Cavitate I A pentru

amalgam- Premolar 1
superior
 Amalgamul
• aliaj form din Hg si mai multe metale

• are o rezistenta mai mare la uzura ca si compozitele

• izolarea campului operator nu este la fel de pretentioasa ca si pt compozite

( o contaminare minima nu are efect adevers asupra restauratiei ca si in
cazul compozitelor)

• Restaurarile cu amalgam sunt preparate cu o forma specifica, o adancime

uniforma si un contur marginal precis

• procedurile de insertie si finisare pt amalgam sunt mai usoare ca cele pt

compozite
Amalgam vs compozit
• datorită Hg din compozitie materialul prezintă un
anume grad de toxicitate, de aceea el trebuie manipulat
conform indcaţiilor specificate de producător. Imediat
după aplicare, amalgamul este plastic astfel că este
modelat cu uşurintă, adaptându-se formei cavităţii
rezultate în urma îndepărtării dentinei cariate
 Amalgam- material de obturare.

• Rezistenta crescuta;
• Durabilitate crescuta;
• Usor de utilizat;
• Succes clinic demonstrat prin proba timpului;
 Amalgam - indicatii
• Restaurari de cavitati de clasa I,a II-a si a V-a, cand acestea sunt
situate in zone in care esteticul nu este afectat;
• Cavitatile sunt de dimensiuni moderate spre mari( largi)

• Sa fie plasate in zone care preiau fortele presionale maximale-

zone de contact puternice;
• in zone unde nu se poate obtine o izolare facila;

• in cavitati unde prepararea se extinde pe suprafatele radiculare;

• cand reprezinta o baza de obturatie pe un dinte care va primi o

RPU;
 Amalgam- contraindicatii

• folosirea lui in zone estetice;

• cavitati mici si moderate se recom sa fie restaurate cu compozite

• cavitati aflate pe unitati dentare care pot fi usor izolate

• cavitati cls a V-a, de dimensiuni mici care nu se extind pe

suprafetele radiulare se recom rest cu compozit
 Avantaje:
• usor de utilizat

• rezistenta mare la uzura si compresiune in

timp
• pret de cost redus
 Dezavantaje:
• nu sunt estetice

• nu sunt conservative ( sacrificiu import de tesut.dentare

in timpul prep.cavit)
• slabesc struct dentara

• prep.cavitat este mai dificila, are forma specifica de

caseta
 Proceduri clinice initiale
• examinarea pacientului

• Diagnostic

• Plan de tratament

• Evaluarea ocluziei si a particularitatilor dintilor propusi

pt tratament
• Anestezia

• Izolarea ariei de contact

 Preparare.
Etapa initiala – Plasarea conturului marginal
- forma e dictata de catre leziunea carioasa, iar extinderea
preparatiei trebuie plasata in structura dentara sanatoasa;
- adancinea preparatiei e dincolo de JSD;

- totodata se realizeaza forma de retentie si de rezistenta a cavitatii

- conturul preparat. are forma de ”fluture in zbor” din cauza

extensiei in toate fisurile radiante V si O
Reprezentarea schematică şi mentală a conturului marginal a
unei cavităţi de clasa a I a ,,fluture în zbor” pe un premolar 1
superior
 Reguli in preparatiile cavitatiilor
pentru amalgam.
1. Extinderea in jurul cuspizilor, pentru a proteja cat mai multa
structura dentara sanatoasa, iar plasarea adancimii preparatiei sa fie
dincolo de JSD, fara a se apropia de coarnele pulpare ( in cazul in
care leziunea nu se extinde in profunzime).
 Reguli

2. Extensia cavitatiii in sens V-O sa fie minima de la santul central si

fosa centrala pana la varful cuspizilor (nu se extind mai mult de
jum dist dintre sant si vf cuspidului)
 Reguli
3. Extinderea cavitatii trebuie sa cuprinda toate santurile si fosetele,
iar conturul trebuie sa se plaseze pe suprafete dentare netede si
sustinute de substanta sanatoasa.
 Reguli
3.Indepartarea tuturor peretilor nesustinuti si cu dimensiuni de sub
0.5mm, extinderea la nivelul crestelor marginale sa fie minima
pentru a nu periclita rezistenta acestora.
 Reguli
4. Extinderea conturului marginal include toate structurile de
smalt nesustinute de dentina sanatoasa, iar pentru fisurile
superficiale se foloseste ameloplastia pentru a prezerva cat mai
multa substanta dentara, plasarea preparatie se face la o adancime
convenabila pentru a realiza conservarea pulpei.
 Ameloplastia
• Arta resculptarii smaltului pe care s-au dezvoltat defecte folosind
un instrument diamantat sub f de flacara, pt a le elimina si lasa o
suprafata neteda.

• Zona care a suferit ameloplastia se va intalni cu peretii cavitatii

preparate intr-un unghi marginal nu mai mare de 110 gr ,formand
o margine pt amalgam care nu va avea un unghi mai mic de 80 gr

• Defectele nu depasesc 1/3, ¼ din grosimea smaltului

• Freza de electie este 245, ( 3mm lungime si 0,8mm diametru),
forma convergenta spre mandren (imprima forma de retentie
primara- convergenta coronara), iar partea bazala a frezei are
unghiurile rotunjite ( care imprima un contur bazal rotunjit al
cavitatii, deci nu concentreaza fortele la acel nivel astfel previne
fracturarea dintelui)
• Cu freza 245 se incepe prepararea in fosa cea mai afectata de
procesul carios, in cazul in care ambele fose sunt afectate,
prepararea se incepe in fosa distala.
• Freza e mentinuta perpendicular pe suprafata dintelui si paralela cu
axul sau lung!
• Cu freza in rotatie se stabileste adancimea initiala a cavitatii, adica
JSD, adica 1,5-2mm de la suprafata ocluzala a dintilor( La
posteriori) ; adancimea de 1,5mm este jumatate din lungimea frezei
245.
• Adancimea finala e plasata ulterior la 0,1-0,2mm in dentina.

