Universitatea „Transilvania” din Brașov

Facultatea de Medicină
Program de studiu: Laborator clinic

Lucrare de licență

„Dignosticul de laborator în HIV/SIDA și

nivelul de informare al populației
privind aceste aspecte”
AUTOR:

Doina Diaconu

COORDONATORI:

Prof. Dr. Mihaela Badea

Șef lucrări dr.med. Maria Elena Cocuz

Brașov, 2018

1
 Cuprins

Introducere

Capitolul I. Problematica HIV/SIDA Definiție

1.1. Istoric
1.2. Ipotezele descoperirii virusului HIV/SIDA
1.3. Modalități de transmitere a virusului HIV/SIDA
1.4. Diagnosticul de laborator în infecția HIV

Capitol II. Studii privind situația persoanelor infectate cu HIV în România

2.1. Date statistice în România – 2014-2017
2.2. Date statistice preluate din laboratorul Synevo

Capitolul III. Nivelul de informare al populației privind aspectele HIV/SIDA

3.1 Obiective
3.2 Design-ul studiului
3.3 Ipoteze
3.4 Rezultate și discuții
3.5 Concluzii partiale

Capitolul IV. Concluzii

Anexa - Chestionarul administrat

Bibliografie

2
 Introducere

Virusul Imunodeficienței Umane (HIV) este un retrovirus care provoacă SIDA

(Sindromul Imunodeficienței Dobândite). Acest retrovirus atacă în primul rând sistemul imunitar
de apărare, făcând corpul extrem de vulnerabil la infecțiile oportuniste [1]. Spre deosebire de alte
virusuri, corpul uman nu poate scăpa complet de HIV, chiar și cu tratament [2].
Virusul HIV afectează anumite celule ale sângelui – celulele albe (limfocite CD4) care ne
protejează împotriva infecţiilor. Celulele infectate devin producătoare ale virusului şi după o
vreme mor. Virusurile nou-produse circulă în sânge, căutând noi celule pe care să le infecteze.
În felul acesta numărul de celule albe din organism scade treptat şi împreună cu acestea,
scade şi imunitatea, astfel organismul își pierde capacitatea de rezistenţă chiar şi în faţa unei
boli obişnuite [3].
Decesele legate de SIDA au scăzut la nivel global cu 43% începând cu anul 2003.
Terapia antiretrovirală are, de asemenea, un beneficiu de prevenire. Riscul transmiterii HIV la un
partener sexual HIV negativ este redus cu 96% dacă partenerul care trăiește cu HIV întreprinde
tratament antiretroviral [4]. Cu o afirmație contrară intervine UNOPA care precizează că, terapia
antiretrovirală nu reduce riscul de a transmite virusul celorlalte persoane [5].
SIDA a fost descrisă pentru prima dată în 1981, iar primele definiții au inclus anumite
infecții oportuniste, sarcomul Kaposi și limfoame ale sistemului nervos central. În 1984, un
studiu a descris spectrul clinic al limfoamelor non-Hodgkin în populațiile cu risc de SIDA.
Incidența acestor limfoame non-Hodgkin a crescut într-un curs aproape paralel cu cel al
epidemiei de SIDA și a reprezentat 2% până la 3% din cazurile de SIDA diagnosticate.
Introducerea terapiei antiretrovirale înalt active (HAART) la mijlocul anilor 1990 a făcut ca
incidența limfoamelor să scadă, iar rezultatele să devină mai bune [6].
Am ales această temă de licență, deoarece un membru al familiei mele (un copil) a
contractat virusul într-o instituție spitalicească. S-a prezentat cu febră, dureri de gât, dureri de
cap, dureri musculare, inapetență, frisoane, tuse frecventă, uscată și obositoare; avea gripă, fiind
un sezon rece. A fost injectat cu o seringă contaminată de la un pacient seropozitiv și viața lui a
devenit o traumă atât psihică, cât și fizică. Din copilul zglobiu a devenit un copil fără chef de

3
viață, o ”legumă”. A pierdut lupta cu viață la numai 12 ani. Această experiență de viață m-a
impulsionat să-mi realizez licența având HIV/SIDA ca subiect de abordat.
Lucrarea de față conține o parte teoretică în care sunt prezentate date despre virusul HIV
și boala SIDA, statistici la nivel național și la nivelul unui laborator de analize medicale privind
situația persoanelor infectate cu HIV în anii 2014, 2015, 2016 și 2017.
Partea de cercetare cuprinde un chestionar cu 40 de întrebări ce au fost distribuite celor
două sute de persoane cu vârstele cuprinse între 18-50 de ani, în funcție de gradul de educație
(medicală/nemedicală) și de categoria socială (studenți/angajați). Prezentarea datelor se
realizează prin elemente sugestive grafice și prin analiza comparativă ale răspunsurilor celor
două grupe. Este prezentat și modul de lucru pentru testarea prezenței HIV, utilizând informațiile
furnizate în urma vizitei la laboratorul Synevo, Brașov, cu sprijinul doamnei doctor Anca Ilea.

4
 Capitolul I. Problematica HIV/SIDA

I.1 Definiție

Infecția cu virusurile imunodeficienței umane HIV (1 și 2) este specific umană și foarte

contagioasă, având o evoluție stadială, îndelungată, cu manifestări clinice inițiale de boală acută
benignă, urmate de o lungă perioadă de sănătate aparentă și, în final, de reexprimarea clinică de
gravitate progresivă cu sfârșit letal. Infecția produce degradarea specifică, lent progresivă, a
mecanismelor de apărare la infecții, ceea ce explică ușurința cu care, sub un anumit prag al
deficitului imun, pacientul contractează diverse infecții oportuniste, poate dezvolta diverse
tumori sau poate suferi afectări ale sistemului nervos central, care antrenează sfârșitul letal [7].
Sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA) este caracterizat prin pierderea progresivă
a subsetului CD4 + helper/inductor al limfocitelor T, care conduce la imunosupresie severă și
boală constituțională, complicații neurologice și infecții oportuniste și neoplasme care apar rar la
persoanele cu funcție imună intactă. Datele abundente epidemiologice, virologice și imunologice
susțin concluzia că virusul imunodeficienței umane (HIV) este cauza principală a SIDA [8].
Peter H. Duesberg a publicat că HIV și SIDA pot fi bine corelate, însă a declarat că HIV nu este
cauza SIDA. Duesberg își bazează ipoteza asupra faptului că HIV nu îndeplinește nici
postulațiile clasice ale lui Koch, nici mai multe dintre propriile sale postulate pentru patogeneza
virală. Se observă că amploarea observațiilor epidemiologice, clinice și experimentale și a
rezultatelor susțin un rol cauzal al HIV și SIDA [9].
SIDA este expresia clinică și biologică a unei perioade avansate în evoluție a infecției cu
virusul HIV [7].
Primele cazuri de SIDA au fost conturate la bărbații homosexuali în SUA în 1981, boala
devenind o pandemie la nivel global provocând o valoare estimată la 65 de milioane de infecții și
25 de milioane de decese.
Cu câțiva ani mai târziu, în 1983 și 1984, oamenii de știință francezi și americani au
confirmat că agentul cauzal pentru SIDA a fost un retrovirus, și anume virusul imunodeficienței
umane (HIV). Aproximativ 25 de milioane de persoane au murit de SIDA, numărul acestora
depășind 60 de ori numărul total de victime americane în timpul celui de-al doilea război
mondial; și peste 33 de milioane de persoane la nivel global sunt infectate și trăiesc cu HIV-1. În

5
2007, 2,7 milioane de persoane au fost infectate cu HIV-1 și au fost înregistrate 2 milioane de
decese. Mai mult de 95% din noile infecții cu HIV-1 apar la națiunile cu venituri mici și medii,
populațiile cu cea mai mică probabilitate de a avea acces la terapie antiretrovirală [10], [11].
Perioada bolii asimptomatice, după infecția HIV-1, este de aproximativ zece ani. Virusul
pătrunde în celule prin fuziunea cu membrana celulară, profitând de proteinele receptorului și co-
receptorul gazdă, care altfel joacă roluri importante în imunitate și inflamație. Factorii care
influențează susceptibilitatea la infecție și evoluția bolii pot fi grupați în trei categorii: 1) factorii
virali care determină proprietățile replicative ale virusului sau capacitatea acestuia de a scăpa de
răspunsurile imune; 2) factorii celulari care modulează răspunsurile imune înnăscute sau
dobândite la infecție; și 3) factorii celulari care cooperează cu produse virale care controlează
capacitatea virusului de a se replica în celulele umane. HIV-1 utilizează CD4 ca receptor primar.
CCR5 și CXCR4 constituie principalii co-receptori in vivo [12].

I.2 Istoric

În urma unui studiu matematic de probabilitate statistică privind dinamica procesului

epidemic, s-a putut conchide că primele cazuri ar fi apărut cu 150-160 de ani anterior, în Africa
Centrală, cu extindere ulterioară în restul lumii (la început în zonele rurale, apoi și urbane).
Descoperirea primelor cazuri în afara Africii este doar consecința evoluției deosebite a capacității
de diagnostic în momentul amintit în țările cu dezvoltare socio-economică foarte mare [7].
Virusul Imunodeficienței Umane (HIV-1), responsabil de majoritatea cazurilor de SIDA
din lume, a fost infectat cu aproximativ 100 de ani în urmă, cu mai mult de 20 de ani mai
devreme decât se credea anterior, conform concluziilor prezentate la ”Evolution, 2008 ”. Virusul
HIV-2 a trecut la oameni doar zeci de ani mai târziu, dintr-o specie de maimuță. Cercetătorii
încearcă să identifice originile ambelor tipuri de HIV pentru a înțelege cât de des apar virusuri
umane noi. Ambele au apărut din virusurile simian imunodeficienței (SIV) ale altor primate.
Lucrarea a sugerat că virusul nu a fost de milioane de ani, zise Wertheim la întâlnire [13].
În 1959, David Carr a fost internat la Infirmeria Regală din Manchester (Anglia), cu o
varietate de simptome inexplicabile incluzând nări și gingii inflamate, leziuni ale pielii, febră
severă și pierdere în greutate. În plus, sistemul imunitar pare să fi încetat complet să funcționeze.
Și la moartea sa, după 20 de săptămâni, o autopsie a arătat că a suferit de o formă rară de

6
pneumonie, Pneumocystis carinii (PCP). În același an, un om, Bantu, a murit în Leopoldville,
Belgia, după ce a suferit simptome asemănătoare. Alte cazuri identificate retroactiv în acei primi
ani includ și pe cea a lui Robert R., un adolescent din Saint Louis care a murit misterios în 1969,
după ce a fost găsit că suferă de umflături ciudate ale picioarelor, trunchiului și organelor
genitale și a cărui autopsie s-a dovedit a fi ciupit de un cancer de piele rar cunoscut sub numele
de sarcom Kaposi (KS). Testele retrospective asupra serurilor colectate au avut loc una sau două
decenii mai târziu și au arătat prezența virusului misterios în sângele decedaților din Zaire de la
începutul anilor 1970, în peste cincizeci de cazuri. În 1982, numai Zaire a produs 18 victime
identificabile ale bolii ciudate noi, toți căutând îngrijire în Belgia [14].
În 1981, au fost găsite cazuri de infecție pulmonară rară numită pneumonia Pneumocystis
carinii (PCP) la cinci bărbați homosexuali în Los Angeles. În același timp, au existat rapoarte
despre un grup de bărbați din New York și California, cu un cancer neobișnuit de agresiv numit
Sarcomul Kaposi, iar în Decembrie, în același an, au apărut primele cazuri de PCP
(Pneumocystis carinii) la persoanele care își injectau droguri. Până la sfârșitul anului, au existat
270 de cazuri raportate de deficiență imună severă la bărbații gay, din păcate 121 dintre aceștia
au murit [15].
Michael S. Gottlieb a fost, în 1981, un profesor asistent de 33 de ani, specializat în
imunologie, la Centrul Medical al Universității California din Los Angeles (UCLA). Acesta a
aflat despre un tânăr homosexual cu febra inexplicabilă, o pierdere dramatică în greutate și un
sistem imunitar grav afectat. Gura sa era plină de afte, sau candidoză, care putea fi observată, de
obicei, la pacienții cu defect într-o anumită componentă a sistemului imunitar, și anume
limfocitele T. Diagnosticul a fost Pneumocystis carinii, o cauză rară, dar bine cunoscută, a
pneumoniei găsită la unii pacienți cu transplant de organe și la copiii cu deficiență imună [16]. S-
a observat o reducere severă a unui tip de celulă din sânge (celule CD4), care este o parte
importantă a sistemului imunitar [17].
Luc Antoine Montagnier, un virusolog francez, împreună cu Robert Charles Gallo, un om
de știință american, au descoperit cauza sindromului imunodeficienței dobândite (SIDA). În
ediția din 20 Mai, anul 1983, a revistei Science, Montagnier și alții au publicat un articol
numindu-se "Izolarea unui retrovirus T-limfotropic de la un pacient care prezintă risc pentru
sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA)", astfel s-a identificat un retrovirus pe care l-au
numit limfadenopatie - virusul asociat ca fiind cauza SIDA. În Aprilie 1984, Robert C. Gallo, a

7
anunțat cauza SIDA că s-ar găsi în familia virusurilor limfotropice ale celulelor T umane
(HTLV), într-un virus desemnat de Gallo ca HTLV-III. Ulterior, cei doi, Montagnier și Gallo, au
avut un proces în decembrie 1985, iar în 1986 virusul SIDA a fost desemnat oficial drept virusul
imunodeficienței umane (HIV). Ambii cercetători au fost recunoscuți și onorați de către Fundația
Lasker și au primit Premiul Medical Albert Lasker pentru Cercetare Medicală din 1986. În
martie 1986, Montagnier și echipa sa au anunțat descoperirea virusului HIV-II, o altă tulpină a
virusului SIDA [18].
Între anii 1981 și 1984 nimeni nu știa cu siguranță care a fost cauza epidemiei. Cel mai
probabil a fost un virus, aproape sigur până în 1983, însă stabilirea virusului HIV ca și cauză a
SIDA nu a avut loc decât la începutul anului 1985 [19].
În anul următor, CDC (Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor) a primit rapoarte
de 593 de cazuri cu SIDA. Moartea a survenit în 243 de cazuri (41%) [20].

La data de 23 Aprilie, 1984, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, au anunțat 4.

