Materiale de obturare a canalelor radiculare.

Compoziția chimică.Proprietăți fizico-chimice.Metode

de obturare a canalelor radiculare.Materiale și
tehnica obturării de canal.Principii și metode de
obturație canalară tridimensională
 Materiale de obturare a canalelor radiculare. Clasificare.
Dupa starea fizica in momentul introducerii in canal si starea fizica in care
se mentin, materialele de obturatie de canal se pot clasifica astfel :
A.Materiale semisolide
Paste care se intaresc in canal cum ar fi :
-materiale din grupa eugenatului de Zn
-cimentul fosfat de Zn
-materiale derivate de la gutaperca
-bachelitele
-materiale pe baza de rasini epoxidice
-materiale pe baza de Ca(OH)2
B.Materiale solide
Sunt reprezentate de conurile
endodontice, care pot fi:
-conuri de gutaperca
-conuri de argint
-conuri din rasini sintetice
C.Paste care ramin moi in canal
Paste cu actiune antiseptica
indelungata
 Desi puternic antiseptice, resorbindu-se in canal se folosesc numai pentru obturatii
provizorii pe timp de 2-3 saptamani.
 Exemple :
 -pasta iodoformata Walkhoff,
 -pastele Rockle’s,
 -triopasta Gysy ,
 -pastele Asphalin I si II, etc.
 Toate acestea se introduc pe canal cu ace Lentullo.
 Paste cu actiune biologica
 Sunt paste pe baza de Ca(OH)2 , din categoria celor folosite pentru coafajul pulpar direct
in deschiderile accidentale, dar cu indicatie de utilizare endodontica.
 Exemple:
 -Calxid,
 -Reogan,
 -Regeneran,
 -Calcipulpe,
 -Vitapulp,
 -Vitacalc,
 Acestea se aplica pentru obturatii provizorii ale canalelor radiculare.
 2. Compozitia chimică a materialelor de
obturare a canalelor radiculare.

Preparate pe baza de eugenal de Zn

Cele mai cunoscute sunt:
1. eugenatul de Zn +10% iodoform (un varf de spatula)
2. formula Robin-care contine:
-pulberea formata din: ZnO paraformaldehida + tetraoxid de Pb
-lichidul-eugenol.
3.formula Lentlo - care contine:
-pulberea formata din: ZnO + Aristol + paraformaldehida + tetraoxid de Pb
-lichidul-oleum cariophilorum.
4. Formula N2 Obturator-care contine:
-pulberca formata din: prednisolon, hidrocortizon, borat fenil mercuric, sulfat
de Ba, dioxid de titan, subnitrat de Bi, paraformaldehida, subcarbonat de Bi,
trioxid de Pb, ZnO
-lichidul format din: eugenol + cateva picaturi de ulei de trandafir
Formula simplificata, ca material nou RC-2B contine: ZnO, sururi de Bi, dioxid
de titan, paraformaldehida, excipient.
5.formula Rickert si Grossman (Procosol) -care contine:
-pulberea cu rasini acrilice pe langa: ZnO, Ag precipitat, Aristol, saruri de Ba -
lichidul- eugenol.
6.-Endomethasone (Septodont(sad) -care contine:
-pulberea formata din: ZnO, sulfat de Ba, trioxid de Pb, paraformaldehida.
Aristol, acetat de hidrocortizon, Dexametazona, stearate de Mg
-lichidul format din eugenol.
 Materiale pe baza de rasini epoxidice
Denumiri comerciale: AH26, Diaket, Araldit, Pinox.
 AH26
Este prezentat ca avand doua componente:
 pulberea - continand: trioxid de Bi, pulbere de Ag.
bioxid de Titan,hexametilen-tetramina
 lichidul - care este un bisfenol di-glicidil, in 2 flacoane
separate.
 Dinket
contine: 2 flacoane cu pulbere lichid si un flacon cu
solventul materialului denumit Dialit, dozatoare pentru
pulbere si lichid.
 Materiale pe baza de hidroxid de calciu
-oxid de Ca
-glicerol, alcool, glicol, - cu rol de moderatori.
Din acestea, pe o placuta de sticla se
amesteca pulberea si 0,5 parti lichid,
obtinandu-se o pasta fluida care se introduce
in canal cu aculi Lentullo.
 Gutaperca
-B-gutapercă aproximativ 20%:
-Oxid de zinc 60-75%;
- Ceară sau răşini pentru asigurarea
maleabilității şi a unei condensări mai
bune - 1-4%
 Sulfat de metal e pentru
radioopacitate - 1.5-17.3%;
 Coloranți biologici, antioxidanți.
 3. Proprietăți fizico-chimice a materialelor de
obturare a canalului radicular.

