Facultatea de Medicina Dentara

U.M.F. “Carol Davila”,Bucureşti

Disciplina Tehnologia Protezelor şi Materiale Dentare

CURS 7
 CONECTORII PRINCIPALI MANDIBULARI

• Rol de unire a elementelor protezei;

• Rol de rigidizare a P.P.S. md.;

Bara linguala, Crosetul continuu, PLacuta dento-mucozala,

Conectorul principal dentar , Bara vestibulara;

Cei mai utilizati: bara linguala , placuta dento-mucozala

Rar utilizati: conectorul principal dentar ,bara vestibulara
 CONECTORII PRINCIPALI MANDIBULARI

1. Bara linguala

Indicatie: inaltimea proc. alv. >9mm

Pozitie: pe procesul alv. lingual

sup. -la 5 mm distanta de parodonţiu mg.
inf.- fund de sac lingual - planseul (min 2 mm)

Forma : arcuata pe procesul alv . lingual

semipiriforma (cea mai utilizata)
(asigura rezistenta si confort )
bara ovalara + bara semirotunda (abandonate)

Dimensiune:
latime = 4-5 mm
grosime =polul sup. - 1 mm; polul inf.- 3mm
.
 TEHNOLOGIA PROTEZEI TOTALE

Topografia barei: functie de creasta alveolara = variabila

Nu vine in contact cu mucoasa crestei alveolare. - dirijarea spatiului prin foliere 0,3-2mm
 CONECTORII PRINCIPALI MANDIBULARI

1. Bara linguala

Caracteristicile folierii--situatii
-sprijin pur dento-parodontal (edentatii clasa III Kennedy)– foliere min. 0,2-0,3mm
- sprijin mixt (edentatii L-T) -foliere 0,3-1mm
-edentatii T-T , cu rezilienta mare –foliere 1-1,5 mm –(se evita astfel lezarea mucoasei procesului
alvelor la infundarea si bascularea protezei pe C.P.)
-procesul alveolar concav cu rezilienta mare - folierea > 2 mm (pentru a se putea face insertia fara a
interfera cu mucoasa procesului alveolar sau cu d. restanti)
 CONECTORII PRINCIPALI
MANDIBULARI

1. Bara linguala
Zone de minima rezistenta:

1.jonctiunea cu conectorii secundari

2.zona de unire cu seile
– aceste zone vor fi ingrosate pentru a asigura rigiditate si rezistenta mecanica

3.linia mediana (risc de fractura)

-este asigurata de inaltimea, profilul si grosimea barei
2.Crosetul continuu

Indicat: procesul alv. < de 9 mm, planseul cu insertie inalta, dinti inalti

-element de rigidizare a barei linguale (bara va avea o latime < 4 mm pentru ca procesul alveolar <9mm,
restul de 5mm asigura protectia parod. mg.)

- trebuie sa existe spatiu intre bara linguala - crosetul continuu pt. a permite autocuratire;

- la capete trebuie rigidizat prin conectori secundari de bara linguala.

2.Crosetul continuu - Caracteristici :

-latime 2,5-3 mm, grosimea 1 mm,

-topografie - fetele orale ale d. restanti (edentatii T-T - pe d. frontali)
- profil = semirotund, fara a interfera functionalitatea limbii.

Sprijin: - pinteni ocluzali

- gherutel incizale (cu efect nefizionomic) - între incisivul lateral si canin.
- pinteni plasati supracingular.
 CONECTORII PRINCIPALI MANDIBULARI

2.Crosetul continuu
Roluri:
- rigidizarea barei si cresterea rezistentei mecanice (considerat a 2-a bara supracingulara);
- sprijn dento-parodontal prin extinderea protezei scheletate pe d. restanti;
- solidarizarea d. restanti;
- stabilizarea protezei in sens M-D.
-mentinere indirecta (limiteaza bascularea prin desprindere)
-o edentatie front.unidentara se inchide cu 1 dinte artif. plasat direct pe crosetul continuu
- se poate trealiza cu o bucla pentru inchiderea unei treme sau diasteme
 CONECTORII PRINCIPALI MANDIBULARI

3.Placuta dento-mucozala

Indicată: procesul alveolar mult mai mic de 9mm ( nu este spatiu nici pt o bara mai mica)
d. restanti talie medie / mica.