177 de cazuri raportate în America și 1.807 de decese. Dintre persoanele decedate, nu erau numai
bărbați homosexuali, ci și heterosexuali, beneficiari de transfuzie, utilizatori de droguri
intravenoase, utilizatori non-consumatori, femei și copii.
Kenneth Cole, un designer american de îmbrăcăminte, a realizat o reclamă și a susținut
fundația americană pentru cercetarea HIV/SIDA [21].
Martin Delaney, în 1985, a fondat ”Project Inform”și a fost membru al ”AIDS Research
Advisory Committee” din 1991 până în 1995, a servit la ” National Advisory Allergy and
Infectious Disease Council”  din 1995 până în 1998, și, de asemenea, a servit în alte roluri
consultative pentru Institut. Premiul special de recunoaștere al directorului NIAID a dat un
premiu domnului Delaney citând: "contribuții extraordinare la încadrarea agendei de cercetare
HIV, in special in ceea ce privește medicamentele antiretrovirale și accesul la tratament; eforturi
excepționale în numele persoanelor infectate cu HIV; și consiliere înțeleaptă în timp ce
deservește comitetele. Când este scrisă istoria finală a SIDA, nu există nicio îndoială că Martin
Delaney va fi unul dintre figurile cheie care au pus capăt acestei tragedii umane ", a declarat
Dana Van Gorder. " Delaney este un lider recunoscut pe plan internațional al mișcării pentru a
reprezenta nevoile pacienților HIV în procesul de descoperire a medicamentelor și pentru a
accelera aprobarea FDA a medicamentelor promițătoare [22].

8
 Între anii 1986 și 1995, HIV a fost identificat la bărbații și femeile din toate categoriile
sociale. Multe cazuri noi de HIV s-au identificat la persoanele care au împărțit ace pentru a
injecta droguri. Acest lucru se datorează faptului că, atunci când doi oameni folosesc același ac,
aceștia au contact cu sângele celuilalt. Până în 1990, peste 28.000 de persoane au murit din cauza
SIDA în New York. HIV a fost una dintre principalele cauze ale morții la bărbații cu vârsta sub
45 de ani. În următorii cinci ani, din 1990 până în 1995, mai mult de 74.000 de persoane au fost
diagnosticate cu SIDA și aproape 50.000 de persoane au murit din cauza acestei boli în New
York.
În decembrie 1997, 641.086 persoane cu SIDA au fost raportate la CDC. Din 1995 până
în 1996, pentru prima dată în epidemie, apariția bolilor oportuniste definitorii de SIDA printre
persoanele infectate și decese în rândul persoanelor raportate cu SIDA a scăzut cu 7%, respectiv
cu 25%, scăderi determinate de utilizarea crescândă a terapiei antiretrovirale combinate, inclusiv
a inhibitoriilor de protează. Pentru persoanele cu infecție HIV confirmată de laborator, revizuirea
din 1987 a încorporat encefalopatia HIV, rata de sindrom și alte boli care sunt diagnosticate
ipotetic (adică, fără confirmarea dovezilor de laborator ale bolii oportune).
Se estimează că 35 de milioane de persoane trăiesc cu virusul imunodeficienței umane
(HIV); 2,1 milioane de noi infecții au apărut și 1,5 milioane de persoane au decedat din cauza
HIV în anul 2013. În ciuda terapiei antiretrovirale combinate (CART), mai puțin de un sfert
dintre pacienți pot accesa aceste medicamente care prelungesc viața. În ciuda eficienței sale,
CART nu normalizează speranța de viață, deoarece îmbătrânirea prematură, complicațiile
metabolice și inflamația cronică complică terapia HIV [23].
În anul 2016, aproximativ 36,7 milioane de persoane trăiau cu HIV (inclusiv 1,8 milioane
de copii) - cu o prevalență globală a HIV de 0,8% în rândul adulților, iar aproximativ 30% din
aceiași oameni nu știu că au virusul. De la începutul epidemiei, aproximativ 78 de milioane de
persoane s-au infectat cu HIV și 35 de milioane de persoane au murit din cauza bolilor legate de
SIDA. În 2016, 1 milion de persoane au murit din această cauză. HIV continuă să fie o problemă
majoră de sănătate publică la nivel mondial [24].

9
 I.3 Ipotezele descoperirii virusului HIV/SIDA

În primii ani, au existat numeroase teorii cu privire la cauza SIDA, multe dintre ele par
acum excentrice. Se tot presupunea că această boală ar fi cauzată de citomegalovirus, după cum
s-a sugerat în rapoartele timpurii. O teorie sofisticată s-a dezvoltat în jurul noțiunii că expunerea
repetată la sperma altuia ar putea declanșa un răspuns imun. O altă ipoteză a invocat o
suprasolicitare generală a sistemului imunitar - un fel de oboseală de luptă fiziologică, în care
sistemul imunitar pur și simplu ar fi cedat. În afara comunității științifice, au existat sugestii că
boala reprezintă o pedeapsă pentru bărbații homosexuali și pentru utilizatorii de droguri
injectabile. Până a fost detectat virusul real, au fost efectuate 16 studii de confirmare, iar
rapoartele de transmitere prin sânge și produse din sânge au devenit prea numeroase pentru a fi
ignorate [25].

 Ipoteza originii africane

Conform unor sondaje s-au demonstrat că virusurile asociate - SIV - sunt răspândite într-
un număr mare la primatele africane, unde nu par să provoace boli. Analizele filogenetice indică
faptul că aceste SIV-uri sunt rezervoare pentru virusurile umane, așa-numita maimuță mangabey
este cea mai probabilă sursă de HIV. La maimuțele infectate cu SIV, răspunsul imun mai slab
generează o presiune mai puțin selectivă asupra virusului. O astfel de diferență în interacțiunea
virus-gazdă, împreună cu o lărgire a utilizării copreceptorului, astfel încât tulpinile HIV sunt
capabile să infecteze celulele cu receptori de chemokină CCR5 și CXCR4, poate explica
virulența crescută a HIV la om comparativ cu SIV la alte primate [26].
Pe baza unor constatări s-a demonstrat originea simiană a HIV. SIDA a fost raportată a fi
o zoonoză. În cazul în care SIDA reprezintă o zoonoză, trebuie să existe dovezi ale faptului că
SIDA este achiziționată direct dintr-o specie animală, precum rabia, o boală care este obținută
direct de la animale. În ciuda expunerii umane pe termen lung și frecvent la maimuțele infectate
cu SIV în Africa, sunt cunoscute doar 11 evenimente de transmisie transversală, dintre care
numai patru au determinat o transmitere semnificativă de la om la om, generând grupuri HIV-1
M și O și grupurile A și B de HIV-2. Expunerea umană la SIV este de mii de ani, dar SIDA a
apărut abia în secolul XX. Dacă SIDA ar fi o zoonoză care s-ar răspândi în populația umană, s-ar

10
fi răspândit în Occident în timpul comerțului cu sclavi. Transmiterea experimentală a SIV la
diferite specii de maimuțe este adesea bine controlată de noua gazdă, arătând că virusul și nu
boala sunt transmise. Prin urmare, concluzionăm că transmisia transversală a speciilor SIV nu
constituie, în sine, baza unei zoonoze. Toate virusurile HIV provin din specia simiană, dar SIDA
nu se califică drept zoonoză, iar această explicație nu poate explica în sine originea epidemiei de
SIDA. Este important să se distingă SIDA de zoonoze adevărate (de exemplu, rabia) deoarece
este necesară cercetarea pentru a înțelege procesele prin care virusurile animale provoacă
transmitere umană, epidemii și chiar pandemii susținute. Multe sunt cunoscute despre virusurile
care apar, dar aproape nimic nu se știe despre bolile virale emergente [27].
Virusul imunodeficienței simiene (SIV) infectează în mod natural primatele neumane în
Africa. Au fost descrise 40 de SIV-uri atât în gazde naturale, cât și în specii heterologe. Cel puțin
8 SIV-uri sunt în prezent considerate virusuri recombinante, bazate pe modele de grupare diferite
în diferite regiuni genomice. Numai trei tipuri de genomuri sunt cunoscute, pe baza numărului de
gene complementare: genomi care conțin vpr, genomi care conțin vpr-vpx și genomuri care
conțin vpr-vpu. Poate proveni dintr-o recombinare care implică SIVs de la maimuțe cercopiteci.
SIV pare să fie nepatogen în marea majoritate a gazdei naturale, în ciuda unui nivel ridicat de
replicare virală. Prin urmare, studiul a susținut că SIV reprezintă o amenințare pentru infectarea
oamenilor în Africa Centrală și că SIDA este o zoonoză. Cu toate acestea, deși originea simiană a
celor două tipuri de HIV este larg recunoscută, nu există date despre faptul că SIDA este
dobândită ca o zoonoză. SIV poate fi supus unei adaptări în noua gazdă umană pentru a apărea în
populația generală [28].
Se concluzionează că, SIV și HIV-1, invadează noua gazdă în cazul în care suprafețele
mucoasei pot fi cel mai ușor de încălcat, iar pentru HIV-1 acest lucru poate fi ajutat de
microabraziile cauzate de traumatisme sexuale sau asociate cu boli cu transmitere sexuală sau
boli ulcerative genitale [29].

 Ipoteza originii haitiene

Potrivit unor noi cercetări, se presupune că virusul HIV/SIDA a intrat în Statele Unite
prin Haiti, în jurul anului 1969. Acesta intrând în SUA, s-a răspândit în întreaga lume.

11
 Conform spuselor lui Michael Worobey, rezultatele ar arăta că tulpina de virus care a
născut epidemia de SIDA în SUA ar fi ajuns în sau în jurul anului 1969. A mai declarat că, Haiti,
a fost piatra de temelie pe care a luat-o virusul când a părăsit Africa Centrală și a început să-și
schimbe locul prin lume. Michael Worobey este un profesor asistent de ecologie și biologie
evolutivă la Universitatea din Arizona, Tucson, care declară că odată ce virusul a ajuns în SUA,
atunci s-a mutat exploziv în întreaga lume [30].
Jacques Pepin, un specialist Canadian al bolilor infecțioase și un epidemiolog cu o
experiență vastă africană, având un interes ascuns pentru tripanosomiaza umană africană (boala
somnului). Teza lui Pepin a constat în HIV provenind din rezultatele studiilor retrospective ale
HIV-2 pe care le-a aplicat ulterior la HIV-1. El consideră că, în perioada colonial din Africa
Centrală și de Vest, reutilizarea extensivă a acelor și a seringilor în practica medicală și
campaniilor împotriva bolilor tropicale endemic au amplificat răspândirea timpurie a virusului
HIV-1.
Kinshasa a devenit epicentrul HIV, din care a avut loc disemninarea global ulterioară, în
special prin transmiterea sexuală [31].

 Ipoteza originii americane

Un studiu ecologic, unor mai multe populații din America, a explorat ipoteza că
populațiile diferă în susceptibilitatea lor biologică intrinsecă față de HIV care, împreună cu
expunerea, ar putea determina prevalența ”matură” finală. Dacă este adevărat, prevalența
națională a HIV în populațiile din America ar trebui să fie previzibilă din mozaicul etnic al
fiecărei țări, adaosul inter-rasial și prevalența HIV în regiunile din Africa, Europa și Asia. Pentru
fiecare țară, populația adultă (15-49 ani) a fost înmulțită cu proporția corespunzătoare fiecărui
grup etnic prin prevalența HIV în țară/ regiunea de origine a fiecărui grup, generând prevalențele
prezise, care au fost apoi comparate cu prevalențele observate, documentate de către UNAIDS
pentru anul 2001 [32].
Sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA) a fost inițial recunoscut oficial la
pacienții din SUA în 1981. Caracterizarea ulterioară a agentului cauzal major, virusul
imunodeficienței umane de tip 1 (HIV-1), a arătat că acesta este un retrovirus. Tulpinile HIV-1
pot fi împărțite în trei grupuri distincte. Grupurile N și O sunt rare și, în mare măsură, limitate la

12
Camerun și la țările învecinate. Marea majoritate (probabil 98%) a infecțiilor HIV la nivel
mondial este cauzată de grupul HIV-1. Chiar și în cadrul grupului M există o diversitate foarte
mare și epicentrul acestei diversități este în Africa și, în special, Kinshasa în Republica
Democrată Congo, potrivit lui Vidal și colaboratorilor săi în anul 2000.
Cu toate că lentivirusurile primate au fost identificate pentru prima oară la sfârșitul anilor
1980, doar foarte recent au fost apreciate complexitatea originilor lor evolutive, distribuția
geografică, prevalența, istoria naturală și patogeneza în gazdele naturale și non-naturale. În cele
din urmă, este important să se vadă patogeneza virusurilor simian și uman SIDA în contextul
evoluției lor. O caracteristică a infecției patogene HIV-1 și HIV-2 care le distinge de infecțiile
non-patogene SIV este un nivel ridicat al activării cronice a imunității, care este un predictor
puternic al progresiei bolii [33, 34].

 Ipoteza originii naturale

Din 1984, când a fost anunțată ipoteza că au fost anunțate cauzele HIV-SIDA, mulți
cercetători au pus la îndoială această premisă și au oferit explicații diverse. Acest articol
sintetizează cele mai importante întrebări, în funcție de cum sunt organizate cele patru categorii
de date considerate a susține ipoteza HIV-SIDA: markeri moleculari retrovirus; microscopie
electronică de transmisie (EM) a particulelor retrovirale; eficacitatea medicamentelor
antiretrovirale; și date epidemiologice. "Ipoteza HIV / SIDA este o greșeală a unei greșeli", a
scris Kary Mullis în 1996, Mullis care a fost Laureat al Premiului Nobel în Chimie în anul1993 -
și alți oameni de știință au susținut că ipoteza HIV/SIDA este falsă, neproductivă și neetică. În
1984, Margaret Heckler (secretar al Departamentului de Sănătate și Servicii Umane) a anunțat că
un retrovirus a fost "cauza probabilă" a colapsului alarmant al sistemului imunitar care a apărut
în SUA începând din 1981. Când oamenii de știință au identificat anticorpi la un retrovirus
cunoscut sub numele de LAV sau HTLV-III, la 48 de persoane (dintr-un eșantion de 119, cu și
fără simptome de imunodeficiență), retrovirusul a devenit vinovatul a ceea ce ar putea fi perceput
ca fiind "problemă cu care se confruntă țara" în istoria recentă. După anunțarea publică a cauzei
probabile a SIDA, diferite companii farmaceutice au încercat să dezvolte medicamente pentru a
contracara acțiunea enzimei de reverstranscriptază a virusului (o enzimă esențială pentru

13
replicarea retrovirusurilor). AZT (Azidothymidina) a devenit primul medicament de acest tip,
aprobat special pentru tratarea pacienților cu SIDA în 1987 [35].

