimi vegetale. 7. Dimensiunea paramelor Grosimea paramei este data prin cirsumferinta sau diametru.

Lungimea tip a paramei este de 100-200 m, pentru paramele de legare si 200-400 m, pentru paramele necesare remorcajului.(paramele necesare remorcajului pot fi si de 2000-2500 m). In rasport de diametru se determina rezistenta la rupere si greutatea paramei, pe tipuri si materiale de confectie. 8. Date tehnice.Caracterictici.Denumirea si folosirea paramelor.

a)Garlinul-este o parama cu circumferinta cuprinsa intre 100-150mm, se foloseste la legarea navelor la cheu,geamandura si remorcaj. b)Manevra-este o parama cu circumferinta cuprinsa intre 40-60mm, si serveste la legarea navelor, scari pilor, greementul barcolor. c)Socar-este o manevra cuu circumferinta de 60-70mm. d)Parama de grandee-este o lantana folosita pentru confectionarea velelor si a tendelor(grandeea).Are circumferinta cuprinsa intre 20-30mm. e)Saula-este o lantana cu corcumferinta cuprinsa intre 10-15 mm.Este folosita la pavilion, loch, bandula, sonda. f)Merlinul-este o saula subtire folosita la infasurari de parame groase. El poate fi romat din coua suvite de calitatea a I-A. Are Circumferinta de 7 mm. g) Comanda-este un merlin subtire de 2-3 suvite de calitate inferioara, care se foloseste la infasurari. h)Luisinul-este o lantana subtire din 2-3 suvite de cea mai buna calitate. Sefoloseste la infasurari fine si lucrari de ornamentare, i) Ata de vele- 6-7 fire de canepa de calitatea I-a si se foloseste la coaserea velelor, venzilor, capoatelor. j)Ata de grandee-este putin mai groasa decata ta de vele si se foloseste la coaserea grandeelor. Paramele vegetale si sintetice se livreaza in colaci prevazuti cu eticheta pe care se mentioneaza lungimea si circumferinta.

LABORATOR 2
Calculul rezistentei paramelor Greutate, Dimetru, Aplicatii. 1. Parame vegetale si sintetice Rezistenta paramelor este proportionala in anumite limite cu numarul firelor ce o compun. La alegerea unei parame, trebuie sa se tina seama de rezistenta ei, de siguranta care este aproximativ 15% din rezistenta de rupere. Pentru manevrele supuse continuu la eforturi sau cu care se lucreaza in conditii nefavorabile, cum sunt manevrele curente ale velelor, curentii si palancurile barcilor de salvare, trebuie sa se considere rezistenta de siguranta de 17% din rezistenta de rupere. Rezistenta de rupere in kilograme forta a paramelor vegetale si sintetice este data de formula empirica: R=K x C in care: R-rezistenta de rupere in Kgf K-coeficientul de stas pe tipuri si materiale. C-circumferinta paramei in mm. K are urmatoarele valori: K=0,60 pentru paramele din canepa alba. K=0,50 pentru paramele din canepa gudronata. K=0,40 pentru paramele din sizal.

K=0,73 pentru paramele din nylon. Rezistenta de rupere in tone forta a paramelor vegetale din canepa si manila mai este data de formula elementara: R= C/3 x 25=C/1875 in care: C- circumferinta paramei respective exprimate in mm. Calculul rezistentei de siguranta. Rezistenta de siguranta in kilograme forta a paramelor vegetale si sintetice este data de formula empirica: Rs=R/n in care: Rs-rezistenta de siguranta in Kgf. R-rezistenta de rupere in Kgf. n=coeficientul cel mai mic admis pentru siguranta si are urmatoarele valori: n=4 pentru instalatii fixe n=6 pentru instalatii mobile folosite la manevre curente. n=14 pentru instalatii cu ajutorul carora sa se manevreze de catre oameni. Calculul greutatilor paramelor Greutatea in kilograme a unui metru liniar de parama vegetala sau sintetica este data de formula: Q= C/X in care: Q=greutatea in kg a unui metru liniar de parama. C=circumferinta paramei respective in cm. X= coeficient dupa stat si are urmatoarele valori: X=106 pentru paramele din canepa cu circumferinta mai mica de 10 cm. X=112 pentru paramele din canepa cu circumferinta mai mare de 10 cm. X=137 pent. paramele de manila. X=145 pentru paramele de sizal. X=150 pentru paramele de nylon. 2. Parame metalice

La stabilirea grosimii necesare trebuie sa se tina cont de rezistenta de siguranta si nu de rezistenta de rupere. Rezistenta de siguranta trebuie considerata cel mult 33% din rezistenta de rupere. Rezistenta paramelor metalice este proportionala in anumite limite cu numarul firelor ce o compun. Calculul greutaii paramelor metalice. Greutatea in kilograme a paramelor metalice se calculeaza cu ajuotrul formulei empirice: G=IxKxd in care: G=greutatea paramei metalice in kilograme. I=lungimea in metri a paramei. d=diametrul paramei metalice in centimetrii. K=coeficientul dupa stas care are urmatoarele valori: K=0,52 pentru parame letalice cu un singur strat K=0,40 pentru parame metalice pana la 3 straturi. K=0,37 pentru parame metalice cu o singura inima. K=0,31 pentru parame metalice cu mai multe inimi.

Calculul rezistentei de rupere a paramelor metalice Rezistenta de rupere a paramelor metalice in kilograme forta este data de formula empirica: R= Kx d in care: R=rezistenta de rupre in Kgf. K=coeficientul dupa stas pe tiputi de parame metalice d=diametrul paramei metalice in mm. K are urmatoarele valor; K=70 pentru parame metalice cu un singur strat. K=40 pentru parame metalice cu o singura inima. K=34 pentru parame metalice cu mai multe inimi, vegetale. Calculul rezistentei de siguranta a paramelor metalice Rezistenta de siguranta in kilograme forta a paramelor metalice este data de formnula empirica: Rs=R/n in care: Rs=rezistenta de siguranta in Kgf. R=rezistenta de rupere in Kgf. n=coeficientul de siguranta admis(cel mai mic) care are urmatoarele valori: n=4 pentru instalatii fixe. n=6 pentru instalatii mobile folosite ca manevre curente , manevre de greutati, etc. n=14 pentru instalkatii de ridicat si coborat oameni. 3. Comparatie intre paramele metalice si paramele vegetale -Paramele metalice sunt mai greu de manuit decat cele vegetale. -Paramele vegetale sunt mai putin durabile decat cele metalice. -Paramele metalice sunt mai usoare decat paramele vegetale s au un diametru mai mic oferind astfel cantului o suprafata de atac mai mica. -Raportul de rezistenta la grosime egala intre paramele vegetale si cele metalice rifide este de 1/2 , iar pentru cele flexibile de 1/3. Astfel o parama de canepa poate fi ijlocuita cu una de sarma rigida cu un diametru de doua ori mai mica sau cu una flexibila su un diametru de trei ori mai mica . In plus folosirea paramelor metalice se obtine cu o economie de greutate de aproximativ 50%. -Pe langa aceste avantaje paramele metalice prezinta si unele dezavantaje care fac ca in anumite situatii sa fie necesara folosirea paramelor vegetake deoarece acestea sunt mai elastice, mai flexibile , mai usor de manuit si prelucrat. 4. Intretinerea paramelor

Intretinerea paramelor vegetale -paramele in serviciu nu se tin in tensiune -paramele utilizate la manevra sa fie in stare buna si fara suvite rupte -paramele ude trebuie puse la uscat -inainte de strangerea in colac paramele udate cu apa de mare este bine sa fie spalate cu apa dulce pentru a preveni mucegairea. -paramele ce nu se afla in serviciu se stang in colac si se introduc in magazii ce trebuie in permanenta aerisite si uscate, -paramele nu trebuie supuse la suprasolicitari, socuri, etc. deoarece se rup. -paramele sa nu fie supuse la eforturi mai mari decat cele pentru care au fost calculate; -sa nu se lucreze cu paramele pe raiuri de dimensiuni mai mici deoarece se rod. -sa se evite trecerea paramelor peste margini taioase. La trecei si contacte care implica fiecare portiune respectiva se bandajaza cu tenda (la turnicheti, urechi, somare). -capetele libere ale paramelor se patroneaza iar gasele trebuie sa fie matisite corect.

-controlul starii unei parame se face cu ajutorul unei cavile de matisit care permite vizitarea inimii vegetale. Intretinerea paramelor sintetice -paramele sintetice nu se utilizeaza ca manevre curente in apecial la instalatiile de ridicare si manipulare a marfurilor sau la palancurile gruelor de barca, fiind prea elastice. -conservarea lor implica pastrarea in locuri cu umiditate redusa si ferite de soare. -paramele de serviciu trebuie protejate prin bandaje in zonele de contact cu metalul spre a inlatura uzura mare prin frecare si care le poate scoate repede din serviciu. Din aceasta cauza urechile de dirijarea oaramelor trebuie prevazute cu somare si tunicheti pentru miscorarea frecarii. Intretinerea si conservarea paramelor metalice -in scopul prevenirii ruginii paramelor metalice sau distrugerii stratului de zinc este necesar ca ele sa fie unse cu un amestec special cu urmatorul continut: 8%-ulei de in fiert; 13%-rasina uscata;5%-ceara uscata,2%seu alb curat (amestecul se prepara prin fierbere timp de 5 ore la 180. In locul acestui amestec se poate folosi ulei de in fiert). -cand se manevreaza paramele metalice trebuie s aevitam formarea ochiurilor -paramele metalice care se afla in serviciu trebuie unse si pastrate pe tamburi . -daca dintr-o parama se rup fire, acestea trebuie taiate si parama infasurata in acel loc. -sarmele trebuie controlate o data la 3 luni iar in cazul in care sunt ruginite, trebuie curatate cu peria de sarma si unde cu ulei de in fiert. -nu de admite manevra paramelor fara manusi de protectie(din tenda sau piele) -filarea paramelor de sarma se face mana de mana.Este interzisa alumecarea paramei metalice in maini. -esre interzisa stationarea oamenilor in frumul paramelor sub tensiune. -paramele metalice nu trebuie supuse socurilor. Importanta intretinerii paramelor -prelungirea duratei in seviciu -prevenirea deteriorarii materialelor cu care lucreaza paramele -prevenire accidentarii oamenilor.

LABORATOR 3
Macarale si palancuri. Utilizare,descriere, materiale de fabricatie, clasificare, verificare, intretinere 1. Utilizare Macaralele sunt mecanisme simple dar foarte utile la bordul navelor unde se folosesc pentru: -manevra greutatilo la incarcare-descarcare; dirijarea paramelor la o instalatie de forta; -o larga intrebuintate au la navele cu vele prin formarea de palancuri pentru multiplicarea fortei. 2. Descriere Partile componente ale macaralei si materiale de fabricatie: -Corpul macaralei-poate fi din lemn sau metal. Este numit si capatana si este de forma ovala; -Fetele macaralei-sunt partile laterale ale macaralei; -Tocurile macaralei-elementele de sus si de jos care distanteaza fetele si care le fizeaza; Peretii intermediari-impart corpul macaralei in mai multe compartimente. Fereastra-este spatiul dintre fete la macaralele simple si dintre peretii intermediari la macaralele duble. Raiul-este o roata canelata (cu canal) care se roteste in fereastra pe o piesa numita osie. Osia-are ca rol sustinerea raiului. Degetarul-este o bucsa, un inel de hotel sau alama prin care trece osia sau axul raiului. Buza-reprezinta indoitura degetaruui pe rai. Lumina-este un canal radial in interiorul degetarului folosit pentru ungere.

