Cursul 7

RESTAURAREA
EDENTAŢIILOR PARŢIALE
PRIN PROTEZE MOBILIZABILE

Curs pentru studentii anului VI

Dr. Luciana Goguţă
 SISTEME DIRECTE DE MENŢINERE,
SPRIJIN ŞI STABILIZARE
CROSEELE TURNATE

un braţ două braţe trei braţe patru braţe şase braţe opt braţe
Funcţiile croşetelor turnate, SLS, SLM

A.retenţia (menţinerea) E. pasivitatea;

B. sprijinul;
F. reciprocitatea;
C. stabilizarea;
G. menţinerea
D. încercuirea; indirectă.
A. Retentia- impiedica desprinderea
involuntara a protezei de pe camp in
timpul functiilor, dar permit
indepartarea ei in mod voluntar

Conditionata de:
• marimea retentivitatii zonei subecuatoriale;
• gradul de flexibilitate al portiunii terminale a bratului retentiv
• nr crosetelor si pozitia lor
•implantarea dintilor stalpi
•tipul de croset
•estetica
Mărimea retenţiei unui croşet depinde de:
• poziţionarea braţului retentiv,
• lungimea, lăţimea,
• grosimea,
• secţiunea,
• forma
• gradul de retenţie al dintelui stâlp,
• proprietăţile elastice ale materialului
B. Sprijinul
Proteza parţială stă pe câmp şi nu se deplasează vertical în sens
ocluzo–cervical datorită faptului că se sprijină pe dinţii stâlpi.

Functia prin care crosetul se opune

infundarii protezei pe camp-
realizata de pintenii ocluzali primari
si de elementele rigide ale crosetului
situate supraecuatorial (brat
opozant, portiune supraecuatoriala a
bratului retentiv)
C. Stabilizarea - rezistenta la fortele orizontale si de torsiune
exercitate asupra PPMS

• Este asigurata de bratul opozant rigid al

crosetelor, corpul crosetului, portiunea
supraecuatoriala a bratului retentiv,
conectorii secundari

•Stabilizarea eficienta este conditionata

de incercuirea optima

• Crosetele circulare au actiune

stabilizatoare mai buna decat cele
divizate
D. Incercuirea – functia prin care crosetul trebuie sa
curpinda mai mult de 180° din circumferinta dintelui

• incercuirea cea mai eficinta este

asigurata de portiunile
supraecuatoriale ale dintelui

•Incercuirea stabilizeaza proteza in

sens orizontal si previne migrarea
dintelui data de croset;

•contribuie secundar la retentia

directa prin frictiune
E. Pasivitatea – functia prin care un croset aplicat pe dintele
stalp in pozitie corecta nu exercita nici un fel de forte presiuni
asupra dintelui stalp in momentul in care PPMS este inserata
complet pe camp (in repaus)
F. Reciprocitatea – functia prin care se neutralizeaza actiunea
bratului retentiv la insertia si dezinsertia protezei pe/de pe camp

• este asigurata de bratul opozant/reciproc si de placuta dento-

mucozala
element reciproc element reciproc
braţ retentiv
braţ retentiv
Efectul disortodontic al nerespectării Respectarea reciprocităţii prin
reciprocităţii asupra dintelui stâlp acoperirea dintelui cu o coroană
modelată cu prag oral extern.
G. Menţinerea indirectă- proprietatea pe care o au
pintenii, ca elemente componente ale croşetelor, de a
acţiona ca opritori de basculare.

● este obligatorie în a

edentaţiile de
clasa I, a II-a şi a IV-a b

extinse Kennedy

● elemente
contrabasculante :
pintenii ocluzali si bratele
retentive ale crosetelor
Linii fulcrum: a. primară; b. secundară.
Cele mai cunoscute si utilizate tipuri de crosete turante sunt :

1. croşetele circulare

2. croşetele divizate (bar-clasps)

 1. Croşetele circulare

Caracteristicile croşetelor circulare

• rigiditate crescută;

• încercuiesc dintele stâlp pe o suprafaţă mare, realizând astfel o

fricţiune crescută între croşet şi dinte;

• inserţia protezelor este mai uşoară decât dezinserţia;

• braţele croşetului pleacă dintr-un corp comun;

•braţul activ pleacă din corpul croşetului, având o zonă iniţială

supraecuatorială şi alta terminală subecuatorială
 Croşetul Akers deschis dental

frecvent utilizat în practică

Indicaţii: pe molari, şi pe premolari, în

edentaţiile intercalate- clasa a III-a Kennedy
cu/fara modificari

Linia ecuatorului protetic - oblică, ascendentă pe faţa vestibulară a

dintelui, dinspre edentaţie spre faţa proximală opusă edentaţei - vârful
braţului activ al croşetului va fi plasat în zona cu maximă retentivitate.

