FORME DE MANIFESTARE ALE PROCESULUI

EPIDEMIOLOGIC

Procesul epidemiologic are variate forme de

manifestare in functie de :

nr. imbolnavirilor
succesiunea in timp a imbolnavirilor
raspandireain teritoriu

1. Forma sporadica imbolnavirilor se caracterizeaza:

nr. mic de cazuri
diseminate in teritoriu
fara legatura unele cu altele

neregulate in timp

De ce apar forme sporadice?

masa receptiva putina ca urmare a unui proces natural sau
artificial de imunizare;

nr.redus al surselor de infectie( bolnavi, purtatori)

posibilitate de transmitere scazuta

Care sunt afectiunile ce se manifesta sporadic?

boli care se transmit prin vectori
boli cu poarta de intrare cutanata: gangrena gazoasa,
tetanos,antrax etc.
boli digestive daca conditiile socio- economice sunt ridicate,daca
nivelul cultural - educativ este ridicat
boli la care s-a aplicat vaccinarea in masa:poliomielita, rujeola,
difteria, tetanosul si care sunt in curs de eradicare.

Forma sporadica poate realiza inceputul unei epidemii sau

uneste 2 epidemii.

2. Forma endemica se caracterizeaza:

-ap. constanta a cazurilor de boala;

-afecteaza un nr. mic de persoane;
-fara legatura intre ele;
- aspect sporadic

Boala nu dispare dintr-o regiune daca nu se suprima cauzele

ce intretin endemicitatea

! Cui este caracteristica aceasta forma?

B. digestive: f. tifoida, hepatita virala A, dizenteria bacilara
B. aerogene: scarlatina, t. convulsiva

! Care sunt cauzele care favorizeaza aparitia formei

endemice in b. infectioase?
nivelul scazut al rezistentei specifice si nespecifice( neaplicarea
masurilor de profilaxie);
existenta unor surse de infectie multe anonime( purtatori
sanatosi, purtatori cronici, inf. inaparente)
aglomeratie, fluctuatie a populatiei

3. Forma epidemica se caracterizeaza:

nr. mare de cazuri de boala

intr-un teritoriu dat
pe o perioada de timp: sapt.- luni

! Cand se produce epidemia?

masa receptiva este numeroasa;
conditii favorabile de transmitere ( prin alimente, apa,
vectori);
sursa/ sursele de infectie( bolnavi, purtatori, om, animale)
patrund in populatia receptiva sau daca ag. cauzal si-a
marit virulenta sau este introdus din exterior ( gripa,
holera)

Dupa epidemie persoanele ce au facut boala

aparenta sau inaparenta devin imunizate
natural!

! Care sunt bolile care se pot manifesta

epidemic?
F. tifoida, dizenteria
Poliomielita,hepatita v.A, holera
gripa,meningita cu meningococ, difteria
tusea convulsiva

TIPURI DE EPIDEMII DUPA ORIGINE SI MODUL DE TRANSMITERE

a). Epidemii de contact
- prin atingere nemijlocita intre poarta de intrare si sursa de
infectie( muscatura de caine turbat, boli venerice, scabia)
- pe calea aerului( rujeola, gripa)
- prin maini murdare( dizenteria, f. tifoida)
b).Epidemii de tip hidric( f. tifoida, holera,dizenteria, hep. v. A,
poliomielita)
! Care sunt caracteristicile acestei epidemii?
- se limiteazala un teritoriu si la o masa receptiva care a consumat apa
de la aceeasi sursa.
- lipsa de imunitate colectiva in diferite zone;
ex. de boli cu caracter pandemic: gripa
-izbucnire exploziva
-descreste nr. de imbolnaviri dupa ce sursa a fost inlaturata

c).Epidemii de tip alimentar( lapte) se

caracterizeaza:
- imbolnaviri prin consum de la un anumit
distribuitor sau animal bolnav;
- topografic este limitata;
- Se inlatura consumul de lapte- epid. se opreste
d). Epidemii prin vectori
- anotimpul fav.dezvoltarea vectorului
- se intind in zona de act. a vectorului

Epidemii in raport cu modul de aparitie , cu evolutia si

durata lor se impart:
Debut exploziv:

hidrica( dizenteria. holera, f. tifoida etc.)

aerogena( gripa, rujeola)

Debut lent, insidios cand masa receptiva este neomogena

d.p.d.v. a receptivitatii, cand contactele sunt intermitente si
pe grupe mici de indivizi sau cand ag. patogeni au
virulenta sunt in doze mici si apar intermitent

3. Pandemia
Este o manifestare a procesului epid. ce afecteaza arii
geografice extinse, tari, continente, tot globul.

In aparitia pandemiei concura mai multi factori:

- gradul de receptivitate a populatiei;
- nr. Izvoarelor de infectie mobile( mijloace moderne
de transmitere
- lipsa de imunitate colectiva in diferite zone;
Ex. de boli cu caracter pendemic: gripa

Pentru limitarea extensiei epidemico- pandemica a bolilor infectioase- rol

il au masurile complexe de proflaxie generala si specifca asociate cu
conditiile socio- economice
Procesul epidemiologic mai cunoaste si alti termeni:
Morbiditatea= frecv. unei boli intr-p populatie data intr-un teritoriu in
anumite intervale de timp:
Nr. cazuri x 100.000
Contagiozitatea= procesul de imbolnavire printr-o boala infectioasa
care afecteaza populatia receptiva.
Difuzibilitatea viteza de raspandire a bolii infectioase in masa
populatiei

Sezonalitatea= cresterea morboditatii in anumite luni ale

anului sau anotimpuri
- Bolile aerogene- in anotimpul rece
- Bolile digestive- in anotimpul calduros
Periodicitatea = evolutia epidemica multianulala depinde de
gradul de imunitate, volumul masei receptive, mentinerea
surselor de infectie in colectivitate
- gr ipa la 2- 3 ani
-scarlatina la 2- 3 ani
- rujeola la 8- 10- 12 ani etc.