 Ipoteza demografică

Conform unui studiu s-au examinat factorii de risc demografice, de personalitate

și de sex ca factori de predicție ai percepțiilor legate de riscul HIV în cadrul unui eșantion de
1.489 adulți tineri. Cu toate că analizele univariate au demonstrat că genul, rasa / etnia, căutarea
senzației, impulsivitatea, numărul de parteneri și prezervativul utilizează toate percepțiile de risc
HIV / SIDA influențate, numai sexul, utilizarea prezervativului și rasa / etnia au rămas
semnificative în analizele multivariate. În 1996, Gerrard și colaboratorii au susținut că ipoteza
motivantă este o concepție incompletă a relației risc-comportament în zona de sex mai sigur.
Studii recente au sugerat mai multe dovezi mixte pentru ipoteza de percepție a riscului -
comportament de precauție, unele raportând rezultate nesemnificative. Eșantionul de 1489 de
tineri adulți a avut o concentrație ușor mai mare de femei (56%) decât bărbații (44%). Vârsta
medie a respondenților a fost de 21 de ani, iar eșantionul a constat în principal din populația
caucaziană (85%, n = 1267). Afro-americani au reprezentat 11% (n = 174) din eșantion, în timp
ce alții au constituit restul de 4% (n = 48) al eșantionului. Mai mult de jumătate (61%) dintre cei
chestionați au terminat un colegiu. Deși 72% au răspuns că se află în prezent într-o relație, 41%
se aflau într-o relație de mai puțin de 1 an, 37% între 1 și 3 ani și 22% mai mult de 3 ani. Vârsta
medie la primul contact sexual a fost de 16 ani, în timp ce numărul mediu de parteneri sexuali
din anul precedent a fost mai mare la bărbați (3,41) decât la femei (2,29). Utilizarea
prezervativelor în ultimele 3 luni a fost ocazională, în timp ce 43% dintre respondenți se
încadrează în categoria "uneori" și 30% în categoria "niciodată", în timp ce doar 27% erau în
categoria "întotdeauna". Scorul mediu pe scala căutării senzației a fost de 3,42 (SD = 0,70), iar
scala de luare a deciziilor a fost de 2,61 (SD = 0,53) [36].
Populația infectată cu HIV îmbătrânește în țările cu venituri mari din cauza vârstei
crescute a infecției cu HIV, a riscului crescut de diagnosticare tardivă la persoanele în vârstă și a
scăderii ratelor mortalității care definesc SIDA și non-SIDA [37].

14
  Ipoteza originii de laborator

Conform unui articol, SIDA se încadrează în două categorii: experimente biologice de

război sau încercări deliberate de a diminua populațiile particulare "nefavorabile" (africani,
haitieni, homosexuali) prin atac biochimic. În studiul său privind originea SIDA, Patricia Turner
a identificat o serie de motive recurente în sutele de versiuni ale acestui zvon. Presupune că, de
obicei, o sucursală a guvernului american a fost autorul acestei conspirației, de exemplu : CIA,
armata, administrația Reagan, Pentagonul, Centrele pentru Controlul Bolilor, extrema dreaptă și,
în speță, ”superputerile”. Patricia Turner consideră că, SIDA, a fost dezvoltată pentru a viza
”clasele inferioare”, cum ar fi : haitienii și africanii. Mulți informatori susțin că aceată
conspirație a avut ca scop limitarea atât a populației homosexuale, cât și a populației negre.
Conspirația a fost, de obicei, descrisă fie ca un experiment care a ieșit din mână, fie ca o utilizare
intenționată a războiului biologic, chimic sau germinant. Răspândirea bolii prin alte grupuri decât
cele intenționate de conspiratori (de exemplu, heterosexualii albi) a fost descrisă ca o mare
greșeală.
Concluzia sa a fost fără ambiguitate: SIDA a fost lăsată liberă pe lume prin războaie
biologice [38].

Orice teorie cu privire la originea SIDA ar trebui să țină seama de cazurile de SIDA în
epoca pre-epidemică. Există multe astfel de cazuri, dar în articol se subliniază doar două dintre
cele mai vechi cazuri de HIV și SIDA. În 1985, cercetătorii au început să testeze probe de sânge
din Congo. Aceste probe au fost colectate de un medic belgian și american care investighează
diferențele genetice în grupurile etnice din Africa Centrală. Folosind patru proceduri diferite, au
descoperit că doar un singur eșantion a fost pozitiv. Se estimează că mai mulți africani au murit
ca urmare a practicii coloniale în Africa Ecuatorială franceză și Congo belgian între 1880 și
debutul celui de-al doilea război mondial, apoi au fost luate din Africa ca sclavi în ultimii 400 de
ani. Din toate cele patru teorii, o concluzie generală evidentă este că, originea HIV nu a fost
naturală [39].

 Ipoteza vaccinurilor

Ipoteza că SIDA își are originea într-un vaccin polio contaminat, folosit în Africa la
sfârșitul anilor 1950, a cauzat un anume impact. Curios e că, testele pe eșantioane ale vaccinului,
15
depozitate timp de peste 40 de ani, nu au evidențiat nicio urmă de HIV sau primatele sale
anterioare SIV. Acestea au fost efectuate la trei laboratoare diferite din Statele Unite, Germania
și din Franța. Lucrarea a fost inițiată de Institutul Wistar din Philadelphia, care a fost în centrul
controversei vaccinului. Potrivit rezultatelor așteptate cu nerăbdare, care au fost dezvăluite la o
întâlnire de două zile cu privire la originea SIDA ținută la Societatea Regală din Londra, niciuna
dintre cele trei laboratoare nu a găsit nicio urmă de HIV sau SIV în eșantioanele lor.
"Avem încredere că aceste rezultate vor pune capăt oricăror preocupări legate de legătura
dintre vaccinul polio oral produs de Wistar și SIDA", a declarat Clayton Buck. Contrar
afirmațiilor de mai sus, a intervenit scriitorul Edward Hooper, care a fost principalul susținător al
teoriei ”vaccinului contaminat” publicată în cartea sa „The River”. Hooper mai declară că, ar
trebui să încercăm să găsim adevărulu, dar să și învățăm din adevăr [40].
Teoria avansată în cartea lui Hooper este că SIDA a fost introdusă accidental în studiile
de vaccinare din anii 1950 și 1960. În special, el suspectează că cea mai răspândită formă de
SIDA - tipul cauzat de familia virusului cunoscut sub numele de grupul M-HIV-1, a fost introdus
în Africa prin intermediul CHAT, un vaccin împotriva poliomielitei. CHAT a fost elaborat în
anii 1950 la Institutul Wistar din Philadelphia de către un cercetător numit Hilary Koprowski și
apoi testat pe animale în acele părți ale Congo, Rwanda și Burundi (toate sub conducerea
belgiană), unde se pare că a apărut epidemia de SIDA în rândul oamenilor. Această explicație a
originii SIDA este controversată.
Cartea lui este prea confuză cu un amestec de istorie, știință, speculație și reportaj. Faptul
că forma HIV-2 mai rară a SIDA și forma extrem de rară provocată de grupul O HIV-1 au fost
transferate oamenilor prin vaccinare [41].

16
 I.4 Modalități de transmitere a virusului HIV/SIDA

Căile de transmitere cunoscute sunt orizontale și verticale. Orizontal, pe cale parenterală

prin: transfuzii de sânge sau derivate, cu excepția imunoglobulinelor im și a albuminei umane; în
ciuda unui triaj riguros al donatorilor, riscul este încă prezent prin posibilitatea ca donatorul să fi
fost sângerat înaintea apariției în circulație a anticorpilor care permit diagnosticul de infecție
(înaintea „seroconversiei”); folosirea nesterilizată a instrumentelor tăietoare și înțepătoare
contaminate (valabil mai ales la toxicomanii de uz iv, dar și în cadru sanitar); pe cale sexuală,
cea mai frecventă în lume, virusul fiind prezent în titru infectant în secreția vaginală și
spermatică; orice formă de raport sexual neprotejat poate transmite infecția (heterosexual,
homosexual, oral, anal etc.) și vertical –maternofetal, transplacentar (deci încă intrauterin, sub
5% dintre cazuri); perinatal (calea principală – incriminată în peste 90% dintre cazuri); postnatal
cu ocazia suptului (fie datorită unor mici sângerări mamelonare, fie direct prin lapte, unde virusul
se găsește în titru infectant), dar și prin ingrijiri neadecvate ulterioare [7].

 Contact sexual neprotejat

În Statele Unite homosexualii, bisexualii și alți bărbați care fac sex cu bărbați (MSM)
reprezintă populația cea mai afectată de HIV. Dintre toți bărbații homosexuali și bisexuali, afro-
americanii sunt grupul rasial/etnic cel mai afectat de HIV. CDC (Centrele pentru controlul și
prevenirea bolilor) recomandă ca toți bărbații homosexuali și bisexuali să fie examinați pentru
HIV cel puțin o dată pe an.
Potrivit CDC (Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor), aproximativ 67% dintre
persoanele diagnosticate cu HIV în 2015 din Statele Unite erau bărbați homosexuali și bisexuali
[42].
Homosexualii reprezintă grupul comportamental care prezintă cel mai mare risc de
infectare cu HIV în Regatul Unit, reprezentând trei sferturi din infecțiile HIV diagnosticate în
2004. Inițiativele de promovare a sănătății și introducerea de terapii antiretrovirale înalt active
(HAART) au schimbat profund epidemiologia HIV la diferite momente. Cu toate acestea,
transmisia HIV continuă în rândul bărbaților homosexuali din Regatul Unit, cuplați în ultimii ani
cu creșterea gonoreei și sifilisului și cu un focar de limfogranulom venereum (LGV) [43].

17
 „Start Talking. Stop HIV” este o campanie care încearcă să reducă infecțiile HIV în
rândul bărbaților homosexuali, bisexuali și altor bărbați care fac sex cu bărbați prin încurajarea
discuțiilor deschise între partenerii de sex și prietenii despre o serie de strategii de prevenire HIV
[44].
Conform unui studiu s-a constatat că în anul 2010, în Statele Unite, au trăit aproximativ
562.500 de negri și 3.231.061 de adulți homosexuali albi. Dintre aceștia, 180,477 negri și
243,174 gay albi trăiesc cu HIV [45].
În timpul sexului neprotejat, HIV poate fi transmis partenerului sexual prin intermediul
fluidelor corporale ale persoanei infectate (sânge, material seminal, lichid vaginal, musus anal).
Există un risc crescut de infecție cu HIV în timpul sexului anal, deoarece mucoasa anusului este
mai delicată decât mucoasa vaginului și este mai ușor deteriorată, oferind puncte de intrare
pentru HIV. Riscul de transmitere a HIV în timpul sexului oral neprotejat este foarte scăzut, dar
există riscul altor boli de transmitere sexuală. Utilizarea prezervativelor este cel mai eficient mod
de a preveni transmiterea infecțeiei HIV și a altor boli de transmitere sexuală [46].
Pentru a obține intrarea în corpul unei persoane neinfectate, virusul HIV trebuie să lege
sau să ”blocheze” celulele țintă cu receptori specifici (și anume receptori CD4) pe suprafața sa.
Celulele cu acești receptori specifici sunt abundente în mucoasa căii genitale și cea a anusului.
Infecțiile cu transmitere sexuală cum ar fi: sifilisul, gonoreea sau herpesul fac foarte ușor pentru
HIV să intre în organism [47].
Un reportaj de pe data de 3 Iulie, 1981, din revista ”The New York Times”, medicii au
raportat printre bărbații homosexuali 41 de cazuri de cancere rare și de multe ori rapid letale. Opt
dintre victime au murit la mai puțin de 24 de luni de la stabilirea diagnosticului. Apariția bruscă a
cancerului, denumită Sarcomul Kaposi, a determinat o investigație medicală amănunțită.
Raportul menționează 26 de cazuri - 20 în New York și șase în California. Dr. Friedman-Kien a
spus că a testat nouă victime și a descoperit defecte severe în sistemele lor imunologice. Pacienții
au prezentat disfuncții grave ale două tipuri de celule numite limfocite de celule T și B, care au
un rol important în combaterea infecțiilor și a cancerului [48].

 Prin echipament nesterilizat

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că, la nivel mondial, aproximativ 5%

din infecțiile cu HIV provin din utilizarea acelor nesterilizate. Într-o serie de lucrări publicate în

18
2002 și 2003, specialiștii STI David Gisselquist și John Potterat și psihologul Stuart Brody au
provocat controverse, susținând că între 35% și 65% dintre infecțiile cu HIV din Africa, au fost
cauzate de reutilizarea acelor nesterilizate, nu de sex. Gisselquist și colegii și-au bazat teoria pe o
analiză a rapoartelor timpurii privind infecția cu HIV primite din partea țărilor din Africa de Est
si Centrală înainte de 1990. Ei au susținut că arată numărul de injecții medicale raportate de
seroconvertori mult mai bine corelată cu infecția HIV decât numărul de sex parteneri și de
infecțiile cu transmitere sexuală pe care le-au avut. Gisselquist a citat, de asemenea, un studiu din
Africa de Sud, care a constatat niveluri semnificative de infecție cu HIV la copiii născuți de
mame HIV-negative și dovezi din partea Zimbabwe că scăderea ratei ITS a fost însoțită de
creșterea ratelor de HIV.
Transmiterea prin acele nesterilizate ar fi putut contribui la răspândirea HIV încă de la
începutul epidemiei, dar Gisselquist nu a reușit să revizuiască datele din 1990, ceea ce a arătat o
lipsă covârșitoare de corelație între injecții și seropozitivitatea HIV [49].
Prevalența este ridicată în rândul populației cu risc sporit, iar folosirea instrumentelor
chirurgicale nesterilizate, a aparatelor de bărbierit tradiționale și a lamelor se adaugă la
răspândirea acestei boli.
Acest studiu evaluează efectul unei intervenții educaționale asupra cunoașterii a 70 de
bariere care practică o comunitate suburbană din Pakistan în ceea ce privește HIV și simptomele
și transmiterea acestuia. La momentul inițial doar 10% dintre frizerii au raportat că au auzit
vreodată despre HIV, comparativ cu 49% după intervenție în mod similar, 4% și 6% dintre
aceștia aveau cunoștințe bune la momentul inițial privind simptomele și transmiterea bolii,
crescând la 39% și respectiv 43% după intervenție (p < 0,001). Rezultatele acestei intervenții
educaționale justifică luarea în considerare a activității campaniilor de masă pentru a crește
gradul de conștientizare a publicului cu privire la bolile transmise de sânge și pentru a educa
personalul care poate dăuna persoanelor din comunitățiile lor prin practici nesigure [50].

 De la mamă la făt

Un studiu a arătat că diagnosticarea infantilă timpurie a infecției cu HIV din Uganda a redus
rapid testarea nou-născuților expuși infecției HIV în primii ani de viață [51].
Transmiterea HIV de la mamă la copil este răspândirea HIV de la o femeie care trăiește
cu HIV la copilul ei în timpul sarcinii, nașterii sau în timpul alăptării (prin laptele matern).

