PPS - subiecte orientative

1. Caracteristicile PPS;
Caracteristici:
• Volum mult mai mic, stare de confort crescuta;
• Ancorare : crosete turnate, bare speciale, sisteme speciale, eficienta
crescuta ;
• Sprijin mixt : dinti-parodontiu+muco-osos ;
• Din punct de vedere mecanic-rezistenta maxima-infrastructura turnata
din Co-/Cr (ce a inlocuit Aur-Pt) ; mai rar Ni-/Cr ;
• Igienic : suprafete mici, perfect lustruite ;curatire+autocuratire maxima
Dotare foarte buna, eperienta medic-tehnician
2. Conditii de lucru PPS;
Conditii de lucru impuse:
• Dotare laborator cu paralelograf +izoparalelometru (in afara tijei
detectoare exista si un instrument de prelucrat, frezat pentru prepararea
lacasurilor) ;
• Hidrocoloizi+polieteri –model duplicat ;
• Aliaje Co-Cr ;
• Aparate de turnare: C.I.F.(Bego Nautilus), C.M.F.(TIM 500
Dental),C.J.F.(Ducatron).
3. Campul protetic PPS la maxilar;
Zone pozitive: dinti restanti, creste alveolare, bolta paltina (o parte duin
ea), tuberozitati maxilare-la maxilar;
4. Campul protetic PPS la mandibula;
dinti restanti, creste, tuberculul piriform –la mandibula
5. Zone negative maxilare la PPS;
Zone negative la maxilar (ce se vor folia):
• Parodontiul marginal (gingia)
• Papila retroincisiva:
• Torusul palatin
• Rafeul median
• Zonele Schroder –sunt ocolite, sunt acoperite; au maxim de rezilienta,
conectorul se infunda, basculeaza.
• Exostozele marginale osoase.
6. Zone negative mandibulare la PPS;
Zone negative la mandibula (ce se foliaza) :
• Parodontiul marginal adiacent dintilor restanti ;
• Versantul lingual al conectorului principal : 0,5-1,5mm ;
• Planseul bucal-se ocoleste ;
 • Bridele laterale.
7. Factori de care depinde conceperea PPS;
Factori :
• Tipul de edentatie restanta ;
• Atitudinea fata de dintii restanti ;
• Pe ce arcada ;
• Sisteme de ancorare : crosete+sisteme speciale ;
• Ce probleme ridica fizionomia;
• Tipuri de sei, conectori;
• Metode de amprentare preliminare, finala=suficiente +amprenta
compresiva a fibromucoasei ;
• Materialul pentru baza, pentru dintii artificiali, pentru sistemele
retentive ;
• Eficienta masticatorie, gradul de cuspidaj, montarea dintilor ;
• Sisteme de retentie pentru dinti, sei.
8. Dintii artificiali la PPS;
1. Dintii artificiali :
Dintii artificiali au ca suport seile metalice.
Se obtin din R.A.S.(manufacturati/prefabricati), R.D.C., mase ceramice
(numai prefabricati-gama industriala).
Alte tipuri de dinti artificiali :
• coroane acrilice +fatete acrilice se aplica pe componenta metalica
(bont/caseta) ;
• coroane mixte metalo-ceramice sau fatete ceramice. Cele mai indicata
solutie estetica in grad maxim.
• Dinti metalici in edentatii unidentare laterale-din conectorul principal
(placuta, bara) se prelungeste un dinte metalic-spatiu mic in sens C-I
/M-D ;
• Dinti micsti : rasina +onlay-uri ocluzale ; se indica cand dintii
antagonisti sunt artificiali cu fete ocluzale metalice (Ni-Cr, Co-Cr) sau
ceramici.
Reguli de montare dinti frontali+laterali =vezi L.P. +curs.
9. Seile protetice la PPS – caracteristici;
2. Seile :
• Elemente de suport metalic ale dintilor artificiali ;
• Concepute in functie de spatiul edentat (topografie +dimensiune) ;
numarul seilor =numarul edentatiilor.
• In edentatiile mixte nu se proiecteaza sei ci o prelungire din conectorul
principal modelat sub forma de bont +coroana artificiala.

Caracteristicile generale ale seilor :

Seile trebuie sa prezinte un contact intim cu versantele crestelor alveolare
 in edentatiile clasa I, II Kennedy si contact lejer in edentatiile laterale.
In edentatiile laterale se concep seile metalice ; in edentatiile clasa I, II
+latero-frontale vor fi mixte –metalo-acrilice.
Seile vor avea un contact intim cu fibromucoasa , mucoasa se amprenteaza
compresiv prin metoda compresiva pentru starea functionala.
Marginile seilor se extind pana la nivelul mucoasei pasiv mobile (zona de
reflexie).
Seile acopera 2/3 din inaltimea +lungimea crestelor alveolare ; restul de 1/3
se completeaza cu acrilat roz.
Orizontal seile vor acoperi in totalitate tuberozitatile si partial tuberculul
piriform (cat permite traiectul orizontal al tuberculului pana la insertia
ligamentului pterigomandibular).

Caracteristici tehnologice :
• Versante perfect lustruite, modelate plan-convex ;
• Sa faciliteze captusirea, rebazarea ;
• Restaurarea formei+volumul dintilor +fizionomia (in grad maxim) ;
• Versantele metalice vor fi concepute subtiri, dar suficient de rezistente
mecanic;
• Seile in zona de unire cu conectorul principal vor prezenta pe ambele
fete la niveluri diferite praguri, trepte de cca. 1mm pentru ca acrilatul
sa se termine in strat suficient de gros pentru a nu fi infiltrat ;
• Seile metalice vor prezenta distal, pe mijlocul crestei un stop de cca. 1
mm ce le mentin in aceeasi pozitie (element antibasculant) –la
examenul intraoral +etapa de introducere , indesare acrilat).Stopul
distal are rol in dirijarea spatiului pentru acrilatul ce completeaza
spatiul.

Tipuri de sei :
• Sei metalice –edentatii laterale- P.P.S. are sprijin dento-parodontal ;nu
este permisa rebazarea.
• Sei cu ochiuri mici (plasa) +acrilat; indicate in spatii laterale mai mari,
extinse pentru a permite rebazarea.
• Sei cu ochiuri mari+acrilat –cele mai indicate in edentatii clasa I, II
Kennedy+latero-terminale.
10. Conectorii principali la PPS - caracteristici;
3. Conectorii principali :
• Elemente transversale de legatura intre sei ;
• Asigura rezistenta mecanica a P.P.S., rigiditatea ;

Caracteristici generale :
a) rigiditatea este data de latimea si grosimea conectorului (0,4-0,6 la
maxilar; 1,5-3mm-bara linguala) ;
b) bioprofilactic-conectorii principali sunt plasati in zonele afunctionale
ale campului protetic pentru a nu interfera functiile de baza ale A.D.M.
.Conectorii principali sunt plasati la distanta de zonele negative ale
campului protetic (papile, rugi, torusuri, exostoze).
c) Confortul –asigurat de plasarea simetrica de o parte si de alta a liniei
mediane , perpendicular pe planul M-S, zonele de unire cu conectorii
secundari –sei in unghiuri rotunjite (nu ascutite).
Modelajul va fi realizat cat mai plat +suprafete perfect lustruite redand
elementele morfologice pe care le acopera .Plasarea in zonele pozitive
ale campului-un conector tip placa palatinala lata, extinsa pe un torus,
papila, parodontiu (nefoliat) va exercita un efect traumatic, leziuni de
decubit .
Limita anterioara la conectorul principal maxilar se plaseaza intre rugile
palatine.Limita posterioara anterior de zona Ah cu 5mm. Latimea nu
va fi sub 10mm –pentru conectori maxilari.
Grosimea va fi mica : 0,4-0,6mm (edentatii laterale) .Conectorii
ingusti +grosi cu efect traumatic si sunt neconfortabili.
11. Forme de conectori principali maxilari – caracteristici pentru fiecare;
Conectorii principali maxilari-tipuri-
• Placi palatinale inguste =placi mucozale=edentatii laterale, proteze cu
sprijin dento-parodontal, grosimea 0,6mm, ingrosate marginal
anterior/posterior.
Cand in 1/3 medie exista un torus , sunt foliate si modelate corespunzator.
• Placuta palatinala lata (mucozala) –edentatii T-T, clasa I Kennedy,
latero-terminale, cand pe arcada sunt 6-8 dinti.Ocupa 2/3 din bolta,
marginile anterioare/posterioare sunt ingustate. Marginea anterioara se
plaseaza intre rugi, nu pe rugile palatine, nu pe papila incisiva sau
parodontiul marginal ; fata de parodontiu minim 5mm. Marginea
anterioara ideal va fi situata pe o linie transversala ce trece prin
pintenii ocluzali situati cei mai anterior si posterior anterior de zona
AH cu 5mm.Limita anterioara a placutei palatinale nu va depasi linia
transversala ce trece prin cei mai anteriori pinteni ocluzali.
Nu se plaseaza in zonele Schroder (au rezilienta crescuta si favorizeaza
bascularea prin infundare).
• Conectorul principal fenestrat-edentatii mixte, intercalate, asociate cu
prezenta torusului in centrul boltii palatine, la pacientii care nu suporta
placute palatinale totale. Are o forma de paralelogram cu unghiurile
rotunjite, placuta anterioara are o latime de 6-9mm cu marginea
anterioara extinsa pe creasta dar la distanta de parodontiu, papila prin
foliere 0,2-0,3mm. Placuta posterioara are o latime de 4-5mm.
Placutele laterale sunt late de 5-6mm situate la distanta de parodontiul
marginal, prezentand zone decoletate.Este conectorul cel mai rigid,
asigura degajarea boltii palatine, a papilelor+rugile.
• Conectorul in forma literei “ U” –edentatii T-T+torus palatin
voluminos, conector cu rezistenta medie (discutabila) –modelat mai
 gros 0,6mm.
• Placuta dento-mucozala –edentatii terminale cu numar de dinti redus
(frontale), inalti, verticali, la cazurile clinice cu creste alveolare
atrofiate, reduse volumetric. Placuta se extinde pe dintii restanti
supracingular unde va avea o grosime de 0,4-0,6mm si va reproduce
morfologia dintilor si a versantului crestei alveolare. De o parte si de
alta pe dinti va prezenta pinteni ocluzali incizali-mai rar) iar limita
superioara se va sprijini pe trepte practicate pe canini, incisivi. Se
contraindica sprijinul pe plan inclinat deoarece are efect dizortodontic.
• Placuta palatinala totala-edentatii T-T, dinti restanti redusi+asocierea
cu edentatii frontale, creste atrofiate.Acopera in totalitate bolta,
grosimea 0,4mm, fata exterioara perfect lustruita, confort maxim ,
sprijin supracingular pe praguri pentru a transmite fiziologic presiunile
pe dintii restanti.

