Sunteți pe pagina 1din 38

Cursul nr.

Noţiuni introductive
de Epidemiologie

Asist. Univ. Drd. Timis (Varvari) Lenuta


Epidemiologia

este ştiinţa medicală care se ocupă cu studiul distribuţiei


bolilor în masa populaţională, cu decesele, infirmităţile
precum şi cu factorii determinanţi şi favorizanţi care stau la
baza apariţiei îmbolnăvirilor;

Unitatea de studiu – este populaţia;

Populaţia – masa receptivă de persoane care prezintă


susceptibilitatea de a se îmbolnăvi (în special în epidemiologia
bolilor infecţioase);
Epidemiologia

Ca ştiinţă, privită unitar, cuprinde:

Epidemiologia bolilor neinfecţioase

Epidemiologia bolilor infecţioase

Farmaco-epidemiologia

Epidemiologia iatrogenităţii,etc.
Epidemiologia bolilor neinfecţioase

Este reprezentată de depistarea timpurie, preclinică şi în faza


biochimică a bolii respective iar soluţia constă în mobilizarea
persoanelor cu risc de îmbolnăvire pentru controale de
specialitate de lungă durată;

Prea des însă, oamenii preferă “spectacolul”, adesea miraj al


medicinei curative în faţa medicinei preventive care este mai
puţin costisitoare, mai eficientă şi mai benefică sub toate
aspectele pentru sănătatea publică!
Epidemiologia bolilor infecţioase
Obiectivele epidemiologiei bolilor infecţioase sunt, în
principal, reprezentate de:
1. Punerea în evidenţă a unui proces epidemiologic de la
apariţie şi până la stingere;
2. Luarea măsurilor de profilaxie şi combatere şi
3. Încurajarea unei practici clinice de bună calitate, prin
introducerea şi aplicarea conceptelor de epidemiologie
clinică.
Epidemiologia

EPIDEMIOLOGIA
GENERALĂ

EPIDEMIOLOGIA
SPECIALĂ
Epidemiologia
Ştiinţele de colaborare ale Epidemiologiei sunt diverse:

De la aproape toate disciplinele Medicinei şi până la


Zoologie (izvorul de infecţie animal), ecologie,
biostatistică şi Informatică medicală,
Cu menţiunea că în cercetările epidemiologice moderne se
utilizează şi modele matematice.
Istoricul Epidemiologiei

Renaştere

Antichitate Ev mediu Etapa Pasteuriană Etapa Modernă


Antichitatea
Ptah Hippocrate

•Înfăţişărea lui sugerează legătura •A observat legătura dintre boală


dintre moarte şi şobolan (ciumă!) şi condiţiile de mediu
Evul mediu/Renaşterea

Paracelsus

“Marea ciumă din Florenţa descrisă •Stabileşte că bolile sunt


de Boccaccio” cauzate de agenţi externi
Sabatelli
Etapa antepasteuriană
Ambroise Pare Ignaz Semmelweis

•atestă transmiterea „infecţiei •transmiterea febrei puerperale prin


putrede de spital” prin intermediul „materialului cadaveric”:
contactul dintre bolnav şi -izolarea cazurilor de infecţie puerperală,
personalul de îngrijire. -protocol strict de spălare a mâinilor, cu apă
clorinată de var înaintea intrării în sala de
expulzie,
-fierberea tuturor instrumentelor
Etapa pasteuriană
Louis
Robert Koch
Pasteur

•Demonstrează etiologia infecţioasă


•Creatorul bacteriologiei moderne,
a bolilor nosocomiale,
• evidenţiază microorganismele
•Pune bazele medicinei aseptice
Etapa pasteuriană
Joseph
Lister

•Introduce noţiunea de antisepsie

•Începutul secolului XX - generalizarea conduitei preventive şi


de control în domeniul infecţiilor intraspitaliceşti prin:
-igienizarea curentă,
-introducerea sterilizării prin metode fizice,
-aplicarea asepsiei/antisepsiei şi dezinfecţiei.
Etapa modernă
Alexander Fleming

