Sunteți pe pagina 1din 48

Formele de manifestare ale

procesului epidemiologic

Forme de manifestare
Exista patru forme de manifestare ale procesului
epidemiologic (PE):

Sporadica
Endemica
Epidemica
Pandemica

Definirea formei de manifestare a PE se face in


functie de o serie de indicatori:
frecventa de aparitie a cazurilor
extinderea geografica

Incidenta (1)
Masoara probabilitatea ca populatia
sanatoasa sa dezvolte o boala intr-o
perioada de timp specificata

Masoara rapiditatea cu care apare o boala


in populatie sau frecventa acumularii
cazurilor

Incidenta (2)

Nr. cazuri noi


Populatia la risc

intr-o anumita
n)
(10
perioada de timp

Cerinte de baza pentru


calcularea incidentei (1)
Cunoasterea starii de sanatate a
populatiei studiate (bolnav/non bolnav)
Data debutului bolii
- usor de cunoscut pentru bolile
infectioase

- dificil de apreciat pentru bolile cronice

Cerinte de baza pentru


calcularea incidentei (2)
Definirea numaratorului: numarul de
persoane bolnave/numarul de episoade de
boala
Nr. persoane cu IACRS

in anul 2005

Populatia la risc
Nr. de episoade de IACRS

Populatia la risc

in anul 2005

Cerinte de baza pentru


calcularea incidentei (3)
Definirea numitorului: populatie definita,
acurat calculata
- populatia la risc variaza in perioada
de timp definita => alegeti populatia la
mijlocul perioadei de timp ~ media
populatie la risc
- populatia la risc = populatia inca
susceptibila

Cerinte de baza pentru


calcularea incidentei (4)
Definirea perioadei de observatie
- boli rare - perioade lungi de observatie, apar
probleme de acuratete a numitorului (ex:
utilizarea datelor de recensamant)
- boli frecvente perioade scurte de
observatie si populatie la risc redusa numeric
= numitorul trebuie sa cuprinda numai
populatia susceptibila la inceputul intervalului
de studiat

Rata de Atac
Rata de incidenta calculata intr-o epidemie
Populatii bine definite, urmarite pentru
periode relativ scurte (epidemie)
Numitor = intreaga populatie la risc pe
durata evolutiei epidemiei / efectivul
populatiei la risc, la inceputul perioadei de
studiu
Se exprima procentual

Prevalenta (1)
Masoara probabilitatea de a avea o
boala la un anumit moment in timp
Include cazurile vechi si noi de
imbolnavire
Folosita mai frecvent pentru bolile
cronice

Prevalenta (2)

Nr. cazuri noi si vechi


Populatia totala

la un anumit
(10n)
moment in timp

Prevalenta (3)
Este de doua tipuri:
Prevalenta de moment = frecventa tuturor
cazurilor de o anumita boala la un moment
dat
Prevalenta de perioada = frecventa tuturor
cazurilor de o anumita boala intr-o anumita
perioada de timp

Depinde de incidenta bolii in populatie si


de durata bolii

Factori care influenteaza prevalenta


observata
Durata scurta a bolii

Durata mare a bolii


Prelungirea vietii
pacientilor cu / fara
tratament
Cresterea numarului de
cazuri noi (incidentei)
Migrarea populatiei

intra noi cazuri


iese populatie
sanatoasa
Imbunatatirea
facilitatilor de
diagnostic
Raportare mai buna

Rata de fatalitate
crescuta
Scaderea numarului de
cazuri noi (incidentei)

Migrarea populatiei
intra populatie
sanatoasa
ies cazuri
Imbunatatirea ratei de
vindecare

Mortalitate

Numarul deceselor
la un anumit
moment
Populatie

10n

Letalitate

Numarul deceselor de o anumita


cauza

Numar total decese (de toate


cauzele)

intr-o anumita
perioada de timp

100

Fatalitate

Numarul deceselor de o anumita


cauza

intr-o anumita
perioada de timp

Numarul cazurilor noi de aceiasi


boala
Rabia = 100%, antrax pulmonar 85%, antrax cutanat 25%,
Gripa aviara = 61%
Botulism= 5-10%