12. Conectori principali (la maxilar) – proiectare;

Conectorii principali maxilari-proiectare :
• Latimea proportionala cu spatiul edental ;
• Grosimea 0,4-0,6mm ;
• Marginea anterioara/posterioara ingrosata ;
• Conectorii principali se unesc cu seile prin unghiuri rotunjite; la
jonctiunea cu seile ajung minim 1mm.
13. Tipuri de conectori mandibulari – enumerare;
Conectorii principali mandibulari :
De rigidizare prin solidarizare cu seile : bara linguala, placuta dento-
mucozala (cei mai utilizati) , crosetul continuu , conectorii principali
dentari , bara vestibulara (cei mai rari).
14. Bara linguala – caracteristici;
1.Bara linguala :
• Forma arcuata, in relatie cu planseul bucal -limita inferioara ; limta
superioara la distanta de insertia gingivala –5mm;
• Dimensiunea –conditionate de inaltimea procesului alveolar=9mm;
• Latimea –4-5mm;
• Grosimea-1-3mm;
• Superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal; inferior in
fundul de sac lingual fara a interfera planseul si frenul limbii in
functionalitate.
• Forma semipiriforma-cea mai rezistenta +confortabila; ovalara
+semirotunda –au fost utilizate, actulamente abandonate.
Topografia barei : functie de creasta alveolara-este variabila
Principiu protetic :
Conectorul nu va veni in contact cu mucoasa crestei alveolare, in cavitatea
 bucala este un spatiu ce se obtine prin foliere ; grad de foliere 0,3-
2mm.
• Creasta verticala –foliere-0,3mm ; edentatii latero-laterale ;
• Edentatii mixte –rezilienta mucozala este mai mare –foliere mai mult
de 1mm ;
• Proces alveolar concav +dinti lingualizati –2-3mm, dar nu ne permite
limba, frenul ;
• Dinti lingualizati –bara situata la 2mm
15. Bara linguala – caracteristiciile folierii – situatii;
Bara linguala -caracteristici foliere :
La P.P.S. cu sprijin dento-parodontal 0,2-0,3mm-clasa III Kennedy.
Cand exista sprijin mixt –edentatii L-T –0,3-1mm ;
Edentatii T-T +rezilienta a mucoasei 1-1,5mm ;
Edentatii T-T +proces alveolar concav+rezilienta crescuta –grad de foliere
maxim-2mm.
Bara linguala se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar
este scurt si bara este mai mica (3mm).
16. Bara linguala – zonele de minima rezistenta;
Bara linguala :
Zonele de minima rezistenta –la jonctiunea cu seile, la zona de unire cu
conectorii secundari si pe linia mediana.
Orice presiune exercitata in sens transversal va duce la fractura pe linia
mediana.
Tehnicienii vor ingusta zonele de jonctiune. Cand bara este extinsa,
mai lunga, polul inferior va fi modelat mai gros.
17. Crosetul continuu – caracteristici;
2.Crosetul continuu :
Element suplimentar de rigidizare al barelor+protezelor ;
Indicat in cazul proceselor alveolare subdimensionate, planseu cu insertie
inalta, aproape de insertia gingivala ;
Conditii de proiectare :
• Intre bare si conectori sa existe un spatiu de autocuratire de 4-5mm.
• Marginal sa fie rigidizat prin pinteni ocluzali/conectori secundari ;
• Latime 2,5-3mm ;
• Topografie –pe fetele orale ale dintilor restanti ;
• Profil semirotund ;
• Grosimea : 0,5-1mm ;
• Mentinere –pinteni ocluzali, gherute incizale (nu se folosesc, efect
nefiziologic), pinteni ocluzali (plasati supracingular)
18. Crosetul continuu – roluri;
Crosetul continuu –rol :
• Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice;
• Este considerat a-2 -bara;
• Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;
• Efect de solidarizare a dintilor;
• Efect antibasculant;
• Stabilizarea protezei in sens M-D;
• In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;
• In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta
dento-mucozala).
19. Placuta dento-mucozala – indicatii, caracteristici;
• Indicata cand insertia planseului este mai mica de 9mm;
• Caracteristici ~ crosetului continuu ;
20. Placuta dento-mucozala – dimensiuni;
• Se indica in edentatii cu dinti restanti redusi ca numar si cu inaltime
medie, mica +proces alveolar subdimensionat+planseu cu insertie
superioara ;
• Placuta poate fi decoletata ; se concepe cu forma ~barelor, la distanta
de procesul alveolar prin foliere ; limita superioara in contact cu zona
supracingulara pierduta, atenuata (supraecuatorial).
• Oral va reproduce morfologia dintilor restanti pentru a nu interfera
functionalitatea limbii ;
21. Placuta dento-mucozala – folierea;
• Folierea pentru placuta dento-mucozala 0,5-1mm (ca la bara linguala)