19
Transmiterea de la mama la copil a virusului HIV se numește și transmiterea perinatală a
virusului HIV. Din cauza utilizării medicamentelor pentru HIV și a altor strategii, riscul
transmiterii de la mamă la copil poate fi redus la 2% sau mai puțin. Bebelușii născuți de femeile
infectate cu HIV primesc medicamente pentru HIV timp de 4-6 săptămâni după naștere și nu
sunt alăptați. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) recomandă ca toate femeile
care sunt însărcinate sau care intenționează să rămână gravide să fie testate pentru HIV înainte de
sarcină, dacă este posibil și în timpul fiecărei sarcini [52]. Transmiterea HIV de la o mamă HIV-
pozitivă la copilul ei în timpul sarcinii, al travaliului, al nașterii sau al alăptării se numește
transmisie de la mamă la copil. În absența oricărei intervenții, ratele de transmisie variază de la
15% la 45%. Această rată poate fi redusă la mai puțin de 5% cu intervenții eficiente în perioadele
de sarcină, muncă, și alăptare. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) colaborează cu partenerii
pentru a stabili standarde globale pentru prevenirea, îngrijirea și tratamentul HIV pentru femeile
însărcinate, mamele și copiii lor [53].

 Prin accidente

Un caz a fost raportat cum o hemoragie, în timpul unui accident rutier, a fost sursa de
infecție HIV/SIDA. Într-un alt caz, în urma unui accident rutier, poate apărea o transmisie atunci
când o femeie rănită a dat primul ajutor unui copil care sângera profund. Într-un alt caz, un
angajat al căii ferate a ajutat la îndepărtarea a două corpuri foarte sângerate de pe o cale ferată. A
avut simptome consecvente seroconversiei la trei luni după primul accident și o lună după a
doua. Executivul pentru Sănătate și Securitate afirmă că, după accidente de mașină, există riscul
de a fi infectat. Metalul puternic și sticla spartă pot răni pe cineva care a participat la accident,
dând naștere unui risc de infectare încrucișată. Cu toate acestea, aceasta prevede, de asemenea,
că nu există cazuri cunoscute de infectare prin acest traseu [54].
Un studiu calitativ și descriptiv de cercetare din perspectivă socio-istorică (1986-2006),
efectuat într-un spital de referință pentru bolile infecțioase din statul Santa Catarina, a identificat
comportamentul post-accident la locul de muncă care include evaluarea și evidența accidentelor,
de către profesioniștii din domeniul sănătății în îngrijirea persoanelor cu HIV/SIDA [55].

20
 I.5 Diagnosticul de laborator în infecția HIV

Diagnosticul definitiv al infecției HIV la orice vârstă necesită testare care să confirme
prezența virusului HIV. Testarea serologică identifică antigenul HIV și / sau anticorpul generat
ca parte a răspunsului imun la infecția cu HIV. La copiii cu vârsta mai mare de 18 luni, testarea
serologică trebuie utilizată în același mod ca și la adulți. Cu toate acestea, anticorpul matern HIV
este transferat copilului în cursul sarcinii (cu un timp de înjumătățire de 28-30 zile la sugarii care
nu sunt alăptați). Cele mai frecvent utilizate teste HIV serologice nu pot face distincția între
anticorpul HIV matern și anticorpul HIV produs de copil, ceea ce face dificilă interpretarea
testului serologic reactiv HIV.
Anticorpii la HIV pot fi măsurați printr-o varietate de tehnici. Anticorpii la HIV-1 și
HIV-2 sunt detectați prin EIA, cunoscută și ca testul de imunoabsorbție legat de enzime
(ELISA), dispozitive de testare simple / rapide și teste Western blot (WB) [56]. Tehnica de
dozare enzimatică a sângelui (ELISA), detectează anticorpi și antigeni HIV în sânge. Testul
ELISA este de obicei primul test recomandat. În cazul unui rezultat pozitiv din acest test, testul
ELISA este urmat de un test numit Western blot pentru confirmarea diagnosticului. Cu toate
acestea, Western blot nu mai este utilizat, iar astăzi testul ELISA este urmat de un test de
diferențiere HIV pentru a confirma infecția cu HIV. Furnizorul poate, de asemenea, să comande
un test de detectare a materialului genetic al virusului HIV [57].
Începând cu 2014, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au recomandat
întreruperea testului Western blot. Testul Western blot a fost utilizat anterior pentru a confirma
rezultatul testului ELISA, dar nu mai este recomandat, deoarece alte teste sunt acum mai fiabile
și permit o diagnoză mai rapidă. În testul Western blot, sângele este luat în același mod, dar
eșantionul este separat cu un curent electric și transferat pe o bucată de hârtie blotting. Aici se
adaugă o enzimă care provoacă modificări de culoare care semnalează prezența anticorpilor HIV.
Cu toate acestea, testele Western blot și ELISA sunt recomandate numai dacă o persoană ar fi
expusă la HIV [58].

21
 Capitolul II. Studii privind situația persoanelor infectate cu HIV

2.1. Studii privind situația persoanelor infectate cu HIV în România (2014-2017)

Conform UNAIDS (Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA),

obiectivele ar fi ca până în anul 2020, 90% de persoane să fie testate HIV, 90% de persoane să
fie tratate, iar 90% din încărcătura virală să fie nedetectabilă.
Aceste studii au ca scop identificarea cazurilor noi de HIV/SIDA în România, pe grupe
de vârstă și gen, astfel încât să se detecteze care ar fi discrepanța de procente între cei 4 ani.
(2014-2017)

 Situația in 2014 
Pe 31 decembrie s-au înregistrat 12.889 de persoane infectate HIV/SIDA în viață. Cel
mai mare număr de cazuri a fost înregistrat la începtul anilor 1990. S-a înregistrat o creștere
începând cu anul 2007.
Contactul sexual neprotejat a fost calea principală de transmitere, fiind principala cale de
transmitere a virusului HIV și a ultimei decade.
România a avut un număr de supraviețuitori de lungă durată, din grupa de vârstă 20-29 de
ani, care provin din cohorta 1987-1990.

22
 Numărul de cazuri HIV/SIDA depistate 140
Masculin
120 Feminin

100

80

60

40

20

0
<1 an 1-4 ani 5-14 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-49 >=50
ani ani ani ani ani ani ani ani
Vârsta

Figura 2.1 Distribuția cazurilor noi de infecție HIV/SIDA în anul 2014,

pe grupe de vârstă și gen

Un procent majoritar îl reprezintă bărbații (125%), urmat de procentul femeilor de doar 44%
[59].

 Situația in 2015

Evoluția infecției HIV/SIDA în România, 30 iunie 2015

23
 60

Masculin
Număr de cazuri HIV/SIDA depistate
50
Feminin

40

30

20

10

0
<1 1-4 ani 5-9 ani 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-49 50-59 >=60
ani ani ani ani ani ani ani
Vârsta

Figura 2.2 Distribuția cazurilor noi de infecție HIV/SIDA, depistate în anul 2015,

pe grupe de vârstă și gen

Datele sunt obţinute din informaţiile culese de pe fişele de confirmare a infecţiei

HIV/SIDA, primite din Centrele Regionale de Evaluare şi Monitorizare a Infecţiei HIV/SIDA şi
prelucrate la Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecţiei HIV/SIDA în
România, din cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase “Prof.dr. Matei Balş” din București.
Din distribuția cazurilor de infecție HIV/SIDA, depistate în anul 2015, pe grupe de vârstă și gen,
cel mai crescut procent (de 55%) îl reprezintă bărbații cu vârstele cuprinse între 30-34 de ani, iar
femeile au un procent de 12 %, de aceeași vârstă cu bărbații [60].
2014-2015: Evaluând ambele studii, o rată mai crescută de infectare HIV/SIDA a avut loc
în anul 2014, scăzând considerabil în 2015. În ambii ani, procentul a fost mult mai crescut la
bărbați decât la femei. În anul 2014, procentul la bărbați a fost de 125 cu vârstele cuprinse între
25 și 29 de ani, iar în anul următor procentul fiind de 55 % cu vârstele cuprinse între 30 și 34 de
ani.
În cazul femeilor, rata de infectare a fost mai mare în 2014 decât în 2015. În anul 2014,
procentul a fost de 44 % cu vârstele cuprinse între 25-29 de ani și un procent mai mare (47%) la
femeile cu vârstele cuprinse între 20 și 24 de ani. În anul 2015, procentul cel mai crescut a fost

24
de 18% cu vârstele cuprinse între 25-29 de ani și de 12% cu vârstele cuprinse între 30 și 34 de
ani.

 Situația in 2016
Pe data de 31 decembrie 2016 s-au înregistrat 14.349 de persoane infectate HIV/SIDA în
viaţă dintr-un total cumulativ de 22.095, începând cu anul 1985. România având în continuare un
număr mare de supraviețuitori de lungă durată, din grupa de vârstă 20- 29 ani, care provin din
cohorta anilor 1987-1990 (>6000). Numărul persoanelor aflate în tratament, la sfârşitul anului
2016, din datele înregistrate la UATM a fost: 10.942 (90%), dintr-un total de 12.196 aflati în
evidenţă activă [61].
Și în anul 2016 s-a identificat un procent mai mare la bărbați decât la femei, cu vârstele
cuprinse între 25 și 29 de ani.

 Situația in 2017
La data de 31 decembrie 2017 s-au înregistrat 15.009 persoane infectate HIV/SIDA în
viaţă dintr-un total cumulativ de 22.980, începând cu anul 1985. România are în continuare un
număr mare de supraviețuitori de lungă durată, din grupa de vârstă 20- 29 ani, care provin din
cohorta anilor 1987-1990 (>5500). Numărul persoanelor aflate în tratament şi profilaxie post-
expunere la sfârşitul anului 2017, din datele înregistrate la Unitatea de Asistenţă Tehnică şi
Management (UATM) [62].

25
 Numărul de cazuri HIV/SIDA depistate 60

50
Masculin
Feminin
40

30

20

10

0
<1 an 1-4 ani 15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-49 50-59 >=60
ani ani ani ani ani ani ani ani

Figura 2.3 „Distribuția cazurilor noi de infecție HIV/SIDA,

depistate în perioada 01.01-30.06.2017, pe grupe de vârstă și gen”

S-a observat un procent crescut de 55 % în cazul bărbaților cu vârstele cuprinse între 40

și 49 de ani; de asemenea un procent scăzut (14 %) în cazul femeilor.
După analiza celor 4 ani, studiile arată un procent mult mai crescut în cazul bărbaților
decât în cazul femeilor, cu rata de infectare HIV/SIDA peste vârsta de 25 de ani.

Date statistice preluate din laboratorul Synevo

Testul HIV Combi este un test de generaţia a 4-a care combină detecţia anticorpilor HIV
cu cea a antigenului. Sunt recunoscute astfel toate grupele şi subtipurile majore de HIV-1,
inclusiv divergentul grup O şi HIV-2. Detecţia simultană a antigenului şi anticorpilor conduce la
o sensibilitate clinică mai mare în faza precoce de seroconversie. În plus permite o identificare
mai bună a pacienţilor aflaţi în stadiu avansat al bolii, care prezintă modificări ale antigenemiei şi
sintezei de anticorpi. Obţinerea unui rezultat reactiv impune confirmarea prin testul Western Blot
[63]. Ca test rapid, este folosit în centre de screening și, uneori, și de către medici. Rezultatul este
disponibil după aproximativ douăzeci de minute. Testul HIV Combi dă doar primele rezultate la
două săptămâni după situația de risc. Un rezultat pozitiv confirmat este atunci fiabil. Dar o
26
infecție HIV nu poate fi exclusă cu certitudine până la șase săptămâni după situația de risc,
deoarece unii oameni iau până la șase săptămâni pentru a forma anticorpi împotriva HIV. Din
acest motiv, un test HIV negativ trebuie repetat la șase săptămâni după situația de risc [64].

Pe baza unei scurte ferestre de diagnosticare între infecție și detectare a anticorpilor, a

fost dezvoltat Enzygnost HIV Integral. Prin acest nou test, antigenul HIV p24 și anticorpii HIV
pot fi detectați simultan într-un singur test. Într-un studiu multicentric, noul test de screening a
fost comparat cu diferite teste care detectează numai anticorpi HIV sau antigenul HIV p24 și cu
analize care permit o detectare simultană a antigenului HIV și a anticorpilor HIV. Noul test a
arătat o sensibilitate de 100% pentru detectarea anticorpilor la HIV-1, grupurile M (n = 1102) și
O (n = 55) și HIV-2 (n = 289). În 23 din cele 52 de panouri de seroconversie, seroconversia a
fost detectată cu 2-18 zile mai devreme cu noul test combinat cu antigen / anticorpi, comparativ
cu testele anticorpi unice. Toate probele de la un panou de încărcătură virală (n = 451), toate
probele conținând antigenul p24 (n = 302), și toate, dar unul dintre supernatantelor de cultură
celulară (n = 38), infectate cu diferite HIV-1 subtipuri sau HIV-2 au fost identificate în mod
fiabil de noul test. Specificitatea testului pentru 4.002 donatori de sânge neselectați a fost inițial
99,78% și 99,80% după retestare. Factorii potențial interferenți nu au avut nici o influență
sistematică asupra specificității. Prin testarea pentru antigenul p24, care este prezent, înainte de
debutul producției de anticorpi, în unele cazuri de infecție cu HIV recent, noul test reduce
fereastra de diagnostic, în comparație cu testele de screening de-a treia generație, permițând
astfel un diagnostic precoce a infecției cu HIV. [65]

La laboratorul Synevo s-au înregistrat 105 de pacienți la care s-a utilizat metoda
alternativă de testare (ELISA), cu vârstele cuprinse între 25 și 55 de ani pe o durată de 6 luni.
Testul de depistare a infecției cu HIV depistează anticorpii produși împotriva celor două
tipuri de virus HIV existente: HIV1 și HIV2 [66].
Din studiul efectuat, patru persoane au avut rezultate pozitive, deci erau suspecte de
HIV/SIDA. Testele de screening pot da și rezultate fals pozitive, în situații precum : existența
unei viroze, a unei boli imune, existența unei sarcini sau vaccinarea recentă a persoanei
respective. Verificarea acurateții testelor de screening sunt realizate și testele de confirmare a
infecției și anume: testul Western Blot și testul de depistare a încărcăturii virale. [67]

27
 Conform unui studiu efectuat de Tchounga împreună cu colaboratorii, rezultatele a două
teste rapide (Genie II HIV-1/HIV-2 (BioRad) și SD Bioline HIV-1/2 3.0 (Diagnosticul Standard)
au fost combinate pentru a compara diagnosticul de tip inițial cu testele de confirmare. Dar, așa
cum este prezentat într-un studiu realizat de Guinea-Conakry de Chaillet, cele două teste rapide
au capacități discriminatorii de tip HIV diferite. S-a cercetat că, SD Bioline HIV-1/2 3.0 a fost
mult mai puțin precis decât testul Genie de ultima generație.
În al doilea rând, autorii erau doar conștienți de tipul de test inițial la 68,2% dintre
pacienți. Aparent, virusul Genie II HIV-1 / HIV-2 a fost utilizat pentru 66,8% din pacienții din
Coasta de Fildeș și 50,0% în Mali, în timp ce SD Bioline HIV-1/2 3,0 a fost utilizat pentru 63,8%
în Burkino Faso. Atunci când o mare parte a testelor au fost de tip necunoscut, este incert la ce
teste se referă performanța slabă. Prin urmare, s-a propus o analiză a sensibilității în care se
presupune că testele necunoscute de 31,8% au fost fie Genie II HIV-1 / HIV-2, fie SD Bioline
HIV-1/2
În concluzie, lucrarea lui Tchounga, a descris o problemă importantă din Africa de Vest
că testele rapide discriminatorii cu HIV pot fi inexacte, dar există diferențe mari între
performanțele diferitelor teste rapide și testele ar trebui evaluate, de preferință, separat. [68]

28
 Capitolul III. Nivelul de informare al populație privind aspectele HIV/SIDA

3.1 Obiective

Studiul și-a propus evaluarea gradului de informare al populației privind problematica

HIV-SIDA, ilustrând nivelul de acceptare al pacienților seropozitivi de către comunitatea în care
trăiesc.
S-a realizat un studiu de tip chestionar privind problematica menționată, sistematizând
opiniile unui număr de 200 de persoane cu grad de educație diferit (studii medicale și studii
nemedicale) și cu ocupații diferite (studenți și angajați).

