Sunteți pe pagina 1din 63

Curs 8 PRINCIPII DE PREPARARE A

CAVITĂŢILOR PENTRU COMPOZITE


Prepararea cavităţilor de clasa a I-a şi a II-a

•Înaintea aplicării digii, să se localizeze contactele ocluzale cu hârtie


de articulaţie, peste care se va aplica varnish pentru a fi făcute stabile.
Istmul ocluzal (dintre cuspizii V şi O) se va limita atât de mult încât
să minimalizeze feţele ocluzale asupra restauraţiei. Şanţurile ocluzale
se vor cuprinde în preparaţie numai dacă sunt afectate şi necesită
restaurare.
Tehnica adeziva

Preparare conservatoare a dintilor

Extensia preventiva (Black)- nu se mai aplica

Podeaua cavitatii – in smalt


- in dentina
CONCLUZII CLASA I pt amalgam
1) se vor inconjura cuspizii pentru a conserva structurile
dentare,
2) a nu se extinde spre vestibular si oral marginile mai
mult decit mijlocul distantei dintre santul central si virful
cuspidului,
3) extensia marginilor include fisurile plasindu-le pe
suprafete dentare relativ netede si sanatoase,
4) extinderea minima pe crestele marginile proximale
(numai cind includ defectul).
5) eliminarea peretilor
subtiri de smalt prin unirea
a doua contururi marginale
(o distanta mai mica de 0,5
mm)
6) folosind ameloplastia la
fisurile inguste si adinci se
conserva straturile dentare
Prepararea cavităţilor de clasa a I-a

M – 2mm
Pm- 1.6 mm
Perpendicular – 1.5mm
Inclinat- 1.75-2 mm
•În preparare se va include şi zona
cariată iar forma finală a cavităţii
preparate este similară cu cea pregătită
pentru amalgam.
Prepararea cavităţilor de clasa a II-a
CONCLUZII CLASA II pt amalgam
•Când se include şi o suprafaţă proximală ca parte a preparării
necesitatea esenţială este aceea de a îndepărta dentină şi smalţul
cariat şi decalcificat. Caseta proximală va trebui să permită forma
de convenienţă care va uşura plasarea şi finisarea obturaţiei din
compozit.
Terapia minim invaziva
•În cazul compozitelor, nu este necesar ca smalţul să fie
suportat în întregime de către dentină ca şi în cazul
amalgamului. Smalţul de la nivelul marginlor gingivale şi
proximale se va bizota cu instrumente potrivite. Conturul
marginal ocluzal al preparării conservative va expune
capătul prismelor de smalţ (se va bizota). şanţurile retentive
convenţionale necesare în prepararea pentru amalgam, în
cazul compozitelor nu sunt necesare.
Prepararea cavităţii de clasa a III-a în vederea
restarurării cu materiale compozite

Înainte de a începe instrumentarea se va decide dinspre ce parte se va ataca


leziunea carioasă. Ori de câte ori este posibil abordarea se va face dinspre
oral pentru a păstra porţiunea labială a dintelui cu scopul de a obţine,
ulterior, o estetica superioara.

Se acceptă o abordare a leziunii dinspre vestibular:


- în cazul în care se înlocuieşte o obturaţie veche ce a fost inserată dinspre
vestibular
- în situaţia în care caria a distrus creasta vestibulară
- în situaţia în care dintele afectat este rotat cu expunerea vestibulară a
acestei suprafeţe.

În caz de leziune mică sau moderată abordarea se va face întotdeauna


dinspre oral.
corect incorect
Penetrea în smalţ se face cu turbina şi freza fie nr. 1/2, 1 sau 330 în
funcţie de dimensiunea dintelui şi a procesului carios. Freza va fi
ţinută usor oblic pe creasta de smalţ orală în dreptul procesului
carios la 0,5 mm distanţă de suprafaţa proximală pentru a nu leza
dintele vecin.
Ideal- perete axial 2 mm dincolo de JSD
Inainte de bizotare Dupa bizotare
Peretele axial va fi localizat, astfel, 0,5 mm în dentină considerată adâncimea
ideală şi orice proces carios extensiv care pătrunde dincolo de acest punct, se
va îndepărta numai leziunea şi nu întregul perete axial. De regulă nu există
contact la nivel gingival cu dintele adiacent, ceea ce simplifică procedurile de
restaurare.

Conturul marginal vestibular, de obicei, include partea labială a punctului de


contact, şi astfel plasează marginea vestibulară în ambrazura respectivă.

Gingival, extensia este influenţată de necesitatea de a îndepărta toată dentina


şi smalţul afectat în aşa fel încât să rămână smalţ sănătos pe dentină
sănătoasă. Marginile de smalţ nu trebuie să fie decalcificate (alb cretoase)
deoarece vor constitui o sursă de deteriorare continuă.

Cavitatea nu va avea o formă strictă ca si alte cavităţi, ci va avea o formă


rotundă sau ovalară vestibulo-incizo-gingivală şi se va executa cu freză
globulară.
Bizotarea

Cercetări recente au demonstrat, că atunci când se foloseşte


tehnica etching, că preparările cu bizou sunt mult mai
rezistente la microinfiltraţii în comparaţie cu cele fără bizou.

Bizoul permite acidului să atace prismele de smalţ cu efect


maxim. De aceea se recomandă ca toate preparările ce vor
primi acid etching vor fi bizotate la nivelul smalţului. Acest
fapt va îmbunătăţii capacitatea de retenţie a preparării şi va
impiedica colorările marginale.