Capul macaralei-reprezinta partea de sus a macaralei si este prevazut cu o cheie de fixare a macaralei. Coada macaralei-reprezinta partea de jos a macaralei prevazuta cu o cheita la care se leaga capatul fix al curentului cand se formeaza palancul. Gatul macaralei-reprezinta spatiul cuprins intre rai si tocul de la capul macaralei. Pe aici se introduce parama sau curentul. Taietura macaralei-reprezinta spatiul cuprins intre rai si tocul de la coada macaralei. Sbirul-este o parte componenta a macaralei ca are rolul de a sustine macaraua. Sbirul poate fi metalic sau vegetal. Sbirurile metalice pot fi: -simple; -duble; -triple Dupa modul de fixare pot fi: -interioare -exterioare Macaralele metalice sunt folosite pentru: --istalatia pentru manevra greutatilor -instalatia pentru serviciul barcilor -instalatia de pescuit -pentru dirijarea paramelor la instalatiile de forta Macaralele din lemn sunt folosite pentru: -manevra pavilioanelor si a semnalelor -manevra antenei statiei radio; -la ambarcatiunile navei, etc. 3. Clasificarea macaralelor: a)Dupa numarul de raiuri: -macara simpla-cu un singur rai -macara dubla-cu doua raiuri -macara tripla-cu trei raiuri b)Dupa sistemul de fixare: -cu cheie de imrepunare-care lucreaza pe post fix -cu carlig-care se pot muta cupa necesitati -cu rodanta-caracteristic macaralelor cu sbir vegetal -cu tatana-caracteristic macaralelor pentru manevra greutatilor -cu carlig in foarfeca-nu lucreaza pe post fix si se pot muta in functie de nevoi. c)Dupa material: -din lemn-cu capul macaralei din lemn -din lemn-cu capul macaralei din lemn si raiul din metal -din lemn-cu capul macaralei din metal si raiul din metal d)Dupa grosimea raiului: -in functie de grosimea curentului pot fi de diferite dimensiuni e)Dupa diametrul raiului: -diametrul trebuie sa fie de doua ori circumferinta curentului f)Dupa modul de constructie(dupa forma): Galosul-este o macara metalica cu o fata rabatabila; -Pastica-este o macara simpla metalica care are o fata mobila -Raiul Deschis-este o macara simpla,metalica cu o singura fata -Macaraua vioara-este o macara simpla din lemn care are doua raiuri dispuse cap la cap.

MACARA SIMPLA

MACARA DUBLA

4. .Verificarea si intretinerea macaralelor: Pentru verificarea si ungerea priodica macaralele se demonteaza si cu aceasta ocazie se verifica ca fetele sa nu fie sparte. Tot cu aceast ocazie se mai verifica: -se verifica osia si splinturile; -se verifica sbirurile sa nu fie sparte; se curata lumina si se unge cu vaselina; -se curata raiul de grasimi pentru a nu aluneca parama; -se indeparteaza petele de rugina; -se verifica raiul sa nu aiba fisuri pe margine; -se curata capatana; -cele metalice se rascheteaza si se pitureaza cu lac negreu; -cele din lemn se racheteaza si se dau cu lac incolor (nu se pitureaza). Executarea la timp si in mod constiincios a verificarii si intretinerii macarakelor duce la: -prelungirea duratei de functionare -la prevenirea avariilor -la prevenirea accidentelor. 5. Calculul maririi macaralelor si alegerea curentilor In mod practic la bordul navelor alegerea macaraleloe ca marime(lungimea fetei) sau a curentilo ca diametru sau circumferinta se recomanda sa se execute astfel: -se masoara siametrl paramei cu ajutorul sublerului -se calculeaza circumferinta paramei macaraua trebuie sa aiba lungime a fetei de trei ori circumferinta curentului, diametrul raiului sa fie de doua ori circumferinta curentului in centimetri. Alegerea curentilor in functie de macarale: -se masoara lungimea fetei macaralei in centimetri; -se masoara diametrul raiului in centimeri; -lungimea fetei macaralei se imparte cu trei si diametrul raiului cu doi afland in acest fel circumferinta curentului pe care va trubui sa-l utilizeze. -avand circumferinta curentului in centimreti se transforma in milimetri si cu ajuotrul formulri C= 2 x r scoatem valoarea lui r si apoi aflam diamtrul paramei respective. Formarea si verificarea palancurilor Alegerea macaralelor pentru formarea palancurilor Multiplicarea fortei

LABORATOR 4
Formarea si verificarea palancurilor. Alegerea macaralelor pentru formarea palancurilor. Multiplicarea fortei cu ajutorul palancurilor. 1. Definitia si rolul palancurilor

Prin palancuri intelegel dispozitivele formate din una sau mai multe macarale cu unul sau mai multe raiuri prin care trece o parama numita curent sau socar. Operatiunea de ansamblare a macaralelor componente ale palancurilor si de trecere succesiva a paramei curentului prin raiurile acestuia se numeste garnisirea palancului. Rolul principal al palancurilor consta in faptul ca in raport cu constructia lor permit: -schimbarea directiei de actiune a fortelor in manevra greutatilor de bord -multiplicarea fortei 2. Clasificarea palancurilor si folosirea lor

a)Mandarul simplu-este cel mai simplu dispozitiv de ridicat si este format dintr-o macara simpla si un curent. Mandarul simplu nu multiplica forta ci schimba directia de actionare a fortei pe capatul tragatorului. Se intrebuinteaza : -la veliere pentru ridicarea greutatilor -ridicarea greutatilor usoare la bord -ridicarea oamenilor in arborada pentru lucrari b)Macaraua alunecatoare (scrupetele mobil)-este un dispozitiv simplu care aluneca pe un curent. Macaraua alunecatoare multiplica forta de doua ori. Se intrebuinteaza la : -la veliere pentru ridicarea velelor ; -ridicarea diferitelor greutati in arborada. c)Mandaruldublu (scripetele compus)-reprezinta un dispozitiv de ridicat si este format din doua macarale simple, una fixa si una mobila. Multiplica forta de doua ori. Se intrebuinteaza la : -ridicarea barcilor usoare la bord ; -ridicarea diferitelor greutati d)Palancul de tun-este un dispozitiv de ridicat, format din doua macarale simple. Palancul de tun multipica forta de doua ori. Se intrebuinteaza la : -ridicarea si lasarea scarlor de acces -ridicarea ambarcatiunilor -ridicarea diferitelor greutati e)Palancul simplu-este un dispozitiv de ridicat format dintr-o macara dubla si una simpla. Palancul dublu multiplica forta de patru ori. Se intrebuinteaza la : -ridicarea salupelor la nava ; -ridicarea greutatilor mari in cadrul instalatiei pentru manevra greutatilor. d) Caliorna-este un dispozitiv de ridicat, format dintr-o macara dubla si una tripla, sau din doua macarale triple. Se intrebuinteaza la :

-ridicat salupe grele la bord ; -instalatia pentru manevra greutatilor. h)Palancul diferential-face parte din palancurile mecanice si se compune din doua raiuri cu raze diferite R1 si R2. Forta necesara pentru ridicare este data de relatia ; F=G/2 x R1-R2/R1 In care : F-forta necesara de ridicat. G-greutatea de ridicat. R1 si R2= razele celor doua raiuri R1 si R2. Se intrebuinteaza la : -in compartimentul masini la nave se gaseste in starea de fixatie pentru manevra blocului motor, pentru manevra cilindrilor la decarbonizare. -in santiere se utilizeaza la manevra de manipulare a elicelor, a carmei, etc. Cand nava se gaseste pe doc.

Formarea, lucrul si verificarea palancurilor. 1. Formarea palancurilor -Se alege si se pregateste curentul (socarul) in functie de rezistenta de siguranta. -Se aleg macaralele necesare si se verifica. -Se trece curentul prin macarale (se garnisesc) in vederea palancului necesar. 2. Garnisirea corecta a curentului une caliorne -Se asaza macaralele alese pe punte, una cu o fata pe pnte iar cealalta pe raiuri si se incepe garnisirea curentului. -Se introduce curentul pe gatul ferestrei din mijloc. Daca tragatorul, curentul este introdus prin unul din raiurile laterale, efortul aplicat pe tragator face ca macaraua sa se incline, iar curentul apasa pe fata in loc sa apese pe rai facand ca uneori macaraua sa cedeze sau sa functioneza prost din cauza frecarii marite. In afara de aceasta un palanc garnisit incorect se rasuceste i se incurca ingreunand manevra. 1. Mandarul simplu

Conform legii momentelor ca un sistem de forta sa stea in schilibru este necesar ca suma momentelor fortelor sa fie egala cu zero. M= 0

 M=M1 + M2= 0 M1= F x OB M2= - R x OA M= F x OB R x OA = 0 OB=OA=r Fx OB = R x OA, F=R Mandarul simplu nu multiplica forta si schimba numai directia.

2.

Macaraua alunecatoare

M= 0 M =M1 + M2= 0 M1= F x AB M2=-R x AO M= F x AB R x AO =0 AB= 2 AO F x 2 AO= R x AO, 2F= R, F= R/ 2

Reiese ca macaraua alunecatoare multiplica forta de doua ori.

3.

Mandarul dublu

M=0 M= M1+ M2= 0 M1= F x OB M2= R x OB M= F x AB R x OB = 0 AB= 2 OB M= F x 2OB R x OB= 0 F x 2OB= R x OB 2F= R F=R/2 Mandarul dublu multiplica forta de doua ori. Mcaraua fixa schimba directia de actionare a fortei, iar macaraua alunecatoare multiplica forta (demonstratia este aceeasi ca si la macaraua alunecatoare). 4. Palancul simplu

F = 0 F= F1+ F2+ F3- R=0 F1=F F2=F F3=F F= 3F-R =O 3F=R F=R/3 Palancul simplu multiplica forta de trei ori.

5.

.Palancul dublu

F=0 F=F1+ F2+F3+F4- R= 0 F1=F, F2=F, F3=F, F4=F F=4F-R=0 4F=R, F=R/4 Reiese ca palancul dublu multiplica forta de patru ori. In concluzie formula generala pentru calculul puterii castigate este : F=R/n Unde : F-forta aplicata pe capatul tragator R-greutatea de manipulat n-numarul de raiuri

LABORATOR 5, 6, 7, 8, 12

INSTALAIA DE SALVARE MIJLOACE INDIVIDUALE I COLECTIVE DE SALVARE Instalaiile i echipamentele de salvare reprezint totalitatea mijloacelor de la bord cu ajutorul crora echipajul se poate salva n caz fortuit. Sunt prevzute n Convenia Internaional pentru ocrotirea vieii umane pe mare SOLAS. Mijloace individuale de salvare Centura de salvare se leag n jurul pieptului, prin flotabilitatea sa asigur plutirea corpului confecionat din plut, material plastic expandat nvelit n pnz prevzut cu bretele de legare i buzunare pentru fluier, baterie i bec Vesta de salvare Cerine: s asigure meninerea corpului uman la suprafaa apei s se poat mbrca rapid i corect asigurarea ieirii la suprafa a persoanei (chiar incontiente) czute n ap, cu capul n poziie de respirare, n 5 secunde din momentul scufundrii culoare portocalie pentru vizibilitate maxim i benzi fosforescente numrul vestelor de la bord s acopere numrul membrilor de echipaj plus 5 buci Colacul de salvare form circular, diametrul de 40-60 cm capabil s menin la suprafaa apei 1-4 persoane culoare portocalie cu benzi fosforescente confecionat din plut nvelit n pnz sau din plastic de marginile colacului este fixat o saul n ghirland in-te bine numrul colacilor de la bord depinde de lungimea navei 4 colaci trebuie s fie dotai cu lumin cu auto aprindere 2 colaci (inclui n cei 4) trebuie s fie dotai cu semnal fumigen cu declanare automat / n borduri la comanda de navigaie confecionat din cauciuc, fr mneci, cu perei dublii care se umfl de ctre purttor printrun tub de cauciuc prevzut cu dop de astupare se fixeaz de corp cu cordoane de piele sau cauciuc la ceaf au o form de pern pentru meninerea capului deasupra apei se pstreaz n cabina fiecrui membru de echipaj, n loc special, marcat cu un semn fosforescent

Costumul termoizolant costum tip combinezon cu cagul confecionat din cauciuc special / neopren pentru protecia celui din ap culoare roie, cu benzi fosforescente pe fa i spate la folosire, intr apa ntre costum i corpul uman se nclzete de la cldura corpului i rmne acolo protejnd omul de hipotermie prin flotabilitatea sa asigur meninerea la suprafa a corpului uman

Mijloace de salvare colective Pluta de salvare rigid flotor etan din metal sau plastic mprit n compartimente etane la mijlocul flotorului se afl o platform deasupra apei pentru protecia ocupanilor orice plut are o capacitate de ncrcare pentru oameni i materiale pluta se fixeaz la bordul navei gata de lansare folosite la navele mici

Pluta de salvare pneumatic confecionate din pnz cauciucat cu camere de flotabilitate umplute cu aer sub presiune de la o butelie special la bordul navei stau pliate ntr-un container special de form alungit amplasat pe un suport special aezat lng bordul navei gata de lansare construite in aa fel nct s poat fi aruncate de la o nlime de 18 metri i s pluteasc 30 zile capacitate de 12 18 persoane din container, printr-un orificiu iese saula (fixat de balustrad) care prin acionare d drumul aerului din butelie pentru umflarea plutei

Folosirea plutei: manual, prin aruncarea plutei peste bord, saula prins de balustrad acioneaz butelia i umfl pluta automat, la scufundarea navei, pluta datorit flotabilitii se desprinde din suport (printr-un mecanism hidrostatic) saula se ntinde i acioneaz butelia de aer comprimat