LP 6

Epidemiologie descriptiva,
incidenta, prevalenta, interrelatia
dintre ele

Epidemiologia strange cunostinte despre:

cauza/
distributia
istoria naturala a
imbonavirilor

in scopul introducerii masurilor de profilaxie, chiar ant. cunoasterii

etiopatogeniei bolii

Strategia in epidemiologie foloseste:

- comparatia intre diferite grupuri de indivizi expusi in diferite situatii si
efectele lor asupra sanatatii
abordare observationala

abordare experimentala

( preferabila)
se contureaza
epid. descriptiva( descrie distributia determinantilor bolii, cauzalitatea si
profilaxia imbonavirilor)
apreciaza

frecventa
distributia factorilor de risc si a bolilor in populatie
compara efectul factorilor de risc asupra frecventei bolilor

Masurarea frecventei bolilor

apreciaza cat de des survine o boala raportata la:
populatia la risc;
la un anumit interval de T
Evenimentele de interes sunt:

boala( morbiditatea)
invaliditatea
decesul ( mortalitatea)
recuperarea, utilizarea serviciilor
medicale

Indicatorii utilizati pentru masurarea frecventei

evenimentelor de sanatate
A. Incidenta: masurarea aparitieicazurilor noi( c. incidente) intr-o perioada
de T la o populatie de risc.
Sunr 2 indicatori de incidenta rata - cand boala e rara cei 3 indicatori sunt
seriosi
Riscul reprezinta probabilitatea ap bolii indemna de boala si intr-o
perioada de timp specificata. Se aplica bolilor non- recurente sau
primului episod al bolii
Alte denumiri: incidenta cumulativa, incidenta riscului si probabilitate.
R= d/N
d= nr. cazuri noi
N= populatia initial luata in studiu la ris de a dezvolta boala
Ex. mortalitatea bruta anuala este 20 la 1000 persoane in Malaw
18 la 1000 pers in Etiopia 10 la 1000 pers. In Belgia

Rata sau frecventa

Reprezinta masurarea frecventa a cazurilor noi raportate la
persoane:
- timp de risc( y)
Rata = d/y

d= nr. cazuri noi

y= nr. de persoane timp de risc

A ceasta raportare ia in consideratie si schimburile ce survin

in timpul studiului prin:
- deces din alte cauze
- excluderea celor care au dezvoltat boala.

Ratele sunt utilizate si pentru aprecierea incidentei bolilor

Ex. : in tarile in curs de dezvoltare survin 7,3 episoade respiratorii
per copil/ per an( 1- 3 ani)
In concluzie:
Numaratorul este pt. ambii indicatori
Numarul de cazuri noi
Numitorul

pt. risc: populatia la rsic la inceputul sau

mijlocul intervalului
pt. rata: populatia la risc in timpul perioadei
de urmarire si timp de urmarire

B. Prevalenta : masoara cazurile existente ( noi si

vechi)numita cazuri prevalente
Exprima proportia de persoane dintr-o populatie data si
poate fi:
- punctuala, de moment( prop. copiilor cu IDR PPD+
cu ocazie intrarii la scoala)
- de perioada, de interval de timp( prop.consumatorilor de
droguri I.v. In anul....)
-

Relatia intre incidenta si prevalenta

- Prevalenta reflecta

incidenta factorilor de risc

supravietuirea ( datorita evolutiei

naturale a bolii si de abilitatea sistemului sanitar de a asigura
vindecarea sau prelungiurea vietii)
- modificarea prevalentei reflecta schimbari in incidenta
factorilor de risc si/ sau a supravietuirii
- ameliorarea supravietuirii fara vindecare creste paradoxal
prevalenta bolii;
Scaderea prevalentei poate fi data

fie de incidentei
fie de deces instalat si
mai rapid

Prevalenta de moment(P)=durata bolii(t)x incidenta bolii( I )

P= Ixt

iar

t=P/I

Alti indicatori ai epidemiologiei descriptive

mortalitatea anuala prin toate cauzele de deces, intr-o populatie data, anul si
exprimata la 1000 sau 100.000;
mortalitatea de cauza, specifica decese de cauza precisa intr-o populatie
data si pe o perioada de timp precizata. Se exprima la 1000 sau 100.000;
rata fatalitatii sau indicele de fatalitate= nr. deceselor de o anumita boala
raportata la personale cu aceasta boala si exprimata la 100;
mortalitatea infantila rata deceselor la copiii 0- 1 an raportata la nr. de nascuti
vii intr-o anumita popualtie si anumita perioada de timp( ex. 1 an). Se exprima
la 1000;
mortalitatea materna- nr. decese mame raportate la 100.000 nascuti vii anual;
rata mortalitatii materne- nr. decese raportate la femeile aflate la varsta
reproductiva( 15- 49 ani), intr-un an. Se exprima la 100.000.

Decesele mama survin

in timpul sarcinii
In timpul nasterii
pana in 42 zile de la nastere