CURS 10.

TEHNOLOGIA PROTEZEI PARȚIALE SCHELETATE (PPS)

TEHNOLOGIA PROTEZEI PARTIALE SCHELETATE

Varianta tehnologica superioara P.P.A.= solutia protezei definitive pentru edentatiile

partiale intinse sau punti cu agregare mixta (implant+dinti restanti) ; Cel mai complex
tratament.

Caracteristici:
− Volum mult mai mic, stare de confort crescuta;
− Ancorare : crosete turnate, bare speciale, sisteme speciale, eficienta crescuta ;
− Sprijin mixt : dinti-parodontiu+muco-osos ;
− Din punct de vedere mecanic-rezistenta maxima-infrastructura turnata din
− Co-/Cr (ce a inlocuit Aur-Pt) ; mai rar Ni-/Cr ;
− Grosimea mica 0,4-0,8m pentru conectorii principali;
− Igienic : suprafete mici, perfect lustruite ; curatire+autocuratire maxima ;
− Dotare foarte buna, eperienta medic-tehnician.

Conditii de lucru impuse:

− Dotare laborator cu paralelograf +izoparalelometru (in afara tijei detectoare
exista si un instrument de prelucrat, frezat pentru prepararea lacasurilor) ;
− Hidrocoloizi+polieteri –model duplicat ;
− Aliaje Co-Cr ;
− Aparate de turnare: C.I.F.(Bego Nautilus), C.M.F.(TIM 500
Dental),C.J.F.(Ducatron).

Campul protetic :
Totalitatea elementelor anatomice ce vin in contact cu elementele P.P.S.
Campul protetic cu zone pozitive : ce vin in contac cu proteza=zone functionale ;
zone negative : ce nu vin in contact cu proteza=zone
afunctionale .
Campul protetic maxilar :
Zone pozitive: -dinti restanti, creste alveolare, bolta paltina (o parte din ea),
tuberozitati maxilare-la maxilar;
- dinti restanti, creste, tuberculul piriform –la mandibula.
Zonele pozitive la maxilar sunt mai multe ca la mandibula.
Dintii restanti au rol in M.S. S. (sprijin+mentinere directa +mentinere indirecta,
stabilitate).
Crestele, bolta, tuberozitatile, tuberculii piriformi asigura sprijinul mucozal,
stabilitatea orizontala –(M-D, transversala)+adeziunea (la nivelul boltii palatine.

Zonele negative ale boltii palatine :

Conectorul principal, partile componente ale protezei sa fie la distanta de ele pentru a
nu aparea leziuni de decubit.
Zone negative la maxilar (ce se vor folia):
• Parodontiul marginal (gingia) –0,2mm;
• Papila retroincisiva: 0,2-0,4mm;
• Torusul palatin : 0,4mm ;

1
 • Rafeul median : 0,2mm ;
• Zonele Schroder –sunt ocolite, sunt acoperite; au maxim de rezilienta,
conectorul se infunda, basculeaza.
• Exostozele marginale osoase.

Zonele negative nu vin in contact cu conectorul principal+conectorii secundari pentru

a nu aparea leziuni de decubit.
Zone negative la mandibula (ce se foliaza) :
• Parodontiul marginal adiacent dintilor restanti ;
• Versantul lingual al conectorului principal : 0,5-1,5mm ;
• Planseul bucal-se ocoleste ;
• Bridele laterale.

Conceperea P.P.S. :
Factori :
− Tipul de edentatie restanta ;
− Atitudinea fata de dintii restanti ;
− Sisteme de ancorare : crosete+sisteme speciale ;
− Ce probleme ridica fizionomia;
− Tipuri de sei, conectori;
− Metode de amprentare preliminare, finala=suficiente +amprenta
compresiva a fibromucoasei ;
− Materialul pentru baza, pentru dintii artificiali, pentru sistemele
retentive ;
− Eficienta masticatorie, gradul de cuspidaj, montarea dintilor ;
− Sisteme de retentie pentru dinti, sei.

Elemente componente P.P.S. :

− Arcada artificiala : sei +dintii artificiali ;
− Conectori pricipali+secundari =elemente de legatura ;
− Mijloace de mentinere, sprijin, stabilitate (M.M.S.).

1. Dintii artificiali :
Dintii artificiali au ca suport seile metalice.
Se obtin din R.A.S.(manufacturati/prefabricati), R.D.C., mase ceramice (numai
prefabricati-gama industriala).