Echipamentul plutei de salvare: o lumin cu autoaprindere fixat in vrful cortului ce acoper pluta un colac de salvare cu o saul plutitoare de 30 metri un cuit i un ispol plute de 12 persoane; 2 cuite i 2 ispoale plute mai mari burei pentru ndeprtarea apei dou ancore de furtun cu form de paraut dou rame plutitoare trei cuite de desfcut conserve pomp de mn pentru umflat camerele dezumflate ale plutei recipient gradat pentru apa de but trus sanitar

oglind de semnalizare lantern etan pentru transmiterea semnalelor Morse dou rachete roii cu paraut ase facle de mn roii un reflector radar un fluier de semnalizare set instrumente de pescuit provizii ambalate etan (tip biscuii 2500 calorii/zi/om) recipiente etane de ap potabil (1,5 litri/om) tablete contra rului de mare (6 doze i un sac pentru vom) instruciuni pentru folosirea plutei i supravieuire pe mare exemplar din codul internaional de semnale i instruciuni de supravieuire pe mare pe carton impermeabil la ap marcarea plutei cu SOLAS A PACK i cu SOLAS B PACK pentru numrul de pasageri

Barca de salvare cel mai important mijloc de salvare colectiv de la bordul navei numrul brcilor dintr-un singur bord trebuie s asigure preluarea tuturor membrilor de echipaj construite cu o rezisten suficient pentru a suporta lansarea la ap i ridicarea la bord cu tot personalul i echipamentul necesar flotabilitate deosebit prin dotarea cu chesoane (compartimente) de aer dotate cu motor sau cu sistem tip drezin (td/bd) piturare n culoare roie sau portocalie cu benzi fosforescente pe copastie, partea superioar i lateral, plus bordaj lateral i pe fundul brcii instalaia de lansare a brcii se compune din: gruie tip gravitaional, vinci, srme de manevr, ganciuri de susinere lansarea se face prin slbirea frnei vinciului, iar barca se mic din poziie datorit greutii la bord este necesar a se executa lunar antrenamente de lansare a brcilor pentru verificarea cunotinelor echipajului i a capacitii sale de a rspunde cerinelor de salvare fiecare membru din echipaj are n cabin instruciuni referitoare la activitatea sa n cazuri deosebite

Echipamentul brcilor de salvare: o ram plutitoare la fiecare banchet, dou rame de rezerv i o ram plutitoare rezerv crm dou dopuri filetate pentru orificiul de evacuare a apei dou ghiordele i dou ispoluri dou topoare, unul la fiecare extremitate a brcii surs de lumin etan pentru semnalizare Morse, cu baterii de schimb dou cutii de chibrituri de vnt n caz c barca nu este acoperit din construcie este necesar o tend (pnz groas) pentru protecia echipajului un compas de barc cu diametrul de cel puin 100 mm ghirland in-te bine fixat n afara bordului o ancor de furtun cu parm de trei ori lungimea brcii fixat cu o lab de gsc dou barbete (prova/pupa) cu diametrul de 14 mm; lungime de 30 metri recipient cu cel puin 4,5 litri ulei mineral cu posibilitatea fixrii la ancora de furtun provizie de alimente ntr-un ambalaj etan care conine 2500 calorii/om/zi

3 litri/om ap potabil sau 2 litri dac barca are sistem de desalinizare a apei recipient gradat pentru msurarea apei de but patru rachete paraut roii ase facle de mn dou semnale fumigene plutitoare cu fum portocaliu trus sanitar etan la ap oglind de semnalizare / heliograf briceag cu deschiztor de conserve trus de pescuit pomp manual de drenaj fluier de semnalizare instruciuni pentru supravieuirea pe mare si codul internaional de semnale

LABORATOR 9

INSTALAIA DE LEGARE ACOSTARE MANEVR Totalitatea echipamentelor i dispozitivelor destinate manevrei de acostare sau legare a navei la cheu sau alte ambarcaiuni, geamanduri, pontoane, estacade, efectuarea manevrelor n port, alimentarea cu combustibil (bunkeraj), remorcajul la ureche (bord la bord). Prile componente ale instalaiei de legare-acostare-manevr, se compune din: - elemente flexibile: parme de legare cu gae protejate cu manon de pnz(5 buci prova, 5 buci pupa), socare, saule (bandule) - elemente de fixare i ghidare: babale, binte, turnichei, omare, nri, urechi, bouri - elemente de manevrare: vinci, cabestan - elemente pentru protecia navei, bordajului: baloane de acostare, tranchei, bru de acostare Elemente flexibile Parmele se utilizeaz la legarea navei (de cheu, de alte ambarcaiuni, pontoane), la remorcaj, diferite manevre curente la bord (socarele, srme metalice). Numrul i dimensiunea parmelor variaz funcie de mrimea navei, lungimea navei, capacitatea de ncrcare, prescripiilor societilor de clasificare, SOLAS. Elementul de baz n structura unei parme este firul. Clasificare. Descriere. Avantaje i dezavantaje a) Parme vegetale: din fire de cnep, in, bumbac, manilla, sizal, iut Mai multe fire rsucite formeaz sfilaa, mai multe sfilae formeaz uvia. Firele se rsucesc spre dreapta iar sfilaele spre stnga. Mai multe uvie rsucite formeaz parma simpl (lanana). Parmele simple se obin prin rsucirea a 3-4 uvie. Aceste uvie se rsucesc n jurul unei inimi vegetale (care este tot o uvi care rmne ntins i care nu se rsucete cu celelalte). Mai multe parme simple prin rsucire formeaz garlinul. Parmele vegetale sunt uoare, flexibile i elastice. Devin greoaie cnd se umezesc.

DECI: firul sfilaa uvia - parme simple(lanana) cordonul garlinul

Pn la diametrul de inch (1,26 cm) saul (bandul) Pn la diametrul de 1 inch (3,80 cm) socar (folosite la boluri) Peste 1 inch pn la 10 inch parme cele mai rezistente, flexibile, elastice sunt cele de manilla (culoare maro), confecionate din fibra de bananier. Plutesc la suprafaa apei, se manevreaz uor. De regul, se utilizeaz ca parme de remorc i legare la cheu. parmele de cnep devin rigide, grele cnd se umezesc. Se utilizeaz de regul la plasele de ambarcare materiale, alimente (socare). Ptrunderea apei printre firele de cnep duce la scderea rezistenei parmei, aceasta se umfl i i pierde din elasticitate. parmele din sizal (culoare galben deschis) se confecioneaz din fibra de cactus, au o rezisten similar cu a celor din cnep, elasticitate mai mare. Sunt mai uoare cnd sunt uscate. Devin rigide i grele cnd se mbib cu ap. parmele din bumbac se utilizeaz n special pentru ambarcaiunile sportive, agrement.

b) Parme sintetice: din fire sintetice din relon, nailon, polipropilen (culoare alb, des folosite). Sunt mult mai rezistente, elastice i flexibile. Nu sunt afectate de gradul de umiditate, ns sunt supuse degradrii la contactul cu substanele chimice. Avantaje: uoare, plutesc la suprafaa apei, uor de manevrat. Dezavantaje: se deformeaz cnd sunt supuse frecrilor repetate de babale, nri (ardere). n zona respectiv se patroneaz cu materiale plastice (ga). Se utilizeaz la legarea navei la cheu sau de alte nave i mai puin ca remorc. c) Parmele metalice: foarte rezistente, puin elastice, grele, rigide. Au o via mai lung, sunt mai subiri dect cele vegetale / sintetice. Se utilizeaz la remorcajul maritim, la instalaiile de ncrcare/descrcare. Se confecioneaz din fire de srm din oel zincat. Mai multe fire formeaz o vi (elementul de baz pentru parmele metalice). Mai multe vie rsucite n jurul unei inimi impregnate cu ulei special (gudronat) formeaz parma metalic simpl. Mai multe parme metalice simple rsucite formeaz garlinul metalic. Inima gudronat (un socar) are rolul de a mri rezistena la ruginire a parmei metalice. - parme metalice rigide: 6x7; 6x19 (6 vie cu cte 7 sau 19 fire fiecare) - parme metalice semirigide: 6x12; 6x24 (mai flexibile) - parme flexibile: 6x37; 6x61 (pentru curenii bigilor, palancuri)

Caracteristicile parmelor a) b) c) Grosimea: la parmele vegetale i sintetice prin grosime se nelege circumferina. La cele metalice prin diametrul seciunii (se msoar cu ublerul i se face ntre 2 vie opuse diametral). Greutatea: n Newtoni pe metru liniar de parm Rezistena: este fora la care se rupe parma. Valorile de rupere sunt nscrise n certificatul de fabricare care se livreaz odat cu parma. Sarcina de lucru va fi mai mic dect cea de rupere. Coeficientul de rezerv n = sarcina de rupere : sarcina de lucru, n 1. Rezistena parmelor vegetale este proporional cu numrul i calitatea firelor. Aceast rezisten scade prin ctrnire i rsucire. Umezeala duce la creterea rigiditii i micorarea rezistenei. Uleiurile, vaselina duc la scderea rezistenei (pentru cele vegetale, sintetice). Flexibilitatea: capacitatea de a se ndoi fr a-i pierde din rezisten. Cu ct o parm este mai flexibil, cu att se poate lucra mai uor cu ea.

d)

e)

Elasticitatea: capacitatea de a se ntinde sub aciunea unei sarcini oarecare i de a reveni la situaia iniial dup ncetarea aciunii. Parmele elastice preiau bine ocurile fr s se rup. Pstrarea i ntreinerea parmelor la bord

fiecare parm va avea certificat emis de productor n care sunt nscrise lungimea, grosimea, greutatea, rezistena se pstreaz la bord n magazie (forepeak), fcute colac, pe panouri din lemn. La pupa se in n loc adpostit, acoperite cu prelate. Se pot pstra i pe tamburii instalaiei de manevr, acestea fiind de regul, parme combinate (o parte vegetal legat cu una metalic) parmele vegetale se feresc de umezeal, cele umede se usuc prin ntinderea pe punte sau locuri bine ventilate, cele murdare se spal. Se va evita folosirea parmelor ngheate. parmele metalice se protejeaz mpotriva ruginirii. Se pstreaz n locuri uscate i aerisite. Se feresc de ploaie, se cur cu peria de srm i se ung cu unsoare care ptrunde n interior ntre fire i le protejeaz. La 2-3 luni se ndeprteaz uviele cu cavila de matisit i se verific aspectul interior Parmele sintetice se feresc de lumina puternic, uleiuri i materiale grase. Gaele se vor proteja cu tend. Cele murdare se spal cu ap dulce. Se usuc, dac sunt umede, i se va ndeprta sarea din apa de mare care le poate distruge prin frecare.

Elemente de fixare i ghidare Utilizate pentru fixarea i dirijarea parmelor ctre i dinspre direcia dorit. Elemente de fixare a) Babale: piese metalice din font, oel care servesc la fixarea gaelor parmelor sau luarea voltelor. Pot fi duble sau simple, sunt solid fixate n punte prin plci sudate. Babalele simple se numesc binte. Tacheii: piese metalice in form de T montate pe punte, copastie, care servesc la luarea voltelor pentru parmele mai subiri. Pentru navele mai mici acetia in loc de babale. Stopele: aflate lng babale, folosesc la fixarea provizorie a parmei pn la luarea voltelor. Boul: parm vegetal (socar) sau lan cu un capt fixat la baza babalei i alt capt care se nfoar pe parm pn la luarea voltelor (asemntor stopelor).

b) c) d)

Elemente de dirijare a) Nrile: sunt deschideri in bordaj de form circular sau oval, ntrite, care permit parmelor n afara bordajului. Sunt din oel sau font, netede, fr rugoziti care s agarea parmei. b) Urechile: piese metalice fixate pe punte sau copastie utilizate la dirijarea parmei spre o direcie n afara bordajului. c) Turnicheii: piese metalice cilindrice, dispuse cu axul vertical i care se rotesc la parmelor; se micoreaz frecarea. Pot fi simpli sau combinai cu urechile. trecerea duc la anumit trecerea

d) omarul: piese metalice cilindrice, dispuse cu axul orizontal cu acelai rol cu cel al turnicheilor. Elemente de manevr vinciuri de manevr cabestane de manevr