Gradul de retentivitate specific pentru acest gen de croşete este de 0,25

mm.
Deficienţele croşetului Akers
•funcţia de reciprocitate este deficitară în general, pentru că braţele
croşetului nu sunt plasate la acelaşi nivel orizontal, ci oblic;
•vizibilitate mare, ceea ce le face inestetice faţă de alte croşete;
•rigiditatea mare, cauzată de legătura directă, scurtă, cu şaua metalică a
protezei mobilizabile;
•imposibilitatea practică de a fi adaptate în cavitatea bucală;
deteriorarea braţului activ, a pintenului ocluzal, a braţului opozant este
imposibil de remediat în condiţii obişnuite
Croşetul Akers deschis edental
edentaţiile de clasa I şi a II-a Kennedy –
efect contrabasculant
Croşetul Bonwill sau dublu Akers
Indicaţii:

- pe molari sau premolari, în edentaţiile de clasa a II-a şi a III-a Kennedy pe

hemiarcada integră contralaterală
- în edentaţiile de clasa I şi a IV-a Kennedy

Necesită preparaţii pe dinţi, pentru a nu crea interferenţe şi contacte

premature şi a crea grosime suficientă pentru croşet, spre a nu fi predispus la
fractură.

!!! În practică apar fracturi frecvente, datorate unei preparaţii insuficiente

Dezavantaje: - fricţiunea puternică pe dinti

- riscul de lezare a structurilor dure dentare
 a b c d

Variante de croşete Bonwill:

a. braţele elastice dispuse vestibular; b. braţele elastice dispuse oral;
c. braţele elastice dispuse în diagonală; d. patru braţe elastice.
 Croşetul circular dublu cu braţe cu acţiune reciprocă

- indicat pe doi dinţi alăturaţi, izolaţi sau în cazul în care dintele stâlp
este afectat parodontal, având scopul de a-i uni într-un bloc

a b
a. aspect vestibular; b. aspect oral.
 Croşetul inelar este
utilizat pe molarii cu
formă conică. Practic
încercuieşte dintele
supraecuatorial, având
un contact intim cu
acesta. Retenţia sa este
nulă/sau foarte redusa,
dar are mari calităţi de
stabilizare şi sprijin, când
există o retenţie pe
hemiarcada opusă.
 2. Croşetele sistemului Roach

- croşetele divizate sau croşetele bară (în număr de şapte),

care au braţul activ în formă de litere:
C, L, U, S, T, I, R.
- braţul activ sau retentiv pleacă din şaua metalică a protezei
şi are un conector secundar mai lung
Indicaţiile - specifice ale croşetelor divizate:

•retenţie corespunzătoare în treimea cervicală, ce poate fi realizată

dinspre ginigival;
•pe dinţi stâlpi ce mărginesc breşe intercalate (KIII mod) ;
•în cazul unor edentaţii terminale ( K I , K II);
•când există exigenţe estetice şi se indică utilizarea unui croşet
turnat.

Contraindicaţii
•retenţie exagerată a dintelui stâlp;
•basculări importante ale dinţilor;
•retentivitate muco–osoasă exagerată;
•şanţ vestibular redus.
 Reguli de design pentru croşetele divizate:

• Conectorul secundar al braţului retentiv trebuie distanţat de

ţesuturile moi din vecinătatea dintelui stâlp, iar faţa mucozală a
conectorului secundar trebuie să fie netedă şi bine lustruită

• Conectorul secundar al braţului retentiv trebuie să traverseze

perpendicular marginea gingiei libere, cu protecţia parodonţiului
marginal.
• Conectorul secundar al braţului retentiv nu
are voie să traverseze o zonă retentivă,
deoarece se creează spaţii favorabile
retenţiei alimentare, care determină o iritaţie
a ţesuturilor moi
• Pentru o flexibilitate optimă, braţul retentiv trebuie să se
efileze treptat de la bază la vârf.