3.2 Design-ul studiului

S-a realizat un chestionar cu 40 de întrebări folosind datele din literatura de specialitate,

dar și întrebări din alte studii similare. Tipurile de întrebări au fost cu complement simplu sau
multiplu, pe teme diverse, vizând și gradul de dicriminarea al respondenților.
Chestionarul s-a administrat unui număr de 200 de persoane. Forma finală a
chestionarului s-a distribuit loturilor de studiu în perioada 1 mai-1 iunie 2018. Persoanele
participante au fost selectate pentru a putea fi ulterior analizate comparativ din punct de vedere al
ocupației și al tipului de educație.
Studiul a vizat patru loturi dintre care s-au împărțit astfel: 50 de studenți din cadrul
facultății de Medicină, programul de studiu: Laborator Clinic, 50 de studenți de la facultatea de
Litere, specializarea: Limbi Moderne Aplicate, franceză-engleză, 50 de asistente și medici din
cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență, Brașov și 50 de persoane care activează în alte
domenii.
S-au considerat valide chestionarele care aveau completate cel puțin 80 % dintre
răspunsuri. Datele obținute au fost sistematizate în baza de date Excel și prelucrate statistic în
vederea extragerii concluziilor. S-au realizat reprezentări grafice și analize comparative ale
răspunsurilor loturilor studiate.
S-a avut în vedere o distribuție cât mai largă pe grupe de vârste, pentru a observa dacă
există o discrepanță între mentalități și dacă mediul de proveniență a adus plusuri sau minusuri în
”bagajul” de informații al acelor persoane.

29
3.3 Ipoteze

Ipoteza principală

 persoană seropozitivă este foarte greu de acceptat de societate, de aceea tind să cuprind
cât mai multe informații care să dezvăluie care sunt acele bariere ce despart subtil un om
sănătos de un om cu HIV/SIDA.

Ipoteze secundare:
 Persoanele cu cunoștințe medicale ar trebui să aibă informații concrete despre acest
subiect și să se reflecte importanța amănunțită, iar persoanele care nu au informații
medicale, dar prestează în alte domenii, și demonstrează că au la bază anumite lucruri pe
care le cunosc despre HIV-SIDA, ar însemna că e un subiect de licență ce interesează pe
toată lumea, de la mic la mare; însă se vor evalua și câte persoane nu cunosc informații
despre modalitățile de transmitere a virusului HIV-SIDA.
 Persoanele care au vârsta cuprinsă între 18-30 de ani ar putea fi mai toleranți față de
persoanele infectate cu HIV/SIDA, în comparație cu persoanele care au vârsta peste 30 de
ani.
 Religia și mediul de proveniență schimbă percepția asupra persoanelor infectate cu
HIV/SIDA, într-un mod pozitiv sau negativ.

3.4 Rezultate și discuții

Chestionarul reprezintă colectarea informațiilor prin solicitarea membrilor populației de

studiu, fiind o componentă a oricărui proces de intervenție în domeniul sănătății. Astfel de
informații pot fi relativ simple și ușor de colectat și oferă informații care se pot compara cu
literatura de specialitate. Chestionarul a conținut întrebări cu mai multe variante de răspuns
sugerat (răspuns unic sau răspuns multiplu).
Răspunsurile primite s-au sistematizat sub formă de grafice sugestive, pentru a evidenția
diferențele între nivelul de cunoaștere al loturilor studiate.

30
 Cercetarea este alcătuită pe baza unui chestionar cu 40 de întrebări distribuite celor 200
de persoane: 50 au fost atribuite studenților de la Facultatea de Medicină din Brașov,
specializarea: Laborator Clinic anul I și anul II. S-a administrat 50 de chestionare studenților de
la Facultate de Litere, anul I, Universitatea Transilvania din Brașov. Alte 50 de chestionare au
fost predate pentru completarea lor medicilor și asistentelor de la Spitalul Clinic Județean de
Urgență, Brașov, iar restul de 50 de chestionare au fost completate de oameni care activează în
alte domenii.
S-a analizat fiecare întrebare cu toate răspunsurile date de respondenți, implicând și
caracteristicile socio-demografice.

Feminin Masculin

86.00% 86.00%

72.00%

52.00%
48.00%

28.00%

14.00% 14.00%

Studenți Med-LC Studenți Litere Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale

Figura 3.1. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind genul acestora

Dintre studenții de la Medicină, specializarea: Laborator Clinic sunt 86% bărbați și 14%
femei, la fel și la studenții de la facultatea de Litere. La personalul medical sunt mai multe femei
decât bărbați (52%), iar la persoanele cu ocupații nemedicale sunt mai mulți bărbați decât la
femei (72%).

31
 RURAL URBAN
94.00%

62.00%
56.00% 54.00%

44.00% 46.00%
38.00%

6.00%

Studenți Med-LC Studenți Litere Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale

Figura 3.2. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind mediul de proveniență

Conform graficului, s-a evidențiat un număr mai mare în mediul urban la toate loturile de
studiu, personalul medical având 94 %, cel mai ridicat procent, iar cel mic procent (6%) îl are
personalul medical pentru mediul de proveniență rural.

La întrebarea: „Există vreo diferență între HIV și SIDA?” respondenții au răspuns în

proporție de 100 %.

100%

90%

80%
% din loturile de studiu

70%

60%
Studenți Med-LC
50% Studenți Litere
Personal studii medicale
40% Persoane ocupații nemedicale

30%

20%

10%

0%
Student Salariat Șomer Pensionar Casnic (ă)

Figura 3.3. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind ocupația respondenților

32
 Din graficul afișat, cei mai mulți sunt studenți sau salariați și un procent mai mic de
șomeri. Nu am avut ca respondenți pensionari sau casnici.

S-au ilustrat 94% de studenți de la facultatea de Litere, 88% studenți de la Medicină-LC,

100% personalul medical și persoane cu ocupații nemedicale care sunt salariați, iar ca șomeri, în
proporție de 4% , sunt studenții de la Litere și 2% studenții de la Medicină.

100%
90% Studenți Med-LC
80% Studenți Litere
% din loturile de studiu

70% Personal studii medicale

60% Persoane ocupații nemedicale
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Singur/ă Căsătorit/ă Locuiesc cu Am un Divorțat/ă Văduv/ă Altă situație
un partener partener, dar
unic nu locuiesc
cu el/ea

Figura 3.4. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind relația/starea civilă

80% sunt persoane căsătorite, 52% sunt persoane singure, 46% sunt persoane care un un
partener, dar cu care nu locuiesc și 38% persoane care locuiesc cu un partener unic.

33
 100.00%

90.00%

80.00%

70.00%

60.00%
% din loturile studiate

50.00% da
nu
40.00% nu știu

30.00%

20.00%

10.00%

0.00%
Studenți Med-LC Studenți Litere Personal studii Persoane ocupații
medicale nemedicale

Figura 3.5. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind existența diferențelor între
noțiunile HIV și SIDA

Într-o primă fază, prin intermediul chestionării unui lot de 200 de persoane, cercetarea are
ca scop să identifice dacă sunt cunoscute caracteristicile esențiale atât ale bolii SIDA, cât și ale
virusului HIV. Dacă nu există o informare elementară corectă despre un anumit subiect, de o
importanță semnificativă pentru colectivitate, avem de-a face, de multe ori, cu opinii nefondate,
confuzii și atitudini sociale neadecvate. Acest lucru se poate întâmpla și când vine vorba despre
SIDA și virusul HIV.
Primul grafic ne arată că, sunt și persoane care nu fac distincția între virus și boală, ceea
ce înseamnă că au cunoștințe parțial adevărate despre această realitate, dar poate sublinia și un
dezinteres, cu privire la acest subiect, considerat poate un tabu medical. Cei mai mulți care nu au
știut despre această diferență importantă sunt persoane care activează în domenii nemedicale.
Totuși, procentul celor care au dat un răspuns corect este destul de mare. S-a observat că,
studenții de la Facultatea de Litere au răspuns într-un procent mai mare față de studenții de la
Facultatea de Medicină, programul de studii: Laborator clinic. Persoanele care activează în alte
domenii, dar nu în cele medicale, au răspuns afirmativ 48 % „Da” există o diferență între HIV și
SIDA, iar personalul medical a răspuns în proporție de 100 %.

34
 S-au analizat răspunsurile loturilor de studiu privind informațiile despre SIDA,
sugerându-se diferite variante de răspuns. Rezultatele au fost sistematizate în tabelul 3.1

Tabel 3.1. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind caracterisiti ale virusului HIV

Studenți Studenți Personal Personal

Med-LC Litere studii studii
medicale nemedicale
1) Este o afecțiune provocată de virusul 94,00% 60,00% 100,00% 62,00%
imunodeficienței umane, HIV, care atacă și
distruge progresiv sistemul imunitar al
organismului
2) Se manifestă prin infecții grave care 82,00% 26,00% 100,00% 58,00%
determină pierderea accentuată în greutate,
afecțiuni ale creierului și ale sistemului
nervos central
3) Este o boală generată de o bacterie 4,00% 14,00% 0,00% 18,00%
4) Nu cunosc informații, deoarece nu am fost 6,00% 28,00% 0,00% 52,00%
suficient informat/ă
5) Nu cunosc informații, deoarece nu m-a 2,00% 2,00% 0,00% 40,00%
interesat să aflu.

35
 60

50
% din loturile studiate

40

Studenți Med-LC
30 Studenți Litere
Personal studii medicale
Persoane ocupații nemedicale
20

10

0
1 2 3 4 5

Figura 3.6. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind SIDA, unde:

1. Este o afecțiune provocată de virusul imunodeficienței umane, HIV, care atacă și

distruge progresiv sistemul imunitar al organismului
2. Se manifestă prin infecții grave care determină pierderea accentuată în greutate,
afecțiuni ale creierului și ale sistemului nervos central
3. Este o boală generată de o bacterie
4. Nu cunosc informatii deoarece nu am fost suficient informat/ă
5. Nu cunosc informatii deoarece nu m-a interesat să aflu SIDA

Această cerință urmărește dacă respondenții cunosc definiția amplă a Sindromului

Imunodeficienței Umane și dacă știu să facă diferența între o bacterie și un virus. În proporție de
100 % a răspuns corect la această cerință personalul cu studii medicale, alegând variantele
corecte de răspuns 1- Este o afecțiune provocată de virusul imunodeficienței umane, HIV, care
atacă și distruge progresiv sistemul imunitar al organismului și 2- Se manifestă prin infecții grave
care determină pierderea accentuată în greutate, afecțiuni ale creierului și ale sistemului nervos
central).

Următorul procent pe scară descrescătoare il reprezintă studenții de la Facultatea de

Medicină. Rezultatele de la prima variantă de răspuns sunt promițătoare, ceea ce înseamnă că

36
există un oarecare bagaj de informații în legătură cu acest subiect, loturile de studiu alegând
răspunsurile corecte în proporție de 94% - Laborator clinic, 62% -pentru cei care prestează în alte
domenii, iar cel mai redus procent (60%) s-a remarcat la studenții de la Litere.

La a doua variantă de răspuns, mai medicală, au răspuns corect personalul medical

(medicii + asistentele) – 100% și studenții de la Medicină cu un procent de 82%, fiind urmați de
persoanele cu ocupații nemedicale - 58% , pe ultimul loc situându-se studenții de la Litere cu
doar 26% ceea ce reflectă faptul că aceștia nu sunt foarte bine informați.

La cea de-a treia variantă de răspuns – SIDA “este o boală generată de o bacterie” care
este o afirmație greșită, pentru că SIDA este generată de un virus (HIV) [70], persoanele cu alte
ocupații au ales-o intr-un procent de 16 %. Asta înseamnă că pentru acest grup există o confuzie
între cei doi termeni „bacterie și virus”. Este remarcat totuși că acest grup n-a avut poate de unde
să asimileze toate caracteristicile acestei boli (SIDA) și a virusului (HIV), dar cheia răspunsului
se află chiar la întrebarea numărul 1 unde am afișat „HIV (Virusul Imunodeficienței Umane). La
acest grup s-a evidentiat un procent de 52% de persoane care au declarat că nu cunosc destule
informații privint SIDA, deoarece n-au fost suficient informate, și respectiv 40% dintre acestea
care au declarat că nu cunosc deloc informațiile date, deoarece nu le-au interesat acest subiect.

S-au analizat răspunsurile loturilor de studiu privind informațiile despre HIV, sugerându-se
diferite variante de răspuns. Rezultatele au fost sistematizate în tabelul 3.2.

Tabel 3.2. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind virusul HIV

Studenți Med-LC Studenți Litere Personal studii Persoane ocupații

medicale nemedicale

1.Este un virus 74,00% 34,00% 100,00% 46,00%

care afectează
anumite celule ale
sângelui- celule
albe (limfocite
CD4) care ne
protejează
împotriva
infecțiilor.
2. Este o boală 22,00% 24,00% 0,00% 10,00%
infecțioasă,
provocată de un

37
prim contact cu
virusul Epstein-
Barr, un virus
foarte contagios
din familia
virusurilor
herpetice
3. Este o infecție 0,00% 6,00% 0,00% 12,00%
respiratorie acută
virală care
afectează căile
respiratorii
4. Pentru a se 48,00% 30,00% 100,00% 30,00%
reproduce, HIV
trebuie să pătrundă
într-o celulă a
sistemului imunitar
5. Este deja 46,00% 10,00% 30,00% 70,00%
pandemic (cu
răspândire în
întreaga lume)
6. Nu știu nimic 4,00% 26,00% 0,00% 60,00%
despre acest
subiect.

