PROPEDEUTICA CURS 8

SISTEME DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE (M. S. S.)

1. Cu actiune directa : Crosete turnate ;

Sisteme speciale (culise, capse, bare, telescoape, magneti).
Rol –blocarea desprinderii P.P.S. de pe campul protetic.
2. Cu actiune indirecta- opritori de basculare –tot ce se prelungeste anterior de
P.P.S.

1. Mijloace cu actiune directa :

Crosetele turnate (90%) din tehnologia P.P.S. comparativ cu sistemele speciale au pret
de cost mai mic si se obtin tehnologic mai usor.
Actioneaza impotriva desprinderii P.P.S. de pe campul protetic prin bratele retentive
flexibile plasate in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti. Aceasta zona este
delimitata cu ajutorul paralelografului.
2. Sisteme speciale :
 Utilizare restransa (5-10%) ;
 Tehnologic mai dificil de obtinut;
 Materiale scumpe Au-Pt sau greu de prelucrat Co-Cr-Mo, aliaje baza titan ;
Pot fi :
-Prefabricate (industriale) – de mare precizie ;
-Manufacturate in laboratorul de tehnica dentara (precizie mai mica);

Crosetele turnate /crosetele din sarma –avantaje:

 Rigiditate mai mare;
 Contact in suprafata ;
 Retentia (ancorare) mai mare;
 Eficienta bratelor retentive mai mare datorita plasarii portiunii efilate pe zona
de maxima convexitate a fetelor laterale (V/L) ;
 Concepere –paralelograf-si plasarea elementelor active cu retentivometrul ;
 Asigura o buna stabilizare a P.P.S. in sens transversal +sagital fata de crosetele
din sarma (flexibile);
 Asigura sprijinul prin pintenii ocluzali.

Dezavantaje crosete din sarma :

 Retentie alimentara (contact in suprafata) ;
 Contactul in suprafata ;
 Erodeaza smaltul (aplicate direct pe dintii naturali neacoperiti) ;
 Bratul activ se fractureaza relativ repede la crosetele circulare (inlocuit de
crosetele mixte) ;
 2

 Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dure prin erodare se indica acoperirea

dintilor limitanti cu coroane de invelis (metalice, mixte, coroane de substitutie,
metalo-polimerice, metalo-ceramice) ;

Crosete turnate-functii :
 1. Mentinere=retentie=ancorare:
Se obtine prin plasarea bratelor retentive in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti,
zone ce se determina cu ajutorul paralelografului.
Ancorarea contribuie la stabilizarea protezei pe camp ; se opun bratele elastice
desprinderii P.P.S. de pe campul protetic +factorii asociati (gravitatia, alimentele
lipicioase, musculatura periprotetica) –cu efect de dislocare ;
2. Sprijinul- asigura sprijin dento-parodontal si mixt prin pintenii ocluzali ai
crosetelor .
Pintenii interni asemanatori culiselor si indicati in edentatii L-L si mai rar clasa IV
=sprijin dento-parodontal pur.
Pintenii externi (principali)-cei mai utlizati in tehnologia P.P.S. se aplica in fosele
proximale ale dintilor limitanti (mezial /distal) ;
Pintenii auxiliari-aplicati in fosele (pe dintii vecini) dintilor limitanti cu efect
antibasculant (pinteni supracingulari) se indica a se aplica pe praguri, trepte si nu pe
planuri inclinate =efect dizortodontic .
Se adauga gherutele incizale –foarte rar utilizate- datorita efectului nefizionomic si
datorita mijloacelor moderne suplimentare.
Elemente suplimentare :
Bratul opozant , corpul crosetului, segmentul supraecuatorial al bratelor elastice .

Caracteristicile pintenilor externi :

 Forma triunghiulara, grosimea 1mm la varf si 1,5mm la jonctiunea cu
conectorul secundar, lacasul se prepara in fosele coroanelor naturale, de
forma hemisferica sau in obturatii de amalgam sau pe suprafetele ocluzale
ale coroanelor de acoperire –cel mai indicat. Unghiul de unire pinten-
conector =90º sau mai mic de 90º (nu mai mare de 90º) ; varful plasat
aproape de centrul suprafetei oculzale . Lungimea ¼ din diametrul M-D
si latimea 1/3 din diametrul V-O.
 Cu cat sarma este mai lunga (edentatii terminale) pintenii se gandesc mai
rezistenti (nu mai grosi pentru a nu perturba functiia ocluzala).
3.Reciprocitatea :
Bratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca (fiziologica asupra dintilor limitanti)
vot fi proiectati la acelasi nivel pentru a nu avea efect traumatic asupra dintilor
limitanti.
Plasarea inegala nu asigura reciprocitatea ; crosetul va avea prin bratul activ efect
dizortodontic asupra dintilor limitanti.
Se obtine prin :
 Planarea fetei orale (reducerea convexitatilor fetei orale) si aplicarea bratului
opozant la acelasi nivel cu bratul vestibular)-procedeu putin utilizat ;
 3