• Extensia distala a cavitatii trebuie sa cuprinnda toate fisurile si

santurile accesorii, lucru relizat prin inclinarea frezei la 10 gr., prin
care se indeparteaza si prismele de smalt nesustinute.
• Dupa ce s-a indepartat procesul carios din zona distala, cu freza
pozitionata in acelasi mod si la aceeasi adancime se incepe
indepartarea si extinderea preparatie spre zona meziala cu
includerea intregului relief negativ.
• La nivelul fisurii centrale, chiar daca nu este afectata de leziunea
carioasa, pasajul frezei se face in acelasi mod, realizanduse
istmul cavitatii, cu e extensie minima si o adancime minima de
1,5mm.
• In sens V-O extensia cavitatii nu trebuie sa depaseasca 2mm, iar
adancimea sa fie plasa intre 1,5 si 2 mm in zonele cele mai
declive ( adica fosele M si D).
• Daca dupa aceasta etapa initiala mai exista zone carioase
remanente la nivelul cavitatii acestea vor fii indepartate in etapa
finala de preparare.
 Forma primara de REZISTENTA.
1. Peretele pulpar este suficient de gros pentu a mentine vitalitatea
pulpara si de rezistent pentru a prelua fortele in axul lung a
dintelui.

2. Extindere V-O minima pentru a nu periclita structura coronara a

dintelui.

3. Marginile cavitatii sa fie plasate in smalt suficient ca si grosime

pentru a nu se fractura.

4. Adancimea minima de 1,5mm care permite un strat suficient de

amalgam care sa fie rezistent si care nu cedeaza sub fortele
masticatorii.
 Forma Primara de RETENTIE.
Este data de paralelismul peretilor cavitatii sau usoara convergenta a
acestora,
Forma de retentie primara
 ETAPA FINALA DE
PREPARARE.
• Include indepartatea remantelor de carie de pe peretele pulpar. Acest lucru
facandu-se cu freze globulare de dimensiuni potrivite cuplate la piesa
contraunghi.
• Protectia pulpara numai in acele zone in care e necesar acest lucru.
( grosimea dentinei remanete la nivelul podelei cavitatii are grosimea
cuprinsa intre 0,5- 1 mm se indica un liner foto sau un CIS).
• Protectia pulpara se aplica doar in zona peretelui pulpar unde adancimea
cavitatii e maxima.
• In aceasta etapa se finiseaza marginea cavitatii cu freze de granulatie fina
cilindro-conice sau flacara pt a realiza angulatia de 80-100 de grade intre
pereti cavitatii si suprafata dentara, pentru a indeparta prismele de smalt
nesustinute, astfel creind suprafata de contact facila intre smalt si amalgam.
• A și B. Îndepărtarea cariei dentinare restante cu o freză rotundă Nr.1/4 sau Nr.1/2
(A) sau cu un excavator discoidal(B)

• C şi D. Forma de rezistenţă realizată prin perete pulpar plat la periferia ariei

excavate (Wilder Jr.AD;2006).
• Indepartarea dentinei cariate este cel mai bine sa fie facuta cu un
excavator discoidal sau cu o freza globulara potrivita la viteza
redusa.

• Excavatia se opreste cand struct dentare dau senzatia de ferm, dur,

de dentina sanatoasa,

• Se foloseste detectorul de carie care va determina o excavare

controlata si adecvata.

• In absenta lui se poate folosi pt indepartare un instrument de

mana.

• Un exemplu in acest sens este JSD unde caria este mai putin
evidenta decat pe peretele pulpar!
Prepararea cavitatilor extinse de
cl a I a

• Caria este considerata a fi extinsa daca distanta dintre

dentina cariata si pulpa este mai mica de 1mm.
• Este obligatoriu folosirea sist de diga (daca se deschide
camera pulpara accidental ->c direct)
• Izolarea de asemenea nu permite contaminarea
amalgamului
• in cazul cavitatilor extinse dupa excavarea dentinei
infectate, insertia unui liner trebuie sa preceada stabilirea
conturului marginal, a f de retentie si rezistenta.
• dezideratul principal-> PROTECTIA PULPEI!

• se foloseste freza para 245 sau 330 orientata paralel cu

axul lung al coroanei si se intra la adancimea de 1,5-
2mm din FC sau de la nivelul crestelor M sau D
• pt extinderea conturului marginal se foloseste
ameloplastia de cate ori este necesar
• Pt cariile extinse mai mult de jum distantei dintre santul
central si vf cuspid se indica reducerea cuspidului si
refacerea lui
• Bizotarea- este necesara aceasta bizotare si in cavitatile
extinse, cu indepartarea prismelor de smalt nesustinute
de la marginea cavitatii, care s-ar putea disloca ducand
la aparitia cariei secundare marginale!!
Thank you!