LP 7.

ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECȚIONARE A

PROTEZEI PARŢIALE ACRILICE - continuare

CONFECTIONAREA SABLOANELOR DE OCLUZIE :

Piese intermediare indispensabile in tehnologia P.P.A. dar si a P.T..
Se utilizeaza pentru determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie (D.V.O.+R.C.) ;
Parti componente :
• Baza asemanatoare cu baza portamprentei individuale-acopera zona de sprijin
a campului protetic ;
• Bordura de ocluzie- restaureaza in limite asemanatoare arcada dentara.
Materiale :
Baza sablonului-asemanator cu materialele folosite pentru confectionarea lingurii
individuale –placa de baza, R. A. S. autopolimerizabile, rasini compozite, poliesteri,
copoliesteri, R.A.S. termopolimerizabile.
Bordura de ocluzie : in zona frontala-latime 5 mm, inaltime cu 2 mm mai inalta ca
dintii restanti ; in zona laterala latime 8-10mm, inaltime cu 2 mm mai inalta ca dintii
restanti.
In zona frontala bordura se monteaza in afara crestei ; in zona laterala bordura se
monteaza pe mijlocul crestei.
! Nu se aplica pe tuberculul pirifiorm, tuberozitatea maxilara.
Caracteristicile sablonului de ocluzie :
- Rigide, nedeformabile ;
- Sa acopere intreaga suprafata a campului protetic (sprijin) ;
- Sa nu basculeze pe campul protetic ; sa nu derapeze in angrenaj ;
- Marginal sa aiba grosimea proportionala cu latimea fundului de sac
vestibular ;
- Inaltimea poate fi scurtata 1-2mm pentru materialalele elastomerice, mai mult
pentru cele alginice (3- 4mm ) ;
- Sisteme de ramforsare a sabloanelor-sarma, placute metalice pentru cele din
placa de baza.

FIXAREA MODELELOR IN ARTICULATOR :

Modelele de lucru pozitionate cu sabloanele in R.C. sunt ulterior fixate in
articulatoare simple (ocludatoare), articulatoare medii (frecvent) sau programabile
(rar);
Pentru fixarea modelelor in articulator se parcurg 2 etape:
a) Pregatirea modelelor pentru fixare;
b) Fixarea propriu-zisa dupa regulile de fixare.
Tehnic:
- Reducerea bordurilor cu 1-1,5 cm pentru a putea fi usor pozitionate intre cele
2 brate ale articulatorului;
- Realizarea de retentii pe baza soclului ;
- Fixarea modelelor in R.C. cu freze metalice sau bete de chibrit lipite median
si paramedian intre cele 2 modele ;
- gipsarea modelelor-mai intai modelul inferior pe bratul inferior al ocluzorului
urmat de priza gipsului. Apoi se fixeaza modelul maxilar in R.C. inregistrata.
Gipsul se aplica usor in exces, modelandu-se convex ca o calota.

1
Reguli de fixare a modelelor de lucru in ocluzor :
• Planul de orientare ocluzala va fi paralel cu planul mesei (orizontala de
la Frankfurt) ;
• Planul medio-sagital al modelului sa coincida cu planul medio-sagital
al articulatorului ;
• Distanta axei intercondiliene-punct interincisiv =10,5 cm. Distanta
intercondiliana-punct interincisiv cel mai bine se transfera cu arcul
facial pe articulatorul mediu sau programabil (individual).Acesata
distanta este aproximativa la articulatoarele simple.

!!!!
- Se va evita gipsarea excesiva a modelului inferior si aplicarea de gips pe
surubul distantator deoarece vor aparea dificultati de manevrare ;
- Plasarea modelelor in sens sagital se va realiza cel mai corect cu arcul facial ;
- In tehnologia P.P.A., metoda cu ocluzor si articulator mediu sunt suficiente.
Metoda cu articulator programabil este utilizata numai in cazuri exceptionale.