•Descoperă penicilina
•Deschide etapa tratamentelor antibacteriene

•Generalizarea conceptelor epidemiologice


•Implementarea metodelor de studiu în
Epidemiologie
Trăsături contemporane ale proceselor
epidemiologice
Se remarcă:
Scăderea morbidităţii în unele boli infecţioase prin:
Imunoprofilaxie,
Antibioprofilaxie,
Creşterea nivelului de trai,
Scăderea mortalităţii în unele boli infecţioase, în special
prin modernizarea metodelor şi mijloacelor terapeutice,
Trăsături contemporane ale proceselor
epidemiologice
Dar şi aspecte noi:
Creşterea numărului formelor atipice de boală (cu
implicaţii clinice şi epidemiologice),
Creşterea numărului de purtători de germeni
rezistenţi (TBC),
Diversificarea factorilor procesului epidemiologic.
Trăsături contemporane ale proceselor
epidemiologice
Existenţa unor boli ce s-au benignizat – scarlatina, prin
progresele terapeutice,

Dar şi existenţa unor boli ce continuă cu o morbiditate


deosebit de mare :
virozele respiratorii/gripa (variabilitate antigenică mare),
Hepatitele virale (număr mare de surse de infecţie
nedepistate),
Tuberculoza pulmonară,
HIV/SIDA, etc.
Trăsături contemporane ale proceselor
epidemiologice

Existenţa bolilor de import – afecţiuni infecţioase sau


parazitare aduse dintr-un teritoriu afectat în unul fără
îmbolnăviri sau cu îmbolnăviri rare;
Apariţia bolilor de import se datorează în principal traficului
generalizat de persoane şi mărfuri.
Trăsături contemporane ale proceselor
epidemiologice
Existenţa bolilor emergente – entităţi clinice nou apărute (în
general sau într-un anumit teritoriu) – Legioneloza,
HIV/SIDA, SARS, Sindromul de oboseală cronică, Boala
Lyme, febre hemoragice virale;
Existenţa bolilor reemergente – afecţiuni controlate la un
moment dat dar care în prezent cunosc o nouă recrudescenţă –
difteria/tusea convulsivă, TBC.
Eradicarea

Are 3 faze:
Reducerea – scăderea morbidităţii la un prag minim,

Lichidarea nosologică sau eliminarea – dispariţia bolii


din unele teritorii dar cu agentul patogen prezent - la
început cu caractere de virulenţă şi patogenitate
nemodificate dar apoi cu caractere modificate,

Eradicarea propriu-zisă – dispariţia bolii şi a germenului


pe plan mondial.
Eradicarea

Pe plan mondial singura boală eradicată este:

VARIOLA

În curs de eradicare:

POLIOMIELITA
Noţiuni epidemiologice

În Epidemiologia bolilor infecţioase se folosesc 3 noţiuni


fundamentale, care se deosebesc după gradul de complexitate
al formelor studiate:

A .PROCES INFECŢIOS

B. FOCAR EPIDEMIOLOGIC

C. PROCES EPIDEMIOLOGIC
A. Pocesul infecţios

Este reprezentat de complexitatea de reacţii biologice şi


modificări histopatologice locale sau generale care apar ca
urmare a interacţiunii dintre microorganism (agentul patogen)
şi macroorganism, în condiţiile date de mediu.
B. Focarul epidemiologic

Include procesul infecţios precum şi totalitatea legăturilor


cu procesele infecţioase anterioare şi ulterioare;
Poate fi constituit dintr-un singur caz de boală nou apărut
într-o colectivitate sau din mai multe cazuri, la care sau între
care, se pot stabili legături de filiaţie.
Filiaţia cazurilor

Este legătura care se poate stabilii între îmbolnăviri, în


limitele perioadei de incubaţie maximă a bolii;
Se urmăreşte relaţia de transmitere a bolii de la un caz primar
la 2 sau mai multe cazuri secundare,
În situaţia în care un caz secundar transmite boala mai departe,
el devine, pentru acestea din urmă, caz primar.

Caz 1

Caz 2 Caz 3

Caz 4
Caz 5
Factorii focarului epidemiologic

Pentru apariţia oricărui focar epidemiologic este obligatorie


existenţa a 2 categorii de factori:

FACTORI DETERMINANŢI

FACTORI FAVORIZANŢI
Factorii determinaţi
1. IZVORUL DE INFECŢIE – organismul sau mediul care
adăposteşte agentul patogen, în care acesta se multiplică şi
de la nivelul căruia se elimină în mediul extern

2.CALEA DE TRANSMITERE – drumul parcurs de agentul


patogen, de la izvorul de infecţie şi până la organismul receptiv
precum şi modul în care este parcurs acest drum, care este
influenţat de factorii de mediu fizic extern

3. POPULAŢIA RECEPTIVĂ – respectiv masa de persoane


care prezintă susceptibilitatea de a se îmbolnăvi
Factorii favorizanţi

A doua categorie de factori sunt reprezentaţi de :


1. FACTORII NATURALI DE MEDIU – meteo-climatici,
geografici, cosmici, telurici

2. FACTORII ECONOMICO-SOCIALI – standardul


economic,cultural şi educaţional, factori ocupaţionali,
aglomeraţia,perturbări economico-sociale

3. FACTORII BIOLOGICI – invazii de vectori – rozătoare,


alte animale/păsări, arme biologice, etc.
Factorii favorizanţi

Nu au în totdeauna o acţiune decisivă asupra constituirii


focarului epidemiologic dar pot avea o acţiune importantă
asupra formei de manifestare a procesului epidemiologic.
C. Procesul epidemiologic

Este reprezentat de totalitatea proceselor şi mecanismelor


fiziopatologice precum şi a perturbărilor economico-sociale
ce apar într-o populaţie care a fost agresionată de un agent
patogen, pe toată întinderea îmbolnăvirii respectivei populaţii.
C. Procesul epidemiologic

Este constituit dintr-o succesiune de focare epidemiologice


care au legătură între ele iar unitatea concretă a procesului
epidemiologic este focarul epidemiologic.
Medic infecţionist versus epidemiolog
Rezistenţa antiinfecţioasă

Agentul patogen, în tentativa de pătrundere în organism, este


întâmpinat de rezistenţa antiinfecţioasă care poate fi:

1. REZISTENŢĂ NESPECIFICĂ – la constituirea ei, iau parte


3 categorii de factori:
• Bariera cutaneo-mucoasă (protecţie mecanică şi biologică)
• Bariera cito-tisulară (reacţia inflamatorie, febra, fagocitoza,
producţia de interferon)
• Bariera umorală sangvină (producţia de complement,
properdină, opsonine naturale, lizine, etc.)
Rezistenţa antiinfecţioasă
2. REZISTENŢĂ SPECIFICĂ ANTIINFECŢIOASĂ – cu:

• rezistenţă antiinfecţioasă specifică moştenită – ce include:


• Rezistenţa naturală specifică (de specie)
• Rezistenţa relativă (datorată unor caracteristici ereditare)
• Rezistenţa transplacentară transmisă pasiv de la mamă
la copil

• Rezistenţă specifică dobândită sau câştigată - se poate constitui:


• Natural – după trecerea prin infecţie, sau
• Artificial – prin imunizare activă şi/sau pasivă.
Contaminare versus infecţie
Dacă agentul patogen depăşeşte toate aceste obstacole, atunci
el începe să se multiplice iar organismul răspunde la
multiplicare sau la produşii de metabolism ai agentului
patogen, printr-un şir de reacţii biologice;

Perioada de timp în care agentul patogen a intrat în


organism dar nu s-a multiplicat se numeşte
CONTAMINARE.
Contaminare versus infecţie

Locul din organism în care agentul patogen produce


manifestări morbide poartă numele de FOCAR DE
INFECŢIE, de la nivelul căruia agentul patogen difuzează în
organism pe diferite căi.
Contaminare versus infecţie

În momentul în care, în organism apar reacţiile biologice,


înseamnă că s-a constituit INFECŢIA.

•Atâta timp cât există doar modificări biologice şi


histopatologice caracteristice bolii respective
INFECŢIE LATENTĂ

•O dată cu apariţia semnelor clinice se constituie


INFECŢIE BOALĂ
Manifestată:
•tipic: cu toate semnele de boală;
•Atipic: doar unele semne de boală (HV)
Imagini – surse
Internet