1. Materialele trebuie să fie simple în preparare (malaxare) și să se introducă ușor în canalul radicular.

2. Materialele trebuie să fie ușor evacuate, în caz de necesitate din canalul radicular.

3. Materialele trebuie să închidă ermetic canalul radicular. Pentru aceasta ele trebuie să fie:

 să nu-și modifice cu timpul volumul.

 să nu se dizolve în salivă și alte lichide.

 să fie rezistente față de microorganisme.

 să nu se rezoarbă în timp din canalele radiculare.

4. Materialele trebuie să fie radioopace, pentru a fi posibil de a controla calitatea obturării canalelor

radiculare.

5. Materialele trebuie să aibă culoare, care va permite deosebirea ei de culoarea dentinei, fapt ce va

ușura, în caz de necesitate, dezobturarea canalului radicular.

6. Materialele nu trebuie să coloreze țesuturile dentare.

7. Materialele trebuie să fie, biologic compatibile și să nu irite țesuturile periapicale.

8. Materialele trebuie să aibă acțiune bactericidă.

9. Materialele trebuie să se sterilizeze ușor și să se sterilizeze ușor să se mențină

sterile, să fie rezistente chimic.

10. Materialele trebuie să aibă timpul de priză îndelungat.

11. Materialele trebuie să aibă un preț redus.

12. Materialele nu trebuie să producă o reacție imunologică de răspuns (să nu exercite o

acțiune de sensibilizare).

13. Materialele nu trebuie să aibă proprietăți mutagene.

14. Materialele nu trebuie să aibă proprietăți cancerigene.

Cimenturi zinc fosfate
 solubilitatea redusă în fluidul tisular
 adezivitatea bună la pereții canalului
 acțiunea antimicrobiană în primele 2 zile
 radioopacitate
Preparate pe bază de oxid de zinc eugenol
 ușor se introduce în canalul radicular, și în caz
de necesitate se poate uşor înlătura din canal;
 radioopacitate
 timp optim de priză în canalul radicular
 acțiune antiseptică, antiinflamatoare care
scade cîte puțin și încetează după priza pastei,
pasta întărită în canalul radicular este neutră
biologic
 poate colora dintii in timp
 poate sa se resoarba in canalul radicular
 acțiuni toxice și alergice asupra țesuturilor
organismului din cauza componentei pastei:
eugenol, formaldehidă, paraformaldehidă, mai
ales în cazul refulării materialului după apexul
radicular;
Endoermeticii pe baza de rasini
 proprietăți bune de manipulare(sunt plastice
ușor se întroduc în canal);
 timp îndelungat de priză (8-36 ore);
 sunt inerte față de țesuturile periodonțiului;
 sunt stabile în canal, rezistente la umiditate;
 sunt termorezistente, fapt ce oferă
posibilitatea utilizării acestui material
împreună cu gutaperca fierbinte;
 sunt radioopace;
 la polimerizare se poate micsora in volum cu
aprox.2%
 posibilitatea perturbării aderenței marginale
și a caracterului ermetic al obturației în
cazul obturației în cazul uscării insuficiente a
canalului
 radioopac
Materiale pe baza de hidroxid de Ca
 stimuleaza procesele de regenerare
 are o solubilitate mai mare de unde rezulta
ca si proprietatea de a se resoarbe este mai
accentuate
 radioopac
Cimenturi Glassiomere
 timpul mai îndelungat de priză (1,5-3 ore);
 radioopacitate mai înaltă;
 compatibilitate mai înaltă;
 adeziune chimica fata de dentina;
 absorbtie minima a umiditatii;
 nu se micsoreaza in volum;
Preparate pe bază de rășină de rezorcină-
formaldehidă
 acțiune antiseptică permanentă;
 dezinfectarea conținutului canaliculelor
dentinali, ramificațiilor deltoide,
rămăşiţilor pulpare în partea
nepermiabilizată a canalului;
 proprietăți de manipulare bune;
 radioopacitate
 neutralitatea biologică după întărire
 toxicitate înaltă a componentelor ;
 acțiune iritantă asupra țesutului
periodonțiului;
 modificări de culoare a țesuturilor
dentare(- a culoarei roză);
Preparate pe bază de fosfat de calciu
 Din punct de vedere chimic ele
reprezzintă doi compuși fosfați de
calciu: unul – de natură acidă, și altul
alcalină. La amestecarea între aceste
substanțe se produce o reacție chimică
și se formează hidroxiapatita.
 adeziunea bună față de pereții
canalului;
 solubilitatea redusă în apă, salivă și
sînge;
 radioopacitatea, echivalentă cu cea a
dentinei sau a țesutului osos;
 solubilitatea înaltă în acizi;
 compatibilitate biologică înaltă
Conurile de gutaperca
 plasticitate;
 lipsa acțiunii toxice și a celei irtante;
 inerție chimică;
 radioopacitate;
 conurile de gutapercă în canalul
radicular nu se fisurează și nu se
tasează;
 asigurarea unei obturații sigure și
îndelungate a canalului radicular
4.Paste și cimenturi pe bază de rășini
epoxide. Exemple. Avantaje și dezavantaje.

