Sunteți pe pagina 1din 3

Articolul prezinta tehnologia de realizare fotografica si serigrafica pentru a putea realiza cablaje imprimate acasa sau intr-un mic

atelier.
Este descrisa inclusiv metoda de fabricare a sitelor serigrafice si contine detalii pentru fabricarea acasa inclusiv a fotorezist-ului. Materialele folosite la
fabricarea fotorezist-ului nu sunt foarte uzuale insa sunt oferite posibile optiuni pentru achizitionare. In plus este descrisa metoda de realizare a PCB urilor
folosind spra-ul P!"I#I$ %& de la '!(#A'# C)EMIE.
METODA 1 FOLOSIND FOTOREZIST "FABRICAT ACASA"
1. FOTOREZIST NEGATIV
In conditii *domestice* se poate prepara o reteta de fotorezist negativ+
- se amesteca ,& g alcool polivinilic in -& ml apa si se lasa la dizolvat %. de ore/
- in %& ml apa se dizolva %0.... . g bicromat de amoniu0 de sodiu sau de potasiu 1cantitatea trebuie determinata e2perimental0 in functie de tipul de bicromat
folosit3/
- dupa %. de ore0 cu o bagheta de plastic sau de sticla0 se amesteca usor cele doua solutii intr-un vas pus in alt vas cu apa0 la o temperatura ma2ima de 4&-5&
grade Celsius/ operatia trebuie facuta intr-unloc ferit de lumina solara.
2. PROCURAREA SUBSTANTELOR
- alcoolul polivinilic 1AP$0 cunoscut si sub denumirea de M!$I!63 se poate procura fie de la intreprinderile care produc aracet0 fie de la depozitele de
materiale chimice0 fie de la tipografiile care inca mai folosesc tehnica zencografica0 fie0 in sfarsit0 ori de la atelierele care lucreaza cu rasini
poliesterice7epo2idice0 ori de la magazinele care vand substante pentru prelucrarea firelor de sticla0 AP$-ul fiind solutia de demulare a pieselor din rasini
armate0 de matrite. In situatie e2trema0 AP$-ul poate fi inlocuit cu gelatina alimentara sub forma de foi sau cu clei de tamplarie 1cel sub forma de tablete0
nu granule83.
- bicromatul de amoniu0 sodiu sau potasiu se poate procura din farmacii sau de la aceleasi depozite sau tipografii mentionate anterior.
3. SENSIBILIZAREA PLACII
- cand amestecul are o vascozitate suficient de scazuta0 se toarna cateva picaturi pe fata cu cupru a placii virgine 1sablata si degresata anterior3/
- se centrifugheaza la o turatie de cca. 9&-.: rot7sec0 in functie de dimensiunile placii. In lipsa unei centrifuge0 se intinde fotorezistul pe intreaga suprafata0
apoi se pune in pozitie verticala dasupra unui servetel de hartie pentru eliminarea surplusului de fotorezist/
- se lasa placa astfel pregatita sa se evapore apa din substante0 intr-un loc ferit de praf /i la o temperatura de %&-.& grade Celsius/ pentru grabirea evaporarii
se poate folosi radiatia termica a becului unei veioze cu bec de %:-.&;0 aplicata pe partea fara fotorezist.
- dupa evaporarea apei 1cand0 atingand cu dosul palmei placa pe fata cu fotorezist acesta nu mai este lipicios30 se efectueaza copierea prin contact a imaginii
cablajului de pe un film negativ obtinut cu imaginea inversa. Contactul intre placa fotosensibilizata si film trebuie sa fie cat mai perfect0 cu filmul aplicat cu
stratul fotosensibil - daca este obtinut tot prin metode foto - sau cu fata cu tus - daca este obtinut cu ajutorul unei imprimante0 in contact cu stratul
fotosensibil al placii. Pentru aceasta este recomandata o rama de copiat cu gam din material plastic transparent 1polistiren0 ple2iglass0 stiple2 etc.3 sau din
sticla 1ma20 % mm grosime3.
4. EXPUNEREA CU RADIATII ULTRAVIOLETE
- deasupra ramei de copiat se instaleaza o sursa de radiatii <$/
- in functie de puterea sursei0 de sensibilizatorul 1bicromatul3 folosit si de inaltimea la care este instalata sursa0 e2punerea dureaza intre 9.... minute si -...,%
minute.
