AMPRENTA in protetica fixa se face prin mai multe procedee:

-conventionala:
metoda directa cand machetarea se face direct in cavitatea bucala
metoda indirecta cu matriale de amprenta in lingura individuala sau standard
-mecanica/mecano-electronica:informatiile culese de profilometre sunt transmise direct unui dispozitiv de frezare
automata sau indirect unui computer care le analizaeaza, reproducand campul protetic.
-optica /opto-electronica: din cadrul sistememlor CAD-CAM, care utilizeaza proprietatile ondulatorii si fotonice ale luminii

PROTEZE UNIDENTARE SI PROTEZE PARTIALE FIXE
Metoda de amprentare:
- injectare---hidrocoloid reversibil si elastomeri
- amprenta de corectiehidrocoloid reversibil, alginat si elastomeri
- amprenta cu inel de cupru- compunduri si elastomeri
- amprenta prin tehnica dublui amestec-elastomeri

AMPRENTA CONVENTIONALA
Procedeele de amprentare a campului protetic in protetica fixa:
a) in functie de timpii de lucru:
intr un singur timp(monofazica)
in doi timpi(bifazica)
b) in funtie de nr componentelor folosite:
cu o componenta
cu 2 componente

AMPRENTA INTR-UN SINGUR TIMP
INDICATII:
-amprentarea arcadelor antagoniste
-amprentarea preliminara cu linguri standard si cu hidrocolizi ireversibili
-amprentarea finala cu elastomeri de sinteza in linguri individuale cu elastomeri de sinteza
in linguri speciale cu hidrocoloizi reversibili


A)AMPRENTAREA CU HIDROCOLIZI IREVERSIBILI( ALGINATE)
-scop: obtinerea unui model de studiu la incepulul tratamentului sau de-a lungul etapelor terapeutice+vizeaza
ambele arcade
-pt amprentarea arcadellor antagoniste

materiale si instrumente necesare:
-compas pt alegerea portamprentei
-portamprenta standard
material de amprenta
leucoplast
anstezie de contact-spray

tehnica:
cu un compas se masoara cele 2 puncte ectomolare sup/ inferior care prezizeaza latimea maxima a celor 2 arcade
portamprenta va avea un gabarit transversal mai mare cu 3 mm de fiecare spatiu, care va asigura grosimea
materialului de amprenta
se prepare alginatul- se spatuleaza energic de peretii bolului un minut pt alginatele cu priza normala si 35-45
secunde pt cele cu priza rapida
in final amestecul trebuie sa aiba o consistenta cremosa, aspect neted si sa nu se desprinda de pe lingura
lingura se incarca repede cu putin exces care se indeparteaza apoi cu spatula fara presiune pt indepartarea aerului,
din zonele posterioare pasta fiid impinsa in zonele anterioare
suprefata alginatului se va netezi cu degetele operatorului immuiate in apa
portamprenta cu materialul se insera pe arcada ferm fara compresiune pana la priza finala
se recomanada ca amprenta sa se mentina pe pozitie inca 2 minte dupa priza pt optimizarea proprietatilor fizice ale
materialului
initial de itrerupe inchiderea marginala prin indepartarea buzei si obajilor cu degetele, apoi de indeparteaza cu o
miscare ferma
amprenta se spala, se dezinfecteaza si usuca dupa care se toarna modelul
daca modelul nu poate fi turnat imediat, amprenta va fi mentinuta intr-un mediu umed(cutie cu capac unde
amprenta e invelita in servetele de hartie umeda); amprenta nu se pune cu fata in jos pt ca se poate deforma;
excesul de alginat nesustinut de lingura se poate taia.

B) AMPRENTA CU HIDROCOLOIZI REVERSIBILI
-necesita linguri speciale prevazute cu sistem de racire

material, intrumetar aparatura:

tehnica de amprentare:



C)AMPRENTA CU ELASTOMERI DE SINTEZA IN PORTAMPRENTA INDIVIDUALA/STANDARD
-cele in linguri individuale sunt cele mi fidele pt ca stratul de material e uniform-2-3 mm
-portamprentele individuale se recomanda sa prezinte minim 3 stopuri cu scop de centrare si de asigurare unei
grosimi minime a materialului
-portamprentele indiv se pot confectiona din acrialte individuale, mase termoplastice, polistiren si folii din mase
termoplastice pt aparate de termoformare
-suprafata interioara se pensuleaza cu un adeziv / creaza perforatii pt reterntia materialului de amprenta

Indiferent de elastomeruld e sinteza folosit, fazele comune pt amprentare:
-pregatirea santului gingival pt bonturi cu zone termninate intrasulcular
-amprentarea cu elastomeri in portamprente individuale a preparatiilor impreuna cu dintii intregii arcade
-amprentarea arcadei antagoniste u alginat
-inregistrarea relatiilor ocluzale


