Subiectul 26

ELEMENTE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR

PARTIALE SCHELETATE

CONECTORI PRINCIPALI MAXILARI

Placuta mucozala cu lungime redusa
- In ed cl III, proteze cu sprijin dento-parodontal
- Lungimea=marimea spatiului edentat
- Grosomea= 0,60 mm
- Nu ajunge in zona rugilor palatine
- Daca exista torus palatin sau rafeu median ascutit- despovararea zonelor
Placuta mucozala cu lungime mare
-ed cl I-II
-mai mult de 6 dinti restantisi torus mic sau absent
-in ed latero-terminale conectorul acopera 2/3 di suprafata boltii palatine
-limita anterioara e de obicei in zona rugilor palatine, reprezinta o linie imaginara ce unestecei mai
anteriori pinteni ocluzali si trebuie sa se termine in depresiunea dintre 2 rugi
-limita posterioara e anterior de linia Ah
-lungimea mai mare sau egala cu lungimea seilor
-necesita despovararea torusului, rafeului si rugilor acoperite de placuta cu o folie de 0,20-0,30 mm
- in dreptul dintilor laterali decoletare la 5 mm de parodontiul marginal
Placuta fenestrata(anterioara si posterioara)
- Pentru toate tipurilr de edentatii
- Atunci cand exista torus palatin mare in mijlocul boltii sau intoleranta
- Forma de paralelogram cu unghiuri rotunjite
- Placuta anterioara mai lata, 6-9 mm, margine ant la 5mm de parodontiul marginal al dintilor
frontali, paralel cu acesta, siterminata intre 2 rugi palatine, fara sa depasesca pintenii anteriori
- Placuta posterioara mai ingusta, 4-5 mm, in apropierea liniei Ah, pesectiune semiovala,
asemanatoare unei bare
- Pacutele anterioara si posterioara vor fi unite prin 2 benzi lateralede 5-6mml latime plasate
paralel cu parodontiul si la 5mm de acesta
- Necesara despovararea rugilor si a rafeului
Placuta mucozala in forma de U
-cand exista torus mare plasat posterior
-grosime0,60 mm
-despovararea formatiunilor anatomice
Placuta dento-mucozala
-cand exista putini dinti restanti, creste bine reprezentate su torus situat posterior
-ajunge pe dintii frontali pana supracingular pierduta lin
-in reg laterala decoletare la 5mm de parodontiu
-necesita trepte supracingulare pe canini si Incisivii centralisau pinteni ocluzali
-zone de despovarae a formatiunilor anatomice
Placa palatinala completa
-putini dinti restanti _ creste atrofiate
-marginea anterioara pe dintii frontali supracingular
-crearea de trepte supracingulare pe canini si centrali / gherute incizale
-interdentar pana la punctele de contact intre dinti
-posterior linia Ah
-grosime 0.4 mm
-despovarare formatiuni anatomice
- adeziune buna

CONECTORI PRINCIPALI MANDIBULARI

Bara linguala
-Conditii: Inaltime mai mare de 9 mm a procesului alveolar intre fundul de sac lingual si parodontiul
marginal
-Pozitie: in dreptul versantului lingual al procesului alveolar mandibular, intre parodontiul marginal si
fundul de sac lingual, la distanta de 4-5 mm de parodontiu
-Distantarea barei linguale fata de mucoasa la 0,30-2mm, in functie de sprijinul protezei, forma
anatomica a procesului alveolar si rezilienta mucoasei
- profilul barei pe sectiune semipiriforma cu baza spre fundul de sac
- Dimensiuni: inaltime=4-5 mm, grosime=1 mm superior si 3 mm inf, daca lungimea creste se va
creste si grosimea
- Exista situatii can inaltimea procesului alveolar e redusa si bara are inaltime mai mica de 4 mm iar
atunci proteza se proiecteaza cu un croset continuu. El prelungeste bratele opozante ale crosetelpor, pe
fata linguala a dintilor frontali supracingular; necesar ca dintii frontali sa aibe o inaltime suficienta;
Obligatoriu sa se sprijine la extremitati pe pintenii ocluzali/incizali; Lungimea de 2-3 mm, grosime
max 1 mm si sectiune semiovala; intre bara linguala si crosetul continuu sa existe conectori care
rigidizeaza
Placa dento-mucozala mandibulara
- In atrofia marcata a crestelor in ed terminale/ + brese suplimentare
- Esta un conector principal situat intre fundul de sac lingual si zona supracingulara a dintilor
frontali
 - Extremitatea inf de forma barei linguale iar cea superioara e o placuta de 0,4-0,5 mm ce se
termina pierdut supracingular; lateral ajunge pana in zona fetelor ocluzale a dintilor restanti;
interdentar pana la punctele de contact dintre dinti
- Decoletare placii in dreptul dintilor si folierea papilei interdentare
- Distantare fata de mucoasa procesului alveolar la fel ca in bara linguala si in cazul torusului
mandibular
- Se asigura sprijin parodontal prin intermediul pintenului ocluzal/incizal
Bara vestibulara
-In insertii inalte ale planseului bucal
-in lingualizari mari ale dintilor frontali
-forma, dimensiuni si plasare la fel ca la bara linguala
-confort scazut
Conectorul principal dentar
=croset continuu mai lat si gros ce se termina in seile protezei
-in cazul insertiei inalte a planseului + dinti frontali restanti inalti si verticali

