Sigilarea fisurilor smalțului și

gropițelor ocluzale

Tatiana Porosencova
Dr.șt.med., Asistent universitar, Șef de studii
Catedra de propedeutică stomatologică ”Pavel Godoroja”
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie “Nicolae Testemițanu”

© Tatiana Porosencova 2019

 Definiție

• Gropiță - o depresiune mică, localizată la o joncțiune

de cananalicule de dezvoltare sau la terminalele acelor
canalicule.

• Gropița centrală descrie un punct de reper în fosa

centrală a molarilor unde se alătură canalicurile de
dezvoltare.

© Tatiana Porosencova 2019

Gropițe și fisuri

© Tatiana Porosencova 2019

Gropițe și fisuri ocluzale

© Tatiana Porosencova 2019

Până După

© Tatiana Porosencova 2019

 Definiție

• Fisuri - Șanțuri adânci între cuspizii adiacenți.

• Acestea furnizează arii pentru reținerea agenților

producători de carii dentare.
• Aceste defecte apar pe suprafețele ocluzale ale
molarilor și premolarilor, cu configurații dificile care
sunt greu de evaluat de pe suprafețe.

© Tatiana Porosencova 2019

Până După

© Tatiana Porosencova 2019

 Definiție

• Aceste zone sunt imposibil de supus curățiirii, aceastea

la rândul lor fiind foarte susceptibile în avansarea
leziunilor carioase.

© Tatiana Porosencova 2019

© Tatiana Porosencova 2019
 Diametrul firelor
periei dentare sunt
prea largi pentru a
pătrunde în fisura
dentară

© Tatiana Porosencova 2019

 Introducere

• Susceptibilitatea înaltă a fisurilor și gropițelor față de

procesul carios, prezintă o problemă dentară majoră și
asigură raționamentul în controlul cariei dentare în
aceste zone.

© Tatiana Porosencova 2019

Materialul de sigilare este
aplicat în gropițe și fisuri

© Tatiana Porosencova 2019

 Introducere

• Cu toate că suprafața ocluzală reprezintă doar 12.5%

din suprafețele totale a dintelui, cea dintâi dezvoltă mai
mult din 2/3 din numărul total al cariilor suportate de
copii.

© Tatiana Porosencova 2019

© Tatiana Porosencova 2019
 Introducere

• Potențialul carios este direct raportat la forma și

adâncimea gropițelor și fisurilor.
• Prin această concepție, eradicarea gropițelor și fisurilor
ar elimina potențialul de dezvoltare a cariei dentare.

© Tatiana Porosencova 2019

 Introducere

• Molarii prezintă numeroase fisuri și gropițe, care

prezintă o dificultate în îngrijirea acestora.

• Acestea sunt regiunile cele mai susceptibile în

dezvoltarea cariei dentare.

© Tatiana Porosencova 2019

 Istoric

• Hyatt (1923): a propus tehnica numită ”odontotomia

profilactică”.

• Bodecker (1929): a propus tehnica ”eradicarea

fisurală”.

• Bunocore (1955): a propus obturarea/umplerea

gropițelor și fisurilor cu rățini adezive.
© Tatiana Porosencova 2019
 Morfologie (Nango 1960)

Superficiale și auto-curățabile Adânci, înguste și retentive

(Tehnica non-invazivă) (Tehnica invazivă)

© Tatiana Porosencova 2019

 Clasificarea materialelo de
sigilare(Mitchell & Gordon 1990)

Metoda de Cu umplere / Transparent / Sistem de

polimerizare Fără umplere Colorat rășină

Auto - Foto -
polimerizabile polimerizabile

II generație IV generație cu
I generație cu III generație
auto – eliberarea
raze UV lumină vizibilă
polimerizabile Fluorului

© Tatiana Porosencova 2019

 Clasificarea materialelor de sigilare
(Mitchell & Gordon 1990)

• Eficiența materialelor de sigilare:

 Tehnica de aplicare.

 Tipul materialului de sigilare utilizat.

 Morfologia suprafeței dentare.

© Tatiana Porosencova 2019

 Cerințele față de materialele de
sigilare
1. Vâscozitate necesară penetrării în fisuri adânci și înguste ( la fel și la
dinnții arcadei superioare).

2. Timp optim de lucru.

3. Priză rapidă.

4. Adeziune la suprafața smalțulu eficientă și de durată.

5. Solubilitate scăzută.

6. Rezistență la uzură.

7. Iritare minimă a țesuturilor.

8. Acțiune cariostatică.

© Tatiana Porosencova 2019

Suprafață nesigilată

Sigilant aplicat

Suprafață cu
sigilant final

© Tatiana Porosencova 2019

 Sigilanți

 Materiale pe bază de rășină

 Sigilanți glass-ionomerici

© Tatiana Porosencova 2019

 Sigilanți pe bază de rășină

• Pot conține compuși de Fluor.

• Reacția de priză poate fi autopolimerizabilă sau fotopolimerizabilă.

• Rășini cu vâscozitate scăzută (compozit lichid) la fel sunt utilizate

în calitate de sigilanți.