5. SURSA UV
"ursa <$ poate fi o baterie formata din %...4 tuburi *reci* de ....,% ; 1cele cu luminofor negru3 sau un tub de descarcare e2tras dintr-o lampa de -&... .&&
; folosita la iluminatul halelor industriale 1cele care emit lumina *alba*3. Avand in vedere costurile incomparabil mai scazute si eficienta mult superioara0
recomand folosirea duburilor de descarcare 1arzatoarelor3. pentru aceasta+
- se procura 1de la magazinele electrice3 o lampa cu vapori de mercur de -&... .&&;0 dulia si bobina de balast corespunzatoare/
- se sparge cu grija balonul cu luminofor/
- se realizeaza un circuit serie steker - balast - dulie - intrerupator - steker acordand atentie izolarii elementelor metalice e2terioare/
- avand in vedere ca lampile pot fi cu alimentare prin balast sau directa0 in cazul in care se procura una din ultima categorie0 dupa spargerea balonului0 este
necesara eliminarea rezistentei de limitare aflata in interior si inlocuirea ei cu un simplu fir din sarma de cupru de ,...,0: mm/
- daca e2ista posibilitatea0 este bine ca la 9.... cm in spatele tubului sa se dispuna un reflector fie din tabla de crom sau tabla cromata0 nichelata sau din
aluminiu lustruit0 fie in cel mai rau caz dintr-o oglinda din sticla.
- o solutie eleganta care poate fi aplicata de cei care au indemanarea necesara consta in separarea *arzatorului* de suportul sau metalic si montarea cu
ajutorul unor coliere metalice pe o placuta din material termorezistent 1azbest sau =lingherit30 impreuna cu rezistenta de limitare a curentului de amorsare0
e2istenta intre electrozii alaturati ai tubului. Intregul ansamblu poate fi apoi instalat in fata refelctorului.
ATENTIE!
In timpul functionarii, temperatura arzatorului atinge valori apreciabile, care pot provoca incendii sau arsuri grave!
6. DEVELOPAREA
- dupa e2punere0 se pune placa cu fata tratata sub un jet de apa calduta 1ma2. .& grade3 si se urmareste aparitia traseelor 1se disting prin diferente de nuante
ale culorii cuprului3/
- se introduce placa0 cu stratul cu emulsie in sus0 intr-o baie de ma2. 9&...9: grade Celsoius cu cerneala pentru stilou/
- cu o mica bagheta din lemn se ridica periodic placa despupra cernelii pentru urmarirea stadiului de developare/
- daca se vad distinct traseele la culoarea cernelii si zonele de corodare la culoarea cuprului0 developarea se considera incheiata/
- daca raman usoare urme de fotorezist in zonele de corodare0 acestea se pot inlatura prin frecare usoara0 pe directii paralele cu traseele invecinate0 cu
ajutorul unui betisor cu vata 1cele pentru urechi sunt e2celente3 imbibat in baia cu cerneala0 pana cand zona ramane curata/
- cand toata placa a ajuns la stadiul dorit0 se spala din abundenta cu apa rece si se lasa cca. , minut in pozitie verticala0 pentru scuregerea apei.
7. FIXAREA
>i2area are ca scop intarirea emulsiei pe trasee0 astfel incat sa devina inactiva fata de agentul de corodare. ?rept fi2ator se foloseste o solutie de ma2. :@
anhidrida cromica0 procurabila de la aceleasi depozite de materiale chimice sau de la un atelier care se ocupa de depuneri metalice 1galvanizare0 cromare0
nichelare etc.3
- dupa scurgerea apei ca urmare a spalarii0 se cufunda placa in solutia de anhidrida cromica pentru ma2. , minut/
- terminarea procesului de fi2are este evidentiata prin culoareas verde-deschis pe care o ia stratul de protectie de pe placa/
- dupa fi2are0 se spala din nou placa intr-un jet puternic de apa rece0 apoi se lasa sa se scurga apa.
8. COACEREA
Pentru a asigura o rezistenta sporita a stratului fata de clorura ferica0 se introduce placa intr-o etuva reglata pentru ,,&... ,9& grade Celsius. In lipsa ei0 se
poate folosi cuptorul de la masina de gatit0 lasand usa usor intredeschisa si cu temperatura reglata la minim. ?urata de coacere la temperatura mentionata
este de cca. %&...9& minute sau0 in lipsa etuvei0 pana cand stratul de protectie capata culoarea maro-roscat.