CROSETELE TURNATE SI FUNCTIILE LOR

A. MENTINEREA
B. STABILIZAREA
C. SPRIJIN
D. INCERCUIRA
E. RECIPROCITATEA
F. PASIVITATEA
G. MENTINEREA INDIRECTA

A. MENTINEREA
=functia prin care crosetul impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe CP in timpul diferitelor
functiuni ca masticatia, fonatia, reflexe. Alimentele adezive, musculatura periferica si gravitatia sunt
principalii factori care pot desprinde proteza de pe CP
-datorita bratului retentiv al crosetului cu portiunea terminala flexibila plasata in zona retentiva
subecuatoriala a dintelui stalp
-gr de retentie dozat pentru a mentine proteza in masticatie si a o putea desprinde voluntar usor
-retentivitatea favorabila intre 0,25-1 mm si locul de plasare a portiunii flexibile a bratului retentiv se
stabileste dupa ce s-a determinat axul de insertie si s-a trasat ecuatorul protetic
-gradul de flexibilitate a portiunii terminale a bratului retentiv depinde de lungimea bratului retentiv,
forma sectiunii transversale, forma in care se termina bratul retentiv, felul aliajului, nr crosetelor si
pozitia lor, gradul de frictiune dintre dinte si croset, implantarea dintilor stalpi, tipul de
croset,fizionomia
B. STABILIZAREA
=functie prin care crosetul se opune deplasarilor orizontale ale protezei
-contribuie toate portiunile rigide supraecuatoriale ale crosetului
-elementele rigide ale crosetelor plasate bilateral + fetele proximale ale dintilor
-prelungirea bratelor opozante rigide pe cat mai multi dinti
-solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi
C. SPRIJINUL
=functia prin care crosetul se opune deplasarilor verticale in directie ocluzo-mucozala a protezei (de
infundare) asigurand sprijin parodontal
-elem principal este pintenul/+ toate elementele rigide supraecuatoriale ale crosetelor
-pinteni interni -ed cl III si IV; in microprotezele ce acopera dintii stalpi se realizeaza
cavitati in forma de coada de randunica descchise catre edentatie si plasate ocluzal
-pinteni externi -pe dinti neacoperiti / acoperiti de microproteze, in lacasuri de mica
profunzime preparate in smalt sau prin frezare; pintenii ce fac parte dintr-un croset sunt numiti
pinteni principali si se aplica pe molari si premolari, trebuie sa aiba o rigiditate absoluta/ pinteni
principali supracingulari/pinteni principali incizali
D. INCERCUIREA
=Functia prin care crosetul trebuie sa cuprinda mai mult de 180 grade din circumferinta dintelui
-trebuie sa ia parte numai portiunile rigide ale crosetului
-rolul de a stabiliza orizontal proteza, in sens sagital si transversal si secundar la sprijin parodontalsi
mentinere prin frictiune
E. RECIPROCITATEA
=functia crosetului prin care se neutralizeaza efectul portiunii flexibile a bratului retentiv, care solicita
orizontal dintele stalp in timpul insertiei si dezinsertiei
-Solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi mareste valoarea lor parodontala si rezistenta la
miscarile orizontale ale protezei
-Se realizeaza prin slefuirea fatetei pe care se aplica bratul opozant
-Cu aplicarea ulterior de microproteze al caror perete oral este paralel cu axa de insertie
-Se renunta la bratul opozant, rolul de contracroset revenind unui pinten intern sau unui conector
secundar plasat interdentar
-Se impune plasarea unui croset RPI
F. PASIVITATEA
=Functia prin care crosetul nu trebuie sa mai exercite forte active duoa ce este aplicat corect pe dintele
stalp
G.MENTINEREA INDIRECTA
- Se realizeaza prin portiunile terminale flexibile ale bratelor retentive ale crosetelor circulare
orientate catre edentatie
-Se obtine prin jumatatea diistala, subecuatoriala, orientata catre edentatie, a portiunii orizontale a
crosetului divizat in T
=Se obtine priun bratele opozante, mai ales cele plasate pe microproteze prevazute cu prag
supragingival
EFECTELE CROSETELOR TURNATE ASUPRA DINTILOR STALPI
Manifestari – dentare
-parodontale
-ocluzale
-fizionomice
Manifestari dentare
-caria in lacasurile pentru pinteni/suprafete de contact cu bratele crosetelor
-leziuni: uzura de contact, uzura abraziva, uzura coroziva, uzura prin oboseala superficiala
- modificari de pozitie a dintilor stalpi
Manifestari parodontale
-retentia alimentelor intre parodontiul marginal si bratele laterale ale crosetelor
-marirea suprafetei ocluzale prin aplicarea bratelor laterale ale crosetelor a. i. dintele primeste forte ce
actioneaza in afara perimetrului de sustinere a dintelui solicitand sistemul ligamentar
-plasarea pintenului in foseta meziala sau distala face ca forta transmisa pe dinte sa fie localizata
periferic fata de axul dintelui
-in ed terminale, un pinten ocluzal plasat in foseta distala a dintelui stalp, transforma proteza intr-o
parghie de gr I
-plasarea pintenului in foseta distala are dezavantaj si ca presiunile masticatorii sunt suportate mai
ales de regiunea distala a crestelor ceea ce duce la atrofie rapida
Manifestari ocluzale
-contacte premature/interferente datorita pintenilor prea grosi ,plasati incorect sau neadaptati/din
cauza bratelor opozante
Manifestari fizionomice – din cauza vizibilitatii portiunilor din crosete

