Epidemia este extinderea unei boli contagioase într-un
timp scurt, prin contaminare, la un număr mare de persoane dintr-o localitate, regiune etc. Atunci când o epidemie se extinde pe un teritoriu foarte mare, cuprinzând într-un timp relativ scurt toată populația dintr-o țară, din mai multe țări sau chiar din continente întregi, aceasta poartă denumirea de pandemie. Câțiva dintre factorii determinanți sunt agenții patogeni (virușii, bacteriile, fungii) sau agenții purtători (țânțarul, puricii/păduchii). Câteva cauze care pot aduce boli contagioase sunt: 1. Lipsa de igienă 2. Infestarea apei 3. Inundații 4. Sărăcia 5. Aglomerarea gunoaielor menajere Epidemiile din România
Din secolul al XIX lea şi până dincolo de jumătatea celui de-al
XX lea, țara a fost bântuită de epidemii. Sute de mii de oameni au murit din cauza lipsei igienei și a măsurilor ineficiente ale autorităților. 1) Ciuma La 2 zile de la înscăunarea lui Ioan Vodă Caragea pe tronul Țării Românești, la București, în decembrie 1812, epidemia de ciumă a izbucnit. A rămas cunoscută în istoria țării noastre și ca ”Ciumea lui Caragea”. Epidemia aceasta bubonică a fost adusă din zona otomană de câțiva însoțitori ai voievodului. Boala a fost extrem de violentă și a făcut ravagii în București. 300 de oameni mureau în fiecare zi din cauza contagiozității ciumei. 2) Tifos Epidemia de tifos exantematic a apărut în timpul Primului Război Mondial. Cauzele au fost malnutriția oamenilor și mizeria, iar boala era purtată de păduchele de corp. Printre simptome se numără febră extrem de mare, delir, erupții cutanate, tulburări nervoase și circulatorii.
Tifosul a făcut ravagii, în mare parte, în rândul armatei
române, apoi în rândul civililor. Oamenii nu mai aveau mâncare, medicamente, apă potabilă sau locuințe. Peste 350.000 de soldați care luptau în război au murit, precum și 450.000 de civili, printre care s-au numărat 250 de medici care tratau pacienții. 3) Holera Holera, o boală infecțioasă mortală, a lovit țara la începutul anilor ‘90, în câteva valuri majore. Mizeria din sate și mahalale ar fi fost cauza principală a acesteia, locuri unde normele elementare de igienă nu se respectau la vremea respectivă. Cel mai afectat oraș a fost Iașiul, cu peste 5.000 de oameni morți, apoi a ajuns în Țara Românească unde au murit 7.000 de oameni. Peste 30.000 de oameni din cele două principate au murit la vremea respectivă.