22. Placuta dento-mucozala – roluri;

• Permite decoletare; la P.P.A. nu se poate realiza
• Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice;
• Este considerat a-2 -bara;
• Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;
• Efect de solidarizare a dintilor;
• Efect antibasculant;
• Stabilizarea protezei in sens M-D;
• In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;
• In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta
dento-mucozala).
23. Bara vestibulara – caracteristici;
• Dinti lingualizati ;
• Proces alveolar subdimensionat ;
• Insertie planseu inalta aproape de insertia gingivala ;
• Bara este mai lunga, inestetica, cu rezistenta mecanica scazuta, plasata
in fundul de sac vestibular.
• Rar indicata.
24. Conectorul principal dentar – indicatii, caracteristici;
• Se indica in subdimensionari ale procesului alveolar cu dinti inalti si
verticali ;
• Este ~ crosetului continuu, fiind cu o latime mai mare cu 1mm si mai
subtire ;
• Uneste direct seile ;fara conector secundar ;
• Rar utilizat ;
• Indicat in cazuri clinice speciale ;
• Este ca o banda metalica ce inlocuieste la P.P.A. placa linguala.
25. Conectorii secundari – caracteristici;
ELEMANTE DE UNIRE INTRE COMPONENTELE PPS
26. Mijloace de mentinere directa;
Crosetele turnate (90%) din tehnologia P.P.S. comparativ cu sistemele
speciale au pret de cost mai mic si se obtin tehnologic mai usor.
Actioneaza impotriva desprinderii P.P.S. de pe campul protetic prin
bratele retentive flexibile plasate in zonele subecuatoriale ale dintilor
limitanti. Aceasta zona este delimitata cu ajutorul paralelografului.
1. Cu actiune directa : Crosete turnate ;
Sisteme speciale (culise, capse, bare, telescoape, magneti).
Rol –blocarea desprinderii P.P.S. de pe campul protetic.
27. Crosetele turnate / crosete din sarma – avantaje;
• Rigiditate mai mare;
• Contact in suprafata ;
• Retentia (ancorare) mai mare;
• Eficienta bratelor retentive mai mare datorita plasarii portiunii efilate
pe zona de maxima convexitate a fetelor laterale (V/L) ;
• Concepere –paralelograf-si plasarea elementelor active cu
retentivometrul ;
• Asigura o buna stabilizare a P.P.S. in sens transversal +sagital fata de
crosetele din sarma (flexibile);
Asigura sprijinul prin pintenii ocluzali.
28. Crosetele turnate / crosete din sarma – dezavantaje;
• Retentie alimentara (contact in suprafata) ;
• Contactul in suprafata ;
• Erodeaza smaltul (aplicate direct pe dintii naturali neacoperiti) ;
• Bratul activ se fractureaza relativ repede la crosetele circulare (inlocuit
de crosetele mixte) ;
• Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dure prin erodare se indica
acoperirea dintilor limitanti cu coroane de invelis (metalice, mixte,
coroane de substitutie, metalo-polimerice, metalo-ceramice) ;
29. Crosetele turnate - functia de mentinere directa;
• 1. Mentinere=retentie=ancorare:
Se obtine prin plasarea bratelor retentive in zonele subecuatoriale ale
 dintilor limitanti, zone ce se determina cu ajutorul paralelografului.
Ancorarea contribuie la stabilizarea protezei pe camp ; se opun bratele
elastice desprinderii P.P.S. de pe campul protetic +factorii asociati
(gravitatia, alimentele lipicioase, musculatura periprotetica) –cu efect
de dislocare ;
30. Crosetele turnate - sprijinul;
2. Sprijinul- asigura sprijin dento-parodontal si mixt prin pintenii ocluzali
ai crosetelor .
Pintenii interni asemanatori culiselor si indicati in edentatii L-L si mai rar
clasa IV =sprijin dento-parodontal pur.
Pintenii externi (principali)-cei mai utlizati in tehnologia P.P.S. se aplica
in fosele proximale ale dintilor limitanti (mezial /distal) ;
Pintenii auxiliari-aplicati in fosele (pe dintii vecini) dintilor limitanti cu
efect antibasculant (pinteni supracingulari) se indica a se aplica pe
praguri, trepte si nu pe planuri inclinate =efect dizortodontic .
Se adauga gherutele incizale –foarte rar utilizate- datorita efectului
nefizionomic si datorita mijloacelor moderne suplimentare.
Elemente suplimentare :
Bratul opozant , corpul crosetului, segmentul supraecuatorial al bratelor
elastice .

Caracteristicile pintenilor externi :

• Forma triunghiulara, grosimea 1mm la varf si 1,5mm la jonctiunea cu
conectorul secundar, lacasul se prepara in fosele coroanelor naturale,
de forma hemisferica sau in obturatii de amalgam sau pe suprafetele
ocluzale ale coroanelor de acoperire –cel mai indicat. Unghiul de unire
pinten-conector =90º sau mai mic de 90º (nu mai mare de 90º) ; varful
plasat aproape de centrul suprafetei oculzale . Lungimea ¼ din
diametrul M-D si latimea 1/3 din diametrul V-O.
• Cu cat sarma este mai lunga (edentatii terminale) pintenii se gandesc
mai rezistenti (nu mai grosi pentru a nu perturba functiia ocluzala).
31. Crosetele turnate - reciprocitatea;
3.Reciprocitatea :
Bratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca (fiziologica asupra
dintilor limitanti) vot fi proiectati la acelasi nivel pentru a nu avea
efect traumatic asupra dintilor limitanti.
Plasarea inegala nu asigura reciprocitatea ; crosetul va avea prin bratul
activ efect dizortodontic asupra dintilor limitanti.
Se obtine prin :
• Planarea fetei orale (reducerea convexitatilor fetei orale) si aplicarea
bratului opozant la acelasi nivel cu bratul vestibular)-procedeu putin
utilizat ;
• Acoperirea dintilor limitanti (coroane de invelis) si modelarea unui
prag in dreptul convexitatii maxime a fetei vestibulare ;
 32. Crosetele turnate – pasivitatea;
4.Pasivitatea :
Se obtine prin elementele sale ; crosetul in momentul insertiei nu trebuie
sa aiba efecte presionale asupra dintelui limitant.
Cand pe proteza nu se aplica o forta, crosetele circulare sunt mai rigide si
grad de incercuire mai mare, grad de pasivitate mai mic.
Crosetele divizate sunt mai elastice , contact partial intrerupt cu fetele
axiale, grad de pasivitate mai mare.
33. Crosetele turnate – mentinerea indirecta;
Mentinerea indirecta =efect antibasculant ;
Crosetele prin portiunile efilate terminale +elementele rigide (brat
opozant, segment supraecuatoerial, conector secundar) au efect
antibasculant .
34. Crosetele turnate – incercuirea;

Incercuirea :
Functia crosetului de a incercui dintele limitant pe fetele axiale ; grad de
incercuire diferit (la crosetele circulare mai mare de 180º, la crosetele
divizate =180º).
Incercuirea la crosetele circulare are un efect discret dizortodontic (bine
concepute) . Efectul dizortodontic prin incercuire poate fi limitat cand dintii
restanti sunt contentionati prin acoperirea cu coroane/punti.
35. Crosetele turnate – stabilizarea;
Stabilizarea :
Crosetul turnat se opune deplasarii orizontale ale protezei. Functia este
asigurata de segmentele rigide ale crosetului. Crosetele circulare
prezinta un grad de stabilizare mai mare, aplicarea bilaterala a
elementelor rigide mareste gradul de stabilizare (si de simetrie). Exista
o stabilizare in sens transversal (V-O) si una in sens sagital (M-D).
Cu cat elementele rigide sunt prelungite spre anterior, gradul de
stabilizare este mai mare.
36. Crosetele turnate – clasificare;
Clasificare crosete turnate :
• Circulare ;
• Divizate ;
• Ney ;
• Speciale.
37. Crosetele circulare – caracteristici;
Crosete circulare :
• Utilizare larga in tehnologia P.P.S.;
• Contact in suprafata;
• Elasticitate mica, rigiditate mare;
• Grad de incercuire mai mare decat crosetele divizate;
• Grad de fizionomie mai mic ;
• Indicate pe dinti ( PM. /M) cu convexitati mici ;
• Grad de mentinere crescut ;
• Fracturare frecvent.
38. Crosetul circular ACKERS – elemente componente si functii;
Crosetul Ackers: (cu 3 brate) –elemente componente:
5 elemente:
-4 rigide-corp, pinten, brat opozant, conector secundar de unire;
-1 element elastic-segmentul supraecuatorial +portiunea efilata
subecuatoriala .
Functii:
• Bratul elastic se opune desprinderii P.P.S. de pe campul protetic;
• Pintenul +elementele rigide suprecuatoriale se opun bascularii prin
infundare.
39. Crosetul circular cu 4 brate – elemente componente si indicatii;
Este indicat pe molari maxilari/mandibulari. Se deosebeste prin plasarea
diferita a bratului retentiv (activ).
Inferior se plaseaza lingual, superior se plaseaza vestibular. Spre
deosebire de crosetul Ackers prezinta in plus un pinten auxiliar plasat
in foseta distala si 1 conector secundar de intarire situat intotdeauna pe
partea bratului opozant.
40. Crosetul circular cu 6 brate (BONWILL) – caracteristici, indicatii;
Este un croset tetractiv. Se indica pe PM, M cand intre cei 2 dinti exista
trema (situatia clinica ideala) sau dintii respectivi se acopera cu
coroane care sunt prevazute cu lacasuri pentru pinteni.
Indicat pe PM/M situati pe hemiarcada integra. Bratele elastice pot fi
active pe diagonala sau de aceeasi parte.
41. Crosetele divizate – caracteristici;
• Suprafata de contact mai mica;
• Grad de incercuire mai mic ;
• Brat retentiv mai elastic ;
• Grad de fizionomie mai mare.
42. Crosetul divizat in T – elemente componente, functii;
(Roach) –cuprins in formula mnemotehnica CLUSTIR.
Se opun (crosetul divizat in “T”) tendintelor de desprindere a P.p.S.
+basculare =functie mai complexa decat cele circulare.
Indicatii: edentatii L-T, clasa I, II Kennedy.
Crosetul divizat in “T”-elemente componente:
• Elemente componente rigide asemanatoare crosetului circular;
• 2 elemente elastice-segmentul orizontal subecuatorial care este unit
direct de sa printr-un conector secundar arcuat;
• segmentul in “T” al crosetului se opune bascularii prin infundare
(portiunea meziala) si bascularii prin desprindere (portiunea distala).
• Bascularea prin infundare poate fi diminuata +efectul de parghie al
dintelui limitant daca pintenul este plasat mezial (edentatii terminale).
43. Crosetul BONYHARD;
Pentru a creste gradul de elasticitate , conectorul secundar va fi
modelat mai lung si orizontal=crosetul lui Bonihard ;
44. Crosetul BUDLONG;
-Segmentul orizontal poate avea un traiect orizontal sau arcuat (Y) –
crosetul Budlong-in edentatii clasa III-sprijin dento-parodontal pur;
45. Crosetul in semiT;
Pentru a mari gradul de fizionomie, segmentul mezial se poate
sectiona =crosetul in « semiT «
46. Crosetele divizate in T – indicatii;
Indicatiile crosetului divizat in “T”:
• Toate edentatiile si frecvent in edentatiile clasa I, II, L-T;
• Pe toti dintii dar cu rezerva pentru cei maxilari; bratul divizat este
vizibil in functionalitate;
47. Crosetul NEY nr. 1;
Crosetul Ney nr. 1:
Este un croset biactiv, derivat din crosetul circular Ackers , are aceleasi
elemente componente, are ambele brate active plasate subecuatorial.
 Se indica pe PM, M cu ecuator protetic nr. 1 ( ce pleaca de la fata
proximala dinspre edentatie ; nivelul ecuatorului este la jumatatea
fetei, ecuatorul va avea pe fetele laterale un traiect ascendent) ;
48. Crosetul NEY nr. 2;
Crosetul Ney nr. 2:
Este un croset biactiv , derivat de la crosetul divizat in “T” cu un brat
suplimentar in “T” fata de bratul opozant al T-ului clasic+conector
secundar de intarire mai gros si mai arcuat, uniti direct de sa. Indicat
pe M inferiori malpozitionati ; pe dintii ce prezinta ecuatorul protetic
nr. 2 (din 1/3 ocluzala a edentatiei are un traiect descendent spre fata
ocluzala opusa).
Prezinta grad de mentinere, reciprocitate excelent.
49. Crosetul NEY nr. 3;
Crosetul Ney nr. 3 este o combinatie intre Ney nr. 1+ Ney nr. 2.
Prezinta 1 brat divizat vestibular si 1 brat circular lingual, ambele
subecuatorial plasate.
Indicat pe molarii mandibulari malpozitionati.
50. Crosetul NEY nr.4 ;
Crosetul Ney nr. 4 –croset mixt biactiv cu 2 brate din sarma fixate prin
lipire sau supraturnare de corpul crosetului.
Se indica pe dintii cu convexitati inalte.
51. Crosetul mixt MC CRACKEN;
1. Crosetul mixt Mc Cracken :
Parti componente :
4 elemente rigide:
-pinten, corp, brat opozant, conector secundar asemanator crosetului
Ackers;
- bratul circular activ (retentiv) din sarma, curent este fixat in acrilatul
seilor, sub dinte sau la nivelul versantului vestibular (posibilitatea de a
fi inlocuit). Bratul poate fi si lipit, supraturnat sau sudat cu laser.