100

Manifestarea sporadica
Morbiditate redusa (cazuri rare)
Cazurile de boala nu au legatura aparenta intre ele
Dispersie mare temporala si spatiala

Numar redus de surse


Control optim al cailor de transmitere
Populatie protejata
Factori naturali si socio-economici activitate slaba
favorizanta, dinamizatoare
Naturala - perioade interepidemice
Indusa - activitate de supraveghere, masuri de prevenire si
control

Etapa in procesul de eliminare

Manifestarea sporadica

Tetanos
Rujeola (in faza de eliminare)
Gripa (la inceputul si sfarsitul epidemiei)

Manifestarea endemica
ENDEMIE = prezenta constanta a unei boli sau agent
patogen la un nivel redus sau mediu in populatie
(generalizata, regionala, localizata)
Morbiditate redusa
Cazurile de boala nu au legatura aparenta intre ele
fiecare persoana infectata transmite boala unei singure alte
persoane

Exista tendinta de concentrare spatiala si temporala

Numar redus de surse de infectie


Cai de transmitere limitate
Populatie partial receptiva
Factori naturali si socio-economici prezenta semnificativa

Deficiente in aplicarea masurilor de prevenire si


control
Situatie cu risc

Manifestarea endemica
Hepatita
Malaria in Africa, Asia, America de Sud

Manifestarea epidemica
Bolile infecioase i triesc viaa prin manifestrile lor epidemice.
(Herman Pidoux)
EPIDEMIE = aparitia unui numar de cazuri de imbolnavire, a unor
anumite comportamente sau a altor evenimente in relatie cu
sanatatea peste valoarea asteptata intr-o populatie, intr-un teritoriu
si intr- o perioada de timp determinata
Epidemie: izbucnire limitata in timp si spatiu

intrarea sau reintrarea in circulatie a unor agenti patogeni


multiplicarea surselor
cai de transmitere necontrolate
acumulare de populatie receptiva
interventia favorizanta a factorilor naturali si socio-economici

Clasificarea epidemiilor

Debut
Exploziv
aliment, apa
Lent
mod de viata

Stingere (epuizarea
receptivilor, masuri)
Brusc
Lent

Clasificarea epidemiilor
Sursa
Unica:
epidemie hidrica
toxiinfectia alimentara

Multiple (epidemia de contact)

Clasificarea epidemiilor
Evolutie (incubatie)
Scurta toxiinfectii
alimentara (botulism 1236 ore, stafilococ 4 ore)
Lunga hepatita A

Severitate (complicatii,
decese)
Ridicata
Medie
Scazuta

Gripa Epidemii sezoniere = Antigenic drift


Variaii antigenice minore (virusurile gripale A i B)
Mutaii punctuale la nivelul genelor N sau H
Schimbarea unui aa / civa aa din structura N sau H
Fr modificarea subtipului viral
Populaie parial imunizat
Survin n fiecare an / la civa ani
Mutaii punctuale :

Afecteaz
1 sau mai muli aa

A/H3N2
Populaie viral

RNA segment

A/H3N2

Celule gazd
infectate

DRIFT

Betts FR, Douglas RG, Mandell G.L., Douglas R. G., Bennett J.E., Principles and practice of infectious diseases, 3rd ed., 1990;39:1306-25

Epidemii in Romania
HIV (1985 iunie 2010)
16.522 cazuri, 5.664 decese
10.294 pacienti in viata
Cazuri nou depistate (2010) - 275

Holera (1995) 128 cazuri (GL, BR, TL)