Se indică, dacă este posibil, ca la sfârşitul preparării cavităţii să


se efectueze un bizou în smalţ de 0,2-0,5 mm laţime. Bizoul se
efectuează cu bizotator de prag gingival sau cu o freză flacară
(nr. 7901 sau 242) la turaţie redusă sau moderată.
Izolarea zonei de operat, în această situaţie, este de o mare
Prepararea
importanţă, iar vizibilitatea şi controlul umidităţii va avea prioritate.
cavităţii de Conturul marginal al cavităţii de clasa a V-a preparate nu este
clasa a V-a în uniform, ci variat, depinzând de carie sau gradul de decalcificare.
vederea
restaurării cu Când ţesuturile alterate au fost înlăturate iar marginile cavităţii sunt
răşini constituite din smalţ sănătos, conturul marginal poate să fie
compozite rectangular, cu unghiuri rotunjite, ovoid sau reniform.

Se sugerează efectuarea conturului marginal cu freza 245 sau 330


montate la turbină. În această situaţie, cavitatea se va finaliza cu freza
256 montată la piesa contraunghi, la turaţie redusă şi va avea o
adâncime, de la suprafaţa dintelui, de 1,5 mm.
Această cavitate va fi prevăzută cu bizou în toate zonele de
smalţ care înconjoară cavitatea. Dacă un perete este terminat în
ciment, acesta nu se va bizota. Bizoul se va efectua fie cu dalta
nr.14.15.W sau o freză de finisat smalţul nr: 7901 sau 242.

În cazul existenţei unor leziuni mici care sunt extinse în


suprafaţa şi în întregime în smalţ, de genul zonelor
decalcificate, hipoplazice, abrazate sau erodate din treimea
cervicală a coroanei dinţilor, zona carioasă este îndepărtată cu
freza globulară adecvată ca mărime iar smalţul defect
încojurător se poate elimina cu o freză diamantată rotundă sau
eliptică până la crearea unui Chamfren. în această situaţie se
consideră cavitatea preparată, iar restaurărea va utiliza tehnica
etching.
Prepararea cavităţii de clasa a IV-a în vederea
restaurării cu materiale fizionomice

Prepararea cavităţii de clasa a IV-a se impune în cazul în care un


accident sau o carie extensivă au distrus unghiul incizal. În aceste
cazuri este foarte dificil de a realiza o orientare mecanică eficientă.

De asemenea, estetica sau potrivirea culorii este mult mai critică din
cauza dimensiunii restauraţiei.

Pentru cele mai multe situaţii preparatea cavităţii de clasa a IV-a este
cea mai conservativă preparare în cazul în care este implicat numai
unghiul incizal. Pentru a prepara cavitatea nu este necesar a îndepărta
o mare cantitate de structuri normale dentare.

Vârsta tânără a pacientului poate să fie un factor în planul de


tratament iar prepararea cavităţii de clasa a IV-a poate constitui o
cale de amânare a unor restauraţii mult mai complexe.
La pacienţii tineri cornul pulpar este foarte larg şi ar ridica
probleme în prepararea şi aplicarea unei coroane, iar odată cu
înaintarea în vârstă ţesutul gingival îşi va modifica poziţia,
expunând mai mult coroana clinică. În plus prepararea cavităţii
de clasa a IV-a este opţiunea cea mai economică, cea ce o face
calea de elecţie în astfel de situaţii clinice.

În cazul în care fractura unghiului incizal este o complicaţie a


cariei şi este de dimensiuni reduse se va practica aceeaşi
preparare ca pentru cavităţile de clasa a III-a extinzându-se numai
bizoul incizal.

Succesul restaurării cavităţii de clasa a IV-a va depinde de


realizarea unei retenţii eficiente, alta decât cea rezultată din
prepararea cavităţii. O cale de a realiza acestă retenţie este
tehnica etchning..
Se aplică bonding-ul cu o mică pensulă iar pentru a obţine o
suprafaţa umezită uniform şi de grosime cât mai mică se
poate folosi un jet scurt de aer. Polimerizarea agentului
bonding se face minim 10 secunde şi maxim 20 secunde.

Acum se plasează răşina compozită după tehnica


secvenţiala.

Ca material se utilizează un compozit hibrid, fie unul cu


particle mici pentru că sunt radioopace. Cantitatea iniţială va
acoperi întreg peretele gingival şi nu va fi mai groasă de 2
mm, iar polimerizarea se va face minim 40 secunde cu
folosirea icurilor transparente cu bandă reflectorizantă.
Imagine clinica cavitate
cls a IV-a
Bizotare

Etching
Aplicarea bonding

FOTOPOLIMERIZARE

Aplicarea compozitului

FOTOPOLIMERIZARE
mock-up / wax-up

1.Fonetica
2.Funcționalitate
3.Estetica -lățimea mezio-distală,
- menținerea proporțiilor lungime/lățime ale dintelui
-realizarea formei, volumului vestibular și gradului
de convexitate în funcție de lungimea buzei superioare.
Cavitate cls a IV-a – reconstructie mock-up/wax up
Acid fosforic 35%
30secunde smalt
15 secunde dentina
Aplicare bonding
Verificarea cheii de silicon
Aplicarea compozitului fluid
Stratificarea
compozitului
Finisarea compozitului
Lustruirea compozitului
Restaurarea finala
Imagine rx postop
Mock-up/ Wax-up

S-ar putea să vă placă și