2. Crosetul Ney nr. 4-ambele brate din sarma sunt plasate subecuatorial
(biactive) indicat pe dintii inalti, convexitati inalte. Rar utilizat in
practica, flexibilitate mare
3. Crosetul Ney combinat (mixt) : este asemantor crosetului Mc Cracken
, numai ca bratele sunt biactive. Are un brat elastic din sarma
subecuatorial +bratul opozant turnat subecuatorial.
4. Crosetul mixt cu pinten intern +brat de sarma :
-sudat la pinten (plasat oral) indicat in edentatii clasa III, clasa IV.
52. Dezavantajele crosetelor mixte;
Dezavantaje crosete mixte :
• Dezactivare in timp ; sarma sufera fenomenul de imbatranire
(Bauschinger) ;
• Se modifica pozitia bratului elastic prin repetatele tractiuni ;
• Activarea este empirica ;
• Fixarea sarmei de corpul crosetului, sa este dificila (lipire,
supraturanre) ;
• Controlul activarii este imposibil ;
• Poate exista o activare permanenta cu efect traumatic asupra dintilor
limitanti (50 g /dinte limitant exercita un efect traumatic) ; o sarma cu
diametrul de 1 mm dezvolta 500g asupra dintelui limitant in
momentele de activare permanenta) ;
• Pasivitatea este relativa (Ney biactiv) iar pentru confectionarea
bratului elastic sunt necesare materaile speciale : WIPTAM,
NITINOL (“memory shape”)-cu utilizare in ortodontie.
53. Indicatiile crosetelor speciale;
Crosete speciale:
• Utilizate rar in tehnologia P.P.S.;
Indicatii:
• Efect fizionomic mai mare;
• Edentatii clasa III, IV; micsoreaza efectul de parghie al seilor
terminale;
54. Crosetul R.P.I. – caracteristici;
Crosetul R.P.I. (Kroll) :
Caracteristici:
• Pinten plasat in foseta meziala;
• Proximal prezinta o placuta ce asigura impreuna cu pintenul
reciprocitatea si diminua bascularea;
• Bratul activ este divizat in « I » , plasat vestibular, subecuatorial,
contact in suprafata de 2mm ;
• Indicat in edentatii T-T mandibulare;
Crosetul R.P.I. +crsetul divizat in “T” prezinta conectori secundari de
unire cu saua direct (nu se unesc de corpul crosetului sau conectorul
secundar) .Conectorul secundar al bratului divizat in « I » are rolul de
rigidizare +generare a elasticitatii (mai mare).
55. Crosetul cu pinten intern;
Crosetul cu pinten intern (Soyer=”equi-poise”):
• Efect fizionomic mare (din sarma);
• Bratul activ emerge din pinten si este plasat numai oral;
• Pintenul de forma hemisferica se aplica pe o incrustatie sau pe o
coroana turnata ;
56. Sisteme speciale de MSS – caracteristici;
Caracteristici:
• Indicatii limitate (10-15%);
• Eficiente in M.S.S. , completand functiile crosetelor turnate;
• Dimensiuni mici (micronice);
• Alcatuite din 2 parti : 1 matrice tubulara (negativul)+1 patrice
(pozitivul) ;
• Functionalitatea se asigura prin frictiune ; cu cat suprafata de contact
este mai mare cu atat gradul de frictiune este direct proportional ;
• Se aplica cu ajutorul paralelografului (in axul de insertie al protezei) ;
• Topografia-curent se aplica proximal extracoronar (rar intracoronar).
57. Sisteme speciale – dezavantaje;
Dezavantajele :
• Rata mica de utilizare datorita dificultatilor tehnologice ;
• Prêt de cost crescut ;
• Complexitatea ;
• Confectionate din aliaje nobile Au-Pt ; pot fi si din aliaje substituente ;
• Reparatii dificile (necesita o tehnologie complexa+dotare +echipa
medic-tehnician calificata) ;
• Se toarna in varianta industriala din aliaje nobile (Au-Pt) sau
substituente : Co-Cr, Ni-Ti (greu de prelucrat) ;
• Se livreaza ca :
-sisteme de precizie (industriale) ;
-sisteme de semiprecizie (manufacturate) ;
58. Criterii de alegere a sistemelor speciale;

59. Culisele – caracteristici;

• Mecanisme speciale cu actiune directa;
• Forma de prezentare : matrice+patrice ;
• Obtinute din Au-Pt sau aliaje substituente : Co-Cr ;
• Livrate in forma diferite : cilindrice, T, H, trapez, ovalare.
• Pot fi activabile (cand patricea este sectionata-au suprafata de contact
cea mai mare si gradul de frictiune crescut)/inactivabile (patrice
nesectionata).
• Pot prezenta mijloace suplimentare de retentie : sfera /bila +resort
(continute de matrice) ;
• O parte din culisele cilindrice pot fi manufacturate =culisele de
semiprecizie ;
• Recent li se adauga garnituri teflonice ce maresc gradul de frictiune
dar si favorizeaza usoare basculari prin infundare a seilor ;

60. Culisele – indicatii

• Indicate in numar de 2, maxim 4 : edentatii clasa III, clasa IV=culise
intracoronare (sprijin dento-parodontal pur) ;
• Fixarea cu ajutorul paralelografului ; se pozitioneaza in axul de
insertie, usor divergente pentru a favoriza frictiunea ;
• Indicate pe dintii cu talie medie, inalti ;
• In edentatii terminale se indica solidarizarea a minim 2 dinti ;
• In edentatii maxilare sunt mai indicate ca in edentatiile mandibulare
datorita rezilintei mucozale mai mici la maxilar fata de mandibula ;
Forma de livrare :
• Culise intracoronare cu forma T, H, ce au grad de frctiune mai mare
sau cilindrice ;
• Culise extracoroanre (cele mai frecvente)-cilindrice , H, trapezoidale –
Christmani, Schatzman ;