Caracteristici asemanatoare crosetului continuu

 CONECTORII PRINCIPALI MANDIBULARI

3.Placuta dento-mucozala
Dimensiuni:
Limita superioara - supracingular , grosime = 0,4-0,5mm
Limita inferioara - in fundul de sac lingual ,asemanator barei linguala: pol mai gros - 3 mm

Relieful oral = reproduce morfologia d. restanti si a procesului alv.

Profil usor convex - nu interfera funcţ. lb.

 CONECTORII PRINCIPALI MANDIBULARI

3.Placuta dento-mucozala

Caracteristicile folierii : asemanatoare barei linguale

- proiectata la distanta de proc. alv. (0,5-1mm)

Roluri –aceleasi cu ale crosetului continuu

Permite decoletare / la P.P.A. nu se poate realiza

4.Bara vestibulara

Indicata: d. restanti frontali linguallizati, insertia inalta a planseului (nu putem aplica bara)

Caracteristici :
-lungime > bara linguala;
-inestetica;
-interfereaza buza inferioara in functionalitate;
-in practica = rar utilizata.
 CONECTORII PRINCIPALI MANDIBULARI

5.Conectorul principal dentar

Indicat: subdimensionari ale procesului alveolar , insertie inalta a planseului

d. inalti si verticali.
in cazurile clinice speciale.

Caracteristici: seamana cu crosetul continuu, dar are latime >,

uneste direct seile, nu prezinta conectori secundari de unire,
are aspectul unei benzi metalice pe fetele orale ale dd.,
rezistenta mecanica <
 CONECTORII SECUNDARI:

Elemente de unire a partilor componente ale P.P.S. (crosete+sei, pinteni+conectori

principali, croset continuu+bara linguala).
-rol de rigidizare si crestere a rezistentei mecanice a P.P.S.
-topografia - spatiile interdentare + proximal
-nu pe suprafetele convexe axiale ale dd.
-forma triunghiulara, modelaj plan– nu interfera cu montarea d. si fcţ. limbii
-volumul < - fara a interfera functionalitatea.
-zona de jonctiune cu seile, conectorii + pintenii = unghiuri rotunjite.,
- proximal – traiect foliat - 0,2-0,3mm.
 CONECTORII ELASTICI

Au fost utilizati in tehnologia P.P.S. mx. - rezilientei mucozala = parodontală

Kennedy, Schroeder, Ott, Elbrecht.
Obţinere: sectionarea conectorului principal / modelarea conectorului principal din sarma;
Nu mai sunt recomandati - pierd elasticitatea si devin ineficienti.
Conector rigid Cr. Continuu = diastema

Decoletare
 SISTEMELE DE MENTINERE,
SPRIJIN SI STABILIZARE (M,S,S)

1. Mentinere directa:
crosete turnate
sisteme speciale - aplicate direct pe d limitant

2. Mentinere indirecta: efect antibasculant

 SISTEMELE DE MENTINERE,
SPRIJIN SI STABILIZARE (M,S,S)

Mijloacele de mentinere directa:

- crosetele turnate – folosite in proportie de 90% -datorita simplitatii tehnologice,
• preţ de cost <
• principalele mijloace de M,Sp,St.
• se opun tendintelor de desprindere a protezei de pe C.P. - bratele retentive, flexibile
plasate pe zonele subecuatoriale ale d. limitanti.

