FAZELE PREPARARII CAVITATILOR

PREPARARE CAVITATE
= faza terapeutica, chirurgicala de indepartare a
tesuturilor alterate si o mica parte din tesuturile
sanatoase in vederea inserarii unei obturatii
CLASIFICAREA CAVITATILOR
Cavitati de clasa I
IA - fosete, fisuri de pe suprafata ocluzala a M, PM
IB - fosete, fisuri din2/3 cervicale vestibulare/orale M
IC - fosete, fisuri de pe fetele palatinale ale frontalilor
maxilari
 CLASIFICAREA CAVITATILOR
Cavitati de clasa a II-a – proximal M, PM

Cavitati de clasa a III-a – proximal I, C – unghi incizal

Cavitati de clasa a IV-a – proximal I, C + unghi incizal

Cavitati de clasa a V-a – 1/3 colet la nivelul fetelor

vestibulare/orale ale dintilor (debut in smalt)

Cavitati de clasa a VI-a – margini incizale

frontali/cuspizi laterali/ cavitati atipice
 ETAPELE PREPARARII CAVITATILOR
1. Stabilirea conturului marginal
2. Ameloplastia
3. Obtinerea formei de rezistenta
4. Obtinerea formei de retentie
5. Obtinerea formei de convenienta
6. Indepartarea dentinei alterate
7. Finisarea peretilor de smalt si a marginilor
8. Toaleta finala a cavitatii
 1. STABILIREA CONTURULUI MARGINAL
Definitie = plasarea marginilor cavitatii intr-o
pozitie ce o va ocupa preparatia in final

Principii
a. Indepartarea smaltului subminat in totalitate
b. Plasarea marginilor cavitatii -> buna finisare
b. Plasarea marginilor cavitatii in santuri si fosete
• Gradul de afectare al smaltului
• Extensia in fisuri

== REGULI

1. Extinderea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase

– smalt nesubminat, sustinut de dentina sanatoasa

2. Extinderea marginilor cavitatii pana in fisurile care nu pot

fi preparate prin ameloplastie

3. Eliminarea unei structuri dentare (chiar sanatoase) mai

mica de 0,5mm dintre doua cavitati preparate in
fosete/fisuri
REGULI

4. Evitarea plasarii margini cavitatii pe pante

cuspidiene/creste de smalt
• ≥ 1/2 din panta cuspidiana – scurtare
cuspid si
refacere
• ≥ 2/3 din panta cuspidiana - refacerea
cuspidului in totalitate

5. Extinderea marginilor cavitatii suficient

pentru o buna preparare/obturare/
finisare
 b’. Plasarea marginilor cavitatii pe suprafetele netede
proximale
== REGULI
1. Extinderea marginilor cavitatii pana in tesuturi sanatoase
– smalt nesubminat, sustinut de dentina sanatoasa
2. Evitarea plasarii margini cavitatii pe pante cuspidiene
/creste de smalt
3. Extinderea marginilor cavitatii suficient pentru o buna
preparare/obturare/ finisare
4. Extinderea marginilor cavitatii apical de contact
5. Extinderea marginilor cavitatii in interiorul ambrazurilor
– buna autocuratire/buna preparare/obturare/ finisare
* exceptie cavitati de clasa a III-a
Restrictionarea extensiei
• contur proximal
• vecinatatea cu radacina
• estetica

Marirea extensiei
• handicap fizic/psihic
• varsta inaintata
• restaurarea dintilor stalpi de punte
• masuri suplimentare de retentie si rezistenta
• necesitatea de ajustare a conturului dintilor
 2. AMELOPLASTIA

Definitie: remodelarea suprafetelor

smaltului cu instrument rotativ
Indicatii:
• fosete si santuri < 1/3 din grosimea
smaltului
• santuri suplimentare care se extind pe
cuspizi
• fisura superficiala apropiata de o creasta
V/O de smalt
• profilactic
Contraindicatii
• nu se mentine contactul centric
• poate fi preparat un sant cu baza plata
 3. OBTINEREA FORMEI DE REZISTENTA
Definitie: prepararea si plasarea
peretilor cavitatii astfel incat
restaurarea si dintele sa reziste
fortelor ocluzale

Principii:
• cavitati cu baza plana (unghiuri
/praguri rotunjite)
• cuspizi si creste de smalt sustinute
de dentina suficient de groasa –
peretii cavitatii preparati cat mai
conservativ
• acoperirea sau includerea
corespunzatoare a dintilor in
restaurare (! Dintii depulpati
uneori necesita reducerea
cuspizilor)
• grosime suficienta a materialului
restaurativ
 4. OBTINEREA FORMEI DE RETENTIE

Definitie: prepararea
cavitatii astfel incat sa reziste
fortelor dislocatoare

• accentuarea unghiurilor

• convergenta spre ocluzal a

peretilor v si o ale cavitatilor

• tehnica etching
 5. OBTINEREA FORMEI DE CONVENIENTA

Definitie: conformare a cavitatii in vederea

unui acces/preparare corespunzatoare

• M, V, O
• Nu se aplica in V la dintii frontali
 6. INDEPARTAREA DENTINEI ALTERATE

Ideal – indepartarea tesutului ramolit pana in

dentina dura, normal colorata
Observatii
• criteriul discromic nu este un criteriu absolut – uneori
dentina ramolita are aceeasi culoare cu cea normala
• o zona redusa, decalcifiata, discromica, dura – se permite
– coafajul indirect (in cavitatile profunde) + sigilarea
cavitatii -> distrugerea/inactivarea bacteriilor
 6. INDEPARTAREA DENTINEI ALTERATE

Observatii
• in cavitati extinse indepartarea dentinei
ramolite se realizeaza in timpul 2 – creste
eficacitatea
• in cavitati orale cu procese carioase multiple
indepartarea dentinei ramolite se realizeaza in
timpul 1 – obturatii provizorii – „controlul
cariei”
 6. INDEPARTAREA DENTINEI ALTERATE

Instrumentar/metoda
• freze globulare carbid/otel
• turatie mica
• presiune minima
• racire
• nu se exercita presiune cu sonda/alt instrument unde
se suspecteaza un strat parapulpar subtire de
dentina
8. FINISAREA PERETILOR DE SMALT SI A MARGINILOR

Scop:
inchidere marginala buna
jonctiune marginala neteda
rezistenta marginala a obturatiei si dintelui
 8. FINISAREA PERETILOR DE SMALT SI A MARGINILOR

Consideratii
a. Directia prismelor de smalt - radiaza de la jonctiunea
amelodentinara spre suprafata -> perpendiculare pe suprafata
b. Suportul prismelor de smalt toate - prismele de smalt sa aiba
capatul interior pe
dentina sanatoasa
8. FINISAREA PERETILOR DE SMALT SI A MARGINILOR

c. Tipul de material restaurator

Amalgam – margine mai slaba/friabilitate amalgam
->unghi dintre peretii cavitatii si peretii de smalt de 90 ° -
extinderea totala a peretilor cavitatii
 8. FINISAREA PERETILOR DE SMALT SI A MARGINILOR

d. Localizarea marginilor
• finisarea cu turbina - atentie !!!!
- freze fisura fara varf si fara taietura
transversala
• in cavitatile proximale – instrumentar de mana
toporisca/bizotator

e. Gradul de netezime dorit

• foarte crescut in cazul inlay-urilor etc

*Bizotarea – numai unde se foloseste tehnica etching

 8. Toaleta finala a cavitatii

indepartare aschii, debriuri rezultate in urma

prepararii – apa
uscarea – aer - maxim 10 sec
inspectia finala