Gradul de rezilienta + dimensiunea dintilor sunt esentiale pentru a

alege culisele.
61. Capsule – caracteristici, parti componente;
• Au dimensiuni mici ;
• Foarte eficiente ;
• Deosebit de fizionomice ;
• Alcatuite din patrce si matrice ;
• Forme diferite : cilindro-conice, sferice cilindrice activabile –
matricea/patricea sunt sectionate (de regula) /inactivabile ;
• Pozitionarea : patricea se fixeaza de un D.C.R. ;
• Cele industriale prezinta o tija ce este fixata prin lipire sau
supraturnare sau sudare cu laser (procedeu modern) ;
• Matricele au aceeasi forma : cilindrice, sferice, cilindro-conice.
Produse comerciale :
Biagi (sferice, cilindrice), Dalbo (cilindro-sferice), Gerber (cilindrice
+manson de frictiune) , Rotherman (discoidale) ;
Capsele sunt livrate cu un disc teflonic pentru distantarea celor 2
componente pentru a favoriza usoare miscari de basculare ;
Sunt din materiale : Au-Pt sau substituente : Co-Cr , Ni-Cr, Ag-Pd, Ti,
baza Pd.
Capsele Biagi : au matricea +patricea sectionata (pot fi activate) ;
Capsele Dalbo : au numai matricea activabila.
Capsa Rotherman : este discoidala –patricea prezinta un sant in care va
patrunde matricea ca un croset circular.
Capsa Gerber : are matricea cilindrica care contine un resort ce va prinde
patricea in momentul aplicarii (patricea are un sant =denivelare) –
capsa foarte eficienta ;
Capsa Ceka : matricea inelara se fixeaza de coroana proximal, iar
patricea este cilindro-conica sectionata , activabila (cel mai modern
sistem) ;
62. Locatori – avantaje;
 63. Barele cu calareti – elemente componente, materiale;
• Sunt alcatuite din : matrice + patrice.
• Patricea are forme diferite : dreptunghiulara, « U », ovalare, rotunde ;
• Matricea este un calaret.
• Matricea curent se realizeaza din Au-Pt sau aliaje substituente :Co-Cr.

64. Barele cu calareti – avantaje, indicatii;

• Se livreaza industriale+manufacturate (profil ovalar) fixate prin
supraturnare de dispozitivele radiculare (agregate pe canin) ;
• Au profil dreptunghiular –pentru zona laterala ;
• Modern : sunt utilizate bare + capse Ceka( edentatii clasa III unde se
obtine eficienta frictionala maxima).Cele 2 matrice inelare se afla la
capatul barei; patricile sunt fixate in sa unde se afla si lacasul pentru
bara –eficienta maxima functionala.
• Frictiunea pe bare ovalare-se realizeaza intre convexitatile maxime ale
barei si calaret (vezi bara Dolder) ;

Sisteme Dolder :
Confectionate curent din Au-Pt (prefabricate) sau aliaje baza paladiu.
Exista 2 variante de sistem Dolder : frictional ; bara +calaretul au un profil
in « U » sau dreptungiular sau patrat , cu lunginea 50-200mm indicate
in edentatii laterale) ; cel rezilient este indicat in edentatii terminale,
subtotale, frontale (profil ovalar) si functioneaza ca un ruptor de forte
(disjunctor) ce permite bascularea prin infundare.

Ackerman-bara este rotunda, ovoida, confectionata din Au-Pt.

Gilmore : profil patrat, dreptunghiular, indicat in edentatii laterale.
La ambele sisteme calaretul este alcatuit din 2-3 elemente.
Avantajul este ca au un efect fizionomic foarte bun in zona frontala,
efectul frictional +fiabilitatea mare in timp; sunt indicate in edentatii
maxilare/mandibulare.
65. Sistemul de telescopare – parti componente, caracteristici;
• Livrate in varianta prefabricate/manufacturate (de semiprecizie);
• Parti componente:
-Coroana primara=capa ce se fixeaza prin cimentare pe dintele stalp ;
C-oroana secundara ce reface morfologia dintilor-ce se fixeaza de schelet ;
Mentinerea se realizeaza prin frictiunea intre cele 2 coroane
(capa+coroana secundara).
Este un sistem rigid ; frictiune mare initial, ulterior se anuleaza.
Se indica elctiv, in edentatii L-L (sprijin dento-parodontal pur) datorita
rigiditatii mari.
Frictiunea in timp de reduce .
Se indica utilizarea de sisteme telescopate cu mijloace suplimentare
retentive (bila +resort) tip PRESSOMATIC, IPSOCLIP. Coroana
secundara este prevazuta cu un lacas ce contine un resort si o sfera
(bila )activabila.
Sfera patrunde in momentul agregarii intr-un lacas in 1/3 cevicala a capei
(face un « clic » specific) ;
Aceste sisteme se intalnesc la capele cu forma cilindro-conica care
usureaza insertia scheletului cu acest sistem de telescopare.
66. Telescoparea coronara;
• Telescopare coronara –cape cilindrice+coroane secundare (sistem
frictional maxim). Tehnologic sunt dificil de obtinut si clinic de inserat
pe un numar mai mare de cape.
Se indica capele cilindro-conice (mai mult de 2 telescoape) cu lacas
pentru bila activata de resort (Pressomatic, Ipsoclip)
67. Telescoparea intraradiculara;
• Telescoparea intraradiculara :
Este reprezentata de un pivot +lacas intraradicular sub forma cilindrica.
Frictioneaza tip pivot-teaca.
Sistem rar utilizat , dificil, pierde repede frictiunea.
Indicate datorita sprijinului foarte rigid, in edentatii laterale, mixte .
In edentatiile terminale capele vor fi cilindro-conice pentru a facilita
insertia scheletului pe campul protetic.
68. Sistemul de telescopare – indicatii;
Indicate datorita sprijinului foarte rigid, in edentatii laterale, mixte .
In edentatiile terminale capele vor fi cilindro-conice pentru a facilita
insertia scheletului pe campul protetic.
69. Sistemele articulate – balamalele;
Distribuie fiziologic presiunile ocluzale pe campul protetic cu actiune de
protectie a dintilor restanti si a crestelor alveolare (favorizeaza
transmiterea mai fiziologica a acestor presiuni la nivelul celor doua
entitati).

Clasificare:
• Ruptori de forta simpli =balamale=sarniere;
• Amortizori de forta (ruptori de forta) =disjunctori –au in componenta
resorturi (arcuri) ce readuc seile in pozitia initiala.

In tehnologia P.P.S. cele mai indicate sunt sistemele articulate simple

(balamale).

1. Balamalele :
• Permit deplasarea in sens vertical a seilor =basculare prin infundare (3-
5º), functie de rezilienta mucoasei;
• Este blocata bascularea prin desprindere (nu dislocare) .

Prin aplicarea balamalelor de schelet se realizeaza 2 modalitati de sprijin :

• Sprijin mixt articulat =balamaua se fixeaza de conectorul secundar al
crosetului circular (totdeauna) ; restul partii se afla in sa .Seile nu sunt
unite cu conectorul principal, el se uneste totdeauna la nivelul
conectorului secundar al crosetului. Rezulta sei cu actiune
independenta . P.P.S. la acest tip de sprijin se mentin prin actiunea
crosetelor circulare cu pinten in fosetele distale ;
• Sprijin mixt rigid articulat = o parte din balama se fixeaza prin lipire –
supraturnare pe fata distala a coroanelor (puntilor).Seile nu sunt unite.
Proteza nu prezinta conector principal tip bara . Sunt sei individuale ce
se articuleaza intraoral.

Tipuri de balamale :
• ANCORVIS-balamale +culisa ;
• STRINI-lipite de conectorul secundar cu rol de ruptori de presiune ;
• KRUPP+HINGE ;
Sisteme de balamale mai complexe :KORTE (matricea are forma de « U »
ce se solidarizeaza la coroana/conectorul secundar) –agregarea se
realizeaza de pacient (intraoral); STERN (balama+culise) ~
amortizorului.

Ruptori de forta mai complecsi ce permit translatia verticala +2-3 miscari.