Denumiri comerciale: AH26, Diaket, Araldit, Pinox, ”AHPlus”, ”ThermaSeal”(Densply)

ENDODENT, EPOXICAL 
1.AH26
Este prezentat ca avand doua componente:
pulberea - continand: trioxid de Bi, pulbere de Ag, bioxid de Titan, hexametilen-
tetramina
lichidul - care este un bisfenol di-glicidil, in 2 flacoane separate.
 Din acestea, pe o placuta de sticla se amesteca pulberea si 0,5 parti lichid,
obtinandu-se o pasta fluida care se introduce in canal cu acul Lentullo.
 Pasta astfel obtinuta se utilizeaza in obturatia de canal mixta prin asociere cu un
con de gutaperca care va usura dezobturarea in caz de nevoie, intrucat nu are un
solvent specific.
Priza are loc in 36-48 ore.
Calitati:
-inchiderea etanșă a canalelor, superioara tuturor materialelor
prin aderenta perfecta la dentina
-fara contractie de priza in timp
-impenetrabil pentru saliva, secretii, germeni microbieni
-bine tolerat de tesuturile periapicale
-nu se resoarbe din canal.
Defecte:
-nu se poate dezobtura ( obligatoriu se asociaza cu con de
gutaperca)
-proportia amestecului pulbere – lichid este greu de realizat.
Diaket

Rezulta din condensarea ciclica complexa de policetone si

rasini epoxidice.
Cofretul contine: 2 flacoane cu pulbere + lichid si un flacon
cu solventul materialului denumit Dialit, dozatoare pentru
pulbere si lichid .
Pasta obtinuta din 0,8 parti pulbere la 1 parte lichid, se
introduce in canal cu acul Lentullo si se asociaza cu un con
de gutaperca. Calitatile si defectele sunt ca la AH26.
 Priza are loc in 1-2 ore.
Avantaje:

 1. proprietăți bune de manipulare (sunt plastice ușor se

întroduc în canal);
 2. timp îndelungat de priză (8-36 ore);
 3. sunt inerte față de țesuturile periodonțiului;
 4. sunt stabile în canal, rezistente la umiditate;
 5. sunt termorezistente, fapt ce oferă posibilitatea
utilizării acestui material împreună cu gutaperca
fierbinte;
 6. sunt radioopace;
Dezavantaje:
1.”tasarea de polimerizare”(aprox. 2% din volum);
2. posibilitatea perturbării aderenței marginale și a caracterului
ermetic al obturației în cazul obturației în cazul uscării insuficiente a
canalului.
3. preț relativ înalt
4. dozarea dificilă; nerespectarea proportiilor la materialele cu rasini
epoxidice dau neajunsuri precum:
a.)-pulberea in cantitate mai mica determina:
-aparitia de bule care scad rezistenta si aderenta
-disparitia radioopacitatii
-devine foarte iritant pentru tesuturile periapicale in caz de
depasire a apexului.
b.)-pulberea in cantitate mai mare determina:
-scaderea aderentei si etanseitatii
-cresterea vascozitatii deci manipulare greoaie
-scurtarea timpului de priza la cateva minute.
5.Paste și cimenturi pe bază de ZOE (zinc oxid
eugenol). Exemple. Avantaje și dezavantaje.

