MACHETA FINALA A

PROTEZEI TOTALE
DEFINIŢIE:
REPREZINTA O ETAPA TEHNICA DE
LABORATOR, IMEDIAT URMATOARE
VERIFICARII MACHETEI PRELIMINARE IN
CAVITATEA ORALA.
 CUPRINDE :

Folierea modelului;

 Gravarea acestuia;

 Modelarea finala a bazei protezei.

1. FOLIEREA

DEFINITIE
Folierea modelului este o procedura de despovarare
anumitor zone ale campului protetic prin distantarea lor
de viitoarea baza a protezei.
 ZONELE CARE SE FOLIAZA FRECVENT

 Torusul maxilar, torii mandibulari;

 zone cu exostoze;
 uneori tuberozitatile maxilare;
 papila incisiva;
 rafeul median;
 uneori rugile palatine;
 zonele de creasta balanta.
Materialul utilizat in acest scop este folia de
plumb de grosime 0,2 - 1 mm.
 TEHNICA DE FOLIERE

Decuparea benzii de plumb la forma desenata pe model;

 Aplicarea si lipirea pe model;
 Aditionarea de folii suplimentare in functie de necesitati.
 GRAVAREA
 Se apreciază gradul de rezilienţă a mucoasei şi precizează linia de demarcaţie dintre palatul dur şi
platul moale.
 În funcţie de gradul de rezilienţă a mucoasei se gravează cu spatula un
ŞANŢ
- adânc de 1-2 mm;
- lat de 2-5 mm ;
- un versant drept catre distal ;
- unul oblic spre mezial.
In urma gravării va rezulta pe proteză un plus de material acrilic care va pătrunde în
mucoasă desăvârşind succiunea. !!!
 MODELAJUL MACHETEI DIN CEARA

 Dupa foliere si gravare, macheta se reaplica pe model, se lipeste

prin picurare de ceara in fundurile de sac;
 Obiectivele etapei sunt legate de modelajul
 fizionomic
 igienic
 fonetic
 rezistenta mecanica
 realizarea stabilitatii viitoarei proteze .
 1. MODELAJUL FIZIONOMIC

 Acesta cuprinde modelarea diferentiata a festonului

gingival al fiecarui dinte;
 Coletul dintilor acrilici va fi acoperit cu cel putin 1 mm
pentru a realiza o buna legatura chimica a bazei
protezei cu dintele artificial;
 La dintii din ceramica Vestibular acoperirea este
similara ca si la acrilat, Oral se acopera coletele lor asa
incat sa acoperim retentivitatiile
( crampoanele).
 Cel mai frecvent in cazul dintilor ceramici se acopera
 MODELAJUL PAPILEI INTERDENTARE

O usoara eminenta se impune pe intinderea

anterioara a fetei vestibulare pornind din z.de colet
si ajungand spre marginea machetei.
 Deasupra caninului se impune realizarea unei
eminente mai proeminente.

 Retractia gingivala este concordanta cu varsta

biologica.Marginea gingivala a incisivului lateral
trebuie sa fie mai coborata decit a incisivului
central. Papila interdentara trebuie sa fie “adanca
si in jos”

 In cazul unui DVO corect determinat, doar o mica

portiune din partea gingivala trebuie sa se observe
si atunci trebuie bine definite marginile gingivale
in regiunea anterioara.
 1. MODELAJUL FIZIONOMIC

Proeminenta radacinilor in zona laterala nu

este necesara, datorita senzatiei pe care o va
avea pacientul si deoarece vor devenii “zone
“ de acumulare a resturilor
alimentare.Suprafata vestibulara a marginilor
gingivale vor trebui sa fie realizate convex.
 Papila interdentara trebuie sa fie modelata “inalt si
adanc”.

 Marginea gingivala a primului premolar trebuie sa

fie modelat astfel inacat sa evite o trecere brusca
intre canin si primul premolar.

 Fata orala trebuie modelata astefel incat sa

simuleze suprafața boltii palatine. Pentru obtinerea
consoanei “S” clare este obligatoriu sa se realizeze
suprafete concave a fetelor orale a grupului
frontal.
 1. MODELAJUL FIZIONOMIC

 Regiunea posterioara a boltii palatine trebuie sa fie

usor ingrosata pentru a conferii un contact natural
limbii in timpil vorbirii.

 Daca nivelul marginii gingivale a dintilor artificiali

a fost modelat “in jos”, zona adiacenta mai ingrosata
va fi plasata mai in jos ceea ce va duce la o dificulati
in dictie si vorbire.
 Modelajul Vestibular Al Procesului
Alveolar
 Reliefareafoselor şi boselor care imită zonele de
proiecţie radiculară a dinţilor naturali .
 2. MODELAJUL IGIENIC

 Are la baza principiul creeri unor suprafete plane, netede si

neretentive;
 El este antagonic cu cel fizionomic;
 In zona frontala va predomina modelajul fizionomic;
 In zonele laterale predomina modelajul igienic.
 3. MODELAJUL FONETIC

 Se poate realiza prin reproducerea structurilor

anatomice pe zona orala a machetei bazei;
 Se realizeaza suprafete simetrice care au rol
dominant in fonatie;
 Rugile palatine si Papila incisiva se pot modela pe
fata externa a bazei protezei, fiind de real folos in
adaptarea fonetica.
 Grosimea placii palatinale 2 mm este de insemnatate
deosebita;
 Modelarea plan-concava a versantelor orale ale seii
mandibulare este importanta in fonatie.
 4. MODELAJUL PENTRU OBTINEREA
REZISTENTEI MECANICE
 Baza viitoarei proteze va avea o grosime suficienta de obicei 2 mm pentru a rezista
la deformari sau fracturi;
 Reducerea grosimii va fi doar la nivelul zonelor foliate;
 Se pot utiliza procedee de armare cu plasa de sarma, cu fibre de sticla, microfibre
de acrilat.
 Se pot realiza placi palatinale din aliaje.
 5. MODELAJUL CARE ASIGURA
MENTINEREA SI STABILIZAREA PROTEZEI

 Este conditionata de conformarea marginilor acesteia si de aspectul

versantelor vestibulare si orale a seilor;
 Modelajul marginal se inscrie in grosimile variabile ale fundurilor
de sac;
 Versantele vestibulare se modeleaza usor convex, asemanator cu
procesele alveolare, ca musculatura sa se muleze perfect.

 Lingual profilul plan-concav are menirea sa creeze un spatiu

confortabil limbii.
 REALIZAREA TIPARELOR

Definitie :
Tiparele protezelor totale se realizeaza in laboratorul de tehnica dentara si
rezulta prin evacuarea cerii, din care s-a realizat macheta, pastrand pozitia
dintilor si a rapoartelor cu modelul.
 Operatiunea de realizare a tiparului se obtine prin ambalare.
 INSTRUMENTARUL NECESAR :

 Cuvete pentru ambalare;

 Bol de gips, spatula;
 Vacuum malaxor pentru gips;
 Masuta vibratorie;
 Presa manuala sau hidraulica;
 Inele de mentinere sub presiune a cuvetei.

Este gipsul clasa II si III si cu rezultate incerte se poate utilize

amestecul in proportii egale de gips obisnuit si Moldano.
 TEHNICI DE REALIZARE A
TIPARULUI

Se pot realiza prin 3 metode Faza de pregatire pentru ambalare

1. Ambalare directa;  curatirea dintilor artificiali de ceara;

2. Ambalare indirecta;  degresarea machetelor cu solventi organici;

 indepartarea modelelor din simulator;
3. Ambalare mixta.
 reducerea soclurilor modelelor;
 alegerea cuvetelor.
 AMBALAREA
1. AMBALAREA DIRECTA SAU CU VAL
Se mai numeste si ambalare “intr-o parte a cuvetei”.
 O metoda mai rar utilizata;
 mai greoaie;
 Dupa deschiderea cuvetei modelul si dintii
artificiali se gasesc in aceeasi parte a cuvetei.
2. AMBALAREA INDIRECTA SAU FARA VAL
La deschiderea cuvetei intr-o
jumatate ramane modelul, in cealalta
jumatate raman dintii.
3. AMBALAREA MIXTA
 Combina cele doua variante descrise mai sus.
 INDICATIE : Cand proteza maxilara se executa fara
gingie artificiala in zona frontala ( dintii sunt in contact
direct cu creasta).
2. AMBALAREA INDIRECTA SAU FARA
VAL
 INDEPARTAREA CERII DIN TIPAR

 Cuveta se introduce in apa clocotita 5-6 minute;

 Exista instalatii speciale in acest scop;
 Se deschide cuveta si se spala cu apa fierbinte;
 In laboratoarele dotate corespunzător se
realizeaza cu ajutorul aparatului VACUUM
PRESS un jet de apa fierbinte sub presiune.
 IZOLAREA TIPARULUI

Pe peretii tiparului se realizeaza o pelicula f.f. fina, insolubila, aderenta de

gips, inerta fata de acrilat.
 Impiedicarea aderentei tiparului la rasina acrilica;
 Dezambalarea fara riscuri de fractura sau fisuri;
 Facilitarea desprinderi protezei de tipar;
 Previne patrunderea monomerului in gips sau a apei
in rasina in procesul de polimerizare.
 IZOLAREA TIPARULUI

A) IZOLAREA CU SOLUTII ALGINICE C) IZOLAREA CU AMIDON

 Se realizeaza la 400 C temperatura tiparului;  se aseamana cu procedeele
 Se fac 2-3 pensulari. precedente.
B) IZOLAREA CU SILICAT DE SODIU SI CLORURA DE
CALCIU
 Temperatura tiparului de 70 - 80 0 C; D) IZOLAREA CU LACURI
SILICONATE
 Primele 2-3 pensulari se fac cu clorura de calciu 30 % -
pentru obstruarea porilor;
 Silicatul de sodiu se aplica o singura data in concentratie de  Realizeaza o izolare perfecta a
86 %.
zonei dentare.
 PREPARAREA, INTRODUCEREA,
PRESAREA SI POLIMERIZAREA RASINII
ACRILICE PENTRU CONFECTIONAREA
BAZEI PROTEZELOR TOTALE
 POLIMERII UTILIZATI
Bazele protezelor totale se confectioneaza in majoritatea cazurilor din rasini
acrilice.

Polimerii utilizati pentru confectionarea protezelor mobile au fost clasificati de :

1. Materiale pentru baza protezelor

 P.M.M.A. termopolimerizabile
- conventionale;
- nesarjate (fara umplutura );
- armate cu : carbon, polifibre. SUPERACRYL PLUS -
SPOFA
 POLIMERII UTILIZATI
 Superacryl Plus este o rasina termopolimerizabila cu structura
reticulara complexa , cu stabilitate coloristica buna, iar rezistenta la
flexiune este superioara standardului.

 Formarea pastei : 12-16 minute

 Intervalul de plasticitate : 10 minute
 Timpul de lucru : 25 minute

 Indicatii : - baza protezelor totale si partiale;

- aparatelor ortodontice;
SUPERACRYL PLUS - SPOFA
- pentru rebazarea protezelor.
 POLIMERII UTILIZATI
 P.M.M.A. autopolimerizabile

Duracryl Plus - SpofaDental

- injectabile;
- rasini policarbonate;
- nylon;
- poliuretani.
 Duracryl = acrtilat autopolimerizabil cu rezinstenta la indoire ,
stabilitate si absortie redusa iar stabilitatea culorii este foarte

Vertex Castapress
buna.

 Vertex = acrilat autopolimerizabil pe baza de metil- metacrilat

indicat pentru baza protezelor totale , rebazarea si captusirea
acestora.
 RASINI ACRILICE
TERMOPOLIMERIZABILE
 COMPOZITIA CHIMICA :

PULBEREA = polimetacrilatul de metil

= inițiator peroxidic => peroxidul de benzoil = 0,5 %
= plastifiant => ftalat de butyl < de 8%
= coloranți minerali sau organici
LICHIDUL = metacrialtul de metil
= antioxidant => hidrochinonă de 0,006%
= agent de reticulare => etilen glicol dimetacrilat 10%
= un activator
PRODUS COMMERCIAL : - Superacryl Plus – Spofa
- Vertex Rapid Simplificat
 Proprietătile Acrilatului Termopolimerizabil

 Proprietati Mecanice :

 Duritate Knopp= este de 20 ori net < fata de cea a dentine;

 Rezistenta la incovoire = cu reducerea gradului de polimerizare ;

 Rezistenta la compresiune = este de ~ 75 Mpa;

 Rezistenta la tractiune = de ~ 52, 5 Mpa;

 Rezistenta la abrazie = , fiind un inconvenient major pentru

aceste rasini.
 RASINI ACRILICE
AUTOPOLIMERIZABILE
 PULBEREA = Tributilboranul 5%
= Încărcături minerale
= Încărcături silanizate

 LICHIDUL = Activator dimetilparatoulină

= Agent de reticulare 0-9 %

 PRODUS COMMERCIAL: - Duracryl – spofa dental

- Vertex Castapress
 Proprietatile Acrilatului Autopolimerizabil

Propritati fizice :
Structura
Variatile volumetrice din timpul polimerizarii

Propritati mecanice:
Duritate Knopp = este de 16 , usor < cea a rasinilor termopolimerizabile;
Rezistenta la solicitarile transversale < ineferioara rasinilor
termoplimerizabile;
Rezistenta la abrazie = este redusa.
 FORME DE PREZENTARE

BICOMPONENT
Lichid
Pulbere.
 OBTINEREA
PASTEI
 Formarea pastei are loc prin amestecul pulberii cu lichidul si prezinta 4 faze :

1. Stadiul de sedimentare are aspect nisipos;

2. Stadiul de dizolvare, in care lichidul difuzeaza intre
particulele de polimer si da un aspect cremos;
3. Stadiul de saturatie, cu aspect pastos;
4.Stadiul evaporarii, in care apare o pasta elastica

 Raportul convenabil pulbere/ lichid este de 3/1 volume si in masa de 2/1 (greutate), dar poate varia in functie de
produs
 Timpul de formare al pastei este de 15 min. la 23 C.
.
 OBTINEREA PASTEI

 Se face intr-un godeu de silicon, ceramica sau sticla;

 Godeul se pastreaza acoperit pentru a impiedica evaporarea monomerului;
 Dozarea se obtine dupa indicatiile fabricantului.
 - Sunt cunoscute 3 tipuri de dozari:

1. Dozarea volumetrica-se masoara componentele cu un

cilindru gradat;
2. Dozarea ponderala-prin cantarire;
3. Dozarea empirica-saturarea cu pulbere a 6-8 ml de lichid
pusi initial in godeu.
 INSERTIA RASINII IN TIPAR

 Insertia rasinii in tipar se face in stadiul 3:

- Tiparul sa fie rece

- Pasta acrilica se introduce in partea cu dinti a tiparului

- Se aplica o folie de celofan

 PRESAREA PASTEI
ACRILICE

 Pasta inserata in tipar se preseaza lent si progresiv, cu ajutorul

unei prese manuale sau hidraulice

 Se inlatura excesul aparut in zona de coaptare a cuvetei;

 Presarea finala este de 15-30-60 min la aproximativ 3 bari;

 Cuveta se scoate din presa si se fixeaza in ring unde ramane pe

perioada regimului de termopolimerizare.
 POLIMERIZAREA PASTEI
ACRILICE

 Este un proces chimic prin care pasta acrilica se rigidizeaza.!!!

Termopolimerizarea clasica :
Este o reactie exoterma cu degajarea unei temperaturi de 30-40 o C;
Regimul de termopolimerizare poate fi :

Rapid
LENT.

DUPA POLIMERIZARE!
 POLIMERIZAREA PASTEI
ACRILICE

 Procedeul de preparare manuala si termopolimerizare a rasinilor acrilice are urmatoarele

DEZAVANTAJE:

1. Exista posibilitatea aparitiei unei erori la dozarea pulberii si lichidului;

2. Prin indesarea manuala a pastei pot apare impuritati in continut;
3.Protezele vor contine o cantitate mare de monomer rezidual;
4.Polimerizarea poate fi incompleta si apar porozitati:
5. Rata deformarii arcadelor dentare artificiale cu modificarile de ocluzie este semnificativa;
6. Apare contractie mare la polimerizare;
7. Protezele scoase din tipar necesita prelucrari laborioase.
 SISTEME DE INJECTARE

 Rasinile injectabile prezinta avantajul unui material cu un grad Sistemul IVOCAP-IVOCLAR

inalt de densitate

 Acrilatul injectabil se prezinta sub forma de granule cu greutate

moleculara mica (masa moleculara=150.00

 Procesul de polimerizare este insotit constant de o contractie a

volumului materialului injectat;

 De aceea se impune mentinerea unei suprapresiuni cu fluid pe

toata durata acestuia, pentru a se realiza umplerea cu material a
celor mai fine detalii ale tiparului.
 DEZAMBALAREA

Operatiunea de eliberare din tipar a protezei polimerizate prin

diverse procedee tehnice.

 Se realizeaza cand cuveta este racita;

 Se separa cele 2 jumatati;

 Cu spatula se indeparteaza fragmentele de gips ale tiparului;

 Daca izolarea a fost buna desprinderea este facila .

CURATIREA MECANICA, CHIMICA SAU
SUB PRESIUNE DE VAPORI
 CURATIREA MECANICA, CHIMICA SAU
SUB PRESIUNE DE VAPORI

Curatirea chimica se realizeaza prin imersarea in citrat

de sodiu 30% pentru cateva ore, dupa care se spala cu o
perie sub jet de apa.
 DUPA CURATARE SE VERIFICA :

 Daca baza protezei este completa;

 Daca dintii artificiali si-au mentinut pozitia;

 Daca au aparut fisuri in baza;

 Daca exista surplusuri de acrilat pe fata mucozala;

 Se apreciaza calitatea polimerizarii.

 PRELUCRAREA

Are in vedere indepartarea surplusurilor de acrilat cat si a

resturilor de ghips restant dupa dezambalare.
OBIECTIVE
PRELUCRAREA
 1.PLANAREA

 Prima etapa a prelucrarii se efectueaza cu pietre

abrazive, freze de acrilat de marimi diferite, actionate
de motorul suspendat sau micromotor.

 Reprezinta un proces de prelucrare grosiera,

indepartand excesele de rasina acrilica.
 2.NETEZIREA
 Este o prelucrarede mai mare finete in special a
festonului gingival artificial, separarii dintilor,
desavarsirea prelucrarii externe;

 Se incepe cu frezele de acrilat, urmata de netezirea fina

cu freze, pietre si benzi abrazive;

 In final se utilizeaza hartia panzata abraziva, hartia

sticlata pentru o netezire perfecta.
CONDITII OBLIGATORII DE
PRELUCRARE
 3. LUSTRUIREA PROTEZEI

Este operatiunea finala de prelucrare care urmareste obtinerea unor suprafete

externe lucioase ale protezelor.

 Are drept scop realizarea inchiderii marginale;

 Protejarea partilor moi periprotetice;
 Confera calitati igienice.
 Lustruirea se realizeaza cu materiale care contin
abrazivi cu granulatie fina :

Ele sunt :
 ! ATENTIE
 Periile, pufurile, filturile vor fi utilizate numai pentru
lustruirea protezelor totale;
 Priza corecta a protezei in timpul lustruirii este de mare
importanta;
 Efectul termic pe care il produce lustruirea trebuie avut in
vedere, pentru a nu produce prajirea acrilatului in zona de
contact.
!!! Dupa terminare proteza va fi pastrata in apa pana la
insertia in cavitatea orala.
 REOPTIMIZARILE
PROTEZELOR TOTALE
 REOPTIMIZARILE
PROTEZELOR TOTALE

Se impart in :
I. Reparatii
II. Rebazari
 A. REPARATIILE protezelor totale le
putem grupa in :

1. Reparatii ale bazei;

2. Reparatii ale dintilor artificiali;
3. Utilizare de prafuri si paste adezive.
Baza protezei poate suferi urmatoarele
accidente :

 Fisuri;
 Fractura liniara, mediana sau paramediana,
marginala cu prezenta fragmentelor;
 Fractura cominutiva;
 Fractura cu lipsa de fragmente
Cauzele acestor deteriorari sunt

a) caderea protezei in momentul igienizarii;

b) prezenta unui torus palatin nefoliat;
c) disfunctii ocluzale diferite cauzate de obicei de arcada antagonista;
d) atrofii marcate ale maxilarelor asociate cu lipsa mentinerii si
stabilitatii protezelor;
e) parafunctii;
f) prezenta dintilor inclusi, stimulati in eruptie.
 TEHNOLOGIA REPARATIEI BAZEI

 Reparatia se executa in
laborator dupa o tehnologie
care parcurge urmatoarele
etape
Atunci cand lipseste un fragment se realizeaza
o amprenta a zonei cu ajutorul elastomerilor
de sinteza sau cu siliconi chitosi si fluizi !!!
 Cand fragmentele fracturate nu se pot reaseza corect sau avem
situatii de fracturi cominutive se va amprenta intreg campul protetic!

Se realizeaza un model;
Pe model se reaseaza fragmentele fracturate.
 1.Tehnologia reparatiei dintilor artificiali

Le putem grupa :
1. Relipirea unui dinte desprins din arcada artificiala;
2. Montarea unui dinte artificial pierdut;
3. Inlocuirea unui dinte artificial frontal fracturat;
4. Refacerea reliefului ocluzal al dintilor laterali.
 2. Cand dintele lipseste

 Se alege un dinte similar dintr-o garnitura de dinti;

 Se adapteaza si se fixeaza dupa procedeul de la punctul 1.
 Se indeparteaza din proteza, se alege si se adapteaza un
alt dinte urmand procedeele cunoscute de la fixare.
 REBAZAREA

 Reprezinta reoptimizarea sau “captusirea” protezelor totale prin care se realizeaza o

noua fata mucozala a protezei in vederea paralelizarii ei cu campul protetic.
 INDICATII: CONTRAINDICATII:
 Rezorbtii si atrofii ale campului protetic, proteza  Cand rapoartele intermaxilare verticale sunt
nu mai are stabilitate; supradimensionate;
 Cand proteza este foarte veche si acrilatul este imbatranit;
 Cand proteza nu are o retentie optima.
 Cand protezele au suferit reparatii repetate;
 In situatia unei sensibilitati exagerate a fibromucoasei la
monomer.
RECAPITULAREA PE
SCURT A TUTUROR
ETAPELOR
 Indicatii de utilizare si sfaturi privind acomodarea
pacientului cu proteza totala

Reprezinta o obligatie a medicului de a sfatui pacientul cum sa foloseasca protezele totale, in vederea adaptarii cat mai rapide
a pacientului cu noua situatie si integrarii celor doua piese protetice in complexul ADM.

In prima faza, pacientul poate sa reclame senzatia de “corp strain” voluminos, cu declansarea (eventual)a senzatiei de disconfort

Pacientul va trebui sa incerce sa poarte cat mai mult cele doua piese protetice, mai ales in primle doua – trei zile
de la finalizarea lucrarii. Deasemenea pentru o integrare cat mai rapida, se roaga pacientul sa citeasca un text cu voce tare- exers
fonatiei si obisnuirea cu noua situatie clinica.

Refacerea corecta a fizionomiei trebuie sa fie un sprijin in vederea obtinerii unei integrari imediate a lucrarilor.
Pacientul trebuie sa fie avizat ca va putea avea probleme cu perceptiile gustative, uneori cu perceptia senzatiei ”de cald” (in majori
cazurilor este o stare tranzitorie).

Masticatia eficienta rareori se obtine imediat dupa insertia protezelor la nivelul campului protetic.
pacientul trebuie sa aiba rabdare, sa sectioneze toate alimentele cu furculita si cutitul, in vederea reducerii volumului alimentelor ce
masticate si introducerea acestor alimente direct in zonele laterale( NU incizie).
Consistenta alimetelor in primele zile trebuie sa fie semi solida cu evitarea alimentelor lipicioase.
Pacientul trebuie sa si formeze o noua masticatie protetica, pe cat posibil cu distribuirea bilaterala a alimentelor, pentru a nu
destabiliza protezele de pe campul protetic.

Igienizarea
Minim 1/zi (indicatia principala ar fi dezinsertia si igienizarea dupa fiecare masa).