. CORODAREA
Corodarea se face0 asa cum am mai amintit0 intr-o solutie de clorura ferica. Intrucat in comert am intalnit diferite amestecuri pentru corodare care nu m-au
satisfacut0 unele continand acid azotic sau un amestec de acid clorhidric cu saramura si cu apa o2igenta 188830 sugerez prepararea ei astfel+
- se pun intr-o sticla sau borcan de , litru cca. -&& ml acid clorhidric concentrat 1poate fi procurat de la aceleasi depozite sau de la o statie de incarcat
stingatoare de incendiu3/
- se adauga cca. ,:&..%&& grame o2id feroferic 1se poate inlocui cu deplin succes cu rugina adunata de pe bucati de fier883 si se lasa ca sa reactioneze/
- la sfarsitul reactiei rezulta un lichid brun inchis cu nuanta de verde/
- se trece lichidul printr-o palnie din masa plastica prevazuta cu un un filtru din hartie de servetel sau hartie igienica/
- dupa filtrare0 se introduce placa de circuit intr-o baie continand clorura ferica0 agitand usor baia periodic prin inclinare intr-o directie si cea opusa/
recomand ca placa sa fie aplicata incet0 cu fata placata in jos0 astfel incat sa pluteasca deasupra lichidului0 urmarind ca intreaga suprafata sa fie in contact cu
clorura ferica/
- se verifica periodic stadiul corodarii.
ATENTIE!
Acidul clorhidric este un agent puternic coroziv iar reactia cu oxidul feroferic este exoterma; de aceea operatia se va efectua in exteriorul cladirilor, intr-
un loc izolat.
Acelasi caracter agresiv il are si clorura ferica, ceea ce necesita masuri sporite de protectie impotriva riscului unor arsuri chimice!
METODA 2 FOLOSIND SPRA! CU FOTOREZIST POSITIV 2"
?aca metoda prezentata mai sus vi se pare prea laborioasa puteti realiza cablaje imprimate fotografic folosind spra P!"I#I$ %&.
"pra-ul se poate gasi la mai multe magazine in diferite prezentari.
Cablajul se tipareste pe o folie transparenta folosind o imprimanta laser sau una cu jet de cerneala -atentie ca folia difera putin la cea cu jet de cerneala 0
trebuie ceruta e2plicit de la magazin.
?upa ce se pregateste cablajul cu hartie abraziva fina0 si putin ti20 se pulverizeata cablajul cu spra0 acesta fiind pus pe o suprafata orizontala pentru a se
depune intr-un strat omogen. "praul se usuca cu un uscator de par 0 feon. in circa 4-5 minute0 de la o distanta de circa %& cm.
?upa uscare se asaza cliseul pesta cablaj si se pune un geam deasupra pentru a fi presat.
E2punerea cu raze uv se face de la 9 becuri cu neon din cele economice 1se gasesc pe piata din cele chinezesti de 9& A cu un mic convertizor in dulie3 se
monteaza cele 9 becuri cu fasunguri 0 apropiate intre ele la circa %-. cm si planul becurilor fata de planul cablajului sa fie de ,&-,: cm. #impul de e2punere
este de %&-%: minute.
Imediat se reveleaza cablajul intr-o solutie de soda caustica0 respectiv cca 5 grame de soda la , litru de apa incalzita la 9:-.& grade. "e va observa ca raman
traseele acoperite si restul ce s-a e2pus la uv dispare. <lterior se spala cablajul cu apa rece si se introduce in clorura ferica incalzita tot la 9&-.& grade care
se si agita pentru o corodare rapida. Autorul descrierii a folosit acele becuri cu bucla gen <0 chinezesti pentru ca au o emisie mare necontrolata de uv care
se potrivesc cu spectrul la care este spraul fotosensibil.
C#$%&'&()* %'*(+') ),('* -#.+())
- ,&& ml *Positiv%&*B%:&.&&& lei7, 'g AP$ C ,&& g bicormatB%9&.&&& lei.
Calculeaza0 conform retetei0 cam cati litri de fotorezist negativ poti prepara8
A/&,(&0*
- AP$-ul si bicromatul 1desigur0 nu amestecate3 pot fi pastrate ani de zile fara a-si schimba proprietatile0 daca sunt ferite de umezeala 1inchise in recipiente
etanse3/
- prepararea retetei o faci cand ai nevoie si in cantitatea dorita.
D*1&/&,(&0*
- fotosensibilitatea este mai redusa 1necesita o sursa de <$ de mare energie3 si implicit timpul de e2punere este mai mare/
- timp mare - 19... :3 minute - de stabilizare a regimului de arc in tubul de descarcare/
- sursele construite din *arzatoare* cu vapori de mercur 1din baloanele pentru iluminat industrial3 necesita balastul inductiv 1gabarit si greutate mari3/
- temperatura ridicata0 degajata de tubul de descarcare0 poate provoca incendii0 iar radiatia <$ este daunatoare vederii.
M*(#2& 3 3#.#-),2 # -)(& -*')4'&3)5&
Metoda serigraficD poate fi folosita cu mare success 1mai ales ca are o productivitate mare si un cost redus la un numar mare de cablaje3 dar numai acolo
unde nu am nevoie de rezoluEii Fnalte 1trasee Gi interspaEii peste &0.-&0: mm3. Cu o sitD cu o bunD rezoluEie a ochiurilor0 cu un film de bunD calitate 1Gi cu f.
multD rDbdare Gi atenEie3 se pot e2ecuta relativ uGor treceri printre pinii circuitelor integrate.