CROSETELE TIP ACKERS

=circular, crosetul cu 3 brate
-aplicat pe PM, M maxilari si mandibulari cu retentivitati favorabile V si O
-corpul crosetului: supraecuatorial sau pe ecuatorul protetic pe una din fetele proximale ale dintelui
stalp; rigid, intervine in stabilizarea orizontala si sprijin
-bratul retentiv: pleaca din corp, are o portiune supraecuatoriala rigida ce intervine in sprijin si
stabilizare realizand partial si incercuirea; o portiune flexibila plasata subecuatorial cu functie de
mentinere; plasat V si mai rar O
-bratul reciproc=contracroset: rigid, plasat supraecuatorial sau ecuatorial protetic; rol de sprijin,
stabilizare si incercuire, recuprocitatea nu este realizata la insertie si dezinsertie
-pintenul ocluzal: rigid, ocluzal, mezial sau distal; sprijin si stabilizare orizintala
-Conectorul secundar: face legatura cu saua protezei sau cu conectorul principal
 CROSETUL ACKERS DESCHIS ANTERIOR SAU MEZIAL
CROSETUL ACKERS DESCHIS POSTERIOR SAU DISTAL
CROSETUL BONWILL, dublu Ackers sau cu 6 brate
-utilizat cand opus edentatiilor se afla o hemiarcada integra
-intre 2 molari, 2 PM, PM/M
-se largeste prin slefuire nisa masticatorie fiind recomandata acoperirea cu microproteze
CROSETUL DIVIZAT IN T
-Bratul retentiv pleaca din sa, are traiect orizontal sau usor oblic, la distanta de mucoasa, in dreptul
mijlocului fetei dintelui se ridica vertical luand contact cu ecuatorul protetic la mijlocul fetei; de la
acest nivel pleaca cele 2 portiuni orizontale ce formeaza T-ul
- in ed terminale, pe dintele ce delimiteaza anterior edentatia, sub ecuator se plaseaza numai jumatatea
distala a T-ului
-in ed laterale pot fi plasate ambele portiuni orizontale sub ecuatorul protetic
-bratele orizontale pot lua forma de Y sau semiT
Contraindicatii:
-nu se aplica in ed terminale cand zona retentiva este mezial sau ecuatorul protetic este inalt
-exista zona retentiva muco-osoasa in dreptul portiunii alveolare a conectorului secundar al
bratului retentiv
-cerinte fizionomice
-pintenul ocluzal se aplica in foseta meziala sau distala
-conectorul secundar si bratul opozant sunt la fel ca la crosetele circulare
-marimea zonei de retentie e de 0,5 mm
CROSETUL NEY I
-deriva din Ackers
-corp din care pleaca pintenul ocluzal, conectorul secundar si portiunile supraecuatoriale ale bratelor
retentive. Acestea se termina prin portiunile flexibile in zonele retentive subecuatoriale de pe fetele
vestiulare si orale asigurand o mentinere dubla si reciproca
-se aplic ape dinti cu ecuatorul protetic nr I
-se aplica pe PM si M, adincimea de retentie fiind de 0,25 si respectiv 0,5 mm

CROSETELE MIXTE -CROSETUL NEY BIACTIV

-CROSETUL NEY COMBINAT
-CROSETUL DESCRIS DEMC CRACKEN
-CROSETUL CU PINTEN INTERN
CROSETUL MIXT NEY BIACTIV
-parte turnata pentru pintenul ocluzal si conectorul secundar
-bratele laterale din sarma lipite de corpul crosetului iar extremitatile libere ajung subecuatorial
-pe dinti cu ecuator protetic inalt
CROSET MIXT NEY COMBINAT
-parte turnata: pinten O, conector secundar si un brat circular retentiv
-celalalt brat retentiv e din sarma si lipit la nivelul corpului crosetului si plasat vestibular si mai
aproape de colet
CROSETUL MIXT DESCRIS DE MC CRACKEN
-partea turnata este: pintenul ocluzal, conectorul secundar, bratul opozant rigid
-bratul retentiv din sarma fixat la corpul crosetului prin lipire / poate fi insa retentionat si in saua
acrilica a protezei
CROSETUL MIXT CU PINTEN INTERN
-prin turnare se realizeaza pintenul intern iar bratul retentiv ocluzal este din sarma si fixat la pinten
prin lipire