Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 16
ETAPE CLINICO-TEHNICE
MONTAREA DINTILOR
1) Estetic/ Fizionomic
Strict z. front.max. in detrimentul obiectivului igienic.
Se reda in detaliu morf. parod. natural, cu linia coletelor modelata corespunzator
fiecarui dinte, - modelaj denivelat: I.C.sup. > I.L. sup., C sup. > I.C.sup.
Modelajul estetic al dintilor frontali se coreleaza cu linia incizala; papilele se vor
modela mai pronuntat la tineri si mai aplatizat la varstnici. Acest modelaj se
contraindica in zona laterala din ratiuni igienice.
Versantul vestibularal seii se modeleaza plan convex, cu o grosime proportionala
cu gradul de atrofie al crestei. Poate fi absent in cazul crestelor protruzive, retentive.
MODELAJ FINAL
1) Estetic:
Axele dd. - convergente la max.; la md. - divergente
Se pot reprezenta convexitatile radiculare si depresiunile interradiculare.
MODELAJ FINAL
MODELAJ FINAL
2) Igienic:
Suprafete plane, lustruite - < aderenta placii dentare, alimente.
Contraindicaţii: redarea spatiilor, şanturilor gingivale - in z. lat. la maxilar si in
totalitate la PT md. = dintii frontali inferiori au vizibilitate scazuta
MODELAJ FINAL
3) Fonetic:
Adaptarea - 24 ore, la unii pacienti aproape instantaneu, daca:
- grosimea bazei nu depaseste 2mm
- se monteaza dinti anatoformi
-redarea rugilor si a papilei incisive
-oral d artificiali rasinici vor fi acoperiti 1mm deasupra coletului pentru a nu
impiedica pronuntarea consoanelor D, T
4) Rezistenta:
Modelajul - grosime 2mm = rezistenta mecanica
In cazul reducerii placii protetice, se indica: – armarea bazei cu fibre de sticla, plase
metalice, fibre carbon sau placi metalice cu o grosime de 0,8-1mm, pentru a preveni
eventuale fisurari + fracturi.
Montare incorecta in zona laterala, prin nerespectarea
mijlocului crestei
MODELAJ FINAL
5) Mentinerea + stabilitatea:
- Marginile PT - extinse - funduri de sac – zona de mucoasa neutra;
- Grosimea = fundul de sac, marginal proteza va ocoli formatiunile mobile (frenuri,
bride).
- Baza protezei se va situa la distanta de formaţ. anat. proeminente (torus, papila,
rugi), prin foliere
AMBALAREA MACHETEI P.P.A.
TIPARUL
Tiparul este o piesa cavitatara ce rezulta din indepartarea cerii din interiorul masei de ambalat
Etapa de laborator ce consta in ambalarea machetei definitive cu materiale specifice, urmata de
eliminarea machetei din ambalaj si obtinerea cavitatii
Caracteristicile metodei:
• Procedeu tehnologic dificil, putin utilizat in tehnologia protezelor
• Dd. - bine fixati de baza , fara inaltari ale ocluzie
• Modelul cu dintii artificiali - in aceeasi parte (prima jumatate) a cuvetei
• Dd. artificiali -acoperiti de un val de gips cu grosimea de 5 mm, situat pe fata vestibulo-
incizala la dintii frontali, vestibulo-ocluzal la dintii laterali.
• Valul de ocluzie mentine dd. in pozitie relativ fixa.
AMBALAREA CU VAL
(DIRECTA):
Dezavantajele metodei :
- Eliminarea machetei - cu dificultate;
- Izolarea - cu dificultate;
- Introducerea/presarea acrilatului - cu dificultate + uneori cu fisurarea valului.
- Valul se poate fractura la asamblarea chiuvetei.
Indicatii :
Ed. frontale - montarea dintilor pe creasta, fara versant vestibular in proalveolii
maxilare
Ambalare cu val la PPA
AMBALAREA FARA VAL
(INDIRECTA)
Caracteristici :
Cea mai frecvent utilizata
• Modelul - in prima parte a cuvetei
• Dintii sunt foarte bine fixati in a doua jumatate a cuvetei
Avantaje :
• Accesul larg in tipar, eliminarea facila a machetei prin termoplastifiere
• Izolarea tiparului in conditii foarte bune ;
• Introducerea-presarea R.A.S. fara dificultati.