• Rate de retenție de 2-80% sunt mai eficiene decât sigilanții pe bază

de CGI.

© Tatiana Porosencova 2019

 Sigilanți GI

o Pot adera direct la substanța dentară.

o Eliberează ioni de F în răstimp îndelungat.

o Este mai puțin sensibil la contaminarea prin umiditate în comparație cu

materiale pe bază de rășini.

o Retenția constituie o problemă majoră pentru sigilanții pe bază de CGI.

Totuși, dacă această problemă este rezolvată, acești sigilanți prezintă
avantaje prin eliberarea ionilor de F perioade îndelungate de timp.

© Tatiana Porosencova 2019

© Tatiana Porosencova 2019
 Sigilant cu eliberare de Ca Fosfat

• pH neutru/înalt

• Acționează chiar și la un pH mai jos de 5.8

• Stabilitate îndelungată

• Neutralizează aciditatea (efect ”buffer”)

© Tatiana Porosencova 2019

© Tatiana Porosencova 2019
 Indicații pentru sigilare

• Toți molarii permanenți fără cavități (fără carii dentare

sau carii incipiente).

• Leziuni carioase timpurii (ne-cavitare) la copii,

adolescenți și adulți tineri în scopul reducerii
procentajului leziunilor care progresează.

© Tatiana Porosencova 2019

 Indicații pentru sigilare

• Dinți cu fisuri și gropițe adânci (riscul de dezvolatre a

cariei este crescut din cauza dificultății curățirii acestor
zone).

• Dinți cu șanțuri pigmentate.

© Tatiana Porosencova 2019

 Indicații pentru sigilare

• Dentiția temporară (molari) la copiii susceptibili la

carie.

• Sigilanții vor fi aplicați la molarii I și II în decursul

primilor ani de la erupție.

© Tatiana Porosencova 2019

Contraindicațiile pentru sigilare

• Materialul de sigilare nu va fi aplicat pe dinții parțial

erupți.

© Tatiana Porosencova 2019

© Tatiana Porosencova 2019
© Tatiana Porosencova 2019
 Contraindicații pentru sigilare

• Dinți cu cavități carioase în dentină.

Leziune
carioasă

© Tatiana Porosencova 2019

 Contraindicații pentru sigilare

• Șanțuri și fisuri auto-curățabile

© Tatiana Porosencova 2019

 Contraindicații pentru sigilare

• Gropițe și fisuri care au rămas neafectate de procesul

carios timp de 4 ani sau mai mult.

© Tatiana Porosencova 2019

 Care dinți vor fi sigilați?

• Cei mai importanți

dinți pentru
sigilare sunt
molarii I și II.

© Tatiana Porosencova 2019

 Care dinți vor fi sigilați?

Alți dinți precum molarii III au suprafețele palatinale a

incisivilor pot fi considerate indicate pentru sigilare în
dependență de:

• Statusului riscului de carie.

• Evaluarea suprafeței dentare.

© Tatiana Porosencova 2019

 Vârsta pentru sigilare

Odată ce dintele este erupt suficient pentru a fi izolat.

© Tatiana Porosencova 2019

 Vârsta pentru aplicarea
sigilanților
Timpul erupției:

Molarii temporari:

3-4 ani

Molar I permanent:

6-7 ani

Molar și premolar II
permanent:

11-13 ani
© Tatiana Porosencova 2019
 Cât de importantă este izolarea?

Este foarte importantă izolarea adecvată a dinților

deoarece contaminarea salivară constituie cauza majoră
în pierderea sigilanților în primul an de la aplicare.

© Tatiana Porosencova 2019

 Cât de importantă este izolarea?

Izolarea dintelui care urmează a fi sigilat, va fi izolat cu

rulouri de vată / digă + sistema de aspirare.

© Tatiana Porosencova 2019

Tehnica de Aplicare

© Tatiana Porosencova 2019

 Tehnica de Aplicare

1. Pregătirea dintelui.

2. Izolarea dintelui.

3. Uscarea suprafeței.

4. Gravajul suprafeței.

5. Lavajul și uscarea suorafeței.

6. Aplicarea materialului de sigilare.

7. Evaluarea ocluzală.

8. Testarea retenției.

© Tatiana Porosencova 2019

Evaluarea ocluzală

© Tatiana Porosencova 2019

 Testarea retenției

• Testarea retenției a materialului de sigilare va fi

efectuată după polimerizare cu ajutorul sondei, în
scopul verificării sigilării complete a fisurilor.
• În cazul dislocării maerialului, sigilantul va fi reaplicat
după etapele menționate anterior.

© Tatiana Porosencova 2019

Timpul optim pentru rechemare

• Intervalul pentrurechemare în cazul copiilor ce prezintă

carii cu risc crescut nu va depăși 12 luni.
• Dacă izolarea a fost una dificilă sau sigilantul a fost
aplicat pe o leziune suspectă, rechemarea de control va
fi peste 6 luni.

© Tatiana Porosencova 2019