Vinciul de manevr: poate fi separat sau pe acelai suport cu instalaia de ancorare. n situaia n care sunt cuplate cu instalaia de ancorare exist un sistem care permite decuplarea vinciului de pe poziia pentru ancorare i rmne doar poziia pentru manevrarea parmelor. De regul, sunt acionate electromecanic, iar la tancurile petroliere sunt acionate cu abur. Se compun din electromotor, tamburi laterali, controler de acionare. Se va evita rmnerea vinciului n sarcin, parmele dup ce sunt egalate i ntinse se vor fixa pe babale astfel nct tamburii vinciului s rmn liberi pentru a putea fi utilizai n orice moment. Cabestanul de manevr: asemntor vinciului de care se deosebete prin faptul c axul su este vertical. Aceleai componente ca i vinciul. Legarea navei la cheu Legarea navei la cheu este operaiunea de fixare a navei n port, la cheu n vederea desfurrii operaiunilor de ncrcare, descrcare, etc. Condiii: - dup ce nava a ajuns la distana convenabil de locul de acostare ales ncepe operaiunea de legare. Nava este de regul asistat de remorchere care o apropie de cheu; - poziia navei s permit respectiva operaiune pentru care este fixat la cheu; - sigurana navei n poziia respectiv (referitor la vnt, valuri, maree, fund mic); - posibilitatea de plecare rapid n caz fortuit;

Operaiunea propriu-zis se desfoar dup cum urmeaz: pregtirea parmelor care vor fi folosite, ntinderea lor pe punte, scoaterea gaelor prin urechi, pregtire bouri, verificare vinci, cabestan, verificarea comunicaiei cu comanda; apropierea navei de cheu (eventual cu ajutorul remorcherelor); se arunc bandula (saul care la un capt are o par din cauciuc iar cellalt capt este legat de parm) prin care se transmite la mal parma respectiv. Odat ajuns la mal, de cellalt capt al bandulei se leag gaa parmei care este tras spre cheu. Operaiunea se mai numete i baterea bandulei; parmelor se dau pe rnd, cte una sau cte dou, dup cum se primesc comenzile de pe puntea de comand. Parmele vor fi egalate i ntinse astfel nct, dup plecarea remorcherelor care au asistat nava, nava s rmn lipit de cheu; fixarea parmelor pe tamburul vinciului/cabestanului (cele ce vor fi folosite n timpul staionrii) i pe babale prin volte; pe perioada manevrei se ine permanent legtura cu puntea de comand informnd asupra desfurrii manevrei; manevra se consider terminat cnd toate parmele au fost ntinse, egalate i voltate pe babale. Capetele rmase sunt aezate n ordine pentru a nu bloca accesul n zona respectiv; verificarea continu a legturilor navei este obligaia turei de serviciu, la nevoie virarea sau voltarea parmelor de legare (condiii meteo, descrcare, ncrcare);

6 4 5

2 3 1

1 parm prova (head line) 2 travers prova (forward breast line) 3 pring prova (forward spring) 4 parm pupa (stern line) 5 pring pupa (aft spring) 6 travers pupa (aft breast line)

Comenzi utilizate n timpul manevrelor de legare-acostare: FILA se d drumul uor la parm MOLA se d drumul de tot la parm VIRA se trage parma (manual sau cu vinciul/cabestanul) VOLTA se ncolcete parma n form de 8 ct mai strns pe babale Rolul ofierului ef de manevr La prova ofierul maritim de punte 3 / la pupa + ofierul maritim de punte 2 - efi de manevr, au urmtoarele atribuii: - asigurarea legturii prova/pupa cu comanda de navigaie - respectarea dispoziiilor primite i transmiterea lor ctre echipa de manevr - desfurarea activitii n deplin siguran pentru viaa oamenilor - comunicarea la comand a stadiului manevrei, la terminarea ei aranjarea spaiului pentru staionare n port sau pentru mar n mare Msuri de protecia muncii la acostare echipajul va purta mnui i cti de protecie; nu se las parma s alunece prin palm, ci se trece din mn n mn; nu se staioneaz lng o parm ntins deoarece exist riscul de a se rupe i produce accidente; nu se calc pe parme; persoanele neautorizate care nu fac parte din echipajul portului de manevr nu au acces n zona respectiv; nu se staioneaz n interiorul buclelor formate de parm pe punte; luarea voltelor parmelor se face prin boarea lor i eliberarea lent de pe vinci; echipament corespunztor, nclminte antiderapant, haine adecvate anotimpului, personal odihnit;

LABORATOR 10
INSTALAIA DE ANCORARE Instalaia de ancorare const din totalitatea echipamentelor i dispozitivelor destinate att pentru fixarea i depozitarea ancorelor la bord, ct i pentru manevrarea ancorelor fundarisire, virare. Orice nav trebuie nzestrat n mod obligatoriu cu o instalaie de ancoraj dispus de regul la prova, pe teug, format din urmtoarele pri componente: - ancore - lanuri - echipamente pentru ancoraj - mecanisme de fundarisire i de virare Instalaia trebuie sa ndeplineasc anumite cerine, cum ar fi: - s asigure manevrarea ancorelor fr nici un fel de dificultate - s permit fundarisirea i virarea ancorelor la momentul dorit - s permit abandonarea ancorelor i lanului n caz de nevoie - s realizeze o fixare sigur a captului lanului la bord Ancore ANCORA este o pies de oel forjat sau turnat, cu o form specific, cu braele capabile s se nfig n fundul mrii i s menin nava pe loc. Tipurile de ancore folosite n prezent la bordul navelor pot fi mprite n dou categorii: - ancore cu brae fixe - ancore cu brae mobile Fiecare din aceste tipuri de ancore poate fi mprit dup criteriul existenei traversei n: - ancore cu travers - ancore fr travers Din punct de vedere al rolului pe care l au la bord, ancorele se pot mpri n: - ancore principale (dispuse ntotdeauna la prova) - ancore secundare (dispuse la pupa) Ancore cu brae fixe Din categoria ancorelor cu brae fixe, n prezent se mai ntrebuineaz o ancor cu travers denumit ancor tip Amiralitate. Aceast ancor poate fi ntlnit la navele cu vele, la navele fluviale, la alupe i ambarcaiuni sau ca ancorot la navele mari. Ancora tip Amiralitate este o ancor tipic cu travers i se compune din urmtoarele elemente: - fusul - braele - palmele - inelul - traversa Fusul este o bar de oel cilindric (prismatic) terminat la partea superioar cu un ochi. Braele sunt dou bare fixe care se desfac la partea inferioar a fusului fcnd corp comun cu acesta. Locul unde se ncrucieaz pe fus se numete diamant (partea cea mai rezistent a ancorei).

Palmele sunt extremitile triunghiulare ale braelor. Ele se termin cu vrfuri ascuite care se numesc gheare. Inelul sau cheia de mpreunare, fixat n ochiul din captul fusului, servete pentru legarea lanului de ancor. Traversa este o bar de metal, cilindric, avnd diametrul corespunztor orificiului din fus. La mijlocul traversei exist un opritor i un cui spintecat legat cu un lnior care servete la fixarea traversei n locaul ei pe fus. Traversa are un capt ncovoiat pentru a se putea rabate i fixa de-a lungul fusului pentru poziia repaus. Modul de funcionare al ancorei tip Amiralitate este determinat de poziia traversei, perpendiculara pe planul braelor. In momentul fundarisirii, ancora cade pe verticala atingnd fundul cu unul din brae. Pe msura ce lanul se fileaz, ancora se aseaza cu braele pe fund in poziia orizontala cu fusul rezemat intr-un capt al traversei care se menine in poziia verticala. In acelai timp, datorita deplasrii navei sub aciunea vntului sau a curentului, lanul ncepe sa se ntind trgnd de inelul ancorei. Se formeaz astfel un cuplu de rsturnare determinat de fora cu care trage lanul de inel in jos si rezistenta pe care o opune captul traversei rezemat da fundul apei. Sub aciunea acestui cuplu, ancora se rstoarn, traversa devine orizontala, iar braele iau poziie verticala cu un bra, mai precis cu una din gheare rezemata pe fund. Continuarea traciunii lanului face ca fusul ancorei sa se deplaseze orizontal pe suprafaa fundului si gheara sa se nfig in materialul din care este format fundul. Principalul avantaj consta in faptul ca acest tip de ancora se nfige uor in solul fundului si tine bine nava. Dezavantajele constau in faptul ca ancora, avnd traversa si braele dispuse in plane perpendiculare, prezint greutati la manevra, din cauza gabaritului necesitnd instalaii speciale pentru ridicarea si punerea la post.

Ancore cu brae articulate Dintre ancorele de acest tip cea mai frecvent folosita la navele maritime moderne este ancora tip Hall. Aceasta este o ancora fara traversa alctuita din: inel fus doua brae articulate gheare contrabratele diamantul buloanele (uruburile) de mpreunare a fusului cu diamantul

Spre deosebire de ancorele cu brae fixe, la ancorele de tip Hall, braele se pot rabate intr-o parte si alta a fusului oscilnd cu un unghi de aproximativ 45 grade. Modul de funcionare al acestui tip de ancora este determinat de posibilitatea de oscilaie a

braelor.

Dup fundarisire, ancora cade pe fund lund o poziie orizontala. In momentul cnd lanul ncepe sa se ntind, trage de inelul ancorei ridicnd uor fusul, care se mica in articulaia de fixare in diamant, astfel ca braele raman in plan orizontal. Ancora este tarata pe fund in aceasta poziie pana cnd contrabratele ntmpina o rezistenta la ntlnirea primei denivelri. Din acest moment, asupra ancorei actioneaza doua forte: - una este traciunea lanului care tinde sa trag ancora dup el; - a doua este rezistenta opusa de sol care tinde sa mentina contrabratul in jos; Efectul aciunii acestor doua forte provoac deschiderea braelor pana la unghiul maxim de 45 grade si atunci ghearele se nfig in solul fundului. Avantajul principal al acestui tip de ancora l constituie faptul ca este foarte comoda la manevra fixndu-se foarte simplu la post. La fundarisire sau la virare se exclude posibilitatea ncolcirii lanului pe fus sau pe brae. Dezavantajul principal al ancorei tip Hall consta in faptul ca dup fundarisire trebuie tarata pe fund pana se agata si musca solul. Ancore de corp mort Ancorele de corp mort sunt ancore destinate pentru fixarea navelor far sau a altor instalaii plutitoare. Aceste ancore se folosesc pentru a fixa solid si pe timp ndelungat diferite mijloace plutitoare. Cel mai frecvent sunt folosite trei tipuri de ancora de corp mort si anume: - ancora de corp mort tip Amiralitate cu un singur bra si cu traversa fixa - ancora ciuperca - ancora urub

Lanuri Descrierea lanurilor Lanurile de ancora sunt destinate pentru asigurarea legturii dintre ancora si nava. Ele sunt confecionate din inele metalice de forma unei elipse numite zale. Zalele pot fi cu pod sau fara pod. Podul (denumit si punte) este o traversa metalica dispusa la mijlocul zalei impartind zaua in doua parti egale. Podul are rolul de a nu permite alungirea zalei la traciune, mrind in acest fel rezistenta lanului cu 20%. Lanul unei ancore se caracterizeaz prin calibru si prin lungime. Calibrul lanului de ancora este diametrul unei zale msurat in dreptul punii sau la mijlocul zalei daca lanul este format din zale fara pod. Calibrul se exprima in milimetrii. Lungimea lanului este impartita in chei de lan, o cheie de lan avnd lungimea de 25 metri. Prima cheie este fixata de ancora cu o cheie cu vrtej. Cheile de lan sunt unite printr-o za de mpreunare, mai solida si cu posibilitatea desfacerii, numita cheie Kenter.