 Acoperirea dintilor limitanti (coroane de invelis) si modelarea unui prag in

dreptul convexitatii maxime a fetei vestibulare ;
4.Pasivitatea :
Se obtine prin elementele sale ; crosetul in momentul insertiei nu trebuie sa aiba efecte
presionale asupra dintelui limitant.
Cand pe proteza nu se aplica o forta, crosetele circulare sunt mai rigide si grad de
incercuire mai mare, grad de pasivitate mai mic.
Crosetele divizate sunt mai elastice , contact partial intrerupt cu fetele axiale, grad de
pasivitate mai mare.
5. Mentinerea indirecta =efect antibasculant ;
Crosetele prin portiunile efilate terminale +elementele rigide (brat opozant, segment
supraecuatoerial, conector secundar) au efect antibasculant .
6. Incercuirea :
Functia crosetului de a incercui dintele limitant pe fetele axiale ; grad de incercuire
diferit (la crosetele circulare mai mare de 180º, la crosetele divizate =180º).
Incercuirea la crosetele circulare are un efect discret dizortodontic (bine concepute) .
Efectul dizortodontic prin incercuire poate fi limitat cand dintii restanti sunt
contentionati prin acoperirea cu coroane/punti.
7. Stabilizarea :
Crosetul turnat se opune deplasarii orizontale ale protezei. Functia este asigurata de
segmentele rigide ale crosetului. Crosetele circulare prezinta un grad de stabilizare mai
mare, aplicarea bilaterala a elementelor rigide mareste gradul de stabilizare (si de
simetrie). Exista o stabilizare in sens transversal (V-O) si una in sens sagital (M-D).
Cu cat elementele rigide sunt prelungite spre anterior, gradul de stabilizare este mai
mare.

Clasificare crosete turnate :

 Circulare ;
 Divizate ;
 Ney ;
 Speciale.

1.Crosete circulare :
 Utilizare larga in tehnologia P.P.S.;
 Contact in suprafata;
 Elasticitate mica, rigiditate mare;
 Grad de incercuire mai mare decat crosetele divizate;
 Grad de fizionomie mai mic ;
 Indicate pe dinti ( PM. /M) cu convexitati mici ;
 Grad de mentinere crescut ;
 Fracturare frecvent.
 4

Clasificare :
a) functie de dintii pe care se aplica : monodentare/bidentare/tridentare ;
b) functie de bratele active : monoactiv/biactiv/tetraactiv ;
c) functie de conectorii secundari : 1 conector secundar/ 2 conectori
secundari/ 3 conectori secundari ;
d) functie de orientarea bratului activ : orientate edental, dental, plasat
vestibular ,oral

1. Crosete circulare-descriere :
Crosetul Ackers: (cu 3 brate) –elemente componente:
5 elemente:
-4 rigide-corp, pinten, brat opozant, conector secundar de unire;
-1 element elastic-segmentul supraecuatorial +portiunea efilata subecuatoriala .
Functii:
 Bratul elastic se opune desprinderii P.P.S. de pe campul protetic;
 Pintenul +elementele rigide suprecuatoriale se opun bascularii prin infundare.
Observatie practica :
Cand crosetul Ackers este proiectat clasic nu se asigura reciprocitatea , pasivitatea.
Crosetul inelar cu 4 brate :
Este indicat pe molari maxilari/mandibulari. Se deosebeste prin plasarea diferita a
bratului retentiv (activ).
Inferior se plaseaza lingual, superior se plaseaza vestibular. Spre deosebire de crosetul
Ackers prezinta in plus un pinten auxiliar plasat in foseta distala si 1 conector
secundar de intarire situat intotdeauna pe partea bratului opozant.
Observatie practica :
Nu se aplica conectori si croset cand la nivelul procesului alveolar exista exostoze si
nu se poate folia traiectul conectorului secundar de intarire (se contraindica).
Crosetul circular cu 4 brate (inelar) la maxilar/mandibula.

Crosetul circular cu 6 brate :=dublu Ackers(Bonwill)

Este un croset tetractiv. Se indica pe PM, M cand intre cei 2 dinti exista trema (situatia
clinica ideala) sau dintii respectivi se acopera cu coroane care sunt prevazute cu
lacasuri pentru pinteni.
Indicat pe PM/M situati pe hemiarcada integra. Bratele elastice pot fi active pe
diagonala sau de aceeasi parte.
Observatie clinica :
Bratele crosetului pot fi plaste toate 4 subecuatorial =actiune tetractiva.

2. Crosetele divizate-caracteristici :
 Suprafata de contact mai mica;
 Grad de incercuire mai mic ;
 Brat retentiv mai elastic ;
 Grad de fizionomie mai mare.
 5

Crosetul divizat in « T » (Roach) –cuprins in formula mnemotehnica CLUSTIR.