• Zona terminală a croşetului trebuie aplicată cât mai apical

posibil. Aşezarea lui corectă determină tensiuni reduse la
mişcările protezei.

• Conectorul secundar care leagă pintenul ocluzal trebuie să fie

rigid şi să contribuie la funcţiile de sprijin, încercuire şi
stabilizare.
 Croşetul divizat în „T"
Croşetul divizat în „T" reprezintă prototipul de croşet divizat. Este un
croşet monodentar, monoactiv, divizat, frecvent utilizat.

Indicaţii: pe premolari, canini, molari, la

maxilar şi la mandibulă, predilect în
edentaţiile de clasa I şi a II-a Kennedy.

Linia ecuatorului protetic porneşte din apropierea suprafeţei ocluzale

proximale dinspre zona edentată şi are traseu oblic descendent spre
coletul dinţilor vecini ai stâlpului sau poate avea şi un traseu transversal pe
mijlocul feţei vestibulare în cazul utilizării croşetului în edentaţiile
intercalate.
Gradul de retenţie adecvat: este cel de 0.25 - 0,50 mm
Transmiterea corectă a forţei la Transmiterea incorectă a forţei la
nivelul dintelui stâlp nivelul dintelui stâlp
 a b c d

Variante de braţe active ale croşetului divizat în „T”:

a. clasic – o 1/2 din porţiunea orizontală a braţului activ plasat subecuatorial
şi cealaltă 1/2 supraecuatorial;
b. braţ activ aplicat subecuatorial; c. croşetul în „semi–T”; d, croşetul în „Y”.
 Avantajele croşetului în „T”:
•îndeplineşte funcţiile croşetului, mai puţin încercuirea şi parţial
reciprocitatea
•prezintă (după unii) elasticitate crescută faţă de croşetele circulare,
explicată prin faptul că braţul activ este separat de restul componentelor
croşetului, având un traseu mai lung; după alţii este infirmată,
considerând şi mecanismul de acţiune diferit
•contactul cu dintele este discontinuu, pe o suprafaţă relativ mică;
•este mai igienic.
Dezavantajele croşetului în „T”:

• funcţiile de încercuire şi cea de reciprocitate a croşetului sunt

mai reduse;

• nu se poate utiliza când ecuatorul protetic este prea înalt sau

când există retenţii ale zonelor crestei alveolare ale dintilor
stalpi;

• poate avea un efect basculant asupra dintelui stâlp, când nu

sunt exploatate corect planurile de ghidaj.
 Croşetele sistemului Ney

• şase tipuri de croşete plasate pe dinţii stâlpi în funcţie de profilul

ecuatorului protetic
1-4= biactive - notate cu 1, 2, 3, mixt – 4
1-3 = turnate
4- mixt - braţe de sârmă solidarizate la componenta turnată a
croşetului.

• Croşetele celei de a II-a categorii din sistemul Ney sunt

circulare şi sunt denumite după formă şi acţiune astfel:
•croşetul cu acţiune posterioară
• croşetul inelar.
Ney 1

V O

Ocluzal
Ney 2

V O

Ocluzal
Ney 3

V O

Ocluzal
Ney 4
V O

Proximal
 Croşetul cu acţiune posterioară si croşetul în „G”

Indicaţii: pe molarii cu înclinaţie mezio–linguală, premolari şi canini

scurţi, cu zone retentive mici, în edentaţiile de clasa a III-a Kennedy.
Linia ghid - traseu: foarte înaltă pe una din feţe (vestibular) şi foarte
coborâtă pe cealaltă faţă (oral) la cel cu acţiune posterioară şi invers la
cel cu acţiune posterioară inversă.
Croşetul în „G”

V O
Crosetul cu actiune posterioara Crosetul in “G”
 Croşetul Rest–Proximal Plate–I bar (RPI)

a b

• preconizat de Kroll şi utilizat în edentaţiile parţiale pe dinţi ce

limitează mezial edentaţia, pentru a evita torsionarea distală a
dintelui stâlp, determinată de bascularea protezelor

• utilizează conceptul croşetelor divizate

 Elementele componente - croşetului RPI:

•un pinten ocluzal plasat în fosa mezială,

legat de un conector secundar interdentar;