- sistemele speciale –
• prefabricate, pret de cost >, aliaje Au-Pt / aliaje substituente greu prelucrabile Co-Cr/Ti;
• manufacturate au precizie mica
 SISTEMELE DE MENTINERE, SPRIJIN SI
STABILIZARE (M,S,S)

Croşete turnate / croşete din sârma (avantaje):

• Rigiditate >;
• Contact - in suprafata;
• Retentia >;
• Eficienta bratelor retentive >;
• Concepere - paralelograf;
• Stabilizeaza protezele in sens sagital , transversal >crosetele din sarma;
• Asigura sprijinul P.P.S.
 SISTEMELE DE MENTINERE, SPRIJIN SI
STABILIZARE (M,S,S)

Croşete turnate/croşete din sârma (dezavantaje):

• Retentia alimentelor;
• Suprafata de contact >;
• Erodeaza smaltul;
• Sacrificiu > de substanta dentara (cel mai indicat ca dinii stalpi sa fie acoperiti cu coroane) ;
• Fracturarea bratului activ (poate fi inlocuit cu unul de sarma -croset mixt- Mc Cracken).
 CROSETE TURNATE - FUNCTII:

1. Mentinere directa = Ancorare = Retentie

=functia prin care se opune desprinderii involuntare a protezei de pe C.P.

(gravitatie, musculatura periprotetica, alimente lipicioase);

Asigurata de bratele retentive plasate in zonele subecuatoriale ale d. limitanti

 CROSETE TURNATE FUNCTII:

2. Sprijinul

-functia prin care crosetul se opune infundarii P.P.S.

Asigurata de:
-pintenii interni
-pintenii externi -principali - fosetele proximale
- auxiliari-pe d. vecini dintilor limitanti- pt . a avea efect antibasculant).
-elementele supraecuatoriale ale unui croset
(brat opozant, corpul , portiunea supraecuatoriala a braţului activ)
 CROSETELE TURNATE

3. Reciprocitatea
=functia prin care bratul opozant se opune actiune nocive traumatice a bratului active
(la insertia si dezinsertia protezei bratul activ va actiona unilateral , orizontal asupra d. limitant =
efect traumatic, disortodontic)
Plasarea inegala a celor 2 brate - nu asigura reciprocitatea.

Asigurata prin:
- plasarea bratelor (activ si opozant) la acelasi nivel
- crosetele circulare - plasate pe coroane de invelis, cu prag oral –
(pragul oral situat la nivelul bratului activ –de pe fata vestib.)
 CROSETE TURNATE - FUNCTII:

4. Pasivitatea
-in repaus elementele crosetului turnat sa nu exercite nicio presiune (tensiune) asupra d..

Crosetele circulare - mai rigide si au grad de pasivitate < crosetele divizate (mai elastice, suprafata
de contact mai mica)
5. Mentinerea indirecta = efect antibasculant
=functia prin care crosetul se opune bascularii prin desprindere a PPS
Asigurata de :
-pintenii auxiliari
-elementele rigide + portiunea terminala (efilata) a bratelor active;

6. Incercuirea =elementele rigide ale crosetului cuprind >/= 180º din circumferinta dintelui
-incercuirea cr. circulare ( > 180º)> incercuirea cr. divizate (= 180º)
-incercuirea mica are efect disortodontic pe d. stalp.( efectul este mai mic daca d. vor fi
contentionati (solidarizati) cu coroane .
7. Stabilizarea
= functia prin care crosetul se opune deplasarilor oriz orizontale ale protezei
Asigurata de toate portiunile rigide supraec. ale crosetului
Stabilizare
- V-O - stabilizarea in sens transversal, elementele rigide ale cr. - plasate bilateral
- M-D- plasate proximal

-cr. circulare - au stabilizare > cr. divizate.

-prelungirea bratelor opozante rigide pe mai multi d. / chiar pe toti d. restanti mareste stabilizarea -
(solicitarile orizontale (nefav. parodontal) vor fi distribuite pe un nr. mai mare de de d. restanti).
-solidarizarea d. prin coroane de acoperire creste valoarea parodontala si implicit rezistenta la
miscarile orizontale.