ROLUL ȘI FUNCȚIILE ASISTENTULUI MEDICAL ÎN COMUNITATE

Rolul asistentului medical in comunitate este de a ajuta indivizi, familii si grupuri, sa-si
dezvolte si sa-si utilizeze propriul lor potential pentru sanatate, sa foloseasca resursele interne si
externe, si sa furnizeze ingrijiri de sanatate celor bolnavi si cu handicap la domiciliul lor .

FUNCȚIILE ASISTENTULUI MEDICAL COMUNITAR

Functiile asistentului medical comunitar vizeaza activitatea tuturor ramurilor ingrijirilor

de sanatate si a altor domenii si profesii si utilizeaza metodele tuturor profesiilor in serviciul
individului , familiei si comunitatii .
Cele mai importante functii sunt :
- A oferi si administra ingrijiri de sanatate.
- A transmite cunostinte catre cei care beneficiaza de serviciile de sanatate sau catre
personalul din sistemul de sanatate.
- A fi membru intr-o echipa care acorda ingrijiri de sanatate.
- A dezvolta practica ingrijirilor de sanatate printr-o gandire critica si prin cercetare.

CELE MAI IMPORTANTE ROLURI ALE ASISTENTULUI MEDICAL

1. Rolul de educator și pedagog

Asistentul trebuie sa distribuie cunostinte familiei sau grupului.
Educa si invata pacientul practicile sanatoase, ia impreuna cu pacientul decizii pentru
modificarea comportamentului sau stilul de viata al acestuia cu scopul de a mentine sanatatea
pacientului sau de a-si recupera sanatatea.

2. Rolul de consilier
Consilierea este un proces de intrajutorare intre asistent , pacient sau familia acestuia sau
intre asistent si grupuri .
Intre asistentul medical si cel consiliat trebuie sa existe o relatie de prietenie, onestitate,
deschidere si respect reciproc.
1
 Consilierea are menirea de a-i asista pe altii, de a le identifica trairile si de a le
clarifica adevarurile si valorile, determinandu-i sa ia decizii corespunzatoare situatiei.
Consilierea este o metoda valoroasa pentru implementarea practicilor sanatoase si de
autoangrijire .

3. Rolul de facilitator
Facilitarea este un proces de ascultare, verificare si descriere a unei situatii ce are ca
rezultat implicarea pacientului sau grupului in procesul de luare a deciziilor .
Asistentul medical are rol in prevenirea imbolnavirilor si in mentinerea starii de sanatate. Sunt
patru niveluri de prevenire:
a) preventia primordiala
b) preventia primara
c) preventia secundara
d) preventia tertiara.

PREVENȚIA PRIMORDIALĂ
Scopul ei este de a impiedica aparitia si stabilirea unor metode sociale, economice si culturale
de viata care ar contribui la cresterea riscului de boala.
Preventia primordiala este de asemenea necesara in legatura cu efectele globale ale poluarii
atmosferice ( stratul de ozon, ploile acide ) si cu efectele pe care le are smog-ul urban asupra sanatatii
( boli cardiace, boli pulmonare ).

PREVENȚIA PRIMARĂ
Scopul ei este de a limita incidenta bolilor si de a controla cauzele si factorii de risc.
Interventiile asistentului constau in educatia pentru sanatate (regim de viata, regim alimentar,
metode contraceptive) , preventie specifica ( imunizari, vaccinari), elaborarea de programme educative,
protejarea populatiei sau protejarea mediului.

PREVENȚIA SECUNDARĂ
Preventia secundara are ca scop vindecarea pacientilor si reducerea consecintelor grave a unor
boli prin diagnostic si tratament precoce.
Preventia secundara include masuri care sunt disponibile pentru pacient si pentru populatie si
care permit o interventie rapida prompta si eficienta. Aceasta prevenire este aplicata intre perioada

2
dintre instalarea bolii si momentul normal al diagnosticului si are drept tinta reducerea prevalentei
bolii.
Preventia secundara se poate aplica doar cazurilor de boala a caror istoric include o perioada de
latenta care este usor de identificat si tratat, iar evolutia spre un stadiu grav al bolii sa poata fi oprita .
Asistentul trebuie sa descopere semnele de boala la timp, prin vizita la domiciliu, efectueaza
ancheta epidemiologica a evenimentului produs, raporteaza aparitia bolii si completeaza intr-un registru
de evidenta , urmareste evolutia bolii, administreaza tratamentul prescris de medic si semnaleaza
efectele tratamentului medicului.

PREVENȚIA TERȚIARĂ
Preventia tertiara are ca scop reducerea evolutiei si complicatiilor unei boli declarate.
Preventia tertiara consta in aplicarea de masuri care au scop de reducere a suferintei si
promovarea adaptarii pacientului la conditiile unei boli incurabile (ingrijiri de tip hospice, de ultim
nivel).
Ingrijirile de tip hospice constau in servicii paliative la nivel institutional sau la domiciliu si
sunt servicii specializate acordate de furnizorii de servicii de sanatate specializati , cu competenta sau
atestat in vederea alinarii suferintei fizice a pacientului , in acordarea suportului social, spiritual sau
emotional.

Bibliografie:
Liceul Teologic Penticostal BETEL - Program special de revalorizare asistent medical
generalist, Oradea, 2015
3