•o plăcuţă proximo–linguală cu rol de ghidaj

a protezei (care se continuă cu şaua metalică a
protezei);

•un braţ retentiv similar croşetului în „I”,

care pleacă separat din şa şi are contact redus
a b

cu dintele, în treimea gingivală, fiind mai

estetic.
Indicatiile crosetului RPI

- premolari si canini care limiteaza mezial

o bresa edentata terminala - permite
bascularea prin infundare a seilor fara a
suprasolicita dintii stalpi

- grad de retentivitate 0,25 mm

- reciprocitate si stabilizare foarte bune

- sprijin bun retentie scazuta, estetica

buna
I-bar retainers
I-bar retainers
I-bar retainers
I-bar retainers
I-bar retainers
I-bar retainers
I-bar retainers
I-bar retainers
I-bar retainers
 Criterii de alegere a croşetelor
turnate

• cunoaşterea situaţiei clinice

• cunoştinţe de biomecanică a
PPMS

• analiză a modelului la
paralelograf

Esenţial ca designul protezei să

fie realizat cât mai simplu posibil
Numărul de croşete trebuie să fie cât mai redus,
pentru ca proiectul să fie cât mai simplu.

Davenport - două croşete;

alti autori apreciaza nr.crosetelor in functie de
situatia clinica
Crosete de sarma vezi - Dorin Bratu - Restaurarea
edentatiilor partiale prin proteze Editura MEDICALA
Bucuresti 2008- pag 342-353
 a b

d
c

Croşete de sârmă: a. cervico–alveolar deschis dental; b. cervico–alveolar deschis

edental;c. cervico–ocluzal deschis dental; d. cervico–ocluzal deschis edental.
 a b c

d e

f g h
 J. C. Davenport, R. M. Basker, J. R. Heath, J. P. Ralph,P-O.
Glantz,
P. Hammond
CLASP DESIGN
BRITISH DENTAL JOURNAL, VOLUME 190, NO. 2, JANUARY 27
2001

“Many RPD design principles are based

more on clinical experience than scientific
evidence. Under these circumstances it is
advisable for a dentist, when making RPD
design decisions, to draw on the widest possible
range of specialist opinion rather than to
rely on the views of just one, or a few, prosthodontists”
 CROŞETELE DENTARE DIN MATERIALE
TERMOPLASTICE

1971-1973Valplast şi Flexite au promovat primele răşini

termoplastice flexibile
1986 compania Dental D. a lansat croşete flexibile de culoarea
dinţilor din Acetal
Indications Valplast to eliminate the metal retainers
•Complete Valplast® Partial Dentures without metal.
•Combination Vitallium 2000® and Valplast Partial Dentures.
•Unilateral Valplast Partial Denture, with or without metal.
Contraindications
The many benefits of Valplast notwithstanding, there are some specific
contraindications that are better served with a traditional cast metal partial
denture. For example:
•If there is less than 4 mm (all Valplast) or 6 mm (Vitallium/Valplast) of interocclusal
space in the posterior area.
•If there are bilateral free-end distal extensions with knife-edge ridges or lingual tori
on the mandible.
•If there is bilateral free-end distal extension on the maxilla with extreme atrophy of
the alveolar ridges.
•Deep overbite cases (4 mm or more) where anterior teeth can dislodge in excursive
movements.
Jonathan W. Turner BDS, David R. Radford BDS, Martyn Sherriff BSc,
Flexural Properties and Surface Finishing of Acetal Resin Denture Clasps- Journal of
Prosthodontics Volume 8, Issue 3, pages 188–195, September 1999

To have stiffness similar to a cast cobalt-chromium clasp 15 mm long

and 1 mm in diameter, a suitable acetal resin clasp must be shorter
(approximately 5 mm) with greater cross-sectional diameter
(approximately 1.4 mm). To obtain a smooth surface, the acetal resin
clasp should be polished with a rubber point followed by a material
such as “Polish-D.”
Peek
https://www.youtube.com/watch?v=K2ZFMplobyI
 The PEEK polymer is suitable for the digital
manufacture of fixed and removable dentures,
such as implant-supported superstructures,
attachment or screw-retained restorations and
also crowns and bridges including secondary and
telescope crowns
Multumesc
lucianag@umft.ro