AMBALAREA FARA VAL
(INDIRECTA):
Dezavantaje:
Indicaţii:
• Edentatii frontale + creste alveolare protruzive + montarea dintilor direct pe
creasta ;
• Edentatii multiple, intercalate reduse
• pentru dd. frontali se realizeaza valul;
• pentru dd. laterali – fără val.
ELIMINAREA CERII - TIPARUL
Izolarea:
Cu solutii speciale – T=44-45ºC,
- solutii alginice :IZODENT, PECTIZOL - 2-3
straturi la 5 minute
- pelicula fina, izolatoare, impermeabila , inerta
fizico-chimic, ce nu modifica dimesiunile tiparului.
Rolul izolarii:
• Inhiba patrunderea RAS - tipar
• Previne fisurarea bazei protezei
• Faciliteaza eliminarea din ambalaj a protezei
TIPARUL
Livrare:
pulberea = polimerul (PMMA) +
lichidul = monomerul(MMA).
Dozare:
- monomerul in recipiente (godeuri) - cantitate = 6-8ml, + 8-10 g pulbere (= o dozare
empirica).
- Dozarea volumetrica – cilindri gradati.
- Dozarea ponderala (prin cantarire).
TEHNICA DE PREPARARE
Se amesteca cu spatula din inox / bagheta din sticla, = o pasta ce trece prin fazele :
Sedimentare (aspect nisipos) ;
Dizolvare (pasta aderenta) ;
Saturatie (pasta modelabila neaderenta) - se poate introduce in tipar;
De evaporare (faza de prepolimerizare).
TEHNICA DE PREPARARE
Pasta se introduce in tiparul izolat; sunt folosite folii de celofan = suprafete netede,
este presata de 2-3 ori prin inchiderea partilor chiuvetei, excesul marginal se
sectioneaza, se revine, se controleaza dispunerea uniforma a rasinii in tipar in toate
zonele.
Cuveta - in presa timp de 15-30 minute, la 2-3 atmosfere presiune.
Se extrage cuveta din presa + se introduce intr-un ring metalic + este manevrata
pentru termopolimerizare.
METODE DE TERMOPOLIMERIZARE:
• Dozare empirică;
• Polimerizare incompletă;
• Monomer rezidual + impurităţi;
• Contracţie de polimerizare >;
• Prelucrare laborioasă.
manometru
TERMOBAROPOLIMERIZAREA
CU INJECTIE:
Ventil de Ventil
S.R.IVOCAP de presiune
(Ivoclar) depresurizare
• injecţie = 6-8atm
• To = 95-100oC
• t = 35’
• răcire = 20’
servomotor
• sub presiune
• 10’ = fără pres.
• dezambalare
Rezervor
R.A.S.
Camera
Reactor
de injecţie
polimerizare
AVANTAJELE
POLIMERIZARII PRIN INJECTIE:
Procedee de injectie :
SR IVOCAP –IVOCAP PRESS (Ivoclar) ;
PALAJET (Kulzer);
UNIPRESS (Schutz Dental).
Materiale:
IVOCAP PLUS (Ivoclar)
PALA-X-PRESS (Kulzer)
MICROBASE (De Trey - Dentsply)
ALTE PROCEDEE
1.) Curăţire mecanica - resturile de gips - sub jet de apa + perii aspre;
2.) Curatirea chimica
- imersarea protezei timp de 4-8 ore - citrat de sodiu 30%;
Curăţirea cu VACUUMPRESS SYSTEM.
= piesa protetica - examinare:
Sa nu prezinte fisuri, deformari, fracturi;
Sa nu se desprinda dd. Artificiali.
PRELUCRAREA: -ETAPE-
• Planarea
• Netezirea;
• Lustruirea.
PRELUCRAREA: -ETAPE-
Planare:
• indepartarea excesului de rasina marginal
• Freze + pietre diferite – micromotoare
• Rezulta suprafate plane - netezire cu freze/pietre mai fine.
PRELUCRAREA:
-ETAPE-
2) Netezirea:
- hartii abrazive (glasspapir).
