ELEMENTE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR

PARTIAL SCHELETATE

1. Conectorii principali si secundari

CONECTORII PRINCIPALI SI SECUNDARI
• Conectorul principal:

 Realizeaza unirea seilor protetice si transmiterea fortelor de

solicitare ocluzala de la o sea la cealalata si de la sea la EMS;
 Pentru atingerea acestor deziderate este obligatoriu ca acest arc de
conexiune sa fie rigid si plasat cat mai simetric;
 Pentru a se asigura profilaxia parodontala a dintilor restanti se va plasa la
distanta suficienta fata de parodontiul marginal;
 Va avea un volum redus si o grosime minima pentru a nu modifica
volumul cavitatii bucale si pentru a nu jena functionalitatea limbii
 Conectorii principali metalici
Se pot prezenta sub forma de BARA sau PLACUTA;
Pot fi utilizati atat la MAX. cat si la MAND.
Se realizeaza din aliaje metalice cu duritate si
rezistenta mare ( Cro-Co) ,aliaje nobile (aur
platinat), sau aliaje inoxidabile (Cro-Ni sau Fe-Cro-
Ni)
Aliajele nobile datorita greutatii lor specifice mari si
pretului ridicat, nu mai sunt utlizate astazi.
Conectorul principal metalic sub
forma de BARA
-conexiunea sub forma de bara este cel mai vechi sistem utilizat;
-restrange designul protezei la o suprafata redusa, ceea ce o face conforabila , dar are
dezavantajul grosimii crescute ce modifica esential relieful boltii palatine;
-are latimea de 6-7 mm si o grosime de 3 mm;
-este pozitionat la distanta de mucoasa in functie de rezilienta si de unele zone cum ar fi:
parodontiul marginal, torus, papila bunoida, etc.
-pe sectiune are forma ovalara, rotunda, semiovalara
-cea mai utilizata este bara semiovalara deoarece prin forma si grosime asigura confortul
si rezistenta.

TRANSVERSALE

BARELE pot fi:

SAGITALE
BARA TRANSVERSALA
• Poate fi situata anterior, mijlociu sau posterior in raport cu molarul de 6 ani;bara
mijlocie este situata la nivelul molarului 1 ; bara posteriora se pozitioneaza
posterior de molarul 1 de aceea este mai putin perceputa de limba.
• Nu se va aplica la limita de reflexie a valului palatin, pentru a nu produce jena in
fonatie si degulutitie;
• Extremitatile ei se continua in sea cu elemente de conexiune secundara sau cu
mijloace de mentinere si stabilizare.
• Bara anterioara palatina transversala urmareste curbura arcadei. Fiind situata
in zona de frecare, adeseori jeneaza fonatia si deglutitia- de aceea se
confectioneaza mai ingusta si mai subtire.

POSTERIOARA
ANTERIOARA MIJLOCIE

Conectori principali metalici sub forma de bara transversala

BARELE PALATINE SAGITALE
 Orientate paramedian sunt cele mai nebiologice;
 Urmeaza curbura arcadei la 10mm distanta de parodontiul marginal;
 Sunt elemente de conexiune a unor sei sau EMSS situate pe aceeasi hemiarcada;
 Regula simetriei impune plasarea unei bare identice pe partea opusa.
 Din combinatia barelor transvesale cu cele sagitale rezulta conectori principali metalici de diferite
forme;
 Combinatia a 2 bare sagitale + 1 transversala situatia anterior – da nastere conectorului
metalic palatinal in forma de “U” deschis posterior iar in combinarea a 2 bare sagitale si
una transversala dispusa posterior se formeaza conectorul palatinal metalic in forma de
“U” deschis anterior.
 Combinatia a 2 bare sagitale si 2 bare transversale formeaza conectorul inelar,rigid si rezistent,
dar inconfortabil prin suprafata mare palatina pe care o ocupa.
BARELE MANDIBULARE
• - pot fi plasate lingual, vestibular sau dentar, au forma semilunara deschisa posterior, iar pe
sectiune pot fi : ovalara, rotunda semieliptica,bifilare sau semipara;

BARA LINGUALA se plaseaza intre limba , dinti si parododontiu, plaseul bucal si versantul oral al
crestei alveolare, cat mai profund dar fara sa interfereze cu planseul bucal.
Distanta dintre parodontiul marginal la bara va fi de cel putin 3mm, aceeasi distanta trebuie
respectata si intre bare si planseul bucal . Latimea barei va fi de 4-5mm iar grosimea de 2mm.
Inaltimea versantului crestei trebuie sa depaseasca 9-10mm.
Distantarea barei de versantul lingual al crestei alveolare este in funcite de orientarea acestuia.
Cand versantul este vertical bara va fi distantata la 05mm iar cand acesta este oblic la 1-1.5mm de
acesta. Atunci cand versantul este retentiv distanta dintre bara si retentivitate trebuie sa fie de
0.5mm.Bara linguala se continua cu seile protetice si sustine conectorii secundari.
Conectorul principal bara linguala poate fi insotit de un croset continuu cu rol antibasculant, de
distributie a fortelor ocluzale si de contentie.
• Atunci and arcada dento-alveolara are o inclinare linguala prea mare si bara linguala
nu poate fi aplicata se indica BARA MANDIBULARA VESTIBULARA , situata in
santul vestibular frontal in aceleasi conditii ca si bara linguala.
• Daca versantul vestibular al crestei este redus ca inaltime , bara vestibulara nu se
poate aplica. In cazul in care ambii versanti ai crestei alveolare sunt de inaltime
redusa se indica aplicarea conectorului principal dentar- BARA DENTARA care
poate fi situata vestibular-inestetica, lingual, supracingular sau supraecuatorial . Se
aseamana cu crosetul continuu , avand o latime de 3-4mm si grosime de 2mm .
Bară palatină posterioară Bara linguală

Aspecte de proteze partial amovibile clasice

Conectorul principal metalic sub
forma de PLACUTA
• -poate fi situat MAXILAR sau MANDIBULAR;
• -conectorul maxilar sub forma de placuta poate avea contact mucozal sau dento-mucozal;
• -conectorul mandibular sub forma de placuta are raport numai dento-mucozal;
• -au o latime mai mare de 10mm si o grosime cuprinsa intre 0.3-0.5mm. Cu cat latimea ei este mai
mare cu atat se poate reducere grosimea ei.

