Elev:

Hazarduri naturale Creangă Laura

EPIDEMIILE
Clasa: a XI-a E
 • Epidemia este extinderea unei boli contagioase într-un timp
scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane
dintr-o localitate sau regiune.
• Atunci când o epidemie se extinde pe un teritoriu foarte
mare, cuprinzând într-un timp relativ scurt toată populația
dintr-o țară, din mai multe țări sau chiar din continente

Ce sunt
întregi, aceasta poartă denumirea de pandemie.
• Epidemiile se manifestă prin îmbolnăviri în masă ale

epidemiile? Unde populației datorită unor agenții infecțioși (virușii, rickettsiile,

bacteriile, fungii patogeni, protozoarele și metazoarele),
agenți vectori (artropodele și mamiferele) și agenți toxici
se localizează •
(celenteratele, peștii, șerpele).
Epidemiile pot apărea oriunde in lume, cum ar fi în prezent
acestea? pandemia de covid 19, care a izbucnit din China, dar ulterior
s-a răspândit repede în toată lumea. Dar, în general,
epidemiile apar acolo unde sunt popoarele mai sărace și
unde mediul social este mai defavorizat. De exemplu, multe
state din Africa sunt afectate de epidemii.
 • Declanșarea unei epidemii este datorată introducerii
unui agent patogen într-o comunitate umană. Înainte
de declanșarea epidemiei este nevoie de o perioadă
de incubație care diferă de la o boală la alta.
Declanșarea bolilor este favorizată de o combinație de
situații și cauze care se întâlnesc mai frecvent în țările
sărace datorită alimentației necorespunzătoare, lipsei

Modul de de igienă și lipsei unor surse adecvate de apă

potabilă. Epidemiile sunt favorizate de producție
unor dezastre naturale cum sunt inundații și
manifestare al cutremurele care determină deplasări ale populației
și concentrare în tabere de refugiați. Conflictele

epidemiilor. militare, cele etnice și tribale, urmează de deplasări

ale unor grupuri mari de oameni și de concentrare lor
în tabere fără asistență medicală corespunzătoare
favorizează, de asemenea, în numărase locuri pe glob
răspândirea unor boli. Adescori lipsa de igienă din
marile centre urbane, însoțită de aglomerarea
gunoaielor menajere și de înmulțarea șobolanilor și a
câinilor vagabonzi, favorizează declanșarea
epidemiilor.
 Efectele producerii epidemiilor.
• Epidemiile de mari proporții, numite pandemii sunt cunoscute
în istorie ca fiind printre cele mai importante hazarde care au
generat milioane de victime. Astfel în secolul al XIV-lea (1348-
1354) ciuma bubonică a produs în Europa peste 20 milioane de
victime distrugând 1/4 din populația continentului. Holera a
cunoscut mai multe perioade de expansiune: 1816-1826, 1829-
1851, 1852-1860 (in Rusia a provocat 1 milion de morți). 1863-
1875, 1899-1923, 1961-1966. Recent, virusul coronarian SARS,
în anul 2003, s-a extins din China, spre Hong Kong și apoi
Taipei, Singapore și Toronto.
 Tipuri de epidemii:

• Malaria
• Malaria deține primul loc pe glob în categoria bolilor endemice tropicale, atât din punct de
vedere până la extinderea sale, cât și din punct de vedere la nivel înalt rate de mortalitate
pe care le întrețin, precum și al profundelor consacrări socio-economice. În prezent, se
estimează că peste 2,3 miliarde de oameni trăiesc în zona afectată de malarie, 300-500
milioane dintre aceștia fiind deja infectați, iar în cele peste 100 de țări afectate mor anual
mai mult de 1,5-2,7 milioane persoane .
 Gripa

• Gripa este o boală infecțioasă acută, determinată de virusul gripal, ce se caracterizează prin manifestări
clinice respiratorii și generale severe, adesea letală și printr-o mare contagiozitate, epidemiile succedându-
se la interval de 3-5 ani, cu pandemii la 10-40 ani. Din secolul al XIV-lea, când s-au descris primele
epidemii și până în prezent, se apreciază că populația globului a fost afectată de cel puțin 31 de pandemii,
cu diferite rate de mortalitate (de exemplu, în pandemia din 1918-1919 au murit 25 milioane de oameni in
6 luni). Din acest motiv gripa rămâne una din cele mai severe forme de viroze respiratorii, nu numai prin
apreciabilele pagube economice pe care le produce (in SUA, epidemia din 1968 a costat 3,6 miliarde
dolari), ci și prin însemnatele pierderi de vieți omenești ( numai în SUA, în timpul epidemiei din 1968, sa
înregistrat un excedent de 27.900 de morți, față de cauză obișnuite ale deceselor generale).
 Sida