Prelucrare cu freze cilindrice, conice, con invers - redarea morfologiei gg. artificiale
+ individualizare dd. artificiali cu discuri.
Îndepartarea elementelor mici de gips - excavatoare (pentru detartraj)
Daca tiparula a fost izolat cu lacuri siliconice => prelucrare facilă;
PRELUCRAREA:
-ETAPE-
3) Lustruirea:
Filtzuri, perii, pufuri - polizor (motor orizontal), turatie < 3000 rotatii/minut - evita
supraîncălzirea acrilatului - fara presiuni = deformari
Se adauga agent abraziv care reduce încălzirea: feldspat+apa, cuart+apa, Calcar de Viena,
creta (CaCO3), pulberi de os = silicati de magneziu, paste de lustruit (oxid de Fe)
Faţă ext. bine lustruita - autocuratirea + igiena
Lustrul final - pufuri din bumbac - nu se aplica pasta de lustruit
CONSERVAREA PROTEZEI:
Proteza se pastreaza intr-un recipient cu apa, pana la insertia in cavitatea bucala –pentru a nu
suferi modificari volumetrice
Barotermopolimerizare prin injectie - contractia <
APLICAREA PROTEZEI IN CB
Proteza max. este introdusa in CB. Se verifica:
- Succiunea
- Refacerea functiei estetice
Proteza mand. este introdusa in CB. Se verifica:
-Succiunea
- Eventuala tendinta de ridicare in pozitia de repaus
Controlul relatiei de ocluzie:
- contacte multiple simultane pe ambele hemiarcade
- RC=IM
- inocluzie sagitala la nivelul grupului frontal
Urmeaza instruirea pacientului pe perioade da adaptare in ceeace priveste purtarea dar si
igenizarea protezei
Pacientul ramane dispensarizat pe o perioada de 1-6 luni timp in care vor fi facute retusurile
necesare pana la integrarea protezelor in CB.
EXAMINARE FINALA
PROTEZAREA IMEDIATA
Etape: - amprentare cu material elastic; - model de lucru pe care sunt prezenti un numar de dinti; -
determinarea relatiilor imtermaxilare, daca acestea nu au fost pastrate de dintii restanti; - radierea dintilor
restanti de pe model, cu eventuale regularizari de creasta; - confectionarea machetei; - transformarea
machetei in proteza finita; - extractia dintilor si suturarea plagilor postextractionale; - aplicarea protezelor pe
campul protetic si individualizarea ocluzala.
Dupa adaptarea protezei pe campul protetic si vindecarea plagilor postextractionale, poate fi necesara o
rebazare.
TEHNOLOGII DIGITALE DE OBTINERE A
PROTEZELOR TOTALE
PRINTARE - aditiv
FREZARE - substractiv
TEHNOLOGII DIGITALE DE OBTINERE A
PROTEZELOR TOTALE
Avantaje
• costurile materialelor, cât și timpul de lucru sunt cele mai mici în cazul protezei printate 3D
• Precizie crescuta de executie
• stocarea digitală a datelor pacientului, oferă posibilitatea refacerii protezei fără reluarea
etapelor clinice
Dezavantaje
• echipamente și programe software costisitoare precum
• pregatire superioara, dupa ce principiile si tehnologia clasica sunt cunoscute aprofundat
• in cazul rasinilor printabile, porozitate de suprafata si proprietati mecanice si optice
necorespunzatoare inca
TEHNOLOGII DIGITALE DE OBTINERE A
PROTEZELOR TOTALE
57
TEHNOLOGII DIGITALE DE OBTINERE A
PROTEZELOR TOTALE
Dezavantaje:
• Amprenta muco-statica
• Nu se poate realiza inchiderea marginala
• Greu de detectat limita campului protetic
• Sablonul trebuie realizat digital – borduri rigide
SCANARE MODEL DE LUCRU
– MODEL DUPLICAT VIRTUAL -
SCANARE RIMO – MONTARE ARTICULATOR VIRTUAL
MACHETA VIRTUALA - DESIGN
PRINTARE BAZA +/- DINTI ARTIFICIALI
/
FREZARE BAZA +/- ARCADA DENTARA