Proteza scheletata cu un conector principal

ameliorat
PLACUTA MUCOZALA PALATINA
• Placuta mucozala palatina se paote realiza in mai multe variante,medicul fiind raspunzator de
stabilirea elementelor structurale ale protezei mobilizabile scheletate.

• Conceptia Americana urmareste plasarea conectorului principal placuta palatina la limitele

edenatiei stabilite de dimitii limitrofi spatiului edentat. Nu tine cont de principiul profilactic,
trecand peste torus si parodontiul marginal si este in acelasi timp incomoda.
• Acest tip de conector poate fi utilizat in edentatia subtotala, acoperind in intregime bolta
palatina si in edentatia totala cu indicatiile la bolnavii epileptici.
PLACUTA MUCOZALA PALATINA

• Varianta Franceza utilizeaza suprafata mucozala cu discernamant, realizand conectorul

mucozal placuta palatina decoletata.

O alta varianta de conector metalic este MINICONECTORUL PALATINAL utilizat in edentatia

unilaterala denumit si conector unilateral,varianta schelatata a protezei Kemmeny.Utilizarea sa nu
este avantajoasa , putandu-se rota foarte usor datorita echilibrului ei precar.

Aspecte ale protezei partial mobilizabile scheletate cu design ameliorat

al conectorului principal
PLACUTA DENTO-MUCOZALA MAXILARA
• -se sprijina cu o margine pe dintii restanti si cu cealalta pe mucoasa. Are de regula aspect de U
deschis posterior, sprijinindu-se dentar pe marginea cingulara sau pe un prag supracingular
avand si rol de croset continuu, trece apoi in punte peste parodontiul marginal si ia contact in
suprafata cu mucoasa palatina. Portiunea orala va fi modelata cu replica anatomica , iar maginea
libera ingrosata pentru a nu avea actiune secanta asupra mucoasei. La nivelul rugilor va fi situata
in depresiuena dintre 2 rugi sau pe versantul ascendent al rugii palatine pentru a fi disimulata.
PLACUTA DENTO-MUCOZALA LINGUALA
• -se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta un grad de parodontopatie marginala cronica
iar versantul oral al crestei alveolare are inaltime redusa. Se sprijina pe un prag palasat
supracingular, iar decoletarea, daca este posibila, se realizeaza in aceeasi maniera ca la maxilar.
Fata dento-alveolara nu se lustruieste in timp ce fata ovala lustruita va fi modelata ca replica
anatomica.Exista si la mandibula un miniconector metalic unilateral care prezinta aceleasi
incoveniente ca si la maxilar.
Aspecte ale protezarii scheletate mandibulare
2. Conectorii secundari
• -sunt elemente rigide ale protezelor partiale scheletate ce se realizeaza prin turnare odata cu
celelalte elemente metalice ale protezei. Au rolul de a uni fie seile protetice la EMSS, fie prin
acestea din urma la conectorul principal.

• Conectorii secundari elastici au forma de S si unesc seile segmentate cu conectorul principal

in sistem Rigolet. Conexiunea elastica se poate aplica si lingual intre un croset si conectorul
principial lingual sub forma de bara (stress brackers)

• Conectorii secundari rigizi pot fi situati proximal legand seaua de EMSS sau interdentar
facand legatura dintre conectorul principal si elementele de mentinere, sprijin si stabilizare.
Plasarea lor interdentar se face astfel incat sa nu interfereze zonele de retentie si vor avea o forma
triunghiulara pe sectiune, portiunea mai ingusta fiind plasata in spatiul interdentar.
ELEMENTELE DE MENȚINERE, SPRIJIN
ȘI STABILIZARE UTILIZATE LA
PROTEZA SCHELETATĂ

 Croşetele sistemice - sistemul Ney si sistemul Roach

 Croşete speciale
 
 Elemente de menţinere, sprijin şi stabilizare speciale:
• conjunctoare
• disjunctoare
B. Croşete speciale:
-croşetul Ackers
-croşetul Bonwill
-croşetul Continuu
-croşetul R.P.I.
EMSS-SISTEMICE

SISTEMUL NEY
EMSS-SISTEMICE

SISTEMUL ROACH
PRIMA GRUPA
EMSS-SISTEMICE

SISTEMUL ROACH
A 2-A GRUPA
EMSS-SPECIALE
EMSS-SPECIALE
CUM DESENAM ?
Conectori principali metalici sub forma de
BARA PALATINA TRANSVERSALA

ANTERIOARA MIJLOCIE POSTERIOARA

Conectori principali metalici sub forma de
BARA PALATINA SAGIALA

INELAR
“U” DESCHIS ANTERIOR “U” DESCHIS POSTERIOR
BARA MANDIBULARA – BARA LINGUALA
Conectori principali metalici sub
forma de PLACUTA
PLACUTA MUCOZALA PALATINA

Varianta Americana Varianta Franceza

Conectori principali metalici sub
forma de PLACUTA
PLACUTA DENTO MUCOZALA MAXILARA
Conectori principali metalici sub
forma de PLACUTA

PLACUTA DENTO-MUCOZALA LINGUALA

ACKERS
BONWILL + INELAR
IN T