Marcarea lanurilor de ancora Lanurile de ancora au un marcaj din fabricaie prin care se indica marca fabricii, anul fabricaiei, diametrul lanului. Din punct de vedere marinresc, intereseaz marcajul care se face la bord pentru a permite cunoaterea in orice moment a lungimii de lan aflata la apa. Pentru ca lungimea lanului de ancora care este lsat la apa sa poat fi complet cunoscuta, este necesara dimensionarea lanului. Acesta este impartit in chei de lan, care au fiecare o lungime de 25 metri. Delimitarea cheilor de lan se face cu ajutorul unor marcaje, in felul urmtor: - dup fiecare cheie apare o za mai groasa care este za de mpreunare. Acesta za este piturata in rou si corespunztor numrului cheii de lan se pitureaz in alb de o parte si alta a zalei de mpreunare o za cu un inel de tabla. Astfel, la prima cheie vom avea piturate zaua de mpreunare cu rou si de o parte si de alta a acesteia o za alba si un inel de tabla, la doua cheie, zaua de mpreunare roie si cate doua zale de o parte si de alta, pe fiecare un inel de tabla, etc. In general, o nava are intre 8 chei de lan la babord, echivalentul a 200 metri si 9 chei de lan la tribord, echivalentul a 225 metri. Intretinerea lanurilor In timpul exploatrii, lanul ancorei trebuie verificat sistematic pentru a exista sigurana ca zalele nu sunt crpate si podurile nu sunt slbite. Lanul de ancora nu trebuie folosit daca se constata zale crpate sau vreun pod slbit. ntotdeauna cnd nava este urcata pe doc, lanurile se scot din puuri, se ntind pe puntea docului, se curata de rugina si de vopseaua veche, dup care se pitureaz cu miniu de plumb si apoi se vopsete. Este necesar ca la fiecare virare lanul sa fie bine splat cu instalaii speciale de splare dispuse in nara ancorei. Echipament pentru ancoraj Echipamentul pentru ancoraj constituie partea componenta a instalaiei de ancorare care este destinata pentru fixarea, depozitarea si manevrarea ancorelor si lanului la bordul navei. Echipamentul pentru ancoraj este alctuit din: - nari - stope - boturi - postamentul ancorei - puul lanului Narile Narile sunt piese din fonta sau din hotel turnat avnd o forma tubulara cu seciune circulara sau ovala si terminate la capete cu cate o ntritura, una care se fixeaz in bordaj si alta in punte. Narile sunt dispuse in ambele borduri in aa fel nct sa permit trecerea libera a lanului si punerea la post a ancorelor fara traversa. Narile sunt astfel construite nct sa permit ancorei sa gliseze uor imediat ce lanul a fost eliberat, iar lanul sa treac fara efort. Stopele si boturile Pentru fiecare lan sau cablu de ancora sunt prevzute la bordul navei cate o stopa de punte care asigura la post sau fixeaz si oprete micarea lanului pe timpul manevrei de ancorare sau pe timpul lucrrilor la lan. Stopele de punte sunt dispuse pe traiectoria lanului de ancora, intre vinci si ancora (nara). Dup felul construciei exista doua tipuri principale de stope:

stope cu clcai, acionate cu o prghie stope cu urub, acionate cu ajutorul unui ax filetat

Pentru mrirea siguranei ancorajului si evitarea ca ntreg efortul cu care trage lanul ancorei sa se aplice in stopa, se boteaza lanurile ancorelor cu ajutorul unor boturi confecionate din lan sau din parma. De regula, botul este format dintr-o bucata de lan cu 5-6 zale, fixata cu un capt la un ochet sau o placa metalica in punte iar in celalalt capt se termina cu un cioc de papagal sau o gheara de drac, care se fixeaz de lanul ancorei si l blocheaz.

Postamentul ancorei In timpul marului ancorele sunt fixate la post, pe postament sau suspendate. Postamentul ancorelor de tip Hall se afla dispus in bordaj, la captul din prova al navei. Postamentul ancorelor tip Amiralitate este dispus pe punte si constituie o ntritura a punii pe care ancora se fixeaz la post in poziie orizontala si se amareaz. Punerea la post a ancorelor tip Amiralitate se face cu ajutorul unui grui rotativ, numit grui de capon, destinat ridicrii ancorei ieite la suprafaa, peste balustrada si instalarea la post pe punte. Puul lanului Este constituit din doua compartimente aflate sub teuga navei si unde se depoziteaz lanul ancorei cnd nu este folosit. Captul lanului se prinde la partea superioara a puului cu un cioc de papagal, folosit pentru detaarea completa a lanului in caz fortuit. Accesul in puul lanului se realizeaz prin forepeak.

Mecanisme de fundarisire si virare Pentru fundarisirea si virarea ancorelor principale, navele sunt prevzute cu mecanisme de lansare si virare instalate pe punte la prova si care pot fi cu ax de rotire vertical cabestan si cu ax de rotire orizontal vinciuri. Aceste mecanisme de manevra pot fi manuale sau mecanice. Cabestanul este un mecanism de fora, care pe lng virarea lanului ancorei este destinat si la ntinderea parmelor de manevra. El este format dintr-un tambur care se rotete in jurul unui ax vertical. La partea superioara a tamburului sunt prevzute 5-6 locauri prismatice in care se introduc nite bare de lemn denumite manele, cu ajutorul crora se pune in micare cabestanul atunci cnd se lucreaz manual. La baza tamburului exista una sau doua piese mobile cu rol de opritor, care se numesc castaniete. Acestea permit rotirea tamburului fie intr-un sens, fie in ambele sensuri, in funcie de poziia in care sunt aezate. Toate cabestanele care sunt destinate pentru virarea ancorelor au in plus o piesa speciala, o coroana cu santuri de forma zalelor de lan, care se numete barbotina. Lanul ancorei se angreneaz perfect in locaurile barbotinei, astfel ca, in final lanul se mica in sensul in care se invarteste barbotina. Orice cabestan este dotat cu frna sau stea de cuplare, cu ajutorul creia se angreneaz sau se elibereaz barbotina. Cabestanele acionate mecanic sau hidraulic sunt ntotdeauna dublate de posibilitatea acionarii manuale. Vinciul este un mecanism de fora cu aceiai destinaie ca si cabestanul, cu singura deosebire ca

din construcie este prevzut cu tamburi si barbotine care se rotesc in jurul unui ax orizontal.

Funcionarea instalaiei de ancorare

Fundarisirea ancorei Pe navele mari, instalaia de ancorare se afla in grija sefului de echipaj. nainte de ancorare sau virare seful de echipaj este obligat: - sa pun in funciune cabestanul (vinciul) - sa verifice funcionarea acestuia fara sarcina - sa verifice daca functioneaza ungerea - sa verifice funcionarea cuplrii si decuplrii barbotinei Desfasurarea operaiunii de ancorare se desfasoara dup urmtorii pai: - nava este stopata - la comanda FUNDA se slabeste frna vinciului iar ancora pleac datorita greutatii - cu ajutorul motorului nava se deplaseaz puin napoi, ancora se taraste pe fundul apei pana se fixeaz - se da drumul la lan cat este nevoie (de trei ori adncimea apei), lanul se ntinde pe fund - se strnge frna, se fixeaz lanul cu stopa, se pune botul sau gheara de drac, dar in general se las fara pentru o eventuala manevra a lanului. La alegerea locului de ancoraj trebuie avut ntotdeauna in vedere asigurarea spaiului de sigurana reprezentnd lungimea navei + lungimea lanului din apa + factor de sigurana de cel puin 2 cabluri (2 x 185,2 m) cnd este posibil. Comunicarea prova comanda la fundarisirea ancorei Ofierul de la prova comunica: DREAPTA / STANGA GATA DE FUNDA FUNDA DREAPTA / STANGA se da drumul la lan Ofierul de la prova comunica in permanenta numrul cheilor si poziia lanului: O / DOUA / TREI / ETC CHEI LA APA / NARA / PE VINCI cu staia de manevra sau clopotul (o btaie de clopot pentru fiecare cheie din apa). LANTUL LA PIC LANTUL INTINDE INAINTE LANTUL INTINDE INAPOI LANTUL INTINDE LA TRAVERS LANTUL FORTEAZA ANCORA GRAPEAZA LANTUL CADE IN BANDA

Virarea ancorei nainte de virarea ancorei se fac de asemenea o serie de pregtiri care constau in: punerea in funciune si verificarea vinciului sau cabestanului aezarea lanului pe barbotina (garnisirea lanului) punerea in funciune a instalaiei de apa sub presiune pentru splarea lanului si ancorei de nmol

Comunicarea prova comanda la virarea ancorei Cnd operaiunea de virare este pregtita ofierul comunica: DREAPTA / STANGA GATA DE VIRA Pe timpul virrii se comunica numrul cheilor: CINCI CHEI PE VINCI / PATRU CHEI PE VINCI / ETC ANCORA S-A SMULS ANCORA LA SUPRAFATA ANCORA LA POST DE MARE Manevra ancoroatelor In afara ancorelor principale care se manevreaz, marea majoritate a navelor dispun de ancore secundare sau ancore de curent, care se numesc ancoroate si care sunt dispuse la pupa navei. In funcie de mrimea navei ca ancora de la pupa poate fi folosita o ancora tip Hall, iar navele mai mici o ancora tip Amiralitate. Unele nave au prevzute din dotare o instalaie de ancorare pentru ancora de la pupa. In acest caz instalaia de ancorare de la pupa se actioneaza in mod similar cu cea de la prova.

LABORATOR 11
INSTALAIA DE GUVERNARE Generaliti Pentru efectuarea navigaiei n condiii de siguran, nava trebuie s fie manevrabil i s aib o bun stabilitate de drum. MANEVRABILITATEA este proprietatea navei n micare de a efectua schimbri rapide de direcie cu ajutorul instalaiei de guvernare. STABILITATEA DE DRUM este proprietatea navei n micare de a se menine timp ndelungat pe o anumit direcie. GUVERNAREA este calitatea navei de a se deplasa pe o anumit traiectorie (dreapt, curb) impus. Guvernarea navei depinde de o serie de factori cum sunt: - mijloacele de guvernare folosite

formele geometrice ale carenei (zona pupa) rapoartele ntre dimensiunile principale (LCWL / B i B / T) numrul, poziia i sensul de rotaie a propulsorului condiiile hidro-meteorologice n care se navig (ap, aer, vnt, valuri)

Fiecare nav, cu excepia barjelor purtate, trebuie s aib o instalaie de guvernare robust i sigur, care s asigure manevrabilitatea i stabilitatea de drum. Asemenea instalaii pot fi: crm cu profil hidrodinamic, instalaie cu ajutaje orientabile i alte instalaii aprobate de ctre Registrul Naval Romn. Instalaia principal de guvernare trebuie s asigure manevra de trecere a crmei sau a ajutajului orientabil, complet imerse de la 350 dintr-un bord la 350 n cellalt bord, cu nava la pescaj maxim i la viteza maxim de serviciu. n aceleai condiii trebuie s se asigure manevra de trecere a crmei sau a ajutajului orientabil, complet imerse, de la 350 dintr-un bord la 350 n cellalt bord ntr-un timp care s nu depeasc 28 secunde. Instalaia auxiliar de guvernare trebuie s asigure manevra de trecere a crmei sau a ajutajului orientabil, complet imerse de la 150 ntr-un bord la 150 n cellalt bord ntr-un timp care s nu depeasc 60 secunde cu nava la pescajul maxim i la viteza de mar maxim de serviciu sau la viteza de 7 Nd, n funcie de valoarea care este mai mare. La petroliere, nave pentru gaze lichefiate, navele pentru produse chimice i navele combinate care au un tonaj brut (TRB) de 10.000 i mai mult, precum i celelalte nave care au un TRB de 70.000 i mai mult, instalaia principal de guvernare trebuie s cuprind dou sau mai multe agregate de for, identice. n cazul acestor nave, instalaia de guvernare va fi astfel conceput nct, n cazul pierderii capacitii de guvernare datorit unei defeciuni tehnice unice n oricare parte a uneia din instalaiile de for ale instalaiei principale de guvernare, cu excepia echei, sectorului sau altor organe care servesc aceluiai scop, sau a zonei de prindere a acionrii crmei, capacitatea de guvernare s poat fi restabilit n cel mult 45 secunde de la ieirea din funciune a uneia din instalaiile de for. Dac acionrile instalaiei principale i auxiliare de guvernare se afl ntr-un compartiment situat n ntregime sau parial mai jos de cea mai nalt linie de plutire de maxim ncrcare, atunci trebuie s se prevad o acionare de avarie amplasat deasupra punilor pereilor etani. Acionarea de avarie trebuie s asigure manevra de trecere a crmei sau ajutajului orientabil, complet imerse, dintr-un bord n altul, la viteza de mar nainte de cel puin 4 noduri. Lng fiecare post de comand de la distan a acionrilor instalaiei principale i auxiliare de guvernare, precum i n compartimentul crmei, trebuie s existe indicatoare pentru poziia crmei sau ajutajului orientabil. Diferena dintre poziia indicat i cea real nu trebuie s fie mai mare de: 10 la poziia crmei sau ajutajului orientabil n planul diametral sau ntr-un plan paralel cu acesta 1,50 - la poziia crmei sau ajutajului orientabil la unghiuri de 00-50 2,50 la poziia crmei sau ajutajului orientabil la unghiuri de 50-350 Indicarea poziiei crmei sau ajutajului orientabil trebuie s fie independent de postul de comand a acionrii instalaiei de guvernare. Prile componente ale instalaiei de guvernare Instalaia de guvernare este compus din: crma sistem de transmisie servomotor timona Timona este o roat din lemn sau din metal prevzut cu cavile, cu ajutorul crora se manevreaz. La navele mari, prevzute cu pilot automat, pot fi nlocuite cu o manet. Sistemul de transmisie la servomotor poate fi mecanic, hidraulic sau electric. Acesta face legtura dintre servomotor i comand (timona).