• Exemplu : ROACH plat +sferic cu platou de ghidaj –permit translatie
verticala +rotatie vestibulo-orala.
• ROACH sferic fara platou –permite 3 miscari (la rotatie se adauga
bascularea prin infundare) ;
70. Amortizorii de presiune;
2. Amortizorii de forta (disjunctorii) –tehnologic sunt foarte dificili, mai
complecsi.
Permit miscari mai complexe : translatie verticala aproximativ de 1mm ;
basculare prin infundare a seilor nelimitata si revenirea seii in pozitia
initiala datorita resortului din interiorul matricii.
Pot efectua 3-6 miscari.
• Exemplu: DALBO, DALBO M (pooate fi si blocat) , ASC 52, A33.
Sistemul DALBO –cel mai utililizat ruptor de forta ; ce se aplica in
patricea de forma sferica atasata prin lipire /supraturnare de coroana
/punte.
Matricea are forma cilindrica cu resort deschisa ocluzal. Resortul dezvolta
o rezistenta mecanica de 1200 grame ceea ce favorizeaza revenirea .
Peste 2 kg. sunt cele mai eficiente.
Alti amortizori :
• A33, ASC 52-patricea sferica se fixeaza in sa, nu de coroanan si este
reglabila. Matricea se fixeaza de coroana /punti si permite 6 miscari.
• BEAT-MULLER, BIAGI- utilizate mai putin, complexitatea
miscarilor mai mare . Cu cat miscarile sunt mai complexe, cu atat
presiunea ocluzala este consumata pentru mobilizarea seilor si devine
ineficienta in masticatie. Se indica ruptori de forta simpli tip balamale
mult mai eficienti si mai usor de atasat infrastructurile metalice a
P.P.S.
Indicatii ale amortizorilor : edentatii clasa I, II Kennedy mandibulare
cu grad de rezilienta moderat pentru sisteme simple (balamale) ;
accentuat pentru amortizori.
71. Sisteme cu magneti;
3. Sisteme magnetice :
• Au inlocuit capsele ;
• Eficente +fizionomie ;
• Au volum mai mare decat sistemele capsulare (supraconturari ale
dintilor) ;

Forma de prezentare :
• 2 minimagneti incapsulati situati cu polii invers ;
• se livreaza incapsulati pentru a se evita corodarea si descarcarea ;
• mentinerea P.P.S. este asigurata prin forta magnetica dezvoltata intre
minimagneti si un dispozitiv radicular magnetizabil.
Materiale :
Se toarna din Cobalt 5-Samariu iar D.C.R. din Cobalt-Platina
magnetizabil.
D.C.R. =KEEPER (cel ce tine proteza)
• sistem simplu, eficient ;
• rata de fiabilitate 10 ani (corodare lenta) , saliva este cauza;
• forta dezvoltata 300 grame (forta (medie) ;
• se livreaza minimagneti ce dezvolta o forta de 500 grame
(minimagneti extraplati) ;
• numarul magnetilor (minim 2, maxim 4 ) ; mai mult de 4 face
imposibila dezinsertia P.P.S. de pe campul protetic ;
• locul de aplicare pe D.C.R. –minimagnet fixat pe saua protezei ;

Produse comerciale :
DYNA MN (minimagnet) ;
PARKELL MN
72. Sisteme cu magneti – dezavantaje;
Dezavantajele utilizarii :
• coroziune lenta, in timp ;
• dintii ce acopera minimagnetul sunt usor supraconturati ;
• forta de atractie se micsoreaza in timp si este necesara inlocuirea
magnetilor.
73. Mentinerea indirecta – opritori de basculare;
MENTINEREA INDIRECTA :
Toate sistemele ce contribuie la mentinerea indirecta se numesc opritori de
basculare (contrabasculare).
In edentatii ample clasa I, II Kennedy , L-T exista tendinta la basculare de-
a lungul liniei crosetelor (Fulkrum line)=linia ce trece prin pintenii
ocluzali situati cei mai posteriori (axa de rotatie a P.P.S.). De-a lungul
acestei axe sunt tendinte de basculare.
Tot ce este anterior de pinteni asigura mentinerea indirecta.
Mentinerea indirecta depinde de :
• eficenta mentinerii directe (crosete +sisteme speciale) ;
• distanta unde se plaseaza opritori de basculare ;
• locul de aplicare (curent canin, premolari) =pinteni antibasculanti ;
• valoarea parodontala a dintilor limitanti (bine implantati, bine
solidarizati).

74. Bascularea prin desprindere;

Mijloace antibasculante :
1. Pinteni ocluzali in foseta meziala a premolarilor ;pinteni supracingulari
la nivelul caninilor.
2. Crosetul continuu aplicat pe dintii restanti supracingular cu rol de
extindere a poligonului de sprijin (P.S mai mare decat P.P.)
=mentinere, stabilizare excelente a P.P.S. pe campul protetic.
3. Conectorul principal =placuta dento-mucozala sisteme speciale
tip culise, telescoape, bare . Este un mijloc antibasculant.
75. Bascularea prin infundare;
Bascularea prin infundare a P.P.S. este in functie de rezilienta mucoasei
crestei alveolare.
Efectele locale ale bascularii prin infundare: modificari trofice
parodontale la nivelul crestei +dintilor restanti , cu efect traumatic si
rezorbtiv.
76. Obtinerea PPS prin turnare - caracteristici;
2) Turnare :
a) ambalarea libera –macheta se modela din ceara prin picurare in tipare
manufacturate de tehnician, macheta era desprinsa de pe model si
ambalata liber. Rezultau schelete deformate, imprecise dar tehnologic
 erau mai bune.
b) ambalarea in 2 timpi :- macheta se ambala in timpul1 pe
modelul de lucru ; apoi macheta in timpul 2 se desprindea si se
ambala. Rezultau baze de PPS mai exact obtinute. Procedeul este
laborios, cu imprecizii, in prezent este abandonat datorita aparitiei
centrifugei semiautomate, a maselor de ambalat fosfatice, a diferitelor
procedee moderne de machetare.
77. PPS – modelul preliminar – caracteristici;
3) Tehnica moderna : din 1970-utilizeaza elemente prefabricate pentru
toate elementele PPS.Este un modelaj rapid, ergonomic al machetelor.
Conceperea scheletului se realizeaza pe modele analizate la
paralelograf, modelarea machetei se realizeaza pe modelul duplicat
din mase de ambalat specifice (fosfatice/silicatice) ; macheta este fixa ;
modelul duplicat devine parte a tiparului, se distruge la dezambalarea
scheletului.
-Rezulta bioproteze cu actiune bioprofilactica a ADM ;
-Protezele scheletate sunt complexe ;
-Dupa turnare rezulta o baza rigida a PPS, nedeformabila, rezistenta
mecanic ;
-Concepem stiintific solutia de tratament.
78. Pregatiri preprotetice PPS;
Etapele clinico-tehnice :
1) Examenul clinic-de catre medic, in mod riguros-endo-si exoucal,
diagnsticul de urgenta, chirurgical, parodontal, protetic, odontal.
Examene paraclinice : RX ortopantomograma si RX panoramice-pentru a
concepe planul protetic individualizat.
2) Amprenta preliminara :tehnica, materiale, instrumentar –vezi
PPA.Se realizeaza cu H. I..R.(alginat). Se poate recurge si la H. R.
(agar-agar) –procedeu mai complicat.
79. Pregatiri proprotetice PPS;
80. Amprenta functionala PPS – caracteristici;
Caracteristicile amprentei functionale :
• Materialul sa reproduca foarte exact zona de sprijin (creste, bolta)
+suportul dento-parodontal cu toate preparatiile lor ;
• Sa nu prezinte zone desprinse , goluri pe suprafata ;
• Marginal sa reproduca cu maximum de fidelitate fornixurile
vestibulare ;
• Sa contina intr-o pozitie stabila elementele proprotetice(coroane, punti,
dispozitive+bare) ce prezinta convexitati, lacasuri, praguri pentru
agregarea elementelor de mentinere directa ;
• Sa contina intr-o pozitie fixa, nedeformabila mijloacele speciale
(culise, capse, bare) ;
• Alte caracteristici : vezi P.P.A.
 Scopul amprentei functionale este turnarea modelului de lucru care
este un model de mare precizie, pe care clinicianul si tehnicianul
concep planul viitor al P.P.S.
81. Paralelograful – accesorii;
• Accesorii :
Tija detectoare cu diametrul de2-3mm ;
Tija grafica pentru marcarea ecuatorului protetic ;
Tijele retentivometrice (retentiometre)-0,25-0,75 mm ;
Tija activa (razusa=spatula). Mai nou exista paralelografe cu tije
electrice.
82. Proiectul scheletului PPS;
Proiectul scheletului :
• Medicul proiecteaza, deseneaza scheletul pe fisa si apoi pe modelul de
lucru.Transferul se realizeaza de catre tehncian pe modelul duplicat.
• Se proiecteaza mai intai seile, elementele de legatura intre sei
(conectorul principal) si in final elementele de M. S. S. (crosetele).
• Seile metalice sau mixte (pentru rebazare) sunt recomandate in
edentatiile laterale iar seile mixteperforate in edentatii terminale.
• Tipul de conector principal +-croset continuu ;
• Desenul crosetelor- mai intai cu bratele active divizate , circulare ;
apoi pintenii ; pintenii in edentatii terminale se plaseaza in foseta
meziala-sprijin mixt ; in edentatii laterale se plaseaza in ambele fosete
(sprijin dento-parodontal).
• Zona de intalnire sa-conector principal este delimitata de un prag
pentru acrilat
• Elementele de mentinere indirecta : pinteni antibasculanti ;
• Se rotunjesc zonele de unire ale pintenilor secundari, cei principali cu
alte elemente. ;
Pintenii se modeleaza corespunzator
Elemente antibasculante : ghierute
83. Obtinerea modelului duplicate – etape;
Etapele obtinerii modelului duplicat :
• Pregatirea modelului de lucru pentru duplicare : deretentivizare si
foliere ;
• Izolare model de lucru ;
• Amprenta duplicat ;
• Turnarea amprentei duplicat ;
• Indepartarea modelului duplicat ;
• Conditionarea modelului duplicat
84. PPS - folierea;
Folierea se realizeaza cu ceara –benzi calibrate-si chiar prin picurare ; se
aplica la nivelul crestelor alveolare pe zona de contact a seii cu creasta.
 Se aplica folie de ceara, de 0,25-1 mm.
Saua mixta va fi din metal acoperit cu acrilat In edentatiile terminale ,
seile sunt prevazute cu un stop distantator pana la 1 mm/1,5mm ce va
echilibra scheletul pe campul protetic si dirijeaza spatiul dintre saua
metalica si creasta ce va fi acoperita de R.A.S.
Se foliaza traiectul conectorului principal (intregral in edentatiile clasa I
Kennedy) si 2/3 (in edentatiile clasa a-II-a).
Folierea va fi mai ampla spre edentatia uniterminala si pieduta spre arcada
integra.
Folierea este variabila. Se foliaza traiectul conectorilor secundari,traiectul
conectorilor secundari la crosetele divizate , crosetul circular cu 4
brate , la pintenii auxiliari distali (0,20-0,50mm), functie de rezilienta
mucoasei.
Conectorul principal maxilar nu se foliaza ; se graveaza numai marginea
anterioara/posterioara.
Se mai foliaza toate zonele negative ale campului protetic (rafeul median,
papila retroincisiva, rugile palatine), parodontiul marginal, zona
diastemei, tremei, torus palatin (0,5-1mm).Deretentivizarea spatiilor
interdentare –spatii proprotetice- coroane cu culise, spatii interdentare
la nivelul microprotezelor.
Cu ajutorul paralelografului se fixeaza mijloacele speciale : culise, capse si
axul lor (care vor fi
usor convergente sau divergente).Cu izoparalelometrele se pregatesc
praguri, lacasuri intracoronare pentru elementele de stabilizare,
agregare. Sunt dotate cu micromotoare si turbine.
85. PPS – deretentivizarea;
Deretentivizarea se realizeaza prin picurare de ceara speciala (pe baza de
gutaperca) ce se aplica pe fetele proximale ale dintilor limitanti, parti
interdentare ,creste retentive , zone subecuatoriale (tot ce este retentiv
si ar putea influenta exactitatea amprentei duplicatoare).Ceara se
prelucreaza cu tija razusa pana se obtin fete axiale paralele in acelasi
plan= deretentivizare paralela.

