Nume, prenume elev: Ene Monica Elena

Anul - AMG I A

TEMA: VIRUSURI

Virusurile sunt entități acelulare, ceea ce înseamnă că nu au structura unei celule complete,
fiind formate doar din material genetic (ADN sau ARN) învelit într-o capsidă proteică. Unele
virusuri au și o membrană lipidică externă. Sunt paraziți intracelulari obligatorii, ceea ce
înseamnă că au nevoie de o celulă gazdă pentru a se reproduce. Ele infectează o gamă largă
de organisme, de la bacterii (bacteriofagi) până la plante, animale și oameni.

Unul dintre virusurile intens studiate în virusologie este virusul gripal. Virusul gripal aparține
familiei Orthomyxoviridae și este cunoscut pentru capacitatea sa de a provoca epidemii și
pandemii anuale, afectând milioane de oameni în întreaga lume. Acest virus prezintă o
variabilitate genetică mare, ceea ce îi permite să evadeze ușor de răspunsul imun al gazdei și
să genereze tulpini noi care pot declanșa epidemii.

Gripa este o infecție respiratorie acută, caracterizată prin simptome precum febră, tuse, dureri
de cap, dureri musculare și oboseală extremă. Virusul se transmite de la o persoană la alta
prin picături respiratorii, generate când o persoană infectată tușește sau strănută. O
particularitate a virusului gripal este capacitatea sa de a suferi mutații rapide și de a se
recombina genetic, ceea ce duce la apariția de noi tulpini virale și, implicit, la dificultăți în
crearea de vaccinuri eficiente pe termen lung.

Controlul și prevenirea gripei se bazează pe campanii de vaccinare anuale, deoarece virusul

suferă mutații în mod constant, necesitând actualizarea periodică a compoziției vaccinurilor.
De asemenea, antiviralele pot fi utilizate pentru a reduce severitatea și durata bolii, în special
la persoanele cu risc ridicat de complicații.

Virusul HIV (Virusul Imunodeficienței Umane)

Virusul HIV este agentul cauzator al SIDA (Sindromul Imunodeficienței Dobândite), o boală
care slăbește grav sistemul imunitar, lăsând organismul vulnerabil la infecții oportuniste și
anumite tipuri de cancer. HIV este un retrovirus care atacă și distruge celulele T CD4+,
esențiale în răspunsul imunitar al organismului. Transmis prin fluide corporale, inclusiv
sânge, spermă și lapte matern, HIV rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru
sănătatea publică la nivel global. Deși tratamentul antiretroviral a transformat HIV dintr-o
sentință de moarte într-o afecțiune cronică gestionabilă, încă nu există un vaccin sau un
tratament curativ.

Virusul Ebola
Virusul Ebola provoacă febra hemoragică Ebola, o boală severă cu o rată mare de mortalitate.
Transmis prin contact direct cu sângele sau alte fluide corporale de la persoane sau animale
infectate, virusul Ebola declanșează o boală acută caracterizată prin febră, vărsături, diaree și,
în cazuri grave, sângerări interne și externe. Focarele de Ebola, deși în mare parte concentrate
în Africa Subsahariană, au stârnit îngrijorare la nivel mondial datorită potențialului lor de a se
răspândi rapid și a lipsei unui tratament specific eficient până de curând. Vaccinurile și
tratamentele noi au oferit speranțe în prevenirea și controlul acestei boli.

Virusul Hepatitei C (HCV)

Hepatita C este o infecție virală care atacă ficatul și poate duce la afecțiuni grave, cum ar fi
ciroza și cancerul hepatic. Transmisă prin contact cu sângele infectat, în special prin utilizarea
de ace nesterilizate sau transfuzii de sânge, HCV poate provoca o infecție cronică la
majoritatea persoanelor infectate, mulți dintre aceștia nefiind conștienți de boală până când
nu apar complicațiile. Dezvoltarea recentă a terapiilor antivirale directe a revoluționat
tratamentul HCV, oferind vindecare în majoritatea cazurilor.

Virusul SARS-CoV-2
SARS-CoV-2, virusul responsabil pentru COVID-19, a declanșat o pandemie globală în
2020, demonstrând cât de rapid un virus nou poate afecta sănătatea publică și economia
mondială. Acest coronavirus se transmite prin picături respiratorii și contact direct, provocând
simptome ce variază de la forme ușoare la boli severe și deces. Răspunsul global la COVID-
19 a inclus dezvoltarea rapidă a vaccinurilor, tratamentelor antivirale și măsuri de sănătate
publică pentru a limita răspândirea virusului.

Studiul virusurilor, precum HIV, Ebola, Hepatita C și SARS-CoV-2, evidențiază importanța

virusologiei în înțelegerea modului în care virusurile afectează organismele vii și în
dezvoltarea de strategii pentru prevenirea și tratamentul bolilor pe care le provoacă. Eforturile
continue de cercetare sunt esențiale pentru a face față provocărilor existente și viitoare legate
de infecțiile virale.

În concluzie, virusologia este esențială pentru înțelegerea mecanismelor prin care virusurile
afectează organismele vii și pentru dezvoltarea de strategii eficiente de prevenire și tratament
ale bolilor virale. Studiul aprofundat al virusurilor, cum ar fi virusul gripal, este crucial pentru
protejarea sănătății publice în fața unor posibile epidemii sau pandemii.