La această evaluare s-a observat faptul că personalul medical este foarte bine pregătit,
răspunzând 100 % la variantele corecte [69] (1. Este un virus care afectează anumite celule ale
sângelui- celule albe (limfocite CD4) care ne protejează împotriva infecțiilor) și (varianta a 4-a:
Pentru a se reproduce, HIV trebuie să pătrundă într-o celulă a sistemului imunitar). În proporție
de 60 % au răspuns persoanele care afirmă că nu cunosc despre acest subiect, ceea ce denotă
lipsa de cunoaștere despre virusul HIV.

38
 Studenți Med-LC Studenți Litere
Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale

100.00%
92.00%

66.00%

38.00%
26.00%
22.00%
18.00%
12.00% 14.00%
4.00% 4.00% 4.00%
0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
Nu Da Prea puțin Nu știu

Figura 3.7. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind cunoașterea modalităților de

transmitere a virusului HIV/SIDA

După cele ilustrate, se poate observa un procent de 26% al persoanelor cu ocupații

nemedicale care afirmă că nu cunosc modalitățile de transmitere ale virusului HIV/SIDA, ce
indică semne de îngrijorare pentru toată lumea; pe de altă parte, un procent de 14 % reflectă
varianta de răspuns ”Nu știu” a persoanelor care prestează în alte domenii. S-a depistat un
procent de doar 38 % care cunosc modalitățile de transmitere ale virusului HIV din lotul cu
persoane cu ocupații nemedicale. Ar trebui ca atenția să se canalizeze asupra acestor modalități
de transmitere ale virusului HIV ca să putem cunoaște riscurile la care ne expunem zi de zi. Fără
o instruire de acest gen, persoanele pot fi la risc.

Studiul a scos la iveală un procent de 100% al personalului medical care susține că

cunoaște care sunt acele modalități de transmitere ale virusului HIV.

Această întrebare a avut ca scop atât verificarea persoanelor, după cum au răspuns, în
privința modalităților prin care se poate transmite acest virus, cât și câte persoane, ca procent, pot
fi expuse riscului de a fi infectate, din cauza faptului că nu cunosc mijloacele prin care se poate
transmite acest virus care i-ar putea ucide.

39
 S-au analizat răspunsurile loturilor de studiu privind transmiterea HIV, sugerându-se
diferite variante de răspuns. Rezultatele au fost sistematizate în tabelul 3.3:

Tabel 3.3. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind transmiterea HIV prin
următoarele variante...

Studenți Med- Studenți Litere Personal studii Persoane

LC medicale ocupații
nemedicale
a) Din contactul 4,00% 6,00% 0,00% 14,00%
cotidian cu
semenii noștri
b) Folosind 86,00% 70,00% 100,00% 70,00%
seringi
nesterile
c) Printr-un sărut 10,00% 10,00% 0,00% 8,00%
obișnuit
d) Prin contact 94,00% 92,00% 100,00% 80,00%
sexual
e) Prin 0,00% 0,00% 0,00% 2,00%
îmbrățișarea
unei persoane
infectate
f) Prin utilizarea 12,00% 12,00% 0,00% 6,00%
scaunului de
toaletă public
g) Prin utilizarea 50,00% 28,00% 100,00% 44,00%
în comun a
lamelor de ras
h) De la o 66,00% 32,00% 100,00% 66,00%
gravidă
infectată la făt,
în timpul
nașterii
i) De la mamă la 52,00% 24,00% 98,00% 66,00%
copil, în
timpul nașterii
j) De la mamă la 34,00% 14,00% 2,00% 64,00%
copil, în
timpul
alăptării
k) în cadrul 14,00% 12,00% 0,00% 32,00%
familiei, prin

40
 folosirea
acelorași
obiecte de uz
casnic sau de
uz igienic
l) la joacă, prin 0,00% 0,00% 0,00% 6,00%
folosirea
acelorași
jucării
m) la școală, prin 0,00% 0,00% 0,00% 0,00%
folosirea
acelorași
ustensile de
scris
n) prin mușcătura 6,00% 16,00% 0,00% 14,00%
unui țânțar
o) Contactul 78,00% 60,00% 100,00% 70,00%
sângelui
infectat de o
persoană
străină cu
propriul sânge

Din evaluarea variantelor de răspuns, un procentaj foarte bun l-a avut personalul medical,
răspunzând 100 % și 98 % la variantele corecte ale acestei cerinți: b- Folosind seringi nesterile,
d- Prin contact sexual, g- Prin utilizarea în comun a lamelor de ras, h- De la o gravidă infectată la
făt, în timpul sarcinii; i- De la mamă la copil, în timpul nașterii și o-Contactul sângelui infectat
de la o persoană străină cu propriul sânge) și răspunzând doar 2 % la varianta corectă de răspuns
j. De la mamă la copil, în timpul alăptării, ceea ce indică incertitudinea lor în această situație.

HIV nu se poate transmite: din contactul cotidian cu semenii noștri (cel mai mare procent
îl au persoanele cu ocupații nemedicale 14 %), printr-un sărut obișnuit (același procent de 10 %
îl au atât studenții de la programul de studiu LC, cât și studenții de la Litere, iar 8 % persoanele
care prestează în alte domenii), prin îmbrățișarea unei persoane infectate (2 % persoanele cu
ocupații nemedicale), prin utilizarea scaunului de toaletă public (12 % studenții de la LC și de la
Litere și 6 % persoanele cu ocupații nemedicale), în cadrul familiei (cel mai mare procent îl au
persoanele cu ocupații nemedicale 32 %), la școală prin folosirea acelorași jucării (6 %
persoanele care activează în domenii nemedicale) sau folosirea acelorași ustensile de scris (toate

41
loturile au răspuns corect 0,00%) sau prin mușcătura unui țânțar (16 % studenții de la Litere au
cel mai mare procent la această variantă de răspuns). Link informativ [70].

În această situație studiul a observat procente mari pe care le-a avut la variantele de
răspuns incorecte, dar pe care majoritatea respondenților le-au considerat corecte. Aceste
persoane nu au fost suficient documentate, de aceea personalul medical care a răspuns la unele
variante corecte în proporție de 100 %, ar trebui să transmită mai departe informațiile pe care le
cunoaște, astfel incât întreaga populație să știe când se poate expune riscului de a fi infectată cu
HIV și când nu este în primejdie.

Da, prin injectarea lor cu seringi contaminate cu HIV, folosite de mai mulți consumatori
drogurile prin ele însele nu transmit HIV
Nu știu

100.00%

82.00%

62.00%

48.00%

32.00%
26.00%
20.00%
12.00% 12.00%
6.00%
0.00% 0.00%
Studenți Med-LC Studenți Litere Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale

Figura 3.8. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind posibilitatea de transmitere a

HIV prin droguri

Din graficul afișat, personalul cu studii medicale a răspuns în procent de 100 % la

varianta corectă de răspuns „Da, prin injectarea lor cu seringi contaminate cu HIV, folosite de
mai mulți consumatori, urmat de studenții de la Facultatea de Medicină, programul de studiu:
Laborator clinic cu un procent de 82 %. Studenții de la Facultatea de Litere au răspuns în procent
de 62 %, iar cel mai mic procent la varianta de răspuns corectă îl reprezintă persoanele cu

42
ocupații nemedicale cu 32 %. Și la această cerință persoanele cu ocupații nemedicale sunt slab
pregătite, de aceea au și declarat că „nu știu” dacă prin droguri se poate transmite HIV, având cel
mai mare procent la cea de-a treia variantă de răspuns cu un procent de 48 %, iar pe al doilea loc
se clasează studenții de la Litere cu un procent de 26 %.

Persoanele care injectează droguri (cunoscute și sub denumirea de PWID- People who
inject drugs) se numără printre grupurile cele mai vulnerabile la infecția cu HIV. Se estimează că
persoanele care injectează droguri au de 22 ori mai multe șanse de a dobândi HIV decât în rândul
restului populației. Utilizarea consumului de droguri reprezintă acum o proporție din ce în ce mai
mare a celor care trăiesc cu HIV [71].

Studenți Med-LC Studenți Litere

Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale

68.00%

52.00% 52.00%
48.00% 48.00%

30.00%
22.00% 22.00%
22.00%
18.00%

8.00%
2.00% 2.00% 0.00% 0.00%0.00%
Da, mamele infectate cu Nu știu Poate Nu se poate transmite
HIV pot transmite prin astfel
alăptare infecția cu HIV.
Figura 3.9. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind posibilitate de transmitere a
infecției HIV de la mamă la copil prin alăptare

Conform articolului ”Breast-feeding and Transmission of HIV-1”, alăptarea ar crește

semnificativ riscul transmiterii HIV-1 de la mamă la copil, HIV fiind detectat în laptele matern în
compartimentele celulare. Suprafețele mucoasei intestinului subcutanat ar fi locul cel mai
probabil la care are loc transmisia. Creșterea încărcăturii virale ARN materne în plasmă și în
laptele matern este puteric asociată cu riscul crescut de transmitere prin alăptare [72].

43
 Așadar, „Da, mamele infectate cu HIV pot transmite prin alăptare infecția cu HIV”. În
fruntea clasamentului se află personalul medical cu 68 %, urmat de studenții de la Laborator
Clinic (52 %), 48 % persoanele care activează în alte domenii și cel mai mic procent îl reprezintă
studenții de la Litere (18%). Tot studenții de la Litere afirmă că nu știu dacă prin alăptare se
poate transmite virusul HIV de la mama infectată la copil, având cel mai mare procent în acest
sens (52%) și afirmă în proporție de 22 % împreună cu studenții de la Medicină, programul de
studiu : laborator clinic, „că nu se poate transmite astfel”. La această întrebare, se pare că
studenții de la Litere și de la Laborator clinic au cele mai mici procente la varianta de răspuns
corectă și au procente cu mici diferențe la varianta de răspuns ”nu știu”, ceea ce explică de ce nu
au putut răspunde în procent mare la varianta corectă de răspuns.

Studenți med-LC Studenți Litere

Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale
98.00% 100.00%
92.00%
62.00%
32.00%
0.00%4.00%0.00%6.00% 2.00%2.00%0.00% 0.00%2.00%0.00%0.00%
l

lă
na

ti c

ua
io

io
ice

x
as

tib

se
oc
lp

an

rea
oc
tu

de
pt

te
ru

mi
e
să

l
str

mu

ns
ț ii

su

tra
fec

n
co
in
cu
ii
av
ln
bo
cu
ct
ire
ld
tu
ac

Figura 3.10. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind cea mai frecventă cale de
nt
co

infectare cu HIV

Cea mai frecventă cale de infectare cu Hiv este transmiterea sexuală. La această cerință,
au răspuns cu procente foarte mari la varianta corectă de răspuns: 100 % personalul medical,
98% studenții de la Laborator Clinic, 92 % studenții de la Litere, iar cel mai mic procent este de

44
62% reprezentat de persoanele care au ocupații nemedicale. HIV nu se poate transmite prin
sărutul pasional (6% persoanele cu ocupații nemedicale și 4 % studenții de la Litere), prin
contactul direct cu infecții streptococice (cel mai mare procent îl au persoanele cu ocupații
nemedicale 32%) sau prin consumul de antibiotic (2 % studenții de la Litere).

Conform articolului ”Unprotected sex and HIV”, HIV, în timpul actului sexual
neprotejat, din fluidele corporale ale unei persoane infectate și anume (sânge, material seminal,
lichid vaginal, mucus anal), poate trece în corpul partenerului sexual cu ajutorul membranelor
mucoase ale penisului, vaginului, rectului și, uneori, ale gurii și gâtului.

Se constată că, în primele luni după infecție, există niveluri ridicate ale virusului în
fluidele corporale [73].

Studenți med-LC Studenți Litere

Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale

100.00% 100.00% 100.00%

92.00%

76.00%
70.00%
62.00%
58.00%
52.00% 54.00% 54.00%
42.00%
32.00%
20.00% 18.00%

4.00%
2.00% 2.00%
0.00% 0.00%
nu am fost sperma sângele urina secrețiile vaginale
infomat/ă

Figura 3.11. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind cele mai importante produse
biologice umane cu rol în transmiterea infecției HIV

45
 Produsele biologice umane cu rol în transmiterea infecției HIV sunt: sperma, sângele și
secrețiile vaginale [74]. Au răspuns corect în procent de 100 % asistentele și medicii de la
Spitalul Județean de Urgență din Brașov, inducând gradul superior de stăpânire al unui bagaj
mare de informații în privința HIV/SIDA. S-a creionat și un procent de 52 % al persoanelor cu
ocupații nemedicale care afirmă că nu au fost informate în acest sens.

Studenți med-LC Studenți litere

Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale
100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
82.00%
68.00%
56.00% 52.00%64.00% 60.00% 54.00% 50.00% 56.00%
42.00% 42.00% 38.00%
20.00% 26.00%
20.00% 14.00% 18.00%
12.00%
0.00%
%
10

il ă

tă
le
ie

ță
ab
e

ca
ca
m
st

ea
ic

us
pe

bu

gr
pl
an

a
cu

ex
te

se
af

in
e,

tu
at

ă
ic
t
eu

on
gr

cr
în

ee
ilă

ar
di
ab
ic
pl
ex
in
re
de
ă
sc

Figura 3.12. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind semnele sugestive ale infecției
cu HIV

La prima variantă de răspuns „scăderea inexplicabilă în greutate cu peste 10 %”, care este
o variantă corectă [75]., a răspuns 100 % personalul medical, 82 % studenții de la facultatea de
Medicină, programul de studiu: Laborator Clinic, 68% persoanele cu ocupații nemedicale, iar pe
ultimul loc clasându-se studenții de la Litere cu un procent de 56%.

La cea de-a doua variantă de răspuns „anemie”, fiind o variantă corectă, au răspuns cu un
procent maxim (100%) asistentele și medicii de la spital, iar cel mai mic procent de la această
variantă de răspuns îl au studenții de la Litere cu un procent de 42%.

46
 La cea de-a treia variantă de răspuns „afte bucale”, și aceasta fiind o variantă de răspuns
corectă, are un procent maxim personalul medical, iar procentul cel mai mic este reprezentat tot
de studenții de la Litere (20%).

La cea de-a patra variantă de răspuns, tot corectă, au fost următoarele procente: procent
maxim personalul medical, 54 % persoanele care activează în domenii nemedicale, 26 la sută
studenții de la Laborator Clinic, precum și procentul de 20 % al studenților de la Litere care și
acesta se clasează pe ultimul loc al acestei variante de răspuns.