Alte tipuri de dinti artificiali :

• coroane acrilice +fatete acrilice se aplica pe componenta metalica
(bont/caseta) ;
• coroane mixte metalo-ceramice sau fatete ceramice. Cele mai indicata solutie
estetica in grad maxim.
• Dinti metalici in edentatii unidentare laterale-din conectorul principal (placuta,
bara) se prelungeste un dinte metalic-spatiu mic in sens C-I /M-D ;
• Dinti micsti : rasina +onlay-uri ocluzale ; se indica cand dintii antagonisti sunt
artificiali cu fete ocluzale metalice (Ni-Cr, Co-Cr) sau ceramici.
Reguli de montare dinti frontali+laterali =vezi L.P. +curs.

2
2. Seile :
− Elemente de suport metalic ale dintilor artificiali ;
− Concepute in functie de spatiul edentat (topografie +dimensiune) ; numarul
seilor =numarul edentatiilor.
− In edentatiile mixte nu se proiecteaza sei ci o prelungire din conectorul
principal modelat sub forma de bont +coroana artificiala.

Caracteristicile generale ale seilor :

Seile trebuie sa prezinte un contact intim cu versantele crestelor alveolare in
edentatiile clasa I, II Kennedy si contact lejer in edentatiile laterale.
In edentatiile laterale se concep seile metalice ; in edentatiile clasa I, II +latero-
frontale vor fi mixte –metalo-acrilice.
Seile vor avea un contact intim cu fibromucoasa , mucoasa se amprenteaza compresiv
prin metoda compresiva pentru starea functionala.
Marginile seilor se extind pana la nivelul mucoasei pasiv mobile (zona de reflexie).
Seile acopera 2/3 din inaltimea +lungimea crestelor alveolare ; restul de 1/3 se
completeaza cu acrilat roz.
Orizontal seile vor acoperi in totalitate tuberozitatile si partial tuberculul piriform (cat
permite traiectul orizontal al tuberculului pana la insertia ligamentului
pterigomandibular).

Caracteristici tehnologice :
− Versante perfect lustruite, modelate plan-convex ;
− Sa faciliteze captusirea, rebazarea ;
− Restaurarea formei+volumul dintilor +fizionomia (in grad maxim) ;
− Versantele metalice vor fi concepute subtiri, dar suficient de rezistente
mecanic;
− Seile in zona de unire cu conectorul principal vor prezenta pe ambele fete la
niveluri diferite praguri, trepte de cca. 1mm pentru ca acrilatul sa se termine in
strat suficient de gros pentru a nu fi infiltrat ;
− Seile metalice vor prezenta distal, pe mijlocul crestei un stop de cca. 1 mm ce le
mentin in aceeasi pozitie (element antibasculant) –la examenul intraoral +etapa
de introducere , indesare acrilat).Stopul distal are rol in dirijarea spatiului pentru
acrilatul ce completeaza spatiul.

Tipuri de sei :
• Sei metalice –edentatii laterale- P.P.S. are sprijin dento-parodontal ;nu este
permisa rebazarea.
• Sei cu ochiuri mici (plasa) +acrilat; indicate in spatii laterale mai mari, extinse
pentru a permite rebazarea.
• Sei cu ochiuri mari+acrilat –cele mai indicate in edentatii clasa I, II
Kennedy+latero-terminale.

3. Conectorii principali :
• Elemente transversale de legatura intre sei ;
• Asigura rezistenta mecanica a P.P.S., rigiditatea ;

Caracteristici generale :