• SIDA (Sindromul imunodeficienței dobândite) - cea mai recentă pandemie produsă de virus HIV, cu transmitere
sexuală, prin transfuzii de sânge sau de la mamă la copil. Pe glob se înregistrează, în medie, 6 îmbolnăviri noi pe
minut, cea mai gravă situație fiind în Africa, unde se estimează că o treime din populație care are în prezent 15 ani
va muri din cauza maladiei SIDA. În anul 2006 au fost înregistrate 2,9 milioane cazuri de decese, peste 95% dintre
acestea fiind în țări în curs de dezvoltare. In România sunt semnalate în prezent 6600 de cazuri de infectare cu
HIV, din care 4700 la copii. În perioada 1985-2006, cca. 10200 de persoane au dezvoltat maladia SIDA (72% copii),
cel mai mare număr de cazuri înregistrate în capitală, precum și în județele Constanța și Giurgiu . În prezent,
conform statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, pe glob se înregistrează epidemii de malarie (cca. 300 de
mil. Persoane sunt afectate anual, 1-3 mil. De cauză fiind mortale), holeră (peste 100.000 de îmbolnăviri
anual), bilharzioză (cca. 1,7 mil. de persoane afectate sever), poliomelită , meningită și febră galbenă. Acestea
sunt răspândite mai ales în țări sărace unde măsurile de prevenire și de combatere sunt deficitare.
 Coronavirus

•
Coronavirusul a fost identificat în Wuhan, provincia Hubei, China, după ce oamenii au dezvoltat pneumonie fără să aibă o cauză clară și pentru care vaccinurile sau tratamentele
existente nu au fost eficiente. Virusul prezintă dovezi de transmitere de la persoană la persoană, iar rata de transmitere (rata infecției) pare să fi escaladat la jumătatea lunii
ianuarie, aceasta reieșind și din alte cazuri decât cele pe care China le-a raportat până acum. Primele cazuri de coronavirus din România și Republica Moldova au fost
confirmate pe 26 februarie și 7 martie 2020 respectiv. Pe 11 martie 2020 Organizația Mondială a Sănătății a declarat că focarul de coronavirus a devenit o pandemie.
• Perioada de incubație (perioada de la expunere până la apariția simptomelor) este de aproximativ două săptămâni, simptomele includ febră, tuse și dificultăți de respirație.
• Pe 20 ianuarie 2020, premierul chinez Li Keqiang a cerut eforturi decisive și eficiente pentru prevenirea și controlul epidemiei de pneumonie cauzată de un nou
coronavirus. Începând cu 24 ianuarie 2020, au avut loc 26 decese, toate în China și există dovezi că se transmite de la om la om. Testele ample au evidențiat peste 2120 de
cazuri confirmate, dintre care unii sunt angajați în asistență medicală.] De asemenea, au fost semnalate cazuri confirmate în Thailanda, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, Macau,
Hong Kong și Statele Unite.
• La 23 ianuarie 2020, OMS a decis să nu declare o urgență internațională pentru sănătate. OMS avertizase anterior că este posibil un focar mai larg,] există temeri de transmitere
ulterioară în timpul sezonului maxim al Anului Nou Chinezesc. Creșterea bruscă a focarelor de boală a ridicat întrebări cu privire la traficul de animale sălbatice, răspândirea
virusului și incertitudinile legate de virus, indiferent dacă virusul a circulat mai devreme decât se credea anterior, originea și probabilitatea de a fi super-virale, adică un
eveniment de răspândire majoră.
• Primele cazuri suspectate au fost raportate la 31 decembrie 2019, primele cazuri de boală simptomatică apărând cu puțin peste trei săptămâni mai devreme la 8 decembrie
2019. Piața a fost închisă la 1 ianuarie 2020 și persoanele care au prezentat semne și simptome ale infecției cu coronavirus erau izolate. Peste 9930 de persoane, care au intrat
în contact strâns cu persoane posibil infectate, au fost inițial monitorizate. După dezvoltarea unui test de reacție de polimerizare în lanț de diagnostic specific pentru detectarea
infecției, prezența 2019-nCoV a fost confirmată ulterior la 41 de persoane în clusterul din Wuhan, dintre care două au fost ulterior raportate ca fiind un cuplu căsătorit, dintre
care unul nu fusese prezenți pe piață și alți trei membri ai aceleiași familii care lucrau la standurile de fructe de mare ale pieței. Prima moarte confirmată din cauza infecției cu
coronavirus a avut loc la 9 ianuarie 2020.
• La 23 ianuarie 2020, centrul Wuhan a fost plasat în carantină, în care au fost suspendate toate mijloacele de transport în comun și din Wuhan. Orașele din apropiere
Huanggang, Ezhou, Chibi, Jingzhou și Zhejiang au fost de asemenea plasate în carantină începând cu 24 ianuarie 2020.
• Efectele la nivel mondial ale acestei pandemii includ instabilitatea socială și economică în mai multe părți ale lumii, xenofobia și rasismul împotriva oamenilor de origine chineză
sau mai în general asiatică, și răspândirea pe mediul online a dezinformării și ale unor teorii de conspirație
• Semne și simptome: Simptomele raportate au inclus febra în 90% din cazuri, oboseală și o tuse uscată în 80%, iar respirația în 20%, cu tulburări respiratorii în 15%. Radiografiile
toracice au evidențiat semne în ambii plămâni. Semnele vitale erau, în general, stabile în momentul internării celor infestați. Testele de sânge au arătat în mod obișnuit un număr
scăzut de leucocite (leucopenie și limfopenie).
• Protocol de testare: La 15 ianuarie 2020, OMS a publicat un protocol privind testarea diagnosticului pentru 2019-nCoV, elaborat de o echipă de virologie de la Spitalul Charité
din Germania.
• Nelămuriri: Există îngrijorări cu privire la disponibilitatea personalului și a echipamentelor medicale adecvate în regiunile afectate de focar pentru spitale pentru identificarea corectă a
cazurilor de coronavirus în loc de diagnosticarea greșită a cazurilor suspectate drept „pneumonie severă”. Mulți dintre cei care prezintă simptome pot decide să se auto-carantineze
acasă, în loc să meargă la un spital din cauza timpilor de așteptare îndelungate și a condițiilor înghesuite.
• Estimări: Pe baza cazurilor raportate și presupunând o întârziere de 10 zile între infecție și detectare, cercetătorii de la Universitatea Northeastern și Imperial College London au
estimat că numărul infecțiilor reale poate fi de 10 ori mai mare decât cele confirmate la momentul raportării. Imperial College a estimat 4.000 de cazuri, cu 440 confirmate până la 21
ianuarie 2020, Northeastern University a estimat 21.300 de infecții până la 26 ianuarie.