Denumiri comerciale: ”Endobtur”, ”Endomethazone”,

”Endomethazone ivori”, ”Endomethazone N” (Septodont),

”Estezon”.

Pasta se întărește în canal timp de 12-24 ore.

Caracteristicile pozitive:

 1. Ușor se introduce în canalul radicular, și în caz de necesitate se poate uşor înlătura din
canal;

 2. Radioopacitate

 3. Timp optim de priză în canalul radicular;

 4. Adeziunea bună la pereții canalului radicular;

 5. Formarea în canal a unei mase insolubile și care nu se tasează;

 6. Pasta, refulată după apex, se resoarbe;

 7. Acțiune antiseptică, antiinflamatoare care scade cîte puțin și încetează după priza pastei,
pasta întărită în canalul radicular este neutră biologic.  

Cimenturile oxid de zinc-eugenol pot fi folosite atît de sine stătător cît și în combinație cu

conurile de gutapercă.
Proprietăți negative:

1. Posibilitatea unei acțiuni toxice și alergice asupra țesuturilor organismului din

cauza componentei pastei: eugenol, formaldehidă, paraformaldehidă, mai ales în

cazul refulării materialului după apexul radicular;

2. Posibilitatea resorbției pastei din canalul radicular;

3. Posibilitatea colorării coroanei dintelui;

4. Posibilitatea perturbării procesului de priză a compozitului la obturarea ce

urmează.
 Cimenturi glasionomere.Exemple.Avantaje și
dezantaje
Din acest grup fac parte: KETAC-ENDO, ENDION,
STIODENT.
Cimenturile glassionomere asigura in calitate de sealer o legatura
stabila intre peretele canalului radicular si gutaperca, ceea ce previne
ráspandirea microorganismelor, dacà acestea au râmas in canal, si
posibilitatea de inflamare a fesuturilor periapicale. Cimenturile
glassionomere dispun de adeziune chimica fata de dentinà, sunt biolo
gic compatibile, Intäresc peretii subtiati ai canalului radicular,
exercità o actiune bacteriostaticã, degaja fluor liber.
Aceste materiale nu se bucurà de o aplicabilitate larga in endodontie.
In calitate de exemplu vom examina ENDION - ciment, amestecat
pe apà, poseda o soliditate inalta, fortifica radäcina dintelui, contine
calciu, aluminiu si fluor, sticla de siliciu, acid poliacrilic, substante
radioopace. Timpul de priza in incâpere - 20-24 minute, iar in
cavitatea gurii - 6-8 minute. Timpul de legare in incapere - 90-120
minute, iar in cavitatea gurii - 30-60 minute. Timpul de lucru limitat
necesita o maiestrie profesionala inalta din partea medicului
stomatolog.
Materiale pe bază de hidroxid de
calciu. Compoziție. Exemple. Avantaje
și dezavantaje.
 Exemple: Biocalex, Endoflax, Endocal, Apexid, VITAPEX,
SEALAPEX, CALCIBIOTIC root canal sealer, etc.
 Avantaje:
 nu este iritant
 sunt mai puțin solubile în fluidul tisular
 efect osteogen asupra osului periapical și cement
 reacție alcalină puternică – bactericid, distruge țesuturile
necrotizate;
 alte avantaje/dezavantaje ca la rășini epoxide
 SEALAPEX este un sistem pastă-pastă, este radioopac și se
întărește repede în canal; pentru priză este necesară
prezența umidității; după priză se mărește în volum; este
termostabil, se poate de utilizat cu thermafille și gutaperca
fierbinte; are efect terapeutic și este indicat, pe lângă toate,
în forme distructive ale periodontitelor.
 8. Materiale pe bază de paraformaldehidă. Compoziţie. Exemple. Avantaje și dezavantaje.