Servomotoarele sunt instalate la pupa navei, uneori n compartimentul maini sau separat. De obicei navele mari au dou servomotoare care pot lucra independent. Micarea servomotorului se transmit la eche, care este aezat n acelai plan cu crma sau perpendicular pe ea. Troele la acest dispozitiv, troele pleac de la un tambur cte una din fiecare bord, pn la eche, unde se leag la un inel. n drum ctre tambur i eche, troele sunt cluzite prin raiuri de metal. Lungimea troelor fiind constant pentru ca i tensiunea s fie constant, suma distanelor de la raiuri la captul echei trebuie s fie constant, deci capul echei ar trebui s descrie o elips. Aceast condiie nu o poate ndeplini dispozitivul dect n cazul cnd s-ar consimii la o nclinare exagerat a troelor n raport cu echea, iar elipsa descris ar fi foarte turtit. Lanul GALL este asemntor cu troele, dar micarea servomotorului se transmite unui lan GALL care mic cruciorul mobil. Tije micarea servomotorului se transmite prin 2 tije cu capetele fixate la eche. Celelalte capete sunt legate printr-o travers paralel cu echea, care primete micarea servomotorului. Sistemul HARDFIELD este asemntor cu cel precedent, dar micarea servomotorului se transmite printr-un urub fr sfrit unei roi dinate pe al crui ax se gsete o alt roat dinat excentric, care se angreneaz cu un sector de raz variabil (dinat). Raza roii excentrice i a sectorului sistemului este calculat astfel ca braul de prghie care acioneaz echea s coincid cu unghiul de crm. Axiometrele aparate aezate n timonerie i care indic unghiul de crm i corespunde cu indicatorul din camera crmei. Crma piesa de baz a instalaiei de guvernare, dispus la pupa i cu ajutorul creia se realizeaz efectiv meninerea sau schimbarea direciei de deplasare a navei. Mijloace de guvernare a) Principale: sunt obligatorii pentru toate tipurile de nave 1) Instalaii principale de crm:

2) Instalaii principale cu crm-propulsor (de propulsie orientabil):

b) Auxiliare: aciunea lor este independent de funcionarea propulsoarelor propriu-zise; sunt utilizate la nave cu viteze mici sau nule. 1) Instalaii auxiliare din crme active de regul aceste instalaii sunt cu elice n duz; sunt acionate electric sau electro-hidraulic. 2) Instalaii auxiliare de crm-propulsor: - tunele hidrodinamice transversale (aici se produc jeturi de ap prin funcionarea unor elice cu pale (fixe sau orientabile), pompe cu palei, pompe centrifuge; - coloane rotitoare cu elice - propulsoare cu aripioare (VOITH SCHNEIDER) Observaie: Instalaiile principale i auxiliare de crm-propulsor mpreun cu instalaiile auxiliare din crmele active, sunt denumite MIJLOACE DE GUVERNARE ACTIV. Crma

Definiie: Apendicele amplasat n jetul de ap al propulsorului sau n siajul carenei, avnd forma de arip profilat sau neprofilat hidro-dinamic, cu posibiliti de rotire n jurul unei axe verticale i care asigur guvernarea navei se numete CRM.

Pana crmei Elicea

Axul crmei Prile componente ale crmei sunt: pana sau safranul crmei i axul crmei. Pana este construit dintr-un cadru metalic mbrcat pe ambele pri cu tabl (partea din ap se numete safran) i creeaz fora hidrodinamic portant. Axul crmei organul de rotire al penei crmei i de transmitere a forei hidrodinamice portante asupra navei. Intr n corpul navei printr-un orificiu (prevzut cu sistem de etanare) numit etambreu i se continu n compartimentul crmei unde este fixat cu doua tije ce sunt acionate de servomotoare. Clasificarea crmelor I. Dup modul de asamblare a penei crmei: Crme simple

Ax crm Pana crmei (safran)

Sunt susinute de corpul navei att la partea superioar ct i la partea inferioar.

Elice

Crme semisuspendate i semicompensate se utilizeaz numai la navele maritime

Axul crmei

Elice (propulsor)

Pana crmei

Crme suspendate sunt susinute numai de ax (specific ambarcaiunilor de sport i de agrement i a navelor pe aripi portante)

Ax crm

Elice (propulsor)

Pana crmei II. Dup poziia axului fa de muchia de atac a penei Crme necompensate au axul amplasat n imediata apropiere a muchiei de atac

Ax crm

Ax crm

Pana crmei

Pana crmei

Crme compensate axul amplasat la 0,25 0,33 din lungimea penei

Ax crm Pana crmei Ax crm

Elice (propulsor)

Pana crmei

Crme semicompensate

Ax crm

Elice (propulsor)

Pana crmei

III.

Dup forma geometric a seciunii longitudinal verticale se deosebesc: Crme de form dreptunghiular:

ax pana

ax
Crme de form trapezoidal:

pana

Crme de alte forme geometrice

IV. Dup forma geometric a seciunii longitudinal orizontale a penei se deosebesc: Crme plate:

Ax crm Ax crm

Crme cu profil hidrodinamic: NACA NEJ TAGHI GO

Pana crm

n urma cercetrilor teoretice experimentale au aprut: crme profilate cu parte fix i parte mobil CRME SIMPLEX

Parte mobil

Parte fix

Partea fix este folosit ca punct terminus pentru arborii port-elice. sistem de mai multe crme acionate: - simultan (duble, triple) la remorchere, mpingtoare de puteri mici;

La acelai unghi Propulsor

SISTEM H IT ZLER a

La unghiuri diferite

90 grade

80 grade

Propulsor SISTEM ENKEL

75 grade

Crm cu volet ( se obine un unghi maxim de bandare de 800) cu volet extins

crma

volet extins

40 grade

40 grade

cu doi volei

c u lis

v o le t s u n t rig id iz a i n tre e i v o le t

Axul crmei de acest tip (cu volei) este format din doi arbori concentrici acionai independent: - arborele interior este solidar cu pana crmei propriu-zise; - arborele exterior este pus n legtur cu voletul printr-un mecanism cu culis (manivel, culis, bar);

a r b o r e e x te rio r m a n iv e l

c u lis

b a r

a r b o r e in te rio r

Mijloace de guvernare activ Definiie: Instalaia special, respectiv combinaia mai multor instalaii ntre ele sau cu propulsorul principal, capabil s creeze forele transversale necesare manevrrii eficiente a navei la

orice regim de vitez mrindu-i n felul acesta gradul de independen, se numete mijloc de guvernare activ. Mijloacele de guvernare activ cuprind: instalaiile principale de crm-propulsor (de propulsie orientabil): - elice n duze orientabile (acionate simultan sau independent) - coloanele rotitoare cu elice - propulsoarele cu aripioare instalaiile auxiliare de crm-propulsor: - tunele hidrodinamice transversale - coloanele rotitoare cu elice - coloanele telescopice cu elice - propulsoarele cu aripioare instalaiile de crme active Instalaiile principale de crm-propulsor cu elice n duze orientabile independente Asigur o bun manevrabilitate a navei au o larg rspndire la navele de transport fluviale i la remorcherele propulsate prin elice cu pale orientabile. Duzele orientabile independente se prevd la navele care au cel puin dou linii de axe i sunt acionate de mecanisme separate.

n primele 2 cazuri FTd= FBd, nava se mic pe loc. n cazul al 3-lea vectorii fore de mpingere dezvoltate de instalaiile principale de crm propulsor sunt de direcii, sensuri i mrimi diferite. Din compunerea lor rezulta F care determin deplasarea longitudinal dar i rotirea navei. Instalaii auxiliare de crm-propulsor cu tunele hidrodinamice transversale

Aceste instalaii sunt construcii complexe ce se recomand a fi amplasate n cazuri speciale la nave de stins incendiu, pasagere, remorchere. n principiu aceste instalaii presupun existena in CARENA navei a unor canale transversale spre extremitile prova i pupa, deschise n borduri prin care se pun n micare JETURI de ap sub presiune. Forele de mpingere dezvoltate de aceste jeturi de ap sunt de regul perpendiculare pe planul diametral. La fore egale i de sens contrar giraia se face pe loc. Tipuri de instalaii auxiliare de crm-propulsor cu tunel:

Instalaii auxiliare de crm-propulsor cu coloane rotitoare i telescopice cu elice Se utilizeaz la navele de vitez mic i crora li se impun condiii de manevrabilitate deosebit (macarale plutitoare, bacuri, remorchere de port, nave de stins incendii, pasagere). Ele pot funciona ca propulsoare principale sau auxiliare.

Motor acionare coloan rotitoare

Motor de acionare a elicei

Coloan rotitoare

Elice (liber sau n duz)

Avantaje: -

instalaiile cu coloane rotitoare au o eficien sporit (elicea se rotete la orice unghi n plan orizontal) fa de instalaiile cu elice n duze orientabile

Dezavantaje: -

construcie complex i pre de cost ridicat slab protecie la aciuni mecanice rezisten redus la coroziune sporirea rezistenei la naintare a navei

Prin crearea instalaiilor cu crm-propulsor cu coloane TELESCOPICE cu elice, unele dezavantaje menionate mai nainte au fost eliminate, cum ar fi rezistena la naintare.

Pe timpul navigaiei n mare deschis, elicea este retras ntr-o ni n corpul navei. Instalaii de crme active

Instalaiile cu crme active se folosesc din 1960. Antrenarea elicei se face cu un motor electric (sau hidraulic) amplasat n pana crmei care, din acest motiv, are profilul hidrodinamic modificat. De regul, elicea crmei se rotete n sens invers propulsorului. Pe timpul manevrei n acvatoriile limitate (cu viteze mici sau chiar nule), giraia navei este

realizat prin mpingerea crmei active. Unghiul de band al crmei este i de 900. Dezavantaje: pe timpul marului elicea crmei lucreaz n regim de turbin (crete rezistena la naintare a navei, uzura prematur a acestei elice).

Transmisiile de la servomotor la axul crmei Troe Tambur

Rai

Tro

Eche Crucior mobil

Lanul Gall - asemntor cu primul caz, micarea se transmite printr-un lan la cruciorul mobil.

Tije Eche

Tij

Crma

Sistemul Hardfield - asemntor cu cazul tije, cu diferena ca micarea de la servomotor se transmite printr-un urub fr sfrit unei roi dinate pe al crui ax se gsete o alt roat dinat excentric.

De la servomotor Tij urub fr sfrit Roat dinat Roat dinat Ax Sector dinat Crm Eche

Sistemul urub fr sfrit Cadru fix

Ax

Eche urub sens dreapta Crm urub sens stnga Servomotor

INSTALAIA DE PROPULSIE . Generaliti Instalaia de propulsie este alctuit n principiu din urmtoarele elemente: 1. MAINI - PRINCIPALE 2. AUXILIARE

LINII DE ARBORI

3. PROPULSOARE

MAINI PRINCIPALE I AUXILIARE Maina reprezint instalaia ce produce energia mecanic necesar deplasrii navei. Dup instalaia de propulsie, maina naval sau instalaia de for a navei se clasific n: a) Instalaia de propulsie cu gaze: - motoare cu ardere intern - cu turbine cu gaze - combinate b) Instalaia de propulsie cu vapori: cu turbine cu maini alternative combinate cu turbine cu abur ce utilizeaz energia atomic Definiii i explicaii a) Maini auxiliare maini care asigur funcionarea mainilor principale, alimentarea navelor cu energie electric i alte feluri de energie, precum i funcionarea sistemelor i instalaiilor supuse supravegherii R.N.R.

b) Maini principale sunt mainile care antreneaz propulsoarele navei. c) Compartimentul maini ncpere n care se gsesc mainile principale, iar pe navele cu instalaie de propulsie electric i generatoarele principale.

d) Comand de la distan posibilitatea de a schimba de la distan turaia i sensul de rotaie, precum i pornirea i oprirea mainilor. e) Post de comand local locul prevzut cu organe de comand, aparate de msur i control, dac este necesar i mijloace de comunicaie destinate comenzii. Acest post este amplasat fie n apropierea mainii respective, fie este montat direct pe aceasta. Post de comand comun post utilat cu a.m.c., dispozitive de alarm n caz de avarii, cu mijloace de comunicaii n scopul comenzii concomitente a dou sau mai multe maini principale.

f)

g) Post de comand central post n care se afl dispozitivele de telecomand ale mainilor principale i auxiliare, ale elicelor cu pas reglabil, ale propulsoarelor cu palete (VOITH SCHNEIDER), precum i a.m.c., mijloacele de comunicaie i aparatura de semnalizare preventiv a avariilor. Puterea mainilor principale La navele flotei tehnice cu zon de navigaie nelimitat i zon de navigaie limitat 1, puterea mainilor principale trebuie s asigure navei o vitez de mar (economic) de cel puin 7 Nd. Pentru o bun manevrabilitate a navei, n condiii normale de exploatare, mainile principale trebuie s asigure posibilitatea marului NAPOI. Instalaia principal de propulsie trebuie s poat menine, n mar liber napoi, cel puin 70% din turaia de calcul la mar nainte pentru un interval de cel puin 30 minute.