Se opun (crosetul divizat in “T”) tendintelor de desprindere a P.p.S. +basculare
=functie mai complexa decat cele circulare.
Indicatii: edentatii L-T, clasa I, II Kennedy.
Crosetul divizat in “T”-elemente componente:
 Elemente componente rigide asemanatoare crosetului circular;
 2 elemente elastice-segmentul orizontal subecuatorial care este unit direct de sa
printr-un conector secundar arcuat;
 segmentul in “T” al crosetului se opune bascularii prin infundare (portiunea
meziala) si bascularii prin desprindere (portiunea distala).
 Bascularea prin infundare poate fi diminuata +efectul de parghie al dintelui
limitant daca pintenul este plasat mezial (edentatii terminale).

Observatii clinice :
-Bratul elastic se plaseaza subecuatorial cu ambele segmente (mezial/distal) in
edentatii laterale (clasa III) ;
-Segmentul orizontal poate avea un traiect orizontal sau arcuat (Y) –crosetul Budlong-
in edentatii clasa III-sprijin dento-parodontal pur;
-In edentatii L-T, T-T, traiectul segmentului orizontal va fi oblic , segmentul mezial va
intersecta ecuatorul protetic si va fi plasat deasupra;
-Pentru a creste gradul de elasticitate , conectorul secundar va fi modelat mai lung si
orizontal=crosetul lui Bonihard ;
-Pentru a mari gradul de fizionomie, segmentul mezial se poate sectiona =crosetul in
« semiT «  ;
-Crosetul divizat I, R C au un grad de mentinere redus, utilizare relativa (crosetul in I
are grad de fizionmie mai mare) ;
-Crosetele divizate c , R, U- rar utilizate in tehnologia P.P.S.

Indicatiile crosetului divizat in “T”:

 Toate edentatiile si frecvent in edentatiile clasa I, II, L-T;
 Pe toti dintii dar cu rezerva pentru cei maxilari; bratul divizat este vizibil in
functionalitate;

Contraindicatii:
 Pe dintii cu ecuator protetic inalt si in exigente fizionomice deosebite;
 Curent sunt indicate in edentatii terminale, pe dintii cu implantare +valoare
parodontala medie datorita elasticitatii si gradului de incercuire favorabile.

3. Crosetele NEY :
 Elaborate de U. S. A. ; sunt 6 ca numar (4 crosete biactive +2 crosete circulare
monoactive).
 In practica sunt relativ restranse , dificultati tehnologice.
 6

 Sunt utilizate mai frecvent crosetele biactive datorita gradului de ancorare,

reciprocitate si pasivitate (functii in grad maxim);
 Neutilizarea se datoreaza efectului nefizionomic , al gradului de incercuire mare
si a dificulatilor tehnologice de obtinere.

Crosetul Ney nr. 1:

Este un croset biactiv, derivat din crosetul circular Ackers , are aceleasi elemente
componente, are ambele brate active plasate subecuatorial.
Se indica pe PM, M cu ecuator protetic nr. 1 ( ce pleaca de la fata proximala dinspre
edentatie ; nivelul ecuatorului este la jumatatea fetei, ecuatorul va avea pe fetele
laterale un traiect ascendent) ;

Crosetul Ney nr. 2:

Este un croset biactiv , derivat de la crosetul divizat in “T” cu un brat suplimentar in
“T” fata de bratul opozant al T-ului clasic+conector secundar de intarire mai gros si
mai arcuat, uniti direct de sa. Indicat pe M inferiori malpozitionati ; pe dintii ce
prezinta ecuatorul protetic nr. 2 (din 1/3 ocluzala a edentatiei are un traiect descendent
spre fata ocluzala opusa).
Prezinta grad de mentinere, reciprocitate excelent.

Crosetul Ney nr. 3 este o combinatie intre Ney nr. 1+ Ney nr. 2.
Prezinta 1 brat divizat vestibular si 1 brat circular lingual, ambele subecuatorial
plasate.
Indicat pe molarii mandibulari malpozitionati.

Crosetul Ney nr. 4 –croset mixt biactiv cu 2 brate din sarma fixate prin lipire sau
supraturnare de corpul crosetului.
Se indica pe dintii cu convexitati inalte.

Crosetul Ney nr.5+Ney nr. 6

Sunt crosete monoactive, grad de flexibilitate crescut , necesita aplicarea bilaterala.
Flexibilitatea se datoreaza absentei conectorului secundar in prelungirea pintenului.
Exista crosetul circular cu actiune posterioara (ce poate avea si 2 pinteni) indicat pe
canini si premolari lingualizati si croset circular posterior cu actiune inversa.

Crosetele mixte:
Au utilizare mare datorita avantajelor pe care le prezinta, flexibilitate a bratului
elastic, posibilitatea de adaptare rapida, contactul linear cu dintele limitant, iar in caz
de fractura se poate repara foarte usor.
Tipuri de crosete mixte: MC Cracken, crosetul mixt Ney nr. 5, crosetul Ney nr. 4.
7