West Nile
1996 - > 800 cazuri (393 conf. serologic)
2010 -

52 cazuri

Meningite enterovirale (1999) 7000


cazuri

Epidemii in Romania
Antrax (2000) 52 cazuri (Tulcea)
Rujeola
1997-1998 23.000 cazuri/ 23 decese
2004 - 2006 - 9196 cazuri/ 14 decese
2010 -2013 : 12.000 cazuri / 3 decese

Rubeola
2002- 2004: 179.000 cazuri
2011 2012: 26.500cazuri / 9 decese / 50 SRC

Gripa

Manifestarea pandemica
PANDEMIE = epidemie
raspandita in mai multe tari
sau pe mai multe continente
Microorganism nou,
necunoscut anterior sau daca
reaparitie dupa cateva decenii
Receptivitate generala
Transmiterea nu poate fi
influentata din lipsa unor
masuri adecvate
Afectate toate grupele de
varsta
interventia favorizanta a
factorilor naturali si socioeconomici (mijloace de
transport rapide, calatoriile,
miscarea populatiei etc)

Pandemii

pesta
variola
tifos exantematic
febra recurenta
holera
HIV
gripa

Pandemia de gripa = Antigenic shift


Variaii genetice majore / brutale la nivelul genelor N / H
recombinare genetic ntre 2 virusuri (uman / aviar / porcin)
mutatie - transmiterea la om a unui subtip animal / aviar
Rezult noi subtipuri virale = pandemii
Afecteaz numai virusul gripal A
La interval de 10 - 40 ani

Recombinare genetic:
RNA de virus
gripal uman
RNA de
virus gripal
aviar

Celula gazd
infectat

"New" virus

Hibrid genetic
de RNA viral

SHIFT

Rezult un nou subtip viral: o nou" H i/sau o nou" N

Pandemii de grip
Virus gripal A cu o nou configuraie antigenic
Un nou subtip viral

Populaie total ne-imunizat


Epidemie la scar mondial: 25 - 50 % din
populaia globului
Survin la interval de 10-40 ani

Afecteaz adulii sntoi


Letalitate mare

Trei pandemii de grip n secolul XX

1918: Spanish Flu

1957: Asian Flu

1968: Hong Kong Flu

A (H1N1)

A (H2N2)

A (H3N2)

v. aviar mutant

v. aviar-uman recombinant

v. aviar-uman recombinant

20-50 milioane decese

1-4 milioane decese

WHO Report on Global Surveillance of Epidemic-prone Infectious Disease. Influenza.


www.who.int/emc-documents/surveilscsrisr 200. html/Influenza/Influenza.htm.

1-4 milioane decese

Alerte de pandemie
1977 :
1997 :

H1N1 gripa porcina: SUA


H5N1 gripa aviar : 18
cazuri umane, Hong Kong

1999 :

H9N2 gripa aviar : 2


cazuri umane, Hong Kong

2003 :

H7N7 gripa aviar : 85


cazuri umane, rile de Jos

2003 2014 :

H5N1 gripa aviar

Pandemia de gripa
11 iunie 2009 declararea pandemiei cu noul
virus A H1N1 - A/California/7/2009
10 august 2010 incheierea pandemiei.
Peste 209 tari afectate
Global 15174 decese

Sursa: WHO Pandemic AH1N1 2009 - update


http://www.who.int/csr/don/2010_02_5/en/index.html

Control
Reducerea efectului unei
boli intr-o populatie:
reducerea incidentei,
prevalentei, complicatiilor,
mortalitatii
marirea perioadelor
interepidemice

Interventii:
ameliorarea rezistentei
populatiei (igiena,
vaccinari, chimioprofilaxie,
activitate fizica etc)
ameliorarea calitatii
mediului
ameliorarea functionalitatii
sistemului sanitar

Indicatori de evaluare:

Incidenta
Prevalenta
Mortalitate
Periodicitate
Gravitate
modificarea circulatiei
agentului etiologic

Eliminare
Reducerea la zero a
incidentei unei boli
intr-o populatie, intro zona geografica
prin introducerea
unor masuri, dar
agentul etiologic
continua sa circule.

Rujeola (2015
Europa)
SRC
tetanos neonatal
Transmiterea
verticala a HIV pana
in anul 2015
TBC, 2045

Eradicare
Reducerea la zero a
incidentei unei boli si
absenta circulatiei
agentului etiologic.
Criterii:
problema de sanatate
publica
agentul etiologic sa aiba un
singur rezervor
agentului etiologic sa aiba
o structura stabila
simptomatologie clinica
usor de recunoscut
interventie eficace (ex.
Vaccin)

Variola (1979)
Poliomielita
(???)

VARIOLA Eradicata (1979)

Initiativa de Eradicare a Poliomielitei


1789 - Prima descriere clinica a
bolii
1887 - Primul episod epidemic
localizat si descris in Stockholm
de catre Medin
1988 - OMS: Initierea politicii de
eradicare a poliomielitei
Tinte: eradicarea pana in
anul:
2000 2005 2008

2013 - 2015

Realizari

2007
400 milioane de copii
vaccinati VPO
27 tari

1988
350.000 cazuri
125 tari endemice

2008
1651 cazuri
4 tari endemice

2011
650 cazuri, 4 tari endemice
din 2012 3 tari endemice

Eradicarea Poliomielitei - Realizari


Regiunea OMS American - Ultimul caz de poliomielit din
America este depistat n Peru n august 1991.
29 septembrie 1994 - America este prima regiune
certificat polio free
Regiunea OMS a Pacificului de Vest - Ultimul caz de poliomielit
din Regiunea Pacificului de vest este depistat n martie 1997 n
Cambodgia.
29 octombrie 2000 - Regiunea Pacificului de Vest a OMS
este certificat polio free

Poliomielita Eliminata din


Europa
Regiunea OMS Europeana - ultimul
caz de poliomielit indigen din
Europa a fost identificat n Turcia in 26
noiembrie 1998
21 iunie 2002 - Regiunea Europeana a OMS
este certificat polio free
2010 epidemie in Tadjikistan cu 460
cazuri, majoritatea la adulti si 29 decese.
Virus polio tip 1, similar cu tulpina Uttar
Pradesh, India.
S-a extins in Rusia (14 cazuri),
Turkmenistan (3 cazuri),
Kazakhstan (1 caz).

Poliomielita in Romania
Mari episoade epidemice:

1927
1955
1980-1982
1990-1992

- 221 cazuri
- 27 cazuri

Ultimul caz 1992, Giurgiu, copil de etnie rroma,


nevaccinat
Poliomielita - boala prioritara pentru sistemul de
supraveghere (Ord. MS nr. 860/2004) - faza de
ntreinere a eradicrii

Polio eradication and endgame


strategic plan
(WHO 2013. Annual report 2012)

Polio Virus circulant Derivat din


Vaccin (cVDPV)
Responsabil de cazuri polio:
Egipt 1992-1993 : 32 cazuri, derivat din virus Sabin tip 2
Haiti & Republica Dominican 2000-2001 : 21 cazuri
confirmate (posibil mai multe: total 208 cazuri de VAPP),
derivat din virus Sabin tip 1 (recombinat cu virus non-polio)
Filipine 2001: 3 cazuri, derivat din virus Sabin tip 1
(recombinat cu virus non-polio)
Madagascar 2001, 2005:
8 cazuri
China 2004:
2 cazuri
Indonesia 2005:
46 cazuri
Congo 2008:
14 cazuri
Etiopia 2008-2009:
4 cazuri
Nigeria 2005 -2009:
223 cazuri

Polio Virus circulant Derivat din


Vaccin (cVDPV)
cVDPV gsit n circulaie:
China 1991-1993 : 34 izolri, virus tip 1 recombinat cu
slbatic
Japonia 1993-1995 : virus tip 3
Israel 2000 : virus tip 2
Madagascar 2003: virus tip 2
Romnia (Babadag) 2002: virus tip 1 (Sabin1/Sabin2/Sabin
1)