AMPRENTA PRIN TEHNICA DUBLUI AMESTEC
-amprenta globala intr-un singur timp care utilizeaza elastomeri- un singur material in consistente diferite
-se utilizeaza atat pt siliconi, tiocoli, polieteri, hidrocolizi reversibili

instrumentar si materiale:
portamprenta standard
adeziv pt portamprenta elastomer chitos=putty
elstomer de consitenta medie sau fluida
bloc de hartie, spatula
seringi cu canula demontabila

Tehnica siliconi de condensare:
-pensularea portamprentei standard cu adezivi +uscare 2 minute
-indepartarea firelor de retractie, spalaturi usoare cu jet de apa si uscare
-preparea siliconului chistos conform indicatiilor producatorului
-exprimarea unei cantitati de silicon fluid in santul gingival si pe preparatie si pe materialul chitos dispus in
portmaprenta
-materiele de consistenta diferita din aceeasi familiei se leaga chimic intre ele
-aplicarea portamprentei pe campul protetic timp de 5 minute
-spalarea amprentei cu jet deapa si dezinfetie cu hipoclorit de na
-amprentarea cu alginat a arcadei antagoniste- inregistrarea raporturilor ocluzale cu Ramitec (ESPE)sau Kristall
(Omicron)
Avantajele metodei:priza concomitenta a celor 2 materiale care impiedica defromarea elstica a alestomerului chitos
de catre cel fluid+tensiunile interne sunt diminate


Amprenta arcadelor antagoniste
-se ia de obicei cu linguri standard si alginate
- se poate lua si cu siliconi sau hidrocolizi reversibili cand pe arcada antagonista exista proteze fixe ca prezinta zone
retentive exagerate sau dinti naturali parodontotici cu coroane cilnice marite si ambrazuri cervicale larg dechise,
care vor inregistra doar zonele supraecuatoriele ale dintilor naturali sau artificiali; zonele retentive se pot
deretentiviza cu fragmente de ceara in stare plastica

Inregistrarea ocluziei
-amprentarea ocluziei poate reprezenta o etapa separata sau poate fi incluza in faza propriu-zisa de amprentare
-in general de pot determina 3 pozitii: ocluzia de relatie centrica, ocluzia de IM si ocluzia habituala(OH).
-cand IM se realizeaza in alta pozitie decatin RC , respectiv cand pe traseul RC-IM se interpune un obstacol care
determina devierea mandibulei va apare o ocluzie de necesitate sau de convenienta; vorbim de OH atunci cand in
urma persitentei obstacolului din PIM s-a ajuns la o intercuspidare stabila, fara apritia modificarilor patologce la
nivelul ADM.
-atunci cand ocluzia pacientului este stabila( fie ca e ORC SAU OH), PIM se inregistreaza si se transfera pe modele cu
ajutorul unor amprente sau chei de ocluzie din ceara, elastomeri de sinteza( polieteri, siliconi cu reactie de aditie),
masa termoplastica, permitand realizarea inregistrarii
-in protetica fixa grosimea materialului care inregistreaza ocluzia trebuie sa permita imprimarea reliefurilor dentare
pe o adancime de 1,5-2mm
-in general in practica pt amprentarea ocluziei se utilizeaza :
---ceara speciala de tip Beautypink si/sau cu adaos de pulberi metalice
---elastomeri de sinteza speciali pe baza de polieteri- ex. Ramitec
---siliconi cu reactie de aditie- Kristall
-Shilingburg recomada utilizarea unei chei de ceara: la nivelul dintilor preparati se adapteaza un rulou de ceara ( de tip
B eautypink) astfel incat sa umple spatiul intre bont si dintele antagonist atunci cand arcadele se alfa in IM(2-3 grosimi de
placa de ceara). latimea v-o =latimea celui mai mare bont si m-D=nu are voie sa se intina pe dintii nepreparati vecini pt a
nu bloca ocluzia;ruloul se ramoleste, se aplica pe dintii preparati si se cere pac sa inchida in PIM; se raceste ceara si se
indeparteaza din cav bucala.
-atunci cand se doreste montarea modelelor in articulator in scop diagnostic sau daca IM , respectiv OH existenta a
provocat modificari patologice la nivelul ADM, este necesara inregistrarea si reproducerea ORC; aceasta se obtine prin
amprentare, prin inregistrarea grafica a RC sau cu ajutorul, atunci cand pe arcada nu mai exista suficiente, cel putin 3
perechi, de dinti antagonisti care sa entina DVO; astfel exista 3 situatii:
---toti dintii de pe arcda sunt preparati in vederea realizarii unei punti totale, iar arcada antagonista este integra- se
confectioneaza un singur sablon, pe arcada cu preparatii
---pe ambele arcade estista dinti preparati in scopul realizarii unei proteze fixe, dar nu exista perechi de dinti antagonisti
care sa pestreze DV- se confectioneaza sabloane pt ambele arcade
---arcada antagonista este edetata total- se confectioneaza unul sau 2 sbloane, in funtie de intinderea edenatiilor de pe
arcada cu preparatii.