Hazarduri

Biologice
ȚARĂ HORIA ANDREI
VOCHIN DIANA
CLASA A XI-A I
 CE SUNT
HAZARDURILE?
Hazardurile sunt manifestãri extreme
ale unor fenomene naturale și antropice
care produc pierderi de vieți omenești
și de bunuri materiale.
CE ESTE HAZARDUL
BIOLOGIC?
Hazardul biologic face parte din grupa
hazardurilor naturale și este reprezentat
de epidemii, invazii de insecte. Ele
produc diferite boli, îmbolnăviri
mortale, distrugerea culturilor sau
moartea în masã a oamenilor și
animalelor.
 EPIDEMIILE/PANDEMIILE
Epidemia reprezintă extinderea unei boli
contagioase într-un timp scurt, prin
contaminare, la un număr mare de persoane
dintr-o localitate sau regiune. Dacă
epidemiile capătă răspândire mare, chiar
globală, și cuprind toată populația ele se
transformă în pandemii. Epidemiile și pandemiile sunt provocate de
organisme de tipul virusurilor, bacteriilor,
fungilor și paraziților care se pot transmite
direct sau prin intermediul agenților purtători
(gazde intermediare) de tipul: țânțarului
(malarie, febră galbenă), musca tze tze
(boala somnului), puricii/păduchii (tifos),
șobolani (ciumă).
 CAUZELE EPIDEMIILOR

sărăcia infestarea apei

înmulțirea
igienă precară
rozătoarelor

calamități naturale care aglomerarea

distrug condițiile de trai gunoaielor menajere

răspândirea este favorizată, în special în epoca modernă,

de creșterea demografică și dezvoltarea mijloacelor de
transport și deplasarea facilă a oamenilor dintr-un loc în
altul
 EXEMPLE DE
EPIDEMII/PANDEMII

CIUMA
Considerată a fi prima pandemie
adevarată, ciuma a ucis jumătate din
populația Europei din anul 1348, și
aproximativ 50 milioane oameni la
nivel mondial. Boala este cauzată de
o bacterie (Yersinia pestis), și poate
constitui și azi o amenințare în zonele
foarte sărace.
 HOLERA

Este determinată de vibrionul holeric (o

bacterie) ce atacă sistemul digestiv,
producând diaree severă și deshidratarea
bolnavului.
Boala este semnalată prima oară pe Valea
Gangelui prin anul 600 î.Hr. în India.
Ulterior, au fost înregistrate numeroase
epidemii de holeră în Asia și Europa în
secolele XVIII și XIX.
Ultima epidemie mare de holeră a avut loc
în anul 1991 în Peru de unde s-a extins în
America Latină (400 000 de cazuri).
 VARIOLA
Este produsă de virusul variolic și este
responsabilă de moartea majorității nativilor
indieni din America de Sud imediat după
descoperirea continentului de către europeni.
Deși în 1796 a fost descoperit vaccinul
împotriva acestei boli, epidemiile de variolă au
persistat, omorând chiar și în 1967 două
milioane de oameni. Prin vaccinarea masivă,
1977 a fost ultimul an în care au mai fost
semnalizate cazuri de variolă.
POLIOMIELIT
A
Este cauzată de un virus ce atacă
sistemul nervos uman și se transmite prin
materiile fecale sau prin mâncare și apa în
mediile nesanitare. Ea afectează atât copiii, cât
și adulții, și duce la paralizii, uneori mortale
(dacă este vorba de mușchii respiratori).
După descoperirea vaccinului în anii
’50, numărul cazurilor de poliomielită din
țările dezvoltate a scăzut foarte mult, fără ca
boala să dispară.
 MALARI
A
Este o boală ce datează de cel puțin
4000 ani și e cauzată de microbi din genul
Plasmodium transmis la om de țânțarii
infectați.
Malaria continuă să pună probleme
mai ales în regiunea tropicală și
ecuatorială, omorând anual circa 1 milion
oameni.
GRIPA SPANIOLA
A făcut între 50 și 100 milioane de
victime in numai câteva luni ce au urmat
Primului Război Mondial. A fost cauzată
de virusul aviar H1N1 care s-a transferat
de la păsări la oameni.
 SIDA
A apărut în anii ’80 și a
făcut peste 25 de milioane de
victime până în prezent.
Boala este cauzată de virusul
HIV, provenit, se pare de la
maimuțe africane, și se
răspândește prin contac-tul
cu fluide corporale atacând
sistemul imunitar uman.
COVID
Pandemia COVID-19 este
una globală în curs de
desfășurare, cauzată de
coronavirusul SARS-CoV-2,
identificată inițial în orașul
Wuhan în decembrie 2019.
Virusul, răspândit rapid în
întreaga lume, a suferit mutații
(Alpha, Beta, Gamma, Delta și
Omicron) care au dus la
îmbolnăvirea a peste 270 de
milioane de oameni și moartea a
peste 5,3 milioane, ceea ce o face
una dintre cele mai mortale
pandemii din istorie.
 INVAZIILE DE INSECTE
Invaziile de insecte produc pagube mari fie direct
agriculturii, fie indirect, aceste organisme fiind purtătoare
de agenți patogeni.

Lăcustele sunt cele care produc cele mai mari daune în

Europa de Est, Asia, America de Nord, Africa.
Alți dăunători biologici a căror acțiune capătă proporții
catastrofale sunt: căpușa vitelor (în America de Sud,
Australia și Africa de Sud), paraziții orezului (din Asia de
Sud si Sud-Est) care au provocat daune majore în 1977,
paraziții bumbacului (din America de Nord și de Sud,
Orientul Mijlociu), sau omizile care în 1974, în Canada, au
format un convoi lung de 160 km și lat de 100 km și au
distrus toate ogoarele și culturile de grădină.
 Invazii de căpușe se
înregistrează în anii calzi și
secetoși. Căpușele împânzesc
parcurile, în 10% din cazuri
mușcătura acestora fiind foarte
periculoasă. Căpușele reprezintă
gazdă intermediară pentru
bacteriile patogene responsabile
de boli dintre cele mai grave
(maladia Lyme, febra butonoasă).
Cicadele, insecte care
stau sub pământ şi se hrănesc din
rădăcinile copacilor, ies la
suprafață primăvara, atingând o
densitate ce poate depăși un
milion şi jumătate de
insec-te/acru. Ele sunt dăunătoare
pentru zgomotul pe care-l produc
(de până la 90 de decibeli,
echivalentul unui concert rock).
 SURSE

• https://ro.wikipedia.org/
• https://www.bbc.com/culture/article/20200514-how-art-has-depicted-plagues
• https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20XI-a/Geografie/Niculescu/A145.pdf
• https://www.scrigroup.com/geografie/HAZARDE-BIOLOGICE-Epidemiile-s43225.php
• http://books.irri.org/9712200280_content.pdf
• https://abcnews.go.com/Politics/cicada-invasion-17-years-underground-billions-emerge-spring/story?
id=76921532
VA MULTUMIM
PENTRU
ATENTIA
ACORDATA !