Alte zone :-cele in afara zonei de actiune directa –treme, diasteme, creste
alveolare retentive (unde vine conectorul principal), spatiile orale ale
coroanelor puntilor, ale pregatirilor proprotetice=deretentivizare
modelata.

Se deretentivizeaza zonele in afara P.P.S. (extraprotetice), fundurile de sac

retentive, creste (cu Moldina sau Plastilina =deretentivizare arbitrara.
Rezulta un model de lucru ce poate fi amprentat cu usurinta fara a se
deforma amprenta duplicat. fara zone retentive Scopul final este de a
facilita o amprenta duplicat foarte exacta si de a facilita insertia
elementelor rigide pe campul protetic (conectori secundari).
86. PPS - modelul duplicat – caracteristici;
Caracteristicile modelului duplicat :
• Se realizeaza din mase de ambalat specifice, termorezistente ;
• Prezinta un volum identic cu al modelului de lucru pregatit pentru
duplicare ;
• Pe modelul duplicat se modeleaza macheta fixa a viitorului schelet
metalic ;
• El devine dupa machetare parte integranta a tiparuluiu ;
• Elemente distinctive : maron-cafeniu ; central prezinta un
orificiu=canal principal de turnare iar pe soclu palnia=conul de
turnare al viitorului tipar
Conul de turnare nu apare la modelele maxilare deoarece interfereaza
cu placuta (conectorul principal).
87. PPS – conditionare model duplicat;
Conditionarea modelului duplicat :
Pentru a fi utilizat la machetare , modelul duplicat este conditionat.Se
preincalzeste modelul duplicat pentru evacuarea apei, dilatarea
termica. Va rezulta un model duplicat uscat, apt pentru imersia lui intr-
un amestec de ceruri speciale pentru conditionarea modelului duplicat.
Modelul cu temperatura pana la 200ºCse introduce in colofoniu. Rolul
este de a obtine o rezistenta mecanica mai mare ce va face posibila
machetarea.
88. PPS – model de machetare;
Machetarea :
Pe modelul duplicat , tehnicianul deseneaza elementele scheletului cu
un creion de mina moale si pe baza proiectului va modela macheta.La
macheta P.P.S. nu se ataseaza canale de evacuare gaze. Se indica
prepararea manuala a masei de ambalat pentru a obtine tipare cu grad
de porozitate mai mare ce permit evacuarea gazelor din tipar.
89. PPS – pregatire pentru ambalare – tijarea Bego Haraeus;
• Ambalarea propriu-zisa :macheta se ambaleaza in mase de ambalat
specifice . Prepararea ideala-la vacuumalaxor (vezi avantaje) sau
manual.Rezulta o masa semifluida care se va aplica intr-un
conformator din material plastic cu inaltimea de 10-12 cm.si diametrul
10 cm.
Ambalarea se realizeaza intr-un timp.Dupa turnarea masei de ambalat , are
loc priza sa in 40 minute. Se indeparteaza conformatorul, iar ambalajul
este prelucrat tehnologic in etapele de preincalzire/incalzire pentru
obtinerea tiparului.Se elimina macheta din tipar.
90. PPS – preincalzire – parametrii fenomene fizice;
Preincalzirea se realizeaza lent pana la 200ºC(vezi fenomene fizice –
sem.I). Temperatura creste lent pana la 400ºC(nenobile).
Fenomeme fizice ce au loc :
• Macheta este topita partial, cu formarea unei atmosfere gazoase ;
• Se dilata partial tiparul si se elimina vaporii de apa din peretii
tiparului ;
91. PPS – incalzire - parametrii fenomene fizice;
Incalzirea are loc pana la 750ºC (nobile); curent 1000ºC pentru ca tiparul
sa fie adus la temperatura de lichefiere a aliajului :
1050-1350ºC-Ni-Cr ;
1350-1450 ºC-1500ºC-Co-Cr ;
1650-1750ºC-aliaje baza titan.
Preincalzire/incalzire-fenomene fizice-vezi sem I.
Fenomene fizice ce au loc :
• Se elimina complet reziduurile machetei, inclusiv din porii ambalajului
;
• Dilatarea termica are valorile cele mai mari (1,3-1,4%) ;dilatarea totala
va compensa coeficientul de contractie al aliajului la racire favorizand
precizia turnaturii. Aliajele nenobile se contracta foarte mult datorita
elementelor componente foarte multe si greutatii aliajului foarte mare.
• Caile de acces a aliajului in tipar au o temperatura asemanatoare cu
temperatura de topire a aliajului.Ele sunt incalzite « la rosu » .Are loc
rarefierea mediului intern a cavitatii tiparului.Dupa incalzire putem
vorbi de tipar.El este apt pentru turnare.
92. Topirea – turnarea PPS;
Topirea –turnarea :
Turnarea reprezinta operatiunea tehnica prin care aliajul din stare solida
sub actiunea agentului termic, din stare solida este transformat in stare
fluida. El se introduce fortat in tipar. Aliajul patrunde in interiorul
tiparului cu ajutorul fortei centrifuge , cu ajutorul fortei verticale
(procedeu abandonat) sau a fortei orizontale (curent utilizat) atat la
centrifuge semiautomate sau automate.
Cantitatea necesara de aliaj:pentru proteza finita:15-20grame; necesar:30-
40grame.
Aliajul in stare solida se aplica in creuzete ceramice (procedee moderne)
sau in palnia tiparului (procedeu contraindicat).
Se contraindica acest lucru deoarece:
• se poate sparge tiparul-nu rezista la socul termic si mecanic;
• se antreneaza curent fragmente de masa de ambalat ;
• aliajul este contaminat si de fragmentele inglobate la topire dar si de
flacara oxigaz ; carbonul de la zona inactiva a flacarii contamineaza
aliajul ducand la modificarea proprietatilor.
Se recomanda turnarea in recipiente ceramice, cu actiunea agentului
termic de la bobine de inductie sau sub actiunea curentilor de joasa
frecventa(abandonati) +curenti de medie frecventa.
93. Topirea – turnarea PPS – observatii tehnice;
Observatie :
Cand elementele de mentinere directa nu functioneaza, elementele de
mentinere indirecta exercita un efect nociv asupra campului protetic.
94. Surse de topire si turnare PPS;
Surse calorice :
• Gaz metan +oxigen :1500-2000ºC ;
• Hidrogen +oxigen : 3000-3800ºC ;
• Acetilena +oxigen :3000ºC.
95. Defecte de turnare PPS;