3
 a) rigiditatea este data de latimea si grosimea conectorului (0,4-0,6 la maxilar;
1,5-3mm-bara linguala) ;
b) bioprofilactic-conectorii principali sunt plasati in zonele afunctionale ale
campului protetic pentru a nu interfera functiile de baza ale
A.D.M. .Conectorii principali sunt plasati la distanta de zonele negative ale
campului protetic (papile, rugi, torusuri, exostoze).
c) Confortul –asigurat de plasarea simetrica de o parte si de alta a liniei mediane
, perpendicular pe planul M-S, zonele de unire cu conectorii secundari –sei in
unghiuri rotunjite (nu ascutite).
Modelajul va fi realizat cat mai plat +suprafete perfect lustruite redand elementele
morfologice pe care le acopera .Plasarea in zonele pozitive ale campului-un conector
tip placa palatinala lata, extinsa pe un torus, papila, parodontiu (nefoliat) va exercita
un efect traumatic, leziuni de decubit .
Limita anterioara la conectorul principal maxilar se plaseaza intre rugile
palatine.Limita posterioara anterior de zona Ah cu 5mm. Latimea nu va fi sub 10mm
–pentru conectori maxilari.
Grosimea va fi mica : 0,4-0,6mm (edentatii laterale) .Conectorii ingusti +grosi cu
efect traumatic si sunt neconfortabili.
Conectorii principali maxilari-tipuri-
• Placi palatinale inguste =placi mucozale=edentatii laterale, proteze cu sprijin
dento-parodontal, grosimea 0,6mm, ingrosate marginal anterior/posterior.
Cand in 1/3 medie exista un torus , sunt foliate si modelate corespunzator.
• Placuta palatinala lata (mucozala) –edentatii T-T, clasa I Kennedy, latero-
terminale, cand pe arcada sunt 6-8 dinti.Ocupa 2/3 din bolta, marginile
anterioare/posterioare sunt ingustate. Marginea anterioara se plaseaza intre
rugi, nu pe rugile palatine, nu pe papila incisiva sau parodontiul marginal ; fata
de parodontiu minim 5mm. Marginea anterioara ideal va fi situata pe o linie
transversala ce trece prin pintenii ocluzali situati cei mai anterior si posterior
anterior de zona AH cu 5mm.Limita anterioara a placutei palatinale nu va
depasi linia transversala ce trece prin cei mai anteriori pinteni ocluzali.
Nu se plaseaza in zonele Schroder (au rezilienta crescuta si favorizeaza bascularea
prin infundare).
• Conectorul principal fenestrat-edentatii mixte, intercalate, asociate cu prezenta
torusului in centrul boltii palatine, la pacientii care nu suporta placute
palatinale totale. Are o forma de paralelogram cu unghiurile rotunjite, placuta
anterioara are o latime de 6-9mm cu marginea anterioara extinsa pe creasta dar
la distanta de parodontiu, papila prin foliere 0,2-0,3mm. Placuta posterioara
are o latime de 4-5mm. Placutele laterale sunt late de 5-6mm situate la distanta
de parodontiul marginal, prezentand zone decoletate.Este conectorul cel mai
rigid, asigura degajarea boltii palatine, a papilelor+rugile.
• Conectorul in forma literei “ U” –edentatii T-T+torus palatin voluminos,
conector cu rezistenta medie (discutabila) –modelat mai gros 0,6mm.
• Placuta dento-mucozala –edentatii terminale cu numar de dinti redus
(frontale), inalti, verticali, la cazurile clinice cu creste alveolare atrofiate,
reduse volumetric. Placuta se extinde pe dintii restanti supracingular unde va
avea o grosime de 0,4-0,6mm si va reproduce morfologia dintilor si a
versantului crestei alveolare. De o parte si de alta pe dinti va prezenta pinteni
ocluzali incizali-mai rar) iar limita superioara se va sprijini pe trepte practicate
pe canini, incisivi. Se contraindica sprijinul pe plan inclinat deoarece are efect
dizortodontic.

