Proiect biologie

Hei, salut, noi suntem echipa ... (nume echipa), alcătuită din Timis Alina, Huludet Ana si Denisa
Gavrilescu. În acest proiect vă vom prezenta atât primele și cele mai periculoase virusuri apărute
în istoria omenirii, cât și cum au fost tratate la momentul respectiv, si cum au evoluat.

Omenirea s-a confruntat încă din cele mai vechi timpuri cu diverse virusuri, iar datorită
numerelor mari de infectări, au apărut așa-zisele epidemii și pandemii.

Epidemie şi Pandemie sunt cuvinte care provoacă teama. Te duc cu gândul la un sistem de
sănătate suprasolicitat, la măşti de protecţie şi la creşterea numărului de decese. Aceste asocieri
sunt de înţeles dar nu au nimic în comun cu definiţia celor doi termeni.

Se vorbeşte despre o epidemie atunci când o anumită boală îşi face apariţia nefiresc de frecvent,
într-o regiune anume, într-o perioadă de timp limitată.

O pandemie este o epidemie care se răspândeşte dincolo de graniţele unui stat sau ale unui
continent.

Acum, să vorbim puțin mai îndetaliat despre ce este defapt un virus.

În biologie, un virus este un agent patogen inframicrobian, invizibil la microscopul optic, care nu
are capacitatea de autoreproducere, ci este multiplicat de celula parazitată. Virusurile reprezintă
cea mai simplă formă de viață acelulară. Virusurile nu sunt considerate ființe vii, dar cu toate
aceste dispun de material genetic, aflându-se la intersecția dintre viu și neviu. Spre deosebire de
celelalte forme de viață, nu consuma hrană și nu produc energie.

Virusul se află într-o oarecare măsură în vârful lanțului trofic. Niciun organism nu e scutit de infectare, nici
măcar bacteriile. Singurul motiv pentru care noi tindem să mai dăm jos virusul din vârful lanțului trofic e
că din când în când, mai din greșeală, mai cu intenție, reușim să dezvoltăm diferite tehnologii prin care să
luptăm împotriva lui. Asul din mânecă al virusului este însă capacitatea sa de a crea deseori mutații, și de
a evolua. Metoda pe care o folosește este predispunerea la erori. Pentru a face o comparație, rata de
eroare a ADN-ului uman în procesul de replicare este de o mutație la fiecare 10 miliarde, în timp ce în
cazul virusului HIV este de una la 2 mii. Cele mai multe mutații sunt pure greșeli, nu ajută virusul cu nimic,
dar majoritatea celor care se modifică, și le și iese cum trebuie, devin fatale. Virusul trebuie să se
multiplice cât mai rapid, pentru că de fiecare data când se multiplică, și se diversifică, devine mai eficient.
Din același motiv nici oamenii nu se înmulțesc în familie, e nevoie de combinarea de gene cât mai diferite
pentru a rezulta un exemplar cu șanse cât mai mari de supraviețuire. Cel mai eficient virus e unul foarte
contagios, dar nu fatal. Dacă omul moare înainte să reușească să plece în concediu in Grecia, virusul nu
mai ajunge nici el la plajă. Își ia prima și ultima masă în București. Acesta este motivul pentru care Ebola
n-a făcut nici pe departe ravagiile pe care le-a făcut Covid-19, cu toate că are o rată a mortalității de 90%,
adică din 10 bolnavi, supraviețuiește doar unul. Un virus care a avut în felul acesta un mare succes în
istoria omenirii, deși a făcut ravagii inimaginabile până s-a educat cât de cât, a fost Variola.