96. Prelucrarea mecanica PPS;

a) Grosiera(mecanica) :
Sablarea turnaturii pentru indepartarea resturilor de material refractar, din
toate zonele profunde si obtinerea unor suprafete plane, netede, mate.
Se realizeaza clasic cu jet de particule abrazive pentru nenobile
(cuart=nisip), la presiune 6-8 bari., timp de 5-10 minute. Scheletul este
curatat astfel foarte riguros.
Este o prelucrare primara ce se realizeaza rapid, ergonomic, urmata de
prelucrarea mecanica, caracterizata prin planarea si netezirea
suprefetelor cu instrumente abrazive :freze ,pietre din carborundum. Se
prelucreaza zona tijelor sectionate , plusurile.Zonele de unire ale
conectorilor, spatiile mici sunt prelucrate cu pietre mai mici, cu
granulatie mai mica.

97. Prelucrarea electrochimica PPS;

b) Fina(electrochimica) :
Turnatura se introduce in solutie electrolitica a unei bai galvanice.
Scheletul se aplica la polul pozitiv (anod) iar la polul negativ (catod)
se afla o placa din Ni-Crdin acelasi aliaj. Lustruirea dureaza 5-10
minute, la intensitatea de 2,5-3 a. Are loc fenomenul de disociatie
electrolitica ; ionii de Ni-Cr migreaza catre anod. Se lustruieste perfect
scheletul.
Se contraindica lustruirea zonelor seilor terminale si suprafetele de contact
ale conectorului principal.
Lustruirea electrochimica este mijlocul cel mai indicat de prelucrare a
scheletului metalic. Zonele conectorilor secundari, principali, bratele
crosetelor sunt prelucrate cu gumele de forma diferite
(polipant)+pasta. In final toata aceasta infrastructura trebuie sa fie
perfect lustruita. Metalele inalt fuzibile Ni-Cr, Co-Cr-Mo au un luciu
mult mai persistent comparativ cu aliajele nobile .dupa prelucrare se
examineaza scheletul pe modelul de lucru.
Se urmareste conditionarea modelului de lucru. Se indeparteaza ceara ; se
imerseaza modelul de lucru in apa fiarta, se insera cu atentie scheletul
in axul de insertie.
 Se examineaza contactul pintenilor in lacas, relatia de contact a
conectorilor secundari, conector principal, nivelul de planare a bratelor
elastice a crosetelor, dimensiunea seilor in sens M-D si prepararea
neaparata a stopului distal.
Daca aceste obiective sunt corecte, tehnicianul confectioneaza la nivelul
seilor borduri de ocluzie pentru inregisrarea relatiilor intermaxilare.
Clinicienii indica ca la nivelul seilor sa se confectioneze din R.A.S. sei
acrilice cu rol de portamprente pentru amprente biofunctionale (a2-a
amprenta finala , functionala).Amprenta biofunctionala este indicata in
obtinerea P.P.S. echilibrate. Ele se obtin pe model modificat (corijat).
98. PPS – inregistrarea relatiilor intermaxilare;

Inregistrarea relatiei intermaxilare :

In ocluziile fara contacte dento-dentare si ocluzii instabile, inregistrarea
pozitilor fundamentale (R.C. si D.V.O) se realizeaza cu ajutorul bordurilor
de ocluzie.
Etape:
Bordurile sunt plastifiate (sunt mai inalte cu 1-2 mm fata de restul dintilor
restanti);
Se insera scheletul pe preparatiile proprotetice (pe campul protetic) fiind
mentinut cu presiuni digitale in pozitia de insertie ;
Mandibula se conduce in r.c. la D.V.O.stabilita.
Se raceste bordura , si cu ajutorul ei modelele sunt fixate in articulator
pentru obtinerea componentei acrilice.

Alta varianta :
• Borduri de ocluzie confectionate subdimensionat (cu 1-2 mm) ;
• Insertia scheletului pe campul protetic ;
• Aplicarea Z.O.E.la nivelul bordurilor ;
• Conducerea mandibulei in R.C. ;
• Priza pastei;
• Indepartarea inregistrarii.
• Aceasta metoda este o metoda mult mai exacta de inregistrare a R.C..
Observatii practice:
Inainte de determinarea raporturilor intermaxilare se recomanda un examen
clinic al scheletului ;
Se urmaresc aceleasi obiective de la examinarea scheletului pe modelul de
lucru +interferentele scheletului cu dintii limitanti. Ele sunt eliminate prin
frezaj. Se examineaza relatia de ocluzie.
Ocluzia poate fi interferata de elementele componente ale scheletului.
Se echilibreaza ocluzia foarte riguros. Se trece la determinarea realatiilor
intermaxilare. Clinicienii iau amprenta a-2-a functionala.
Metode :
1) schelet + sei acrilice cu rol de portamprente. Seile sunt scurtate
marginal cu 1-2 mm iar M-D acopera 1/3 anterioara a tubercului
piriform.Applegate +Holms realizeaza amprente cu materiale bucoplastice
in 2-3 straturi .Amprenta se realizeaza sub presiune digitala cu miscari
pentru modelaj extern, efectuate de medic si de pacient :varful limbii in
bolta, limba stanga-dreapta, varful limbii in protractie, deschiderea larga a
gurii. Se efectueaza 5 minute deoarece poate sa fuga materialul bucoplastic
:Adheseal, Dentiplast, , 3N-Ex Gold. Se obtine o amprenta functionala si
apoi un model modificat .Se sectioneaza seile terminale. Scheletul +
amprenta lipite cu ceara speciala de lipit se aplica pe modelul initial si se
toarna amprenta Va rezulta un model corijat pe care se confectioneaza
componenta acrilica (seile).Holms utilizeaza doar 1 stat de material
bucoplastic.
2) Scoala franceza-Rigolet si Sebach utilizeaza aceasta portamprenta
numai ca amprenta functionala, o inregistreaza cu paste Z.O.E., in 2 timpi.
In timpul 1 se realizeaza amprenta sub presiune digitala cu z.O.E..
In timpul 2 se inregistreaza R.C., bordurile de ocluzie sunt confectionate
din ceara dura , stents ;
In timpul 3, se aplica la nivelul seilor 1 strat de Z.O.E., material de mare
precizie. Amprenta este luata in ocluzie.dupa conditionarea ei se va turna
modelul corijat.
3) Clinica de Protetica Bucuresti :
Se obtine scheletul dupa o amprenta unica, se confectioneaza seile. Seile
sunt adaptate marginal , inchise la zonele cheie cu Stents in grosime de 1-2
mm pana cand testul de basculare este negativ.Se inregistreaza R.C. la
D.V.O.si se amprenteaza cu materiale bucoplastice sub presiuni ocluzale si
modelaj functional al amprentei. Va rezulta o amprenta biofunctionala de
foarte buna calitate. Se insista pe utilizarea zonelor biostatice in chip de
zona de sprijin si inchiderea in prealabil la zonele cheie pentru a impiedica
tendintele de basculare.

Componenta acrilica :
Se realizeaza macheta acesteia din ceara pe care se aplica un rulou pentru
montarea dintilor artificiali.
Montarea +modelarea machetei-vezi P.P.A.
Macheta este inlocuita cu R.A.S. pentru sa. Polimerizarea-vezi sem.I.
Ambalarea se realizeaza prin metoda indirecta.

Dezambalarea :
Pot fi deformate elementele fine ale scheletului, pot fi fracturate bratele
flexibile ale crosetelor.
Se indica sectionarea tiparului , enucleerea cu atentie din
ambalaj.Prelucrarea componentei acrilice se realizeaza cu instrumente
adecvate:perii, filturi conice, pufuri aplicate strict pe acrilat (nu pe metal)
Uneori se constata imposibilitatea insertiei P.P.S. Sunt erori in etapa de
amprentare , turnare model, machetare . La acestea se adauga erorile de la
dezambalare.