Cea de-a cincea variantă de răspuns este una incorectă, iar procentele s-au afișat astfel:
50% persoanele cu ocupații nemedicale, iar cel mai mic procent îl reprezintă personalul medical
(0%).

Cea de-a șasea variantă de răspuns, această fiind una corectă, a avut în fruntea
clasamentului un procent de 100% al personalului medical în comparație cu cel mai mic al
studenților de la Litere cu un procent de doar 12%.

Studenți med-LC Studenți Litere

Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale

100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

84.00%
78.00%
72.00%
60.00% 62.00%
56.00%
44.00% 44.00% 44.00%
40.00% 38.00% 36.00%

16.00% 16.00%

0.00% 0.00%
1 2 3 4 5

Figura 3.13. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind factorii care favorizează
extinderea infecției HIV și a bolii SIDA

47
 1. Homosexualitatea
2. Abuzul sexual
3. Violurile
4. Nepăsarea
5. Nu știu.

Factorii care favorizează extinderea infecției HIV și a bolii SIDA sunt: 1.

Homosexualitatea, 2. Abuzul sexual, 3. Violurile și 4. Nepăsarea [7].

La prima variantă de răspuns „homosexualitatea”, a răspuns cu un procent maxim

personalul medical, urmat de 78 % studenții de la Medicină, Laborator Clinic, 56 % persoanele
care activează în domenii nemedicale și pe ultimul loc se clasează în procent de doar 16%
studenții de la Litere.

La cea de-a doua variantă de răspuns, personalul medical a răspuns corect în procent de
100 %, iar cel mai mic procent este reprezentat de 40 % al persoanelor cu alte ocupații, și nu
medicale.

La cea de-a treia variantă, personalul medical a răspuns corect 100 % contrar procentului
de doar 38% al persoanelor care activează în alte domenii.

Cea de-a patra variantă a fost întâmpinată de procentul 100% al personalului medical,
urmat de cel mai mic procent al acesteia de doar 36%.

Varianta a cincea de răspuns „Nu știu” arată un procent de 62 % al persoanelor cu

ocupații nemedicale. Și de această dată se conturează o lipsă de informare a oamenilor în privința
homosexualității, abuzului sexual, violurilor și mai ales a nepăsării care pot favoriza extinderea
infecției HIV și s bolii SIDA.

48
 Studenți Med-LC Studenți Litere
Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale

82.00%
74.00%

58.00%

44.00%

26.00% 26.00%

12.00% 10.00%
8.00% 8.00%
4.00%2.00% 2.00%
0.00% 0.00% 0.00%
1 2 3 4

Figura 3.14. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind contactarea HIV printr-o
simplă strângere de mână sau atingere a persoanei infectate a virusului HIV/SIDA

La prima variantă de răspuns „Da” s-a răspuns cu un procent de 8 % al studenților de la

Medicină, Laborator clinic, un procent de 4% al studenților de la Litere și un procent de 2% al
personalului medical. Persoanele care activează în alte domenii nu au răspuns la această variantă,
ceea ce indică faptul că discriminarea este redusă la aceste persoane. Un grad mic de
discriminare îl identific la studenții de la Facultatea de Medicină și Facultatea de Litere.

49
 100.00%
100%
88.00% Studenți Med-LC
90%
Studenți Litere
80%
72.00% Personal studii medicale
70% Persoane ocupații nemedicale
% din loturile de studiu

60%

50%

40%

30%

20%
14.00%
10.00% 8.00%
10% 6.00%
2.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
0.00% 0.00% 0.00%
0%
Da Nu Nu stiu Poate Alte variante

Figura 3.15. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind importanta cunoașterii

modalităților de transmitere a virusului HIV/SIDA

Variantele de răspuns ale acestei întrebări sunt: 1. Da, 2. Nu, 3. Nu știu, 4. Poate, 5. Alte
variante. Respondenții au răspuns în felul următor: procent maxim (100%) al personalului
medical, urmat de 88 % al studenților de la Facultatea de Medicină, programul de studiu :
Laborator Clinic, 72% procent aparținând persoanelor care activează în alte domenii, iar pe
ultimul loc este procentul de 70 % al studenților de la Litere care au răspuns afirmativ la
problema ce s-a pus în vederea cunoașterii modalităților de transmitere a virusului HIV/SIDA de
către populație, astfel încât să se minimalizeze riscul de infectare a acesteia.

Conform graficului, există și un procent de 14 % aparținând persoanelor cu ocupații

nemedicale, care consideră că nu ar fi mai scăzut riscul de infectare dacă populația ar avea în
vedere cunoașterea modalităților de transmitere a virusului HIV/SIDA. Un procent de 14 % care
denotă o ușoară instabilitate și confuzie ”poate”, aparține studenților de la Litere, iar 8 % dintre
persoanele care au ocupații nemedicale au răspuns cu alte variante.

50
 Studenți Med-LC Studenți Litere
Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale

68.00%
60.00%

44.00%
42.00%

32.00%
28.00% 26.00%
22.00% 20.00%
16.00%
10.00% 12.00%
8.00%
4.00% 6.00%
2.00%
0.00% 0.00%
0.00% 0.00% 0.00%
0.00% 0.00% 0.00%
1 2 3 4 5 6

Figura 3.16. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind gradul de infectare, atunci
când populația nu ar cunoaște principalele modalități de transmitere ale virusului HIV/SIDA,
unde

1. Foarte ridicat, 2. Ridicat, 3. Mediu, 4. Scăzut, 5. Inexistent, 6. Nu știu.

Cei care au procentul cel mai crescut (60%) la prima variantă de răspuns „foarte ridicat”
sunt studenții de la Medicină, Laborator Clinic. Aceștia consideră că, populația dacă nu ar
cunoaște principalele modalități de transmitere ale virusului HIV/SIDA, gradul de infectare ar fi
unul foarte ridicat. Procentul cel mai scăzut de la prima variantă de răspuns îi aparține
personalului medical.

La cea de-a doua variantă de răspuns, procentul cel mai crescut este însușit personalului
medical, un procent de 68 %, iar cel mai scăzut îl reprezintă persoanele cu ocupații nemedicale
(22%).

51
 Persoanele care au considerat în proporție de 16 % că ar fi mediu gradul de infectare sunt
persoanele care activează în alte domenii, și nu medicale, iar cel mai scăzut procent la cea de-a
treia variantă de răspuns aparține personalului medical. S-au înregistrat procente foarte mici la
cea de-a patra variantă de răspuns, de 2 % (studenții de la Litere) și, respectiv, 0,00%.

S-a identificat un procent de 20% creionând persoanele care nu știu să răspundă la

această întrebare, acesta aparține persoanelor care activează în domenii nemedicale. Conținutul
acestei întrebări se găsește în următorul link [75].

Studenți Med-LC Studenți Litere

Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale

100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

96.00% 96.00%

84.00%
74.00% 74.00% 76.00%
70.00%
62.00% 62.00%
52.00% 52.00%
40.00%
36.00%
30.00%
18.00%

1 2 3 4 5

Figura 3.17. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind situațiile în care riscul unei
persoane de a se putea infecta cu HIV crește

Procentele au fost înregistrate în tabelul 3.4:

Tabel 3.4: Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind situatiile in care riscul unei
persoane de a se poate infecta cu HIV creste

Studenți Studenți Personalul Persoane cu ocupații

Med-LC -Litere medical nemedicale

52
1. Întreține relații sexuale 96,00% 74,00% 100,00% 84,00%
neprotejate cu mai mulți
parteneri.
2. Are o relație sexuală 96,00% 62,00% 100,00% 74,00%
neprotejată cu o persoană
infectată
3. Are și o altă boală sexual 30,00% 18,00% 100,00% 62,00%
transmisibilă cum ar fi:
sifilisul, herpesul, gonoreea
sau bacteriile vaginale
4. Utilizează unele și aceleași 76,00% 40,00% 100,00% 52,00%
ace în timpul drogării
intravenoase
5. A primit sânge netestat. 70,00% 36,00% 100,00% 52,00%

La prima variantă, care este corectă [76], a răspuns cu un procent maxim personalul
medical, la o diferență foarte mică este procentul de 96 % al studenților de la Medicină,
programul de studiu: Laborator Clinic, iar cel mai scăzut procent este cel al studenților de la
Litere (74%).

La cea de-a doua variantă de răspuns: „Riscul unei persoane de a se infecta cu HIV este
crescut dacă are o relație sexuală neprotejată cu o persoană infectată” este o variantă corectă, la
care a răspuns cu un procent de 100 % personalul medical, urmat la o mică diferență de procentul
96% al studenților de la Medicină, Laborator Clinic. Cel mai scăzut procent la această variantă
de răspuns este al studenților de la Litere, reprezentând 62 %.

La cea de-a treia variantă corectă de răspuns, s-a afișat un procent de 100% al
personalului medical, iar cel mai scăzut procent este de 18 %, reprezentându-i pe studenții de la
Litere.

Cea de-a patra variantă, și aceasta corectă, s-a răspuns 100 %, un procent aparținându-i
personalului medical. Cel mai mic procent la această variantă este al celor de la Litere (40%).

Ultima variantă corectă de răspuns corectă a fost evidențiată de procentul de 100% al

personalului, ceea ce înseamnă că acesta este foarte bine pregătit și ne putem baza pe el, iar cel
mai mic procent al acestei variante aparține studenților de la Litere (36 %).

53
 La această întreabare, personalul medical a dovedit cât de bine pregătit e, astfel încât să
ne putem baza pe cunoștințele ample pe care le are, atât noi, cât și familia noastră. La polul opus
se află procentajul studenților de la Facultatea de Litere, care au obținut cele mai mici procente la
toate variantele de răspuns.

100%

90%

80%

70%
% din loturile de studiu

60%
Studenți Med-LC
50% Studenți Litere
Personal studii medicale
40% Persoane ocupații nemedicale

30%

20%

10%

0%
1 2 3 4

Figura 3.18. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind măsurile de prevenire ce

trebuie luate după înțeparea cu o seringă abandonată

Rezultatele au fost schematizate în Tabelul 3.5.

Tabel 3.5. Măsurile de prevenire ce trebuie luate după înțeparea cu o seringă abandonată

Studenți Studenți Personal Persoane cu

Med-LC Litere ocupații
nemedicale
Se exercită presiune în jurul înțepăturii 22,00% 22,00% 100,00% 86,00%
pentru a se elimina și a îndepărta sânge din
acea zonă.
Se dezinfectează abundent cu alcool etilic 48,00% 26,00% 100,00% 68,00%
70%; apă oxigenată 3%
Prezentarea la serviciul medical pentru 72,00% 56,00% 100,00% 78,00%

54
profilaxia hepatitei virale B
Solicitarea testării pentru punerea în 78,00% 54,00% 100,00% 72,00%
evidență a anticorpilo anti-HIV imediat și la
3-6 luni de la înțepare.

Toate variantele de răspuns ale acestei cerințe sunt corecte [77]. Cel mai crescut procent
(100%) a aparținut personalului medical de la Spitalul Clinic de Urgență, Brașov, la toate
variantele de răspuns. S-a observat încă o dată determinarea pe care a avut-o de fiecare dată
personalul medical. Așadar, cele mai scăzute procente au fost ale studenților atât celor de la
Medicină- LC, cât și celor de la Facultatea de Litere, ceea ce denotă faptul că, sunt slab pregătiți
în acest sens.

100%
Studenți Med-LC
90%
Studenți Litere
80% Personal studii
70% medicale
60% Persoane ocupații
nemedicale
50%
40%
30%
% din loturile studiate

20%
10%
0%
aș
r
feso

t
Poș
rurg

Pro
log
Me molog
g
Me a t o l o

l ab
ch i

eco

De
dic

gin
m

..
ofta
sto
Me

ed .

eaz
dic

al m
dic
dic

al i z
Me

son

e re
Per

car
ed .
te m
sten
Asi

55
Figura 3.19. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind categoriile de persoane ce pot
fi expuse infecției cu HIV

La prima variantă de răspuns „Medic chirurg”, procentele, în ordinea descrescătoare, au

fost următoarele: 100% atât personalul medical, cât și persoanele cu studii nemedicale, 68%
studenții de la Laborator Clinic, iar pe ultimul loc se află studenții de la Litere cu un procent de
32 %. La cea de-a doua variantă de răspuns „Medic stomatolog”, s-a răspuns cu un procent de
100 % din partea personalului medical, urmat de 90%, procent aparținând persoanelor cu
ocupații nemedicale, 62% studenții de la LC și procentul de 20 % fiind pe ultimul loc și îi
aparține studenților de la Litere.

La cea de-a treia variantă de răspuns „Medic oftalmolog”: 8 % studenții de la LC, 4%

studenții de la Litere și 0,00% personalul medical și persoanele care activează în alte domenii.

La cea de-a patra variantă de răspuns „Medic ginecolog” s-a răspuns cu un procent de
100% aparținând personalului medical, 74% persoanele cu ocupații nemedicale, 62% studenții de
la LC și pe ultimul loc din clasament se află procentul celor de la Litere, 48%.

Cea de-a cincea variantă de răspuns „Profesor”, respondenții au răspuns după cum
urmează: 10 % studenții de la LC, iar restul loturilor de studiu nu au răspuns (0%).

Cea de-a șasea variantă de răspuns „Personal medical de laborator”, procentele ce le

aparțin respondenților sunt următoarele: 100% personalul medical, 98% persoanele cu alte
ocupații, 88% studenții de la Medicină, Laborator Clinic și numai 22 % studenții de la Litere.

Cea de-a șaptea variantă de răspuns „Asistente medicale care realizează recoltări”: 100%
personalul medical, 96% persoanele care activează în alte domenii, 90% studenții de la LC, iar
pe ultimul loc este procentul studenților de la Litere de numai 44 %.

La cea de-a opta variantă de răspuns „Poștaș”, au răspuns la egalitate cu un procent de

4% studenții de la LC și persoanele cu studii nemedicale, iar 2 % au răspuns studenții de la
Litere. Personalul medical, această variantă de răspuns, a considerat-o incorectă și de aceea nu a
răspuns.

56
 100% Studenți Med-LC
90% Studenți Litere
Personal studii medicale
80% Persoane ocupații nemedicale
70%
% din loturile studiate

60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Testul MAR Testul ELISA Testul Western Rapid HCV Ab Nu știu
Blot test

Figura 3.20. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind testele folosite pentru
determinarea anticorpilor anti-HIV

La acestă întrebare, variantele de răspuns corecte [78] sunt: 2. Testul ELISA șu 3. Testul
Western Blot, la care au răspuns în procent de 100% medicii și asistentele de la Spitalul Clinic de
Urgență, Brașov.

La prima variantă de răspuns a răspuns numai studenții de la Laborator Clinic cu un

procent de 2 %, celelalte loturi de studiu n-au considerat-o corectă.