Despre variola

Un virus ajunge să treacă de la o specie la alta printr-o combinație de circumstanțe și noroc. Un virus care
afectează doar păsările poate suferi o mutație, iar apoi să afecteze și oamenii sau, omul poate mânca un
animal infectat, iar virusul e practic mutat cu forța în organismul uman. Variola pare să fi trecut de la
rozătoare la oameni, acum mai bine de 16 mii de ani, undeva lângă Coasta de Aur a Africii, migrând încet
spre nord, prin Egipt, Orientul Mijlociu, spre Caucaz și China. Multe dintre bolile contagioase au fost
aduse în Europa de Vest prin călătorii, în Asia și Africa. Alexandru cel Mare, rege al Macedoniei, prin 300 î.
Hr a întreprins o călătorie militară spre India, iar în drumul său, după ocuparea zonei fluviului Tigru,
Eufrat, a dat boala în el și în armata sa. Infecția a fost descrisă ca râie contagioasă care atacă soldații.
Infecția pe care o confruntau era Variola, un virus care avea să facă ravagii în Europa și nu numai.

Variola era mult mai periculoasă pe vremuri, însă, cu fiecare gazdă care a supraviețuit, virusul a reușit să
învețe încă un pic, și încă un pic ce să facă să nu-și omoare gazda. În același timp, materialul genetic al
oamenilor devenea din ce în ce mai bun, din moment ce dacă mureai de variolă înainte să faci copii, nu
mai rămâneau pe lume copii cu un material genetic la fel de slab, iar cei care nu mureau, dădeau genele
lor mai departe unor copii care avea șanse mari să supraviețuiască virusului. În felul acesta variola s-a
transformat dintr-un virus aproape letal, într-unul care nu mai amenința cu înjumătățirea populației, încă
dinainte de dezvoltarea vaccinului.

Prima intervenție cu succes împotriva variolei a avut loc acum mai bine de o mie de ani în China. Pe
atunci era folosită o tehnică pe nume ,,Insuflarea nazală,, , o treabă destul de practică în lipsa unei
seringi. Se izolau niste cojițe de la un individ care suferea de o formă relativ ușoară de variolă, apoi se
puneau la uscat și se transformau într-o pudră, care era ulterior suflată în nasul copiilor sănătoși. Cu
timpul devenise o tradiție ca fiecare copil să treacă prin această practică, în jurul vârstei de 5 ani. Copii
prezentau câteva simptome ușoare de variolă, dar erau feriți mai târziu în viață de o infecție letală.
Otomanii au preluat practica și au rafinat-o, trecând de la administrarea nazală la una subcutanată. Se
împingea materia infecțioasă sub piele. Această practică s-a răspândit cu numele de VARIOLIZARE.

Poate vă întrebați, când a apărut defapt primul vaccin?

O reacție asemănătoare a apărut și în Europa câțiva ani mai târziu, când Edward Jenner a început să
practice o altă formă de variolizare, folosind materie infecțioasă de la vaci. Descoperise că lăptăresele
păreau să fie imune la variolă. Variola vacii nu afectau oamenii la fel de rău ca variola obișnuită, așa că se
întâmpla deseori ca femeile care se ocupau cu mulsul vacilor să ia variolă de la acestea, dar fără urmări
grave. În același timp însă, deveneau imune și la variola obișnuită, pentru că fuseseră deja expuse la un
virus familiar. Jenner și-a testat teoria pe băiatul unuia dintre grădinarii săi. Chiar dacă nu fusese primul
care practicase variolizarea, metoda sa a fost prima folosită la scară largă. Practica a fost numită
VACCINARE, și a înlocuit variolizarea, pentru că era mai sigură.
Defapt.. Ce sunt vaccinurile?

Un vaccin este un produs medicamentos biologic care are ca scop inducerea unui răspuns imun
și implicit protecție imună dobândită față de o anumită boală infecțioasă. Vaccinurile pot conține
agentul patogen întreg, atenuat sau dezactivat, toxinele produse de agent care sunt responsabile
de producerea patologiei la om sau diferite fragmente moleculare (precum proteine de
suprafață).Vaccinurile pot fi utilizate în scop profilactic (vaccinoprofilaxie) sau curativ.

Cum funcționează un vaccin?

Cum am spus mai devreme, un vaccin este un mic fragment al unui agent patogen slăbit și
inofensiv, germenul care provoacă o boală împreună cu partea mică numită antigen. Vaccinul nu
provoacă boala, ci provoacă un răspuns imun din partea organismului, învățându-l să dezvolte
anticorpii corecți pentru a se proteja de adevăratul agent patogen. Astfel, când agentul patogen
(virusul sau bacteria) intră în organism, anticorpii pot să-l identifice și să lupte cu el înainte ca
acesta să provoace boala.

În marea majoritate a cazurilor vaccinarea previne contractarea bolii.

În alte cazuri, persoana vaccinată poate contracta boala, dar într-o formă mai ușoară, cu
recuperare mai rapidă.
Iată câteva exemple de boli de care ne protejează vaccinurile
 hepatita B
 infecția cu papilomavirusul uman (HPV)
 gripa
 rujeola, oreionul și rubeola
 poliomielita
 tetanosul
 tuberculoza
Ajutând la menținerea sănătății unui număr mai mare de persoane, vaccinarea contribuie la
reducerea efectelor sociale și psihologice ale bolilor asupra oamenilor și scade presiunea
asupra spitalelor și sistemelor de sănătate.

Bolile ce pot fi prevenite prin vaccinare

Rubeola (pojarul german) este o boala infectioasa cauzata de un virus ARN din familia
togaviridae (genul rubivirus). Pentru prevenirea acestei afectiuni, s-a dezvoltat un vaccin care se
administreaza obligatoriu copiilor, in scoala, si care este eficient in peste 99% din cazuri.
Persoanele devenite asimptomatice pot totuși transmite rubeola.

Hib este o bacterie ce poate cauza îmbolnăvire. De obicei, bacteria Hib localizată în nasul și
gâtul unei persoane nu provoacă boala. Dacă însă bacteria se raspandește în plămâni sau în
sânge, persoana se poate îmbolnăvi. Hib se răspândește prin tuse sau strănut.
Si desigur că nu putem uita despre boala covid-19, cea cu care omenirea se confrunta de
aproximativ 3 ani, până în prezent.

Ce este acest Covid 19?

COVID-19 este boala cauzată de virusul numit coronavirusul sindromului respirator acut sever 2.
SARS-CoV-2 este o nouă tulpină de coronavirus, care nu a fost depistată la oameni înainte de
decembrie 2019.

Există multe tipuri diferite de coronavirusuri. Deși acestea infectează mai ales animalele, unele
pot infecta și oamenii.

Epidemia actuală de COVID-19 a izbucnit la sfârșitul anului 2019 și a fost declarată pandemie
de Organizația Mondială a Sănătății la 11 martie 2020. Este prima pandemie cauzată de un
coronavirus.

Care sunt simptomele COVID-19?

Principalele simptome ale COVID-19 sunt:
-febră
-tuse
-slăbiciune sau oboseală generală
-modificarea sau pierderea gustului sau a mirosului
-dureri în gât
-dureri de cap
-dureri musculare

Severitatea bolii este semnificativ diferită de la o persoană la alta.

Unele persoane care au COVID-19 sunt asimptomatice, adică nu au niciun fel de simptome.
În cazurile grave pot apărea și simptome precum:
-dificultăți de respirație sau dispnee
-confuzie
-dureri în piept.

Cum se transmite COVID-19?

Virusul SARS-CoV-2 se transmite de la o persoană la alta în special prin particule apoase minuscule
eliberate în aer atunci când o persoană infectată respiră, dar mai ales când vorbește, cântă, strigă,
strănută, tușește etc. Aceste particule pot ajunge la alte persoane din apropiere (de regulă, la distanță de
până la doi metri), care le pot inhala.

Vaccinarea împotriva COVID-19

După declanșarea pandemiei și stării de urgență, mulți oameni au fost panicați, gândindu-se că nu vom
mai reveni la normal niciodată. Specialiștii au căutat imediat să dezvolte un vaccin care să salveze
omenirea de acest virus, iar după luni de muncă, la 21 decembrie 2020 Comisia Europeană a acordat o
autorizație de introducere pe piață condiționată pentru vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de
BioNTech și Pfizer, acesta fiind astfel primul vaccin împotriva COVID-19 autorizat în UE.

Ce conține vaccinul Pfizer?

(videoclip)

Ce conține vaccinul Moderna?

(videoclip)

Ce conține vaccinul AstraZeneca?

(videoclip)