Restaurarea zonelor laterale cu materiale compozite moderne

Prepararea cavitatilor
Cum s-a mai mentionat anterior, 70% din stomatologia restaurativa directa inseamna de
fapt RE-dentistry. De cele mai multe ori, se reintervine datorita leziunilor carioase recidive sau
secundare.
Leziunile carioase recidive/ secundare apar din cauza:
 exereza incompleta a dentine infectate
 neutilizarea indicatorului de carie
 sigilare marginala precara la interfata dinte-obturatie
 adeziune necorespunzatoare prin folosirea incorecta a sistemelor adezive
 neutilizarea sistemului de diga sau a utilizarii incorecte a acestuia
 lipsa unor material care sa prezinte efect antibacterian FARA sa diminue forta de
adeziune si FARA sa afecteze nociv pulpa dentara.

1. Exereza incompleta a dentinei infectate

Acesta problema apare cel mai frecvent datorita confuziei dintre dentinta alterata – care
se poate remineraliza si pastra la baza cavitatii si dentinei infectate. De aceea este foarte
importanta antiseptizarea corespunzatoare sau o inchiderea etansa a acestui tip de dentina.

2. Indicatorul de carie
In scopul diferentierii dentinei alterate de cea infectata se pot utiliza diferiti indicatori de
carie:
 controleaza îndepărtarea în totalitate a țesutului alterat
 se evita îndepărtarea dentinei neinfectate, care ar putea periclita vitalitatea pulpei.
Tipuri de indicatori de carie: Sable seek (Ultradent), Caries detector (Kuraray, este
primul indicator de carie).
Conceptul “pink haze”
Acest fenomen a fost descris în cazul indicatorilor de culoare roșie. Se referă la ușoara
colorare în roz a dentinei profunde noncarioase. Explicația: dentina profundă conține mult

1
colagen, iar indicatorul se leagă de colagenul dentinar => se colorează roz deschis (rozul este mai
deschis decât cel care apare în cazul dentine infectate).
Dilema clinică este dacă nuanța roz indică dentina alterată sau doar prezența colagenului
din dentina profundă.
Abordare:
 lăsarea pe loc a dentinei profunde USOR colorate (dentina afectata –
remineralizabila) și badijonarea cu o buletă cu CHX în scopul dezinfecției cavității.
 protecție pulpară prin aplicarea unui liner și a unei baze (efectele secundare nu apar
imediat după aplicare ci la un anumit timp, când pulpa va fi deja necrozata).
In cazul indicatorilor de culoare albastra, aceasta problema nu este prezenta, acestia
indica in mod clar zonele cu dentina infectata.

3. Nerespectarea timpilor de realizarea a restaurarilor

Un rol important in aceasta etapa il are izolarea si aplicarea corecta a sistemului adeziv.
In cazul cavitatilor superficiale, medii-superficiale sau medii, se poate realiza obturatia de
durata fara protectie pulpara (liner/ baza), daca pe baza cavitatii dentina este de aspect normal
(strigat dentinar la palpare, fara pigmentare). In aceste situatii, in care ni se permite realizarea
obturatiilor fara utilizarea unui material pe post de baza, este esentiala izolarea corecta si
aplicarea corecta a sistemului adeziv.

4. Toaleta cavitatii cu material antibacteriene care sa nu intefereze cu adeziunea

- utilizarea clorhexidinei 0,5%- 2% sau a hipocloritului de sodiu 1,5% pentru a nu influenta
adeziunea materialului de obturatie
- baza poate fi realizata cu glassionomer deoarece nu afecteaza pulpa in cazul cavitatiilor
profunde si nici nu interactioneaza cu compozitului afectandu-I adeziunea.

Sistemul EQUIA
De mentionat este efectul nociv al bis-GMA asupra gravidelor si sistemului testicular.
Mai multe studii clinice sugereaza utilizarea unui glassionomer autopolimerizabil modern, care
elibereaza o cantitate mare de flor – EQUIA, in cazul femeilor insarcinate, dar si a pacientilor

2
tineri, cand exista cavitati profude si se doreste pastrarea vitalitatii pulapre. In cazul acestui GIC
este foarte importanta realizarea corecta a toaletei cavitatii, pentru a antiseptiza cavitatea.
EQUIA- sistemul prevede utilizarea materialului in sine, glassionomerul, dar si a lacului
protector care se aplica deasupra obturatiei. Sistemul Equia forte este utilizat in inlocuirea
obturatiilor de amalgam din zonele laterale.
Avantaje:
 autopolimerizabil, face priza in mai putin de doua minute
 obturatia se realizeaza prin umplerea in totalitatea a cavitatii, usurand munca
practicianului.
 lacul se fotopolimerizeaza 15-20s.
Etape:
a. Toaleta cavitatii
In conditii de izolare:
- se utilizeaza hipoclorit de sodiu in concentratie
1,5% timp de 5 secunde
- se spala 5 secunde
- se usuca scurt o secunda

b. Umplerea cavitatii cu Equia

- priza are loc in mai putin de 2 minute
- in cazul cavitatiilor de clasa I, modelarea materialului se poate realiza cu degetul usor
uleiat cu ulei de parafina/ir de buze incolor.

c. Lacul – pe baza de rasina

- se aplica lacul fotopolimerizabil; de mentionat este ca fara aplicare lacului, priza
materialului glassionomer este mult intarziata.
In cazul copiilor, in situatiile in care se doreste pastrarea vitalitatii pulpare, pentru a
inlatura orice factor nociv, nu se aplica lacul, in schimb se completeaza priza materialului cu
ajutorul caldurii provenite de la lampa. Materialul se fotopolimerizeaza, insa nu pentru ca in
compozitia materialului ar exista componente care sa grabeasca priza prin fotopolimerizare, ci
strict prin caldura lampii. Timpul mentinerii lampii este prelungit in functie de extinderea

3
obturatiei (clasa I – 1 minut, Clasa II – 1,5 min, obturatie MOD molar – 1 minut mezial si 1
minut distal).
Cavitatile de clasa a II-a
- dificultatile apar in cazul pragului gingival, care nu
in toate situatiile apare supragingival,
preponderent fiind situat juxta/ subgingival.

1. Bizotarea marginilor de smalț

Fiind vorba de obturații de compozit, se va realiza bizotarea marginilor de smalț pentru
îmbunătățirea închiderii marginale și a esteticii:
- marginea vestibulară și orală
- marginea gingivală
o dacă este situată aproape de colet sau radicular: nu se bizotează
o dacă pragul gingival este situat clar în smalț, suficient de sus față de joncțiunea
smalț cement, se poate bizota.
- marginea ocluzală: se bizotează dacă nu este în punct de contact ocluzal.
Nu se bizoteză:
- marginea gingivală, în special dacă este aproape de joncțiunea smalț-cement și mai ales
dacă este subgingivală
- marginile ocluzale dacă sunt în zone cu puncte de contact ocluzal.
- în cazul restaurărilor din amalgam nu se bizotează (unghiul cavo-superficial de 90°).
In cazul cavitatilor de clasa II, cu limita subgingivala, materialul de obturatie de electie
este amalgamul.
In cazul restaurarilor fizionomice se opteaza pentru tehnica sandwich, care presupune
laminarea glassionomerului cu compozit:
a. Tehnica sandwich inchisa
- laminarea in totalitate a unei baze din glassionomer
- cand pragul gingival este situat supragingival si exista margine de smalt la nivelul
pragului gingival.

4
 - se poate realiza in toate tipurile de cavitati, inclusiv in cavitatile clasa I, chiar daca nu
exista prag gingival, daca marginile cavitatii sunt situate in smalt si se preteaza utilizarea
acestei tehnici.

b. Tehnica sandwich deschisa

- pragul este situat juxta/ sub-gingival
- portiunea proximala de la nivelul pragului gingival va fi refacuta din glassionomer, fiind
laminta ulterior cu compozit
- se poate realiza in toate cavitatile care prezinta prag subgingival, respectiv clasele II, III,
IV si V.

c. Tehnica sandwich modificata

Glassionomerul nu se aplica intr-un strat orizontal, ci usor concav, pentru a putea restaura
ulterior dintele prin tehnica de reconstituire succesiva a cuspizilor. Astfel scade gradul de
contractie al materialului si acesta este atras spre baza si peretele lateral al dintelui.

2. Aplicarea matricilor
Utilizarea unui sistem de matrici este obligatorie pentru restaurarea unei cavități de clasa
a II-a. Se pot utiliza matrici de celuloid sau metalice. În cazul dinților laterali se preferă
matricile metalice deoarece:
- sunt mai subțiri: pot să treacă de punctele de contact strânse
- sunt mai rigide: nu se deformează ușor, se reface ușor punctul de contact.
Matricile din celuloid sunt mai groase, mai deformabile, dar prezintă avantajul că se
poate fotopolimeriza prin ele din orice direcție => se poate realiza fotopolimerizarea indirectă
care atrage materialul spre țesutul dentar și scade contracția de polimerizare.
Tehnici de stratificare care oblige la utilizarea matricii de celuloid: stratificarea
verticala – pentru a putea realiza prima fotopolimerizare indirect.

Sisteme de matrici metalice

a) Matrice și portmatrice Ivory (matrice segmentară)
b) Matrice și portmatrice Tofflemeyer (matrice circulară)

5
 c) Matrice SuperMat (Kerr) (matrice circulară)
d) Sistemul Palodent (Dentsply) sau Sistemul Composi-Tight (matrice segmentară), matrici
Torr (segmentara), Supermat (Kerr)
e) Sistemul V3-Ring (Triodent) (matrice
segmentară), Palodent Plus
f) Automatrix, Omni matrix (matrice circulară)
g) Garrison (segementare) asemanatoare Palodent
Plus
Sistemul V3-ring

Matricile segmentare (Palodent, V3-Ring) sunt mai greu de aplicat, dar sunt
preformate. După ce se aplică pe dinte conferă convexitate optimă suprafeței proximale. Spre
deosebire de Palodentul classic, in cazul caruia inelul se fixeaza mai greu, in cazul Palodent Plus
inelul se adapteaza usor, iar sistemul prezinta icuri/ pene de plastic, inelul adaptandu-se perfect
pe acestea. De asemnea, sistemul prezinta benzi metalice separatoare care se fixeaza inca de la
inceputul prepararii cavitatii pentru a proteja dintele vecin, dupa care acestea se inteparteaza, icul
ramane si se pozitioneaza matricile preformate.
Sistemul Garrison prezinta un inel cu capete de
cauciuc, care se adapteaza fidel ambrazurii. Dezavantajul
sistemului ar fi pretul.
Sitemul Stripmat se utilizeaza in zona cervicala, la
nivelul dintilor frontali. Sistemul de fixeaza fie cu o buleta
de vata aplicata la nivelul papilei si fotopolimerizata, fie cu
diga lichida.
Matricea Unica reprezinta unul dintre sistemele cele
mai noi in practica, pentru dintii frontali, foarte utila pentru
zonele cervicale, dar si pentru refacerea corespunzatoarea a
suprafetelor proximale.

Exista situatii in care nu se poate adapta perfect matricea la nivelul suprafetei proximale,
moment in care se poate utiliza banda de Teflon pentru a conferi etansietate matricii.

6
 In cazul utilizarii matricilor circulare nu se poate reda corect convexitate specifica zonei
proximale. De asemnea, utilizarea acestora va duce la formarea un unghi mai ascutit la nivel
coronar, susceptibil la fractura sub influenta fortelor ocluzale.

“Custom Ring” poate fi utilizat cand morfologia ambrazurii cervicale in zona proximala
este integra, pentru a adapta inelul.
- se aplica diga lichida in zona proximala pentru a amprenta ambrazurile
- se fotopolimerizeaza
- se aplica inelul Palodent pe cele doua portiuni de diga lichida fotopolimerizate
- urmeaza un nou strat de diga care inclunde si capetele inelului in masa sa
- se fotopolimerizeaza
- se indeparteaza inelul incet
Dupa prepararea cavitatii se pozitioneaza atat matricea cat si custom ringul la nivelul
ambrazurii cervicale.

3. Protectia pulpara
Se realizează prin aplicarea unei baze de GIC (sau liner CaOH + bază GIC).
Compozitul poate lamina baza de glassionomer în totalitate sau partial, în funcție de
situația clinică: tehnica sandwich inchisa/ deschisa.

4. Stratificarea compozitului
Este benefica aplicarea pe peretele gingival al cavitatii a unui prim strat de compozit mai
fluid, pentru a scadea stresul din timpul fotopolimerizarii. Acest strat are grosimea de 1 mm,
peste care se aplica si se condenseaza materialul compozit prin tehnici de stratificare, daca este
vorba de cavitati carioase mari. In cazul leziunilor carioase mici se poate opta pentru bulkfill.
“Overhangs”: S-a dovedit ca in majoritatea cazurilor exista un exces si o neadaptare a
compozitelor in zona pragului gingival, din aceasta cauza se recurge mereu la matrici. Pentru
evitarea acestor erori se utilizeaza instrumente de magnificatie, are loc selectia cazurilor si se
ofera o atentie deosebita restaurarilor de clasa a II-a.
Rolul stratificării: reducerea contracției de polimerizare.
Tipuri de stratificare:

7
 a) Stratificarea verticala
Impune utilizarea obligatorie a matricii de celuloid. Fotopolimerizarea se realizeaza
indirect, dinspre dinte, pentru a atrage materialul spre peretele cavitatii. Dacă fotopolimerizarea
se realizeaza dinspre ocluzal, o parte din material rămâne nepolimerizată.
Desi prezinta avantajul fotopolimerizarii direct prin ele, matricile de celuloid sunt foarte
groase si nu pot fi introduse intotdeauna interdentar, in cazul dintilor cu puncte de contact foarte
stranse. Totodata, matricile sunt mai putin rigide si mai usor de deformat decat cele metalice.
Se pot utiliza si icuri trasparente, care permit fotopolimerizarea dinspre gingival, pentru
a atrage materialul spre pragul gingival.

b) Stratificare orizontală
Este cea mai necorespunzătoare din punct de vedere al contracției de polimerizare
(deoarece straturile succesive unesc 2 pereți laterali opuși)

c) Stratificare oblică
- dacă se utilizează matrice de celuloid, prima fotopolimerizare se face dinspre dinte
- este indicat ca prima fotopolimerizare sa se realizeze indirect timp de 40s
- este cea mai utilizata tehnica, pentru ca scade gradul de contractie
- se aplică straturi succesiv de 1.5 mm
- forma: pană.

d) Tehnica centripetă cu reconstrucția inițială a peretelui proximal = tehnica de obturare

in 4 straturi
- se reface ințial peretele proximal => transformă o cavitate de clasa a II-a în clasa I
- peretele proximal va veni în contact cu matricea, cu pragul gingival și cu pereții laterali.
- baza și peretele proximal se pot reface din compomer (nu va adera placa în aceste locuri)
și restul obturației din compozit.
- 4 straturi: fluidul care vine in contact cu pragul gingival, peretele proximal, masa de
compozit care umple cavitatea si ultimul strat este reprezentat de stratul de smalt.

e) Tehnica de reconstrucție succesivă a cuspizilor

8
 - este bine să rămână măcar un cuspid care să ne orienteze asupra înălțimii
- indiferent câți cuspizi lipsesc, există varianta de modelare a fiecărui cuspid pe rând
- fotopolimerizarea în această tehnică se face diferit:
o fie se fotopolimerizează 5 secunde fiecare cuspid doar cât să adere materialul de
țesutul dentar, iar după finalizarea tuturor cuspizilor se face fotopolimerizarea
finală sau
o se fotopolimerizeaza complet fiecare cuspid dupa reconstructia lui.

Tehnica cea mai uzuală de obturare a unei cavități de clasa a II-a:

Sub protecția unei matrici metalice se aplică un prim strat de compozit flow de 1 mm pe
peretele gingival al cavității verticale. Pentru acest prim strat se folosește un material mai fluid
pentru că este mai elastic, așa că protejează țesuturile dentare de contracția de polimerizare. Dacă
se folosește matrice de celuloid, prima fotopolimerizare se
realizează dinspre gingival.
Se alege apoi una dintre variantele de stratificare:
- oblică: pentru a reduce contracția de polimerizare
- verticală: cu condiția să se utilizeze matrice de celuloid.

Tehnici utile în realizarea unui punct de contact interproximal ferm:

Pe lângă aplicarea corectă a matricii, mai există tehnici care ajuta la refacerea corectă a
punctului de contact. Aceste tehnici se bazează pe exercitarea unei presiuni în compozitul
nepolimerizat încă, spre matrice (în zona punctului de contact), în momentul refacerii punctului
de contact.
Variante
⁎ Adăugarea unui con transparent la capătul lămpii:
Cu acest con se împinge materialul în acea zonă și se fotopolimerizează prin con în
poziția respectivă.
Avantaj: conul nu aderă de compozit (ulterior se va putea completa ușor cavitatea)
⁎ Utilizarea unui instrument transparent cu care se exercită presiune în compozit și apoi se
fotpolimerizează.
⁎ Utilizarea unor inserturi ceramice sau a unor bilute de compozit prepolimerizate:

9
 Se introduce si raman în masa compozitului nepolimerizat. Acestea fiind rigide exercită
presiune.
⁎ Inserturile ceramice care au diametrul exact cât partea activă a insertului ultrasonic cu
care s-a preparat cavitatea:
- practic, inserturile refac punctele de contact
- sunt inserturi ceramice care trebuie colate adeziv

5. Modelarea morfologiei suprafetei ocluzale

Se poate realiza cu instrumentul PKT3, obturator, spatula, aplicator de bonding, trusa
LM-Arte, pensule, Comporoller, Compothixo.
Trusa PKT – majoritatea au forma de con, de obturator.
Comporoller – prezinta diverse capete active din silicon, pentru a nu adera la material. In
cazul utilizarii SonicFill materialul trebuie condensat la început cu o presiune ușor crescută, în
această situație este indicat Comporoller.
Compothixo – prezinta patru capete active, care la randul lor au forma: conica, spatula
fuloar, semi-sfera, actionate prin intermediul vibratiilor. Este foarte util in cazul fatetarilor sau
obturatiilor frontale, asigurand omogenitatea restaurarii
LM Arte:
- Aplica: spatula fina
- Condensa: obturator, utilizata in condensare
- Fissura: prezinta doua capete: unul sub forma de sonda, iar celalalt prezinta o forma
conica
- Misura: prezinta doua capete active, unul este instrumentul cu care se masoara spatiul
ramas pentru aplicarea ultimului strat de compozit pentru smalt in cazul dintilor frontali
(0.5mm), iar celalalt pentru laterali
- Eccesso: sub forma de chiureta, indeparteaza excesul de compozit dupa ce asteasta a
facut priza.
Stamp technique
Tehnica este utilizata in leziunile carioase in smalt, cu descidere mica spre suprafetele
ocluzale, cand morfologia este pastrata aproape in totalitate.

10
 Se amprenteaza suprafata ocluzala cu diga lichida, pozitionandu-se un aplicator de
bonding pe post de maner; se fotopolimerizeaza si se indeparteaza cheia ocluzala. Cavitatea se
obtureaza cu compozit printr-o tehnica de stratificare aleasa, urmand pozitionarea la nivelul
suprafetei ocluzale a unei benzi de teflon. Peste aceasta se aplica cheia realizata anterior si se
fotopolimerizeaza compozitul. Se indeparteaza cheia si teflonul si se mai fotopolimerizeaza
odata.

*Cazuri:
Caz 1: restaurări vechi necorespunzătoare. Se prepară cavitățile cu ultrasunete (avantaj:
fața cu care se prepară este activa, iar fața care privește spre dintele vecin este inactive, deci nu
există riscul lezări dintelui vecin). Proba insertului ceramic cu care se va obtura cavitatea.
Inserturile ceramice trebuie colate adezive.
Problema care poate să apară la colarea insertului ceramic: dacă se colează doar cu
compozit flow, există riscul ca excesul de compozit să reflueze spre gingival. Rezolvare: pe
pragul gingival se aplică un compozit condensabil și pe fața internă a insertului se aplică
compozit flow. În momentul în care este introdus, tot surplusul este îndepărtat spre ocluzal și
spre pereții laterali (nu spre cervical). La final se acoperă cu compozit și se adaptează ocluzal.
Caz 2: in cazul in care exista o leziune proximala poate fi utila aplicarea unui ic inainte
de prepararea cavitatii, pentru ca acesta distantiaza usor dintii si sustine peretele gingival,
impiedicand distrugerea lui si asigurand indepartarea strict necesara.
Caz 3: in cazul leziunilor in oglinda este foarte important modul in care se plaseaza
matricile pentru a respecta ambele convexitati vecine. Astfel, se aplica ambele matrici
concomitent. Sistemul Palodent Plus este usor de aplicat in acest caz deoarece inelul se
pozitioneaza la nivelul ambrazurilor si adapteaza ambele matrici. Pentru obturarea cavitatilor fie
se realizeaza una dintre obturatii si apoi se indeparteaza matricea, ulterior realizadu-se cea de a
2-a, fie se reconstruiesc ambii pereti proximali si se indeparteaza simultan ambele matrici.

6. Fotopolimerizarea
Fotopolimerizarea materialului are loc doar pe diametrul lămpii. Dacă o cavitate se
extinde mai mult decât diametrul lămpii, va rămâne o portiune de material nepolimerizat.

11
 ! Fotopolimerizarea se realizeaza din mai multe direcții
pentru a nu rămâne material incomplet polimerizat.
Fotopolimerizarea rășinii compozite dinspre V și L :
- adaptare marginală superioară
- nu se produce flexia cuspidiană
- previne deformarea cuspidiană.
*se poate utiliza și un ic transparent care transmite lumina.
Ultima fotopolimerizare a compozitului se realizeaza printr-un strat de glicerina pentru
ca aceasta sa nu fie inhibata de contactul cu aerul. In zona laterala, se poate folosi rebondingul,
iar atunci se poate omite fotopolimerizarea prin statul de glicerina.

Studii realizate au concluzionat ca cea ma buna inchidere marginala se obtine prin

tehnica bulk (Sonic fill si un compozit de la firma Voco). De asemenea, rezultate bune s-au
obtinut si in cazul obturatiilor cu doua staturi (SDR sau Grandioso heavy flow). Grandioso
heavy flow este mai putin fluid decat Grandioso flow. Cele mai nesatisfacatoare rezultate sunt in
cazul aplicarii initiale a compozitului flow si apoi a celui condensabil.

Tendinte actuale de realizare a obturatiilor

12
 1) Tehnica aplicarii intr-o singura etapa – Tehnica Bulk
2) Fuidificarea materialului compozit – Incalzirea compozitelor
3) Sonic Fill

1) Tehnica Bulk
Exista numeroase materiale adaptate pentru aceasta tehnica, care presupune obturarea
prin straturi de 4mm in vederea reducerii numarului de etape si a erorilor de tehnica.
Majoritatea firmelor au dezvoltat materiale care pot fi aplicate intr-un strat mai gros, iar
trecerea s-a realizat prin tehnica SDR.
Metoda SDR (smart dentine replacement):
- reduce numarul de etape
- substituientul dentinar este compozitul; acesta se aplica in strat de 4mm, iar deasupra se
lamineaza cu un strat de smalt pentru a reda morfologia.

2) Fuidificarea materialului compozit

Incalzirea compozitelor nu mai este foarte utilizata deoarece nu poate fi controlata
fluiditatea materialelor, astfel incat se poate ajunge la o fluiditate nefavorabila modelarii
acestora.

3) SonicFill
Imdeplineste ambele tendinte actuale, respectiv fluidifica materialul compozit prin
energie sonica si in acelasi timp poate fi aplicat intr-un strat de 5mm. Astfel, obturatia poate fi
realizata prin umplerea in totalitate a cavitatii.
Firma Kavo a produs o piesă de mână care fluidifică materialul compozit și firma Kerr a
produs compozitul => piesa se poate utiliza doar cu compozitul specific.
Compozitul: nanohibrid, activat sonic, poate fi aplicat și adaptat in monobloc.
Piesa de mana este conceputa pentru uniturile
Kavo, insa poate fi adaptata la orice tip de unit dentar si
prezintă 5 viteze:

13
  1 si 2: fluidifică compozitul cel mai mult (cel mai fluid)
 3, 4 și 5: consistența optimă (heavy flow)
 5: consistența aseamănătoare cu Equia
Piesa se montează in locul turbinei. Când se lucrează cu aceasta se verifică daca apa si
lumina sunt oprite, pentru a nu influența priza materialului.
Materialul compozit se păstrează la temperatura camerei, nu în frigider! (celelalte
compozite, în general, se păstrează la temperaturi mai scăzute). Este un compozit care prezinta
in componenta sa un procent mare de umplutură și este activat sonic pentru a se reduce
substanțial vâscozitatea. Se află în canule, prezentand vâscozitate crescută. Pentru adaptarea la
pereții cavității și pentru umplerea acesteia se activează, materialul trecând la o vâscozitate
redusă, iar după umplerea cavității revine la o viscozitate crescută (prima condensare se face cu
ușoară presiune iar apoi se modelează).

Avantajele sistemului:
- adaptare foarte bună la pereții cavității
- obturație fără goluri de aer, omogena
- reduce erorile operatorului
- unidozele sunt reprezentate de canule mici și ergonomice care pot pătrunde până pe
pragul gingival.
In cazul Sonic-fill fotopolimerizarea se poate realiza pentru straturi de 5mm, iar pentru
bulk technique in straturi de 4mm.
Datorită introducerii în stare fluidă a compozitului, adaptarea la pereții cavității este
foarte bună și se obține o obturație fără goluri de aer. Tehnica este mult mai ușoară pentru că se
umple cavitatea intr-un singur timp, dacă nu este mai profundă de 5 mm. Dacă, cavitatea
depășește 5 mm se aplică în două straturi.
Capsulele de compozit au diametrul cat jumătate dintr-o capsulă normală de compozit
pentru a facilita pătrunderea până pe pragul gingival. De la pragul gingival, activând piesa, se
umple cavitatea (diametrul canulei SonicFill: 1.5 mm; diametrul canulelor de compozit
convențional: 2.5 mm). O capsulă se poate folosi la un pacient de mai multe ori (ex: la Equia
dacă nu se folosește toată capsula odată se poate arunca pentru că e autopolimerizabil).

14
 Dezavantaje:
- preț ridicat
- nuanțe limitate (A1, A2, A3, B1).

Nu are foarte multe nuanțe de culoare (ținând cont că este pentru zona lateral, nu este un
dezavantaj major). La unii pacienți se adaptează foarte bine si din punct de vedere coloristic, la
alți pacienți are aspect puțin prea translucid.

Mod de utilizare:
Piesa se montează pe locul turbinei, se selectează viteza înainte de utilizare: de la 1 la 5,
apoi se înfiletează capsula la piesă (important să fie înfiletată complet). Toaleta cavitatii se
realizeaza cu clorhexidina 2%.
Dacă exista o cavitate profundă se realizeaza protecția plăgii dentinare (liner + bază)
pentru a nu prezenta sensibilitate ulterioara, dacă s-ar utiliza doar compozitul.
Aplicarea sistemului adeziv: se poate utiliza orice generatie dintre sistemele adezive, dar
se prefera in aceste situatii generatiile 4 si 5, cu gravare si spalare:
- acidul se aplica la nivelul smaltului 15-30s si la nivelul dentine maxim 15s, realizandu-se
astfel o gravare acida selectiva.
- se spala 30s – 1 minut; minim atata timp cat acesta a fost mentinut pe dinte.
- se aspira si se aplica consepsis sau gelul pe baza de clorhexidina 30s inainte de aplicarea
primerului, dupa care se aplica primerul pe toti peretii cavitatii, se mentine 10s si se
usuca
- se aplica bondingul, se usuca usor si se fotopolimerizeaza 10s.
Urmeaza aplicarea compozitului. In aceste cazuri este indicata utilizarea comporoller,
deoarece capetele sale de silicon favorizeaza condensarea Sonic Fill-ului.
Se fotopolimerizeaza 20s in cazul lampilor obijnuite (haha), iar in cazul celor cu putere
mare, doar 10secunde. Urmeaza indepartarea matricii si o prima finisare. Apoi se completeaza
fotopolimerizarea inca 10s din fiecare directie, vestibular, oral si ocluzal => 40s in total pentru
acesta tehnica de obturare
O atentie deosebita trebuie acordata finisarii, deoarece suprafata obturariilor realizate cu
Sonic Fill ramane mai rugoasa. Pentru finisare sunt utilizate freze cu granulatie fina – inel rosu

15
sau freze cu lamele pentru finisat compozitul. Se realizeaza si cu perii impregnate precum
Optishine sau Oclubrush si pasta. Este indicata folosirea initiala a periilor impregnate si apoi a
polipanturilor.
Sistemul este recomandat si in cazul cavitatilor de clasa I sau in cazul inlocuirii
obturatiilor de amalgam.

Admira fusion
- ormoceri nanohibrizi
- nu prezinta monomeri in compozitie
- obturarea tuturor tipurilor de cavitati
- obturatie de baza in cavitatile de clasa I ,II
- sigilarea fisurilor din smalt
- restaurarea dintilor temporari

16
 - restaurarea bonturilor
- reparatii fatete si a unor defete in smalt
Pentru substituentul dentinar: Admira X-tra – stratul este de 4mm, dupa care se
lamineaza cu ormocerul care va reda morfologia dintelui, sau se obtureaza in totalitate cu
Admira X-tra.
Enamel plus HRI
Compozit modern, cu indice de refractie crescut, identic cu cel al smaltului – 1,62. Se
poate utiliza atat pentru restaurari frontale cat si pentru cele laterale, pentru realizarea
obturatiilor, inlay-urilor directe, colarea inlay-urilor (caz in care se va incalzi pana la 50 de
grade)
Este alcatuit din:
- 9 nuante de dentina, universal dentine (UD)
- 3 tipuri de smalt generic, universal enamel (UE)
Tipul 2 de smalt este utilizat pentru adulti, dinti cu luminozitate medie.
Intensive milky, intensive white, intensive white spots sunt componente opace ale
sistemului, cu ajutorul carora se redau diverse caracteristici sub forma de pete albe opace.
Acest material se incalzeste la 39 de grade pentru realizarea obturatiilor directe si la 50
de grade pentru colarile adezive, intr-un cuptor special de la Micerium. Cuptorul prezinta 2
trepte, prima pentru restaurari directe si cea de-a doua pentru colari.
Daca seringile sunt utilizate de mai mult de 20 de ori, materialul isi va schimba
proprietatile.
In cazul acestui material este foarte importanta metoda de stratificare a nuantelor pentru
dentina, pentru a reda aspectul natural al dintilor. Daca cavitatea este mai profunda, iar
cromaticitatea de baza este mai intensa, stratificarea va incepe obligatoriu cu un compozit cu
doua nuante mai inchise decat culoarea finala a restauratiei, aceasta regula fiind aplicata mai ales
in cazul dintilor frontali.
Saturatia culorii scade dinspre incizal spre ocluzal si dinspre palatinal spre vestibular.

17
18