• Cauze: Coronavirusurile sunt răspândite prin picături de aerosoli expulzate atunci de un individ infectat ce tușește sau strănută într-o zonă de aproximativ 1,83 m, care poate contamina
suprafețe precum mânerele ușilor sau balustradele. Picăturile de coronavirus rămân suspendate în aer doar pentru o perioadă scurtă de timp, dar pot rămâne viabile și contagioase pe
o suprafață metalică, de sticlă sau de plastic, până la nouă zile. Dezinfectarea suprafețelor este posibilă cu substanțe ieftine, cum ar fi etanolul 62-71% aplicat pe un timp de un
minut. Oficialii chinezi de sănătate publică sugerează o precauție suplimentară pentru transmiterea aerosolului în camerele închise și recomandă schimbul de aer în mod regulat.
• La 13 februarie 2020, directorul centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor din Statele Unite a confirmat transmiterea asimptomatică. ARN-ul viral a fost detectat în epruvetele
colectate din primul caz confirmat în Statele Unite, deși nu era clar dacă a fost prezent suficient virus pentru a sugera transmiterea fecal-orală.
• Dintre cele 41 de cazuri inițiale, două treimi aveau un istoric de expunere la Piața de Comerț a Fructelor de Mare din Huanan.
• Au existat estimări pentru numărul de reproducere de bază (numărul mediu de persoane infectabile de o persoană infectată), variind de la 2,13 la 3,11. Până acum se pare că virusul se
poate transmite cu un lanț de până la patru persoane. Acest lucru este similar cu coronavirusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV). Există rapoarte contestate conform cărora
unii dintre cei infectați pot fi super-răspânditori.
 Măsuri prin care putem reduce efectele
epidemiilor

• Programele de vaccinare (in special a copiilor), alături de educația populației pentru

respectarea măsurilor elementare de igienă sunt esențiale pentru prevenirea epidemiilor,
pentru reducerea impactului lor socio-conomic și clar pentru eradicarea unor maladii.
Măsurile simple, precum combaterea vectorilor care răspundesc boli și-au dovedit de
asemenea eficiența (ex .: folosind pesticidelor sau a plaselor de protecție împotriva
țânțarilor, pentru preîntampinarea malaricilor). În cazul declanșării epidemiilor, se
impune solicitarea asistenței medicale încă de la primele simptome ale bolilor și
respectarea riguroasă a recomandărilor personale medicale.
 • Epidemia de Coronavirus
Hazarduri • Seisme
care pot afecta • Secete
orașul Găești • Inundații
• Incendii naturale
Vă mulțumesc!