La instalaiile principale de propulsie cu transmisii reversibile, elice cu pas reglabil sau la instalaiile electrice de propulsie, mersul napoi nu trebuie s duc la suprancrcarea mainilor principale.

Condiii de mediu pentru funcionare nclinri: band permanent (canarisire) n orice bord pn la 150; asiet de durat .. 50; ruliu +/- 22,50 cu perioada 7-9 secunde; tangaj . +/- 7,50 aer: compartimente nchise 00C - + 450C; ap: mediul de rcire ap de mare + 320C; compartimentul maini cu supraveghere continu: nivel zgomot maxim 90 dB; camer comand maini: nivel zgomot maxim 75 dB; ateliere: nivel zgomot maxim 85 dB; Dispozitive de comand Amplasarea dispozitivelor de pornire i inversare a sensului de mar trebuie s asigure posibilitatea pornirii i inversrii fiecrei maini de ctre un singur om. Sensul de deplasare a manetelor i a roilor de comand trebuie s fie marcat prin sgei i inscripii indicatoare. Telegraful din compartimentul maini trebuie s fie prevzut cu sistem de blocare pentru a se exclude posibilitatea funcionrii n sens diferit de cel prescris. Posturi de comand La instalaiile constnd din dou sau mai multe maini principale care acioneaz aceeai linie de arbori, trebuie s se prevad un post de comand comun. Telecomanda mainilor principale i a propulsoarelor trebuie efectuat numai de la un singur post de comand. Telecomanda mainilor principale de la COMANDA DE NAVIGAIE trebuie s fie realizat, de regul, printr-un singur element de comand (prghie, roat, maneta telegrafului). Postul central de comand i posturile locale de comand ale mainilor principale trebuie s fie echipate cu un indicator care s arate regimul de lucru al mainilor principale cerut de la puntea de comand. Mijloace de comunicaie ntre postul de comand situat pe puntea de comand i posturile din compartimentul maini de unde se efectueaz de obicei comanda mainilor principale, trebuie s se prevad dou mijloace de comunicaie independente: - unul dintre aceste mijloace de comunicaie trebuie s fie telegraful de maini, iar al doilea este asigurat de ctre o instalaie de convorbiri interioare. La montarea aparatelor de convorbire, vor fi luate toate msurile pentru asigurarea unei audiii bune n timpul funcionrii mainilor.

Temperaturi: Zgomot: -

LABORATOR 13, 14

INSTALAIA DE NCRCARE / DESCRCARE Pentru efectuarea operaiunilor de ncrcare-descrcare a mrfurilor, navele de transport sunt dotate cu o instalaie de manipulare a greutilor, de construcie special, adaptat i proiectat n raport cu destinaia navei, numit instalaie de ncrcare-descrcare. Aceste instalaii ofer navei posibilitatea manipulrii mrfurilor independent de instalaiile portuare, asigurndu-i astfel operativitate n orice port de escal. Biga naval Procesul de manipulare a mrfurilor generale la ncrcarea navei comport o serie de operaii caracteristice necesare: formarea coadei pe cheu sau n depozit, aducerea coadei sub crligul de ncrcare transport pe orizontal -, prinderea n crligul de ncrcare sarcina -, ridicarea coadei, transportul pe orizontal n crlig, de la cheu pn deasupra gurii de magazie, coborrea n magazie, desfacerea coadei din crlig, stivuirea mrfurilor pe locul destinat din magazie. Din operaiile amintite, ridicarea coadei, transportul pe orizontal n crlig pn deasupra gurii de magazie i coborrea n magazie se execut cu bigile navei. Bigile sunt dispuse la bord n imediata apropiere a hambarelor navei i pot lucra independent sau cuplate dou cte dou. Descrierea bigii navale Instalaia de ridicat biga naval se compune din 5 pri mari: coloana de ncrcare, biga propriuzis, palancul de sarcin, mecanismele de manevr i vinciurile de marf.

1.

Coloana de ncrcare: arbore metalic, tubular, pe care se articuleaz una sau mai multe bigi ale instalaiei de ncrcare. La navele mai vechi bigile se articulau chiar pe catargul navei. La navele moderne suportul de bigi are, de regul, forma unui portal, format din dou coloane unite printr-un pod. (vezi figura) Biga propriu-zis (boom, derrick): este un condru (tub) metalic fixat la captul inferior cu un pivot intr-un suport anume prevzut pe catargul suport sau pe coloana de bigi. Sistemul de articulaie al bigii la coloan trebuie s permit manevrarea simultan a bigii att n plan vertical ct i n plan orizontal. Captul superior al bigii este mobil i este prevzut cu armturi sub forma unor brri cu urechi pentru balansin, brae i palancul de sarcin. (vezi figura) Calitile de lucru ale unei bigi sunt exprimate prin urmtoarele elemente: lungimea bigii (tubul metalic) diametrul bigii SWL (safe working load) nscris pe partea inferioara a bigii (exemplu: 3-5 tone) btaia bigii sau raza de aciune, este distana msurat n plan orizontal, de la punctul de articulaie al bigii pe coloan pn la verticala palancului de sarcin. unghiul de nclinare al bigii, este unghiul msurat n plan vertical format de direcia bigii cu planul orizontal suprafaa de deservire a bigii, reprezint aria maxim ce poate fi acoperit de o big n funciune.

2.

Greementul (manevre curente) bigii este format dintr-o serie de manevre destinate s asigure manevra bigii n plan vertical sau orizontal i totodat s fixeze biga i s o susin n poziie de lucru. Aceste manevre curente sunt: - balansina (topping lift) ine captul ridicat al bigii. Balansina poate fi fix, dar de regul este mobil, construit dintr-un palanc cu macarale multiple. Ea este destinat s biga n plan vertical i s o fixeze n poziie de lucru la un unghi de nclinare stabilit. Captul trgtor al curentului palancului de balansin este dirijat de pasticile de ghidare i coboar de-a lungul coloanei pn la troliul balansinei. (vezi figura) - braele bigii numite gaiuri i contragaiuri (derricks guys), sunt manevre curente destinate orientrii bigii n plan orizontal i fixrii acesteia n poziie de lucru. Fiecare big poate fi manevrat de cte dou brae, un gai spre interiorul navei i un contragai spre exterior. La bigile grele, captul inferior al gaiului prevzut cu un palanc de manevr, palanc de gai, care uureaz manevrarea bigii prin multiplicarea forei. (vezi figura) - gai de distanare/american (midship guy) face legtura ntre capetele superioare ale bigilor. (vezi figura) 3. Palancul de sarcin (cargo whip/hook) este destinat manevrei greutilor. Macaraua superioar a palancului de sarcin se prinde de armtura captului superior al bigii. Captul trgtor al palancului de sarcin iese prin macaraua superioar sau prin cea inferioar, dup modul de funcionare al palancului, i este dirijat prin pasticile de ghidare la tamburul vinciului de marf. Sub macaraua inferioar a palancului de sarcin se aga prinde crligul de sarcin sau ganciul bigii. Srma ce particip se numete srma de ncrcare. (vezi figura) ( Palanc = corp/dou plci laterale/lemn, rai(rol de tabl), zbir (sistem) de fixare). (Macara = scripete complex)

4.

Mecanismele de manevr sunt constituite din troliile balansinelor i vinciurilor de marf, destinate a manevra curenii trgtori ai palancurilor balansinei, gaiurilor i palancului de sarcin. Troliile balansinelor sunt instalate la baza coloanelor de susinere a bigilor i pot fi acionate independent sau de ctre vinciurile de marf prin intermediul unui cablu de transmisie. Sunt prevzute dispozitive cu clichet pentru evitarea desfurrii cablului n cazul decuplrii vinciului sau deconectarea curentului electric. Pe tamburul troliului, captul trgtor al balansinei trebuie s aib nfurate minimum 3 spire de cablu n poziie de lucru, la unghiul maxim de nclinare. Vinciurile de marf pot fi acionate cu abur, electric sau hidraulic i au rolul de a manevra palancul de sarcin prin intermediul captului trgtor nfurat pe tamburul vinciului. Vinciul de marf are i tambur pentru parme la fiecare capt al axului pentru diferite manevre la bord, inclusiv pentru manevrarea navei. Vinciurile electrice au frn de mn sau de picior, folosite mai ales pentru reglarea vitezei de ridicare sau de coborre a greutilor i pentru stopare. De asemenea, aceste vinciuri dispun de o frn automat pentru oprirea manevrei n cazul ntreruperii curentului din cauza unei defeciuni. Utilizarea bigii Folosirea unei singure bigi (single boom):

5.

biga se fixeaz la unghiul dorit cu ajutorul balansinei i n plan orizontal cu ajutorul gaiurilor i n exteriorul navei deasupra cheiului la ncrcare; dup coarea (prinderea) greutii (coadei de marf) aceasta se ridic (vira) cu srma de ncrcare la o nlime deasupra copastiei i se manevreaz biga n plan orizontal cu gaiurile (acionate manual sau cu vinciuri). Cnd coada a ajuns la verticala locului de ncrcare se fixeaz gaiurile i se las (maina) srma de ncrcare;

avantaj: se poate folosi biga la swl maxim; dezavantaj: folosire greoaie i timp mrit de ncrcare;

Folosirea a doua bigi cuplate sau bigi n telefon (union purchase): prin folosirea unei bigi deasupra magaziei de operat i una scoas nafara bordului aa nct s poat prinde n crlig coada de marf (vezi figura); bigile se fixeaz n poziia respectiv, n borduri cu contragaiurilor i una de alta la captul superior prin gaiul de distanare (americanul), srmele de ncrcare se cupleaz mpreun la un singur crlig printr-o pies triunghiular; la ncrcare: biga exterioar dup prinderea coadei, vireaz srma de ncrcare i ridic coada, cnd nlimea este mai mare dect cea a bordului ncepe virarea srmei de la biga de magazie, cea exterioar filnd la cerere, cnd coada a ajuns deasupra magaziei biga de magazie preia ntreaga greutate i fileaz srma de ncrcare, cea exterioar filnd la cerere; la descrcare aceiai operaiune, dar invers (vezi figura); avantaj: funcionare rapid; dezavantaj: folosirea bigii la o capacitate mic de ridicare;

Macarale de bord Descrierea instalaiei Cranicul, ca instalaie de manipulare a mrfurilor la bord, a aprut din eforturile pentru a reduce durata de staionare a navei sub operaiuni in porturile de escal. Consolidarea macaralei pe poziia de montaj, se face cu ajutorul unui pivot cilindric care pleac de la nivelul punii superioare pn la puntea imediat urmtoare, inferioar. Coloana, postamentul i pivotul asigur macaralei principala baz de rezisten i stabilitate. Prile componente ale macaralelor de bord sunt (vezi figura): pivot cilindric, coloan, postament = piese de rezisten; braul cranicului (fle); roat dinat plus un mecanism de rotire cu roat dinat care asigur rotirea cranicului n plan orizontal; vinci de sarcin i vinci de balansin; post de conducere

Coloana, care are rolul de suport, este prevzut la partea superioar cu raiurile palancului de sarcin i de balansin. Att balansina ct i palancul de sarcin sunt deservite de vinciuri proprii, instalate pe macara i care asigur efectuarea celor dou micri, pe vertical i orizontal, ale braului, liber sau cu coada de marf. Cea de-a treia micare, rotirea macaralei, se asigur prin mecanismul special de rotire, roata dinat, montat solidar pe postamentul fix i rezistent la rotaie, roata pinion alergtoare i motorul. Postul de conducere al macaralei trebuie s asigure o bun vizibilitate. n raport de tipul navei, caracteristicile i dimensiunile gurilor de magazie, exist mai multe variante de instalare la bord a cranicelor: - macarale de bord fixe, instalate n plan diametral; - macarale de bord fixe, instalate in borduri; - macarale de bord mobile n semn longitudinal; - macarale de bord mobile n sens transversal;