Exemple: paracina, fluorodent, bioplast, forfenan, resodent, pastă de rezorcină-formalină;

Compozitie: formalină (lichid), rezarcina cristalică (pulbere), cristale de cloraminä (catalizator),
oxid de zinc, glicerină (pentru plasticitate), sulfat de bariu (radioopacitate), preparate hormonale
(prevenirea durerilor postoperatorii);

 Avantaje
*acțiune antiseptică permanentă;
*dezinfectarea continutului canaliculilor dentinali, ramificaţiilor deltoide, pulpei în partea
nepermeabilizată a canalului;
*proprietăți bune de manipulare;
*radioopacitate,
*neutralitatea biologică după întărire

 Dezavantaje
*toxicitate înaltă a componentelor iritä periodontiul
*colorează dintele
FOREDENT contine

 pulbere (oxid de zinc, sulfat de bariu,

paraformaldehida);
 fluidul A (glicerol şi formaldehidä);
 fluidul B (rezorcinat de hidroclarit, glicerol)

Pozitiv: se prepară usor, se introduce usor in canal, il

dezinfectează constant, are stabilitate in volum şi este
radioopac;

Negativ: colorează dintele în roz și iritä periodonțiul

dacă trece de apex.
 9. Metode de obturare a canalelor radiculare. Clasificare.

Metodele de obturare a canalelor radiculare:

 Metoda de obturare cu paste sau ciment
 Tehnica conului central
 Metoda de obturare cu paste si cateva conuri de gutaperca:
 Condensare laterala
 Condensare verticala
 Metode de obturare cu gutaperca incalzita in afara canalului radicular:
 Sistemul Thermafille
 Sistemul de injectare Obtura 2
 Metoda de obturare cu gutaperca la rece, ramolita chimic (se bazeaza pe utilizarea
in calitate de solvent a cloroformului sau a inlocuitorilor lui- uleiului de Eucalipt,
galotan)
 Metoda de obturare prin condensare termomecanica:
 Umplerea termoplastica
 Condensarea laterala
 Instrumentele folosite la obturarea canalelor:
 Pluger
 Spreader
 Ace lentulo
10. Principii și metode de
obturație canalară tridimensională.

Principii:
 irigare adecvată – trebuie să se elimine toate resturile de pulpă,
rumeguș de dentină, eventuale dopuri de detritus;
 obținerea unei permeabilități bune la toate nivelurile canalului, la
nivelul apexului;
 crearea formei conice a canalului cu diametrul cel mai mare la nivelul
orificiului de intrare în canal și minim la nivelul apexului;
 profilaxia iatrogeniilor ca fractura radiculară, fenestrarea,
transportarea apicală, fractura instrumentelor în canale;
 implementarea metodelor cu utilizarea gutapercii fierbinți.
Metode:

 Condensarea laterală la cald – conul de gutapercă

principal (master) rece se înmoaie în sealer și se introduce
în canal neajungând cu 0,5-1mm până la constricția
apicală, apoi se încălzește spreaderul și se introduce în
gutapercă pentru a o rămoli neajungând cu 1-2mm până la
constricția apicală, după care se elimină cât nu s-a răcit și
se introduce spreaderul rece, cu care se face condensarea
laterală; ulterior se introduc conuri accesorii și se repetă
ramolirea și condensarea până la obturarea canalului;
urmează tăierea surplusului de gutapercă cu un fuloar
încălzit și sigilarea cu sealer, aplicarea unei obturații de
bază cu ciment policarboxilat, glasionomer sau ciment
fosfat de zinc, să izoleze sealerul și aplicarea obturației
provizorii cu refacerea morfologiei coronare.
 Metode:

 Tehnica Endotec - conul de gutapercă principal (master) rece se înmoaie în

sealer și se introduce în canal neajungând cu 0,5-1mm până la constricția
apicală, apoi se face condensarea laterală la rece, după care, în centrul
conului principal se introduce plugger/spreaderul și se declanșează
încălzirea acestuia, totodată ramolind gutaperca; el se introduce în sens
apical cu o ușoară mișcare de rotație, astfel are lor o condensare verticală
și laterală; apoi plugger/spreaderul se înlătură, tot cu mișcări ușoare de
rotație, se face condensarea laterală cu un spreader rece, se umple spațiul
creat cu conuri accesorii și se condensează din nou la rece, după care se
introduce plugger spreaderul și se mai face o termocondensare; deja se
introduce la o adâncime mai mică, deoarece zona apicală este deja bine
obturată și nu e nevoie de a plastifica acea zonă, de altfel gutaperca fluidă
va depăși apexul; manevrele se repetă până când canalul este bine obturat,
se secționează surplusurile, se izolează gutaperca, sealer-ul și se aplică
obturația provizorie.
 Condensarea verticală la cald – conul este coafat cu
sealer și introdus în canal, surplusul de gutapercă este
eliminat cu un fuloar încălzit, apoi extremitatea
ramolită se fulează în canal cu un plugger, după care se
introduce un spreader încălzit până aproape de zona
contracției apicale pentru a o obtura, ulterior se
fulează bine cu un plugger; porțiunea medie și coronară
care a rămas neobturată se umple cu segmente de con
de diametru corespunzător canalului, apoi se ramolește
cu spreaderul și se fulează cu pluggerul rece; plugger-ul
trebuie să fie de așa dimensiune ca să contacteze cu o
suprafață cât mai mare a gutapercii (cât mai aproape
de diametrul canalului).
 Metode:
 Condensarea verticală la cald în val continuu – se pregătește un con master de
gutapercă, pluggerul pentru termoplastifiere care să ajungă numai la 3-4mm de
la constricția apicală (se pune stopper), 3 hand-pluggere cu stoppere, care să
pătrundă numai în treimea apicală, medie și coronară; conul se coafează cu
sealer, se introduce în canal, cu pluggerul încălzit se taie conul la nivelul
orificiului de emergență, apoi cu hand-pluggerul neîncălzit se condensează; se
încălzește pluggerul și se avansează în canal prin centrul conului până la 3-4 mm
de la constricția apicală după care se oprește sursa de încălzire dar se continuă
avansarea până la distanța de 1 mm de la constricție cât încă instrumentu-i cald
și pentru a compensa contracția gutapercii; după asta se mai încălzește odată
instrumentul și se extrage brusc așa ca gutaperca să nu reușească să se topească
dar totodată conul să nu fie extras din canal; cu un hand-plugger se finalicează
compactarea în treimea apicală; treimile medie și coronară se pot obtura prin
injectare sau cu conuri de aceeași conicitate, doar că pluggerul se va încălzi
numai la 100 de grade.
Tehnica Endotec
Porneşte de la ideea realizării obturaţiei de canal prin
condensarea simultană laterală şi verticală la cald a
gutapercii cu ajutorul unui instrument cu dublu rol, atât de
spreader, cât şi de plugger. Este o obturaţie de canal
tridimensională densă, omogenă şi mai bine adaptată la
pereţii canalului comparative cu obturaţiile rezultate prin
condensarea convenţională la rece.
Metode:

Tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (McSpadden)

Tehnica constă în ramolirea gutapercii în canal datorită căldurii generate prin
frecare de compactor, care condensează gutaperca ramolită în direcţie
apicală, realizând o obturaţie de canal tridimensională.
Indicaţia principală a acestei tehnici este obturarea canalelor cu rezorbtii
radiculare interne.
Tehnica McSpadden nu este recomandată în canalele înguste şi curbe.
Sistemul Obtura
Caracteristici tehnice:
- ramolirea gutapercii la 160 °C
- injectarea în canale cu canule de calibru 20/23 sau chiar 25 (diametru 0,5
mm)
.
Tehnica Thermafill
Are la baza obturatoare de gutaperca alcatuite dintr-o tija
centrala ( plastica) coafata cu gutaperca alfa.
Sunt alcătuite din 2 părţi carrier-ul şi gutaperca. Carrier-ul
similar instrumentelor manuale endodontice, dar fără lamelele
tăietoare, este produs din plastic special radioopac, având o
lungime de 25 mm şi inele circulare la 18, 19, 20 şi 24 mm ce
uşurează verificarea pătrunderii pe toată lungimea canalului
până la constricţia apicală. Obturatoarele sunt livrate cu tot cu
stoppere, acestea fiind colorate diferit în funcţie de diametrul
lor, respectând clasificarea ISO. Plasticul carrierului este inert şi
biocompatibil în cazul în care intră în contact accidental cu
ţesuturile periapicale, iar flexibilitatea sa permite adaptarea în
canale curbe, mai accentuate.5
Gutaperca înveleşte carrier-ul de plastic pe o lungime de 16
mm, este dură şi friabilă în stare solidă, devine lucioasă şi
lipicioasă prezentând caracteristici excelente pentru adeziune şi
alunecare în canal.1,2,3,4 Gutaperca Thermafill odată ce a fost
plastifiată se resolidifica în 1,5 minute păstrându-şi
caracteristicile iniţiale de friabilitate şi duritate. Încălzită din
nou nu prezintă modificări ale propirietatilor fizice