MACHETA P.P.A :
Pregatirea modelului de lucru :
Anterior etapei de machetare au loc urmatoarele procedee tehnologice :
1. Deretentivizarea : se reduc retentivitatile de pe fetele proximale si spatiile
interdentare pentru a favoriza insertia/dezinsertia P.P.A. pe campul protetic.
Neefectuarea acestei subetape va duce la proteze care nu pot fi inserate decat
prin fracturare.
2. Folierea : se foliaza zonele desenate de medic pe model care potential pot fi
expuse leziunilor de decubit :parodontiul marginal, papila retroincisiva, rugi
palatine, torus palatin. Intre aceste formatiuni si baza protezei se obtine un
spatiu prin foliere. Pentru deretentivizare se foloseste ciment dentar, vascos,
aplicat interdentar si fixat pe o suprafata de 3-5mm. Pentru foliere se foloseste
folie de plumb 0,5-1mm sau mai groasa sectionata cu forme specifice
(ovalara).
Modelul de lucru anterior pregatirii (cazuri clinice complexe) poate fi analizat la
paralelograf pentru a stabili zonele de retentie ale bratelor crosetelor –foarte rar.

Etapele machetarii :
Izolare model 5 minute in apa saponata ;
Confectionarea bazei machetei din folie de ceara, roz calibrata (1/2 folie);
Plastifiere-adaptare folie de ceara in limitele desenului. Se va evita subtierea bazei
machetei prin presiuni excesive ;
Confectionarea rulourilor pentru fixarea dintilor. Se aplica prin lipire la nivelul
spatiului edentat. Rulourile se vor realiza din resturi de ceara.
Montarea propriu-zisa a dintilor artificiali :
Zona frontala-dupa repere transmise de clinician pe sablon : linia surasului , linia
caninilor, linia mediana, transferate de tehnician pe baza modelului de lucru (soclu)
+date din fisa tehnica (culoare, volum, forma, material, cuspidaj), artificii de montare
(diasteme, treme), suprapuneri coronare, numarul +tipurile de crosete +materialul din
care se confectioneaza.
Le edentatul partial-montarea este usurata de prezenta dintilor restanti.

2
Montarea dintilor artificiali-dinti frontali :
• Cand sunt dinti pe arcada –montarea dintilor artificiali se va face functie de
acestia. Se respecta axele de montare in sens sagital+orizontal.
• Cand nu avem dinti restanti –dintii aertificiali se monteaza in afara crestei (in
consola) pe un arc de cerc armonios, de la canin la canin cu artificii de
montare (daca este cazul) pentru ca protezarea sa nu se tradeze.

Montarea dintilor laterali :

• Dintii laterali se aleg dupa criterii biomecanice +functionale; sa aiba
cuspidajul moderat 20-30º, latimea proportionala cu latimea crestei, din
R.A.S., R.C. mase ceramice.
• Montarea se realizeaza dupa criterii biomecanice : pe mijlocul crestei, astfel
incat cuspizii activi sa ocluda cu fosele antagoniste in I.M. ;
• Se evita bascularile protezelor, se va restaura nivelul planului de ocluzie
ascendent spre distal ;
• Dintii laterali vor restaura unitatile masticatorii conform realatiilor de contact
ocluzal (1 dinte mandibular cu 2 dinti maxilari).

MACHETA DEFINITIVA
Dupa examenul intraoral al machetei preliminare, pe fisa clinica , medicul noteaza
modificarile privind culoarea, forma, pozitia dintilor, pozitia crosetelor, modelajul
functional.
Se fizeaza crosetele in baza P.P.A.
Se modeleaza macheta definitiva a P.P.A.

TIPARUL :
Etapa de laborator ce consta in ambalarea machetei definitive cu materiale specifice,
urmata de eliminarea machetei din ambalaj si obtinerea cavitatii=tipar.
In aceasta cavitate se introduce in stare plastica neaderenta R.A.S.pentru baza
protezei.
Etapele obtinerii tiparului :
• Pregatirea machetei pentru ambalare ;
• Ambalarea (metode) ;
• Eliminarea machetei din ambalaj –TIPAR.

Anterior ambalarii –conditii de lucru:

Intrumentar+materiale:
• Bol din cauciuc +spatula;
• Vacuummalaxor;
• Masa vibratorie;
• Presa mecanica/hidraulica;
• Chiuvete metalice ovalare, dreptunghiulare din bronz/aluminiu;
• Ghipa clasa II β hemihidrat si clasa III α hemihidrat.
Didactic se utilizeaza β hemihidratul (gips normal=alabastru). In practica ar
trebui gips Moldano sau macar amestec (clasa II+clasa III).