Procedeul *printre cratiEele nevestei* constD Fn urmDtoarele+
- se realizeazD0 printr-una din metodele cunoscute0 filmul la scara ,+, al desenului cu trasee/
- pe o ramD se Fntinde f. bine plasa serigraficD0 care apoi se impresioneazD cu soluEie fotosensibilD pe bazD de AP$ - pt. filme negative - sau specialD - pt.
filme pozitive sau negative - 1PM pentru adresa firmei care comercializeazD materiale serigrafice83/
- se suprapune filmul peste sitD Gi se e2pune la o sursD <$ puternicD 1acelaGi *arzDtor* sau o baterie de 9 baloane a cHte %:&-.&&;0 plasate la o FnDlEime de
,-,0: m3/
- se *developeazD* sita Fntr-un jet puternic de apD cDlduED pHnD cHnd rDmHn perfect vizibile ochiurile sitei corespunzDtoare zonei traseelor/
- se uscD sita 1Fn etuvD0 natural sau Fntr-un jet de aer cald de la un uscDtor de pDr3/
- se suprapune sita peste stratul de cupru al plDcii virgine/
- se Fntinde uGor Fn rama sitei puEinD cernealD srigraficD0 apoi cu o racletD din cauciuc dur se preseazD cerneala pe Fntreaga suprafaED activD a sitei0 prin
tragere Fntr-o parte Gi alta+
- se ridicD uGor rama cu sita de pe placD/
- se efectueazD controlul vizual al traseelor Gi - dacD este nevoie - se FnlDturD erorile prin rDzuire cu un cuter Gi desenare de corectare 1tot cu cernealD
serigraficD3/
- Fn funcEie de tipul cernelii serigrafice0 se lasD placa la uscat0 natural sau Fn etuvD la o temperaturD de ma2. 5&--& grade Celsius/
- se corodeazD cuprul neprotejat de pe placD cu clorurD fericD/
- dacD nu se refoloseGte imediat0 se spalD sita de restul de cernealD0 urmDrind completa dezobturare a ochiurilor0 Fn vederea utilizDrii ulterioare/
- se FnlDturD stratul protector de pe traseele plDcii prin spDlare cu diluanEi corespunzDtori cernelii folosite sau prin metode mecanice.
P'*5)16')7
- Fn cazul plDcilor dublD faED0 filmele 1deci Gi cele douD site3 au prevDzute marcaje de poziEionare0 iar Fnainte de pregDtirea plDcii0 Fn ea se dau Fn prealabil
cca. . gDuri de poziEionare dispuse Fn colEuri0 corespunzDtoare marcajelor. "e recomandD pentru aceasta gDurirea cu o maGinD vericalD0 folosind - pentru
mDrirea preciziei de poziEionare - un burgiu cu diametrul cHt mai mic/
- folosind aceeaGi sitD0 se pot e2ecuta teoretic un numDr nelimitat de replici ale plDcii/
- dacD operaEia se repetD imediat0 nu este necesarD spDlarea sitei/
- dupD utilizare0 sita se poate pDstra timp nelimitat 1desigur0 evitHnd depuneri de praf Gi acEiuni mecanice sau chimice30 ori se poate recupera folosind
solvenEi speciali pentru fotorezist Gi pentru cerneala rDmasD Fn ochiuri.
Metoda se foloseGte curent0 industrial sau Fn practica amatorilor0 Gi pentru realizarea de etichete metalice sau a inscripEionDrilor pe panourile apartatelor
electice Gi electronice. >olosind suporEi organici0 dizolvanEi corespunzDtori Gi filme negative 1care protejeazD zonele fDrD inscripEionDri3 se pot obEine
inscripEionDri Fn relief negativ 1*sDpate*3 care ulterior se pot FncDrca cu soluEii de pigmentare. ?e asemenea0 folosind mai multe site Gi cerneluiri de diferite
culori0 se pot obEine inscripEionDri diferite Fn culorile dorite pe acelaGi suport.
Aparent0 metoda este laborioasD0 dar dupD un minim de antrenament0 devine mult mai comodD decHt desenarea plDcii cu mHna. Parcatic0 o placD de
dimensiunea formatului A. se obEine Fn mai puEin de un minut.
N#(*7 Acest articol a fost scris de domnul Munteanu Marian. In curand dansul va completa aceasta serie de tutoriale si de asemenea va avea disponibile
spre comercializare consumabile si aparatura pentru producerea cablaelor.