4
 • Placuta palatinala totala-edentatii T-T, dinti restanti redusi+asocierea cu
edentatii frontale, creste atrofiate.Acopera in totalitate bolta, grosimea 0,4mm,
fata exterioara perfect lustruita, confort maxim , sprijin supracingular pe
praguri pentru a transmite fiziologic presiunile pe dintii restanti.
Conectorii principali maxilari-proiectare :
• Latimea proportionala cu spatiul edental ;
• Grosimea 0,4-0,6mm ;
• Marginea anterioara/posterioara ingrosata ;
• Conectorii principali se unesc cu seile prin unghiuri rotunjite; la jonctiunea cu
seile ajung minim 1mm.
Conectorii principali mandibulari :
De rigidizare prin solidarizare cu seile : bara linguala, placuta dento-mucozala (cei
mai utilizati) , crosetul continuu , conectorii principali dentari , bara vestibulara (cei
mai rari).
1.Bara linguala :
• Forma arcuata, in relatie cu planseul bucal -limita inferioara ; limta superioara
la distanta de insertia gingivala –5mm;
• Dimensiunea –conditionate de inaltimea procesului alveolar=9mm;
• Latimea –4-5mm;
• Grosimea-1-3mm;
• Superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal; inferior in fundul de
sac lingual fara a interfera planseul si frenul limbii in functionalitate.
• Forma semipiriforma-cea mai rezistenta +confortabila; ovalara +semirotunda
–au fost utilizate, actulamente abandonate.
Topografia barei : functie de creasta alveolara-este variabila.
Principiu protetic :
Conectorul nu va veni in contact cu mucoasa crestei alveolare, in cavitatea bucala este
un spatiu ce se obtine prin foliere ; grad de foliere 0,3-2mm.
• Creasta verticala –foliere-0,3mm ; edentatii latero-laterale ;
• Edentatii mixte –rezilienta mucozala este mai mare –foliere mai mult de
1mm ;
• Proces alveolar concav +dinti lingualizati –2-3mm, dar nu ne permite limba,
frenul ;
• Dinti lingualizati –bara situata la 2mm.
Bara linguala -caracteristici foliere :
La P.P.S. cu sprijin dento-parodontal 0,2-0,3mm-clasa III Kennedy.
Cand exista sprijin mixt –edentatii L-T –0,3-1mm ;
Edentatii T-T +rezilienta a mucoasei 1-1,5mm ;
Edentatii T-T +proces alveolar concav+rezilienta crescuta –grad de foliere maxim-
2mm.
Bara linguala se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar este scurt si bara
este mai mica (3mm).
Bara linguala :
Zonele de minima rezistenta –la jonctiunea cu seile, la zona de unire cu conectorii
secundari si pe linia mediana.
Orice presiune exercitata in sens transversal va duce la fractura pe linia
mediana.Tehnicienii vor ingusta zonele de jonctiune. Cand bara este extinsa, mai
lunga, polul inferior va fi modelat mai gros.
2.Crosetul continuu :

5
Element suplimentar de rigidizare al barelor+protezelor ;
Indicat in cazul proceselor alveolare subdimensionate, planseu cu insertie inalta,
aproape de insertia gingivala ;
Conditii de proiectare :
• Intre bare si conectori sa existe un spatiu de autocuratire de 4-5mm.
• Marginal sa fie rigidizat prin pinteni ocluzali/conectori secundari ;
• Latime 2,5-3mm ;
• Topografie –pe fetele orale ale dintilor restanti ;
• Profil semirotund ;
• Grosimea : 0,5-1mm ;
• Mentinere –pinteni ocluzali, gherute incizale (nu se folosesc, efect
nefiziologic), pinteni ocluzali (plasati supracingular)
Crosetul continuu –rol :
• Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice;
• Este considerat a-2 -bara;
• Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;
• Efect de solidarizare a dintilor;
• Efect antibasculant;
• Stabilizarea protezei in sens M-D;
• In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;
• In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta dento-
mucozala).
3.Placuta dento-mucozala:
• Indicata cand insertia planseului este mai mica de 9mm;
• Caracteristici ~ crosetului continuu ;
• Se indica in edentatii cu dinti restanti redusi ca numar si cu inaltime medie,
mica +proces alveolar subdimensionat+planseu cu insertie superioara ;
• Placuta poate fi decoletata ; se concepe cu forma ~barelor, la distanta de
procesul alveolar prin foliere ; limita superioara in contact cu zona
supracingulara pierduta, atenuata (supraecuatorial).
• Oral va reproduce morfologia dintilor restanti pentru a nu interfera
functionalitatea limbii ;
• Folierea pentru placuta dento-mucozala 0,5-1mm (ca la bara linguala) ;
• Caracterisitici +rol-vezi crosetul continuu ;
• Permite decoletare; la P.P.A. nu se poate realiza.
4.Bara vestibulara :
• Dinti lingualizati ;
• Proces alveolar subdimensionat ;
• Insertie planseu inalta aproape de insertia gingivala ;
• Bara este mai lunga, inestetica, cu rezistenta mecanica scazuta, plasata in
fundul de sac vestibular.
• Rar indicata.
5. Conectorul principal dentar :
• Se indica in subdimensionari ale procesului alveolar cu dinti inalti si verticali ;
• Este ~ crosetului continuu, fiind cu o latime mai mare cu 1mm si mai subtire ;
• Uneste direct seile ;fara conector secundar ;
• Rar utilizat ; Indicat in cazuri clinice speciale ;
• Este ca o banda metalica ce inlocuieste la P.P.A. placa linguala.