Cranicele instalate n planul diametral al navei au greutate mai mic i cost mai redus. Au ns dezavantajul c asigurarea btii necesare pentru bord impune un bra lung. Instalarea macaralelor n borduri acoper n mai bun msur dezavantajul de mai sus, dar duce la mrirea numrului cranicelor, creterea costurilor, reducerea suprafeei libere pentru mrfuri pe punte, ct i a coeficientului de exploatare a instalaiei. De aceea sistemul se utilizeaz numai la navele mari de transport, la care prima variant nu asigur btaia. Sistemul cranicelor mobile n sens longitudinal prezint mari avantaje, deoarece asigur o zon uniform de operare de-a lungul navei i a crei lime este determinat de lungimea braului macaralei. Sistemul cranicelor mobile n sens transversal, instalate ntre gurile de magazii, a permis reducerea lungimii acestora ct i scurtarea braelor i micorarea greutii instalaiei. O asemenea macara poate opera la ambele magazii ntre care se instaleaz. Caracteristici de exploatare Viteza de deplasare a coadei de marf cu o macara de bord este aproximativ de dou ori mai mare dect n cazul bigii, la capacitatea maxim de ridicare. Schimbarea unghiului de nclinare i a btii se poate face cu o vitez de 20-30 metri/minut iar viteza de rotaie este de 1-1,5 rotaii/minut, depind net posibilitile tehnice ale bigilor. Capacitatea de ridicare a macaralelor de bord se nscrie n limitele bigilor uoare, deci 1-10 tone for. La macarale, coloana fiind mic, poziia balansinei nu admite lungirea peste anumite limite a braului i mai ales nu poate asigura rezistena la solicitrile greutilor mai mari (exemplu: capacitate de ridicare 35 tone, 3 tone la unghi minim fa de orizontal i 5 tone la unghi maxim fa de orizontal). Suprafaa de deservire a macaralei este zona circular cu raza egal cu braul cranicului. n general, avantajele cranicelor fa de bigi sunt: posibiliti superioare de intervenie direct pe o suprafa mai mare i cu o precizie mai mare a manevrei; productivitate mare, n special la cele cu capacitate mare de ridicare i n cazul gurilor de magazii de dimensiuni mari; posibilitatea efecturii simultane a micrilor de coborre (ridicare), rotire i basculare; cmp de vedere larg n lipsa coloanei nalte i a manevrelor fixe i curente auxiliare; posibilitatea de a lucra cu graiferul la operarea mrfurilor n vrac;

Au ns dezavantaje importante, cum ar fi: capacitate de ridicare limitat i redus; greutate mare n raport cu capacitatea de ridicare; cost iniial mare; limita posibilitilor de lucru la unghiuri de nclinare a navei de 5 8 grade; sensibilitate mare a braului; necesit operator cu calificare; Macarale i palancuri La efectuarea oricror lucrri cu parme ridicare greutilor, legarea navei, urcarea i coborrea brcilor, manevra velelor, manevra pavilioanelor, etc mai sunt necesare i o serie de dispozitive auxiliare pentru fixarea capetelor unor parme, pentru schimbarea direciei de acionare a unei parme, pentru multiplicarea forei de traciune.

Toate mecanismele i dispozitivele auxiliare folosite n marin pentru efectuarea unor lucrri cu parme intr n categoria macarale, palancuri i accesorii. Macarale Macaralele sunt mecanisme simple, de genul scripeilor. Se folosesc n marin pentru ridicarea unor greuti sau pentru schimbarea direciei de traciune a unei parme. Indiferent de materialul din care este construit o macara, este alctuit din trei pri principale: - corpul macaralei - raiul - sbirul Corpul macaralei este format din dou plci laterale ovale, numite fee i dou piese de lemn, numite tocuri, nchiznd cpna sus i jos. Cpna astfel format are n interior locaul pentru rai. Raiul este o rol care se nvrte liber n jurul unui ax (osie). Pe suprafaa periferic a raiului este practicat un canal, numit anul raiului, care permite aezarea unei parme da anumit grosime i rularea ei fr alunecare. Sbirul este o pies de susinere a macaralei. El poate fi metalic sau din parm vegetal, exterior sau interior i se termin cu o rodan, un ochi, o cheie sau un crlig.

Construcia macaralelor Macaralele se construiesc din lemn sau din metal. Cel mai bun lemn pentru confecionarea corpului macaralelor este lemnul de ulm. Raiul se prelucreaz din lemn foarte tare, tek sau gaiac i este prevzut la centru cu un orificiu prin care trece axul macaralei. Macaralele metalice se confecioneaz de regul din oel. Raiurile din oel sunt prevzute cu o buc de bronz. Axul macaralei (osia), n jurul creia se rotete raiul, este confecionat din oel, att la macaralele metalice ct i la cele din lemn. Axul are de regul, un capt ngropat pe una din feele cpnii, iar cellalt capt prevzut cu un orificiu pentru fixarea unui cui spintecat. Sbirul macaralei poate fi confecionat din parm vegetal sau metalic care la rndul su poate fi interior sau exterior. Clasificarea macaralelor Macaralele se clasific n primul rnd dup materialul de construcie, lemn sau metal. Cele dou tipuri i gsesc o larg ntrebuinare la bord. Macaralele metalice, fiind mai solide i mai durabile, sunt preferate n special pentru manevre de for. Dup numrul de raiuri, macaralele pot fi: simple duble triple Macaralele se mai pot clasifica dup grosimea raiului, dup diametrul i dup modul de suspensie, cu crlig, cheie, etc. Dimensiunile unei macarale trebuie, mai bine zis, sunt determinate de grosimea curentului care trece prin ea: - lungimea feei unei macarale trebuie s fie de trei ori circumferina curentului; - diametrul raiului unei macarale trebuie s fie de dou ori circumferina curentului. Exemplu: pentru un curent din parm vegetal cu circumferina de 75 mm este necesar o macara cu lungimea feei de 225 mm i cu un rai cu diametrul de 150 mm.

Dup forma cpni, macaralele se clasific n: macarale plrie, macarale vioar, macarale cu sart simplu i dublu, pastici. Dintre toate acestea, cea mai important este pastica. Aceasta este o macara cu una din fee mobil, pentru a permite introducerea n rai a dublinului unei parme. Pasticile au ntotdeauna un crlig cu n, ceea ce le permite s se roteasc i a lua orice orientare, pentru a cluzi curentul pe direcia dorit. Pasticile se folosesc ntotdeauna cnd este necesar a se schimba direcia de traciune, a unei parme aflate deja n aciune. Palancuri Palancurile sunt dispozitive alctuite din una sau mai multe macarale cu cte un rai sau mai multe raiuri prin care trece o parm denumit curent i care sunt destinate pentru multiplicarea forei sau modificarea direciei de acionare a acestora. Pentru a uura ridicarea greutilor, se distribuie fora pe mai muli cureni. Clasificarea palancurilor Palancurile se pot clasifica dup numrul i poziia macaralelor fixe sau mobile, n urmtoarele principale categorii: - mandar simplu - macara alunectoare - mandar dublu - palanc simplu - palanc dublu - caliorna Mandarul simplu format dintr-o singur macara fix prin care alunec un curent, folosit pentru schimbarea direciei de traciune i pentru ridicarea obiectelor uoare. Macara alunectoare format dintr-o macara simpl care alunec pe un curent. Este folosit de regul pentru dublarea forei de traciune a unei fungi. Mandarul dublu format din dou macarale, dintre care una fix i una mobil i un curent care are un capt fix i cellalt trgtor. Este folosit pentru ridicarea obiectelor (nu prea grele) i schimbarea direciei. Palanc simplu format din dou macarale, una simpl, alta dubl i un curent care are captul fixat de macaraua simpl (inferioar). Palanc dublu format din dou macarale duble, una fix i una mobil i un curent care are un capt fixat la macaraua superioar i cellalt capt este trgtor. Este folosit pentru ridicarea greutilor, efectuarea manevrelor curente, la instalaiile cu grui pentru ridicarea brcilor i scrilor, etc. Caliorna un palanc format din dou macarale triple (sau una tripl sau una dubl), din care una fix i alta mobil. Curentul caliornei are un capt fixat la macaraua inferioar (dac ambele sunt triple) i al doilea capt este trgtor. Folosit ca pri componente n instalaiile de ridicare ale navei (bigi, gruie, etc). Palancurile mecanice sau difereniale, sunt dispozitive de ridicat care se folosesc la bord, n special n compartimentul maini, cnd se execut lucrri la agregate i instalaii. Palancurile mecanice au calitatea c nu se fixeaz atunci cnd se las trgtorul liber, greutatea rmnnd la nlimea la care a fost ridicat. Ele sunt alctuite din lanuri simple i macarale metalice cu roi dinate sau cu urub fr sfrit i clinchet cu arc. Fac economie de for de traciune i pot fi folosite n locuri foarte nguste, ncperi foarte puin spaioase. Condiii de echilibru ale palancurilor Macaralele fixe sunt cele care au sbirul sau crligul legat la punct fix. Ele contribuie la schimbarea direciei curentului fr s modifice fora de traciune. O macara fix este n echilibru atunci cnd greutatea P, legat la un capt al curentului este egal cu fora F, aplicat la captul trgtor:

P=F Cnd sistemul este n micare, curentul de o parte i de alta a macaralei are aceeai vitez de deplasare: VF = VP Macaralele mobile sunt cele care au un capt al curentului (care trece prin raiul macaralei) fix, iar cellalt capt trgtor. Macaraua se poate deplasa cu totul ridicnd greutatea pe care o aga de crlig sau la sbir. Astfel, macaraua mobil (i totodat cu ea greutatea P agat de crlig) este susinut de doi cureni (captul fix i captul trgtor), fiecare din ei suportnd n mod egal greutatea P. deci, n poziia de echilibru, fora aplicat pe captul trgtor F va fi egal cu jumtate din greutatea P. n schimb, viteza curentului va fi de dou ori mai mare dect viteza de ridicare a greutii: F P/2 VF = 2VP

n cazul palancurilor, macaraua mobil este susinut de n cureni care trec prin raiurile sale (macaraua dubl sau tripl). Fiecare curent particip n mod egal la susinerea greutii P. deci, fiecare va suporta o greutate egal cu P/n. Aceasta nseamn c i captul trgtor va suporta o greutate. Deci condiia de echilibru a palancului este: F = P/n unde: F fora cu care se acioneaz P greutatea agat de crligul palancului n numrul de cureni ai macaralei mobile Raportul dintre viteza curentului i viteza de ridicare a macaralei este: VF = nVP n concluzie, macaraua mobil a palancurilor determin un ctig de for, creia i corespunde o pierdere de vitez. Palancurile pot fi folosite i n serie, n acest caz, se folosete capacitatea de multiplicare a dou macarale mobile, cu m, respectiv n brae (cureni) de susinere. n acest caz, fora necesar pentru ridicarea greutii P va fi: F = P/mn iar viteza de deplasare a curentului trgtor va fi: VF = mnVP Calculul mandarelor i palancurilor Ridicarea i manevrarea greutilor la bord se execut cu respectarea normelor de protecie a muncii, pentru a evita orice accident posibil. n cazul folosirii palancurilor, parmele utilizate drept cureni, trebuie s aib dimensiuni corespunztoare raiurilor. Pentru manevrarea greutilor, trebuie s cunoatem cu exactitate: - ce greutate poate ridica un anumit mandar, palanc sau caliorn - cu ce for poate fi acionat

n calculul forei necesare unui palanc, pentru acionarea lui, se ia n considerare rezistena opus parmei datorit frecrii i rigiditii ei. Ea reprezint de regul 10% din rezistena total opus de greutatea ce se manevreaz. Valorile cutate se obin folosind una din formulele: - pentru cazul cnd curentul trgtor iese din macaraua fix: F = (1 + 0,1n)P / n - pentru cazul cnd curentul trgtor iese din macaraua mobil: F = (1 + 0,1n)P / n + 1 unde: F fora necesar la captul trgtor P greutatea corpului n numrul raiurilor din palanc Fora F reprezint fora maxim la care trebuie s reziste parma. Determinarea circumferinei curentului capabil s reziste la fora calculat se ia din tabele. Dac, avnd palancul, cunoscnd sarcina de siguran a curentului F de circumferin dat se care greutatea maxim ce se poate ridica, folosim una din formulele: P = n x F / 1 + 0,1n sau F = (n + 1)F / 1 + 0,1n n funcie de locul pe unde iese curentul trgtor. n activitatea practic, este necesar de reinut c prin folosirea mandarelor i palancurilor de diferite tipuri, se obin una din urmtoarele situaii de amplificare a forei: - mandar simplu schimb doar direcia - mandar dublu mrete de dou ori - palanc simplu mrete de trei sau patru ori - palanc dublu mrete de patru sau cinci ori - caliorna mrete de cinci sau ase ori Pentru calculul tensiunilor pe curenii palancurilor se folosete una din formulele: F = Q + nCf / m sau F = Q(1 + n/5.10) / m unde: F fora de traciune pe captul trgtor sau tensiunea pe fiecare curent al palancului Cf coeficient de frecare Cf = Q ( 1/5 .. 1/10) n numrul total al raiurilor macaralelor palancului m numrul curenilor care leag ntre ele macaralele palancului Pentru cabluri metalice se folosesc formulele: Rr = 2C2 / 625 unde:

Rr rezistena la rupere C circumferina parmei n mm RS = Rr / CS unde: RS rezistena de siguran CS coeficient de siguran