COMUNICAREA CU

BOLNAVUL
PSIHIC
Comunicarea imbratiseaza intreaga arie a interactiunilor si
comportamentelor umane.Comunicarea are multe
semnificatii.Cand comunicam nu putem sti daca mesajul
transmis are acelasi inteles pentru noi si pentru ceilalti daca s-a
receptat ceea ce am vrut sa spunem de fapt.
Comunicarea este un concept vast,care cuprinde toate
comportamentele umane.Fiecare persoana are o relatie unica
cu mediul,care se manifesta in comportamente,iar sistemul lor
de transmisie se numeste comunicare.Exista o serie de
transmisii ce au loc atunci cand individul interactioneaza cu
mediul.
Chiar daca individual,el nu poate niciodata sa nu
comunice,daca nu vorbeste,nu ne priveste si acest lucru ne
comunica ceva.
Scopul comunicarii este ca interactiunea cu ceilalti sa ne
dea un sens al identitatii.
Conceptul de sine si relatia cu un alt individ,cu un grup
sau cu lumea au loc datorita comunicarii.Tot astfel se stabileste
relatia terapeutica,atata timp cat exista un schimb de ganduri si
sentimente intre cel care sufera si persoana de ajutor.
In procesul comunicarii sunt folosite tehnici si sunt necesar
abilitati speciale pentru a ajuta pacientul sa-si rezolve
problemele.
Elemente de actiune: vorbirea si miscarile
corpului(miscarile automate,postura,expresia
faciala,gesturile,manierismele).

Comunicarea verbala si non-verbala

Comunicarea verbala:Limbajul este exprimarea idelilor in
acord cu regulile stabilite de societate si este specific
uman.Vorbirea este insasi un complex de activitati ce inculd
organe si sisteme.
Caracteristicile comunicarii verbale profesionale folosesc la
stabilirea unei relatii umane pozitive si la castigarea increderii
pacientului.Comunicarea terapeutica va respecta urmatoarele
reguli:
-mesajul transmis sa fie scurt si clar;
-vocabularul folosit sa fie scurt si clar ;
-debitul verbal sa fie potrivit ;
-tonul vocii sa fie adecvat in functie de starea pacientului ;
-informatia sa nu fie influentata de emotiile sau de oboseala
noastra;
-sa fie ales momentul potrivit;
-mimica si gesturile sa accentueze cuvintele;
-sa se manifeste atentie si grija fata de pacient;
-ascultatorul isi mobilizeaza intrega atentie pentru a intelege
mesajul transmis de pacient;
-sa manifeste toleranta fata de pacient;
-asistenta il va asculta fara sa-l intrerupa;
-asistenta va raspunde,cand este cazul,doar prin
mimica,aratand ca intelege necazul pacientului.

Comunicare non-verbala.
Se realizeaza printr-o serie de comportamente aparent disparate care
alcatuiesc impreuna o imagine de completare a mesajului transmis de
client,il inlocuiesc sau il contrazic.

Ele sunt urmatoarele:

*Elemente vocale: zgomote,sunete,tonul vocii,calitatea
vocii,taria sau intesitatea ei,ritmul vorbirii.Acestea sunt
elemente vitale pentru emotii si reprezinta puternice surse de
informatii pentru noi.
*Elemente de actiune:miscarile corpului.Expresia
faciala si postura sunt semnificative in interpretarea dispozitiei
vorbitorului.
*Obiecte folosite de vorbitor intentionat sau
neintentionat,imbracamintea,mobilierul,obiecte personale.Toate
acestea comunica ceva despre personalitatea vorbitorului.
*Spatiul,distanta dintre interlocutori.Spatiul personal este
folosit in relatii apropiate si reprezinta distanta de atingere.
*Atingerea este cel mai personal mesaj non-verbal,nu un
instrument puternic de comunicare si are mute intelesuri:poate
exprima incercarea de a cunoaste alta
persoana,grija,empatie.Este prim si cea mai fundamentala
intentie de comunicare.
*Tacerea este foarte semnificativa si constituie un mijloc
puternic de comunicare,un bun ascultator foloseste intelesul
tacerii.Este foarte important sa evite umplerea prin cuvinte a
golului creat de tacere.
Pacientul trebuie sa fie lasat singur pentru ca el nu
vorbeste.Tacerea fata de un pacient depresiv sau retras
exprima suport psihologic,intelegere si acceptare.Daca limbajul
non-verbal al asistentei comunica interes si implicare,pacientul
va raspunde pana la urma.
Comunicarea cu bolnavul trebuie sa fie in concordanta cu
starea lui actuala, cu posibilitatile lui de a intelege si sa fie
asociata cu elemente de sprijin pentru a influenta pozitiv
evolutia bolii sale.