La cea de-a doua variantă de răspuns „Testul ELISA”: 100% personalul medical, 66%
studenții de la Medicină-Laborator clinic, 42% persoanele cu alte ocupații și 12 % studenții de la
Litere. La cea de-a treia variantă de răspuns „Testul Western Blot”: 100% personalul medical,
50% studenții de la Laborator clinic, 22% persoanele care activează în alte domenii și cel mai
scăzut procent aparține 4 % aparține studenților de la Litere.

„Rapid HCV Ab test”, a patra variantă de răspuns: 30% persoanele care activează în alte
domenii, 22% studenții de la LC, 8% studenții de la Litere și 0,00% personalul medical.

57
 Studenții de la Facultatea de Litere afirmă că nu știu despre acest subiect în proporție de
78%. Persoanele care activează în alte domenii, în proporție de 48 %, nu cunosc care sunt testele
pentru determinarea anticorpilor anti-HIV și 12 % studenții de la Laborator clinic.

80%
Studenți Med-LC
70% Studenți Litere
Personal studii medicale
60%
Persoane ocupații nemedicale
% din loturile de studiu

50%

40%

30%

20%

10%

0%
Foarte ridicat Ridicat Mediu Scăzut Inexistent

Figura 3.21. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind numărul estimat al persoanelor
infectate cu virusul HIV/SIDA din România

Cei care consideră un număr ridicat al persoanelor infectate cu virusul HIV/SIDA din
România sunt persoanele care activează în alte domenii, cu un procent de 74 %, urmat de 28%
personalul medical, 14% studenții de la Litere și cel mai scăzut procent este 4% și aparține
studenților de la Medicină.

Cea de-a doua variantă de răspuns „Ridicat” a avut următoarele procente: 44% studenții
de la Laborator clinic, 36% studenții de la Litere, 22% persoanele care activează în alte domenii
și pe ultimul loc e procentul de 0,00% aparținând personalul medical.

Cea de-a treia variantă de răspuns „Mediu” a avut următoarele procente: 72% personalul
medical, 46% studenții de la Medicină-Laborator clinic, 40% studenții de la Litere și 4%
persoanele care activează în alte domenii.

58
 Cea de-a patra variantă de răspuns „Scăzut” ilustrează 6% studenții de la Litere și 4%
studenții de la Laborator Clinic, personalul medical și persoanele care au alte ocupații au
procente de 0%.

Un număr inexistent al persoanelor infectate cu virusul HIV/SIDA din România îl

consideră studeții de la Litere în procent de 4%, iar celelalte loturi nu consideră că ar fi un număr
inexistent.

100%

90%

80%
% din loturile de studiu

Studenți Med-LC
70%
Studenți Litere
60% Personal studii medicale
50% Persoane ocupații nemedicale

40%

30%

20%

10%

0%
Da Nu Nu știu Alte variante

Figura 3.22. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind cunoasterea modalităților de

prevenire a infectării virusului HIV

Rezultatele loturilor de studiu care afirmă că cunosc care sunt modalitățile de prevenire a
infectării cu virusul HIV sunt sistematizate în următoarele procente: 100% personalul medical,
98% studenții de la Medicină-Laborator Clinic, 62 % studenții de la Litere și 42% persoanele
care activează în alte domenii.

Era firesc ca, personalul medical și studenții mediciniști să cunoască modalitățile de

prevenire a infectării cu HIV. Cel mai scăzut procent la această variantă de răspuns este de 42%
care aparține persoanelor cu studii nemedicale.

59
 Studenții de la Litere au răspuns că nu cunosc modalitățile de prevenire în proporție de
10%. Persoanele cu studii nemedicale au răspuns la a treia variantă în proporție de 42%
împreună cu studenții de la Litere (28%). N-au existat alte variante completate la varianta a
patra.

100% 98.00%
Studenți Med-LC
% din loturile de studiu

Studenți Litere
80% Personal studii medicale
72.00%
Persoane ocupații nemedicale

60% 56.00%
64.00%

40% 36.00% 38.00%

20% 16.00%
12.00%

2.00% 2.00% 4.00%

0.00% 0.00% 0.00%
0.00%
0%
Da Nu Nu știu Alte variante

Figura 3.23. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind implicarea autoritățile locale
și a comunității in prevenirea infectării cu virusul HIV/SIDA

Studenții de la Medicină- Laborator Clinic, consideră că „Da, autoritățile locale și

comunitatea se implică activ în prevenirea infectării cu virusul HIV/SIDA”, în procent de 16%,
urmat de 2% al studenților de la Litere, specializarea: franceză-engleză. Celelalte loturi ale
studiului nu au răspuns la prima variantă de răspuns.

A doua variantă de răspuns ilustrează procente crescute, acestea fiind, în ordinea

descrescătoare: 98% personalul medical, 72% studenții de la Medicină-Laborator Clinic, 56%
studenții de la Litere și ultimul procent este de 36% aparținând persoanelor care nu au studii
medicale.

60
 A treia variantă de răspuns „Nu știu”, pune în evidență procentul de 64% al persoanelor
cu studii nemedicale, iar cel mai mic procent la această variantă de răspuns este de 2% și aparține
personalului medical. Alte variante de răspuns: 4% studenții de la Litere.

100% 98.00%

90%
80%
% din loturile de studiu

70%
60% 56.00%
50% 40.00% Studenți Med-LC
40.00% 40.00% Studenți Litere
40%
Personal studii medicale
30% Persoane ocupații nemedicale
20% 14.00%
10% 4.00% 2.00%
0.00%0.00% 2.00% 0.00% 2.00% 2.00% 0.00%
0%
Foarte Ridicat Mediu Scăzut Inexistent
ridicat

Figura 3.24. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind estimarea gradului de

acceptare al persoanelor infectate cu virusul HIV/SIDA în România

La prima variantă de răspuns „Foarte ridicat”, 4% au răspuns studenții de la Litere.

Celelalte loturi n-au considerat că acest grad de acceptare este unul foarte ridicat.

La cea de-a doua variantă de răspuns „Ridicat” are în fruntea clasamentului 98%, procent
al personalului medical, iar la cea de-a treia variantă procentul cel mai crescut este de 56% al
studenților de la Laboratorul clinic. Un grad de acceptare scăzut este considerat de persoanele cu
ocupații nemedicale (100%), 40% studenții de la Litere și studenții de la Laborator clinic, iar 2 %
personalul medical.

Un grad de acceptare inexistent este considerat de către studenții de la Laborator clinic și

de la litere cu un procent de 2%.

61
 80% Studenți Med-LC Studenți Litere
Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale
70%
% din loturile de studiu

60%
50%
40%
30%
20%
10%

.
0%

s..
nă

ea
e
r

nt
oa
ra
a

ac
D

ria
rs
e
rt

n
pe

va

iî
a
Fo

en
de

e
lt

m
A
de

ni
in

pe
ep
D

sc
no
cu
u
N
Figura 3.25. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind acceptarea in preajma a
persoanelor infectate cu virusul HIV/SIDA

La prima variantă de răspuns „Da”, procentul cel mai crescut a fost de 48 % și aparține
personalului medical, iar cel mai scăzut procent a fost de 0% și aparține persoanelor cu ocupații
nemedicale.

Loturile de studiu ce nu acceptă persoanele infectate cu HIV în jurul lor sunt următoarele:
Studenții de la Medicină și studenții de la Litere (18% , respectiv 22%).

Acceptarea persoanelor infectate cu HIV „depinde de persoană” în proporție de 68% în

cazul persoanelor cu studii nemedicale și varianta de răspuns „nu cunsc pe nimeni în această
situație” a avut ca procent crescut 52% al studenților de la Litere.

O ușoară discrimare se găsește la varianta a doua de răspuns „Nu, nu accept persoane

infectate cu virusul HIV/SIDA în preajma mea”. Numai studenții de la Medicină-Laborator
clinic și studenții de la Litere au răspuns la această variantă de răspuns, iar celelalte loturi nu au
răspuns. Se poate presupune un procent de 40-50% la acea întrebare.

62
 100%

90%
% din loturile de studiu

80%

70%

60%
Studenți Med-LC
50% Studenți Litere
Personal studii medicale
40% Persoane ocupații nemedicale
30%

20%

10%

0%
1 2 3 4 5 6 7

Figura 3.26. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu, în funcție de acceptarea unei persoane
infectate cu HIV, unde 1-Partener în relații sexuale strict protejate; 2-Partener de viață; 3-
Partener în vacanțe; 4-Prieten apropiat; 5-Coleg de școală/serviciu/vecin; 6-Coleg de
cămin/apartament/salon; 7-Coechipier în același bazin de înot

Rezultatele au fost sistematizate în Tabelul 3.6.

Tabel 3.6. „Acceptarea unei persoane HIV”

Studenți Studenți Personal Pers.ocup.

Med-LC Litere nemedic
1. Partener în relații sexuale strict 4% 0% 0% 2%
protejate
2. Partener de viață 4% 6% 0% 0%
3. Partener în vacanțe 12% 14% 100% 94%
4. Prieten apropiat 36% 50% 100% 98%
5. Coleg de școală/serviciu/vecin 74% 50% 100% 52%
6. Coleg de cămin/apartament/salon 14% 14% 100% 78%
7. Coechipier în același bazin de înot 4% 6% 100% 20%

Urmărind procentele, s-au observat procente de 100% ale personalul medical la variantele
de răspuns 3-Partener de vacanțe, 4-Prieten apropiat, 5-Coleg de școală/serviciu/vecin și la
variantele 6 - Coleg de cămin/apartament/salon si 7-Coechipier în același bazin de înot).

63
Studenții de la Laborator Clinic au un procent de 4% la prima variantă de răspuns și la aceeași
variantă există un procent de 2 % al persoanelor cu studii nemedicale.

80%

70% Studenți Med-LC

Studenți Litere
60%
% din loturile de studiu

Personal studii medicale

50%
Persoane ocupații nemedicale
40%

30%

20%

10%

0%
Acord total Acord parțial Nici acord, nici Dezacord Dezacord total
dezacord parțial

Figura 3.27. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind părerea acestora dacă ar
trebui să fie urmărite în justiție persoanele infectate cu HIV/SIDA, costiente de conditia lor, care
transmit boala prin contact sexual neprotejat

Procentele de la prima variantă de răspuns sunt următoarele: 62% studenții de la

Medicină-Laborator Clinic, 74% persoanele cu studii nemedicale, 34% studenții de la Litere și
24 % personalul medical.

La varianta a doua s-au ilustrat următoarele procente: 16% studenții de la Litere, 10%
studenții de la Laborator Clinic, 2% personalul medical și 0% persoanele care activează în alte
domenii. Nici acord, nici dezacord: cel mai crescut procent este de 74% al personalului medical,
iar cel mai scăzut procent este 2 % .

64
 % din lotul studenților Med-Lc 100.00%

0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
80.00%

a) Interzicerea accesului în școală/

liceu/facultate a unui copil cu SIDA
b) Concedierea unui bolnav cu SIDA
c) Izolarea de restul pacienților internați în
spital
d) Deschiderea infectați
a bolnavilorunui centrucudeHIV/SIDA
primire,
ajutorare și informare pentru bolnavii de
e) Utilizarea prezervativului înSIDAtimpul con -
tactului sexual
f) Pedepsirea homosexualității prin lege
g) Persoane infectate cu HIV să anunțe
acest lucru la școală/locul de muncă
h) Nu mă deranjează să particip la curs cu

65
o persoană cu SIDA
i) Un profesor care este infectat cu virusul
SIDA ar trebui să poată continua predarea
j) Aș putea cumpăra legume proaspete de
la un comerciant care are virusul HIV/SIDA
k) Nu aș evita un prieten dacă are SIDA
l) Îmi voi îngriji un membru de familie care
trăiește cu HIV/SIDA

Laborator Clinic, în privința infecției HIV/SIDA

Acord Total
Acord Parțial

Dezacord total
Dezacord parțial

Figura 3.28. Distribuția răspunsurilor studenților de la Medicină, programul de studiu:

Nici acord, nici dezacord
 % din lotul studiat % din lotul studenților-Litere

10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%

0.00%

100.00%
120.00%

20.00%
40.00%
60.00%
80.00%

0.00%
a) Interzicerea accesului în școală/
a) Interzicerea accesului în școală/ liceu/facultate a unui copil cu SIDA
liceu/facultate a unui copil cu SIDA
b) Concedierea unui bolnav cu SIDA b) Concedierea unui bolnav cu SIDA
c) Izolarea de restul pacienților internați în c) Izolarea de restul pacienților internați în
spital a bolnavilor infectați spital a bolnavilor
d) Deschiderea infectați
unui centrucudeHIV/SIDA
primire,
d) Deschiderea unui centrucudeHIV/SIDA
primire,
ajutorare și informare pentru bolnavii de ajutorare și informare pentru bolnavii de
SIDA
e) Utilizarea prezervativului în timpul con - e) Utilizarea prezervativului
SIDA în timpul con -
tactului sexual tactului sexual
f) Pedepsirea homosexualității prin lege f) Pedepsirea homosexualității prin lege
g) Persoane infectate cu HIV să anunțe g) Persoane infectate cu HIV să anunțe
acest lucru la școală/locul de muncă acest lucru la școală/locul de muncă
h) Nu mă deranjează să particip la curs cu h) Nu mă deranjează să particip la curs cu
o persoană cu SIDA

66
o persoană cu SIDA
i) Un profesor care este infectat cu virusul i) Un profesor care este infectat cu virusul
SIDA ar trebui să poată continua predarea SIDA ar trebui să poată continua predarea
j) Aș putea cumpăra legume proaspete de j) Aș putea cumpăra legume proaspete de
la un comerciant care are virusul HIV/SIDA

infecției HIV/SIDA
la un comerciant care are virusul HIV/SIDA
k) Nu aș evita un prieten dacă are SIDA k) Nu aș evita un prieten dacă are SIDA
l) Îmi voi îngriji un membru de familie care l) Îmi voi îngriji un membru de familie care
trăiește cu HIV/SIDA trăiește cu HIV/SIDA
Acord Total

Acord Total
Acord Parțial

Acord Parțial
Dezacord total

Dezacord total
Dezacord parțial

Dezacord parțial

Figura 3.30. Distribuția răspunsurilor personalului medical (asistente, medici) în privința

Figura 3.29. Distribuția răspunsurilor studenților de la Litere în privința infecției HIV/SIDA
Nici acord, nici dezacord

Nici acord, nici dezacord

 120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%

SIDA în timpul con -

% din lotul studiat

g) Persoane infectate cu HIV să anunțe

f) Pedepsirea homosexualității prin lege
b) Concedierea unui bolnav cu SIDA

ajutorare și informare pentru bolnavii de

l) Îmi voi îngriji un membru de familie care

SIDA ar trebui să poată continua predarea

cameră ar avea SIDA, nu m-ar impