EPIDEMIOLOGIA

Epidemiologia

 Epi = Deasupra, peste
 Demos = Popor, grup
 Logos = Stiinta
 Stiinta care studiaza procese la nivel de colectivitate,
populatie
   
 elaborarea si testarea ipotezelor 
 Instrument de actiune
  pentru promovarea si protejarea sanatatii
 Stiinta de baza a sanatatii publice -identificarea cauzei
unei boli
 cu scopul de a o preveni
 Epidemiologia - știința, ce studiază și investighează
cauzele și distribuția maladiilor Studiile
epidemiologice au ca scop identificarea și evaluarea
factorilor de risc pentru o anumită boală din partea
unor substanțe sau produse chimice.
   cooperări multidisciplinare
 identificarea factorilor de agresiune pentru
sănătate,
 stabilirea mijloacelor și metodelor de neutralizare a
acțiunii lor asupra grupurilor populaționale cu risc
crescut
 depistarea și lichidarea proceselor epidemiologice,
a stărilor de boală
 elaborarea programelor de protecție globală a
sănătății umane.
 epidemiologia - aplicarea corectă a profilaxiei
bolilor infecțioase
 constituind elementul fundamental pe care s-au
construit legile de prevenire a bolilor infecțioase.
 Epidemiologia studiază și repartiția bolilor pe zone
geografice, pe anotimpuri.
 Pentru producerea unor boli sunt necesari o serie
de factori epidemiologici pricipali
(microorganismul, macroorganismul, mediul
exterior) și de factori secundari (climatici, sociali).
 Epidemiologia a început în antichitate, odată cu
lucrarea lui Hippocrate, Despre aer, apă, și locuri.
 Obiectul preocupărilor epidemiologiei
 grupul populational - NU individul.
 Pot fi
 -populaţia țintă de referință(de exemplu cea care
locuiește intr-un anumit teritoriu!
 -grup particular de bolnavi (epidemiologia clinică
 Epidemiologia bolilor neinfecţioase
 Epidemiologia bolilor infecţioase
 Farmaco-epidemiologia
 Epidemiologia iatrogenităţii,etc
 Epidemiologia bolilor neinfecţioase
 Este depistarea timpurie, preclinică
 în faza biochimică a bolii
 soluţia constă în mobilizarea persoanelor cu risc de îmbolnăvire
pentru controale de specialitate de lungă durată
 bolile netransmisibile:
 boli cardiovasculare,
 cancerul,
 afecțiunile respiratorii cronice
 diabetul,
 reprezintă o cauză majoră în ceea ce privește invaliditatea,
starea de sănătate precară, pensionarea pe caz de boală și
moarte prematură, acest lucru având consecințe sociale și
economice considerabileModificările modelelor de mortalitate
şi morbiditate din România determină necesitatea elaborării
unei Strategii Naţionale de Sănătate Publică, în care prevenirea
şi combaterea bolilor netransmisibile să constituie un capitol
distinct.
 cauză majoră de –
 Invaliditate
 stare de sănătate precară
 pensionare de boală
 moarte prematură
 consecințe sociale și economice considerabile
 Modificările modelelor de mortalitate şi morbiditate
din România determină necesitatea elaborării unei
Strategii Naţionale de Sănătate Publică,
 prevenirea şi combaterea bolilor netransmisibile să
constituie un capitol distinct.
 Bolile infecțioase
 constituie o provocare pentru epidemiologi, prin
apariția/identificarea unor agenți infecțioși noi
 virusul Ebola
  virusul imunodeficienței umane (HIV) – 
 Legionella,
 Sindromul respirator sever acut sever (SARS),

  Mycobacterium tuberculosis
 multirezistent
  –gripa aviară – 
 ZIKA
 
 MERS-CoV
 Începând din anii 1990 și mai ales după

atacurile teroriste din 11 septembrie 2001,

epidemiologii au trebuit sa ia în considerare
 nu numai transmiterea naturală a
microorganismelor, dar și
 Răspândirea deliberată prin arme biologice și
 bioterorism
 Bolile infecţioase cu impact în sănătatea publică
 fac obiectul unor programe de supraveghere

naţionale, regionale și internaţionale

 Bolile Infecțioase sunt urgențe medicale datorită:
 -riscului epidemiologic
 -contagiozității
 -evoluției cu potențial sever
 -riscului de deces
 -riscului de sechele
 Bolile Infecțioase -în mare parte și contagioase
 de cele mai multe ori și urgențe epidemiologice
 nu se opresc la granițele unei țări, determinând
pandemii -un număr mai crescut de decese decât în
războaiele mondiale
 problemă de sănătate publică în lume
 categoria bolilor importante care pot afecta în
cursul vieții, indiferent de vârstă
 se transmit cu ușurință la mari distanțe
 Transmisibilitatea sau contagiozitatea unor boli infecţioase
reprezintă uşurinţa cu care acestea sunt transmise de loa o sursă de
infecţie, la persoanele sănătoase – receptive – prin intermediul unor
căi de transmitere.
 Sursa infecţiilor: → pacientul
 → însoţitorii/vizitatorii
 → personalul de îngrijire.
 Sursa: → persoană bolnavă
 → purtător sănătos.
 Forme de manifestare a procesului infecţios
 În urma contactului cu un agent patogen, organismul uman se poate
găsi într-una din următoarele situaţii:
 1. starea de imunitate – în care germenul nu reuşeşte să producă
îmbolnăvirea organismului.
 2, starea de purtător – în care agentul patogen este prezent în
organism dar nu produce un răspuns imunologic din partea acestuia.
 3. starea de boală – care la rândul ei poate fi inaparentă sau clinic
manifestă. Această stare face obiectul de studiu al disciplinei de
boli infecţioase.
 Epidemia
 extinderea unei infectocontagioase într-un timp scurt,
prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-
o localitate, regiune
 Pandemia
 când o epidemie se extinde pe un teritoriu foarte
mare, cuprinzând într-un timp relativ scurt toată
populația dintr-o țară, din mai multe țări sau chiar din
continente întregi,
 Endemia
 ameninţare permanentă
 boală care îşi face periodic apariţia în anumite regiuni
= boală endemică
 În cazul unei endemii numărul îmbolnăvirilor rămâne
relativ constant de-a lungul timpului
 Obiectivele epidemiologiei bolilor
infecţioase:
a)Punerea în evidenţă a unui
proces epidemiologic de la
apariţie - până la stingere
b)Luarea măsurilor de profilaxie şi
combatere
c)Încurajarea unei practici clinice
de bună calitate, prin
introducerea şi aplicarea
conceptelor de epidemiologie
clinică.
 ANCHETA EPIDEMIOLOGICĂ
 Totalitatea investigațiilor efectuate în diverse
grupuri de persoane pentru depistarea cauzelor
apariției și evoluției unei boli transmisibile sau
netransmisibile
 Scop- elaborarea măsurilor de profilaxie și
combatere specifice
 Obiective
 1.Rezolvarea urgențelor epidemiologice
 2.Cunoașterea factorilor de risc
 3.Evitarea transmiterii unor boli contagioase
 4.Evaluarea măsurilor de prevenire și combatere
 PROCESUL INFECȚIOS
 complexitatea de reacţii biologice şi modificări
histopatologice locale sau generale care apar ca
urmare a interacţiunii dintre microorganism
(agentul patogen) şi macroorganism, în condiţiile
date de mediu.
 Determinat de modificarea echilibrului dintre

MICROORGANISM
MACROORGANISM
MEDIU
 FOCARUL EPIDEMIOLOGIC

 Include procesul infecţios precum şi

totalitatea legăturilor cu procesele
infecţioase anterioare şi ulterioare;
 Poate fi constituit dintr-un singur
caz de boală nou apărut într-o
colectivitate sau din mai multe
cazuri, la care sau între care, se pot
stabili legături de filiaţie.
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
 totalitatea proceselor şi
mecanismelor fiziopatologice precum
şi a perturbărilor economico-sociale
ce apar într-o populaţie care a fost
agresionată de un agent patogen, pe
toată întinderea îmbolnăvirii
respectivei populaţii
 succesiune de focare epidemiologice
care au legătură între ele iar unitatea
concretă a procesului epidemiologic
este focarul epidemiologic.
 Nu orice boală infecţioasă este şi contagioasă,
deşi marea majoritate se transmit în grade diferite.
 Trăsătura esenţială a unei boli infecţioase -
posibilitatea de transmitere, indiferent de gradul
de transmisibilitate.
 Există boli infecţioase cu contagiozitate mare, -
având un grad înalt de transmisibilitate (varicela,
rujeola, gripa - 95-100%).
 Bolile cu minimă contagiozitate, sau foarte
scăzută, -cu transmisibilitate medie, cum ar fi
mononucleoza infecţioasă care necesită un contact
prelungit între sursă şi receptor.
 Unele boli infecţioase nu sunt şi contagioase,
deci, nu se transmit la persoane sănătoase:
tetanosul, trichinoza, septicemia.
 Mari epidemii în istorie
 Variola
 secolul al XV-lea epidemiile -până la 5-10 milioane
decese primul loc în topul mortalităţii
 vaccin în 1796
 1967, virusul variolei a ucis 2 milioane de oameni,
 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a depus eforturi
mari pentru a eradica virusul prin vaccinarea în
masă.
 1977 s-a înregistrat ultimul caz de variolă
contractată în mediul natural.
 Gripa din 1918
 gripa spaniolă - la finele primului război mondial -
20 de milioane de victime în doar câteva luni
 a dispărut după un an- în total a luat 50 -100 de
milioane de vieţi
 probabil cea mai gravă pandemie din istoria
umanităţii
 Ciuma
 Puţine boli îngrozesc atât de tare prin imaginile
morţii oferite de tragedia în care a pierit jumătate
din populaţia Europei în 1348
 precum şi multe alte grupuri umane din China şi
India.
 Malaria
 continuă să reprezinte o problemă majoră în Africa
Subsahariană, unde anual se înregistrează - 350 de
milioane de cazuri, dintre care un milion fatale
Holera, Tuberculoza, Tifosul,
Poliomielita
 SIDA
 De la apariţia sa în anii ’80, a omorât 25 de
milioane de oameni, iar în prezent se estimează că
33 de milioane sunt seropozitivi.
 INFECȚIILE CU CORONAVIRUSURI ???
 Coronavirusurile sau coronavirinele
(Coronavirinae, numite și Orthocoronavirinae),
abreviat CoV, virus cu ARN
 al doilea grup viral, după rinovirusuri, responsabil
de inducerea rinofaringitelor, răcelii comune la om
 Coronavirusurile se transmit direct pe cale
respiratorie sau fecal/oral.
 Nu există un tratament antiviral specific sau
preventiv (vaccin) în infecțiile umane cu
coronavirus, tratamentul fiind numai simptomatic
 Coronaviroze umane
 Coronavirusul uman 229E,
 Coronavirusul uman NL63,
 Coronavirusul uman OC43,
 Coronavirusul uman HKU1
 Coronavirusul sindromului respirator acut sever
(SARS-CoV)
 Coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mi
jlociu
(MERS-CoV
 Coronavirusul 2019-nCoV Corona, Virus Disease
 Simptome:
 Febră (minimum 38 grade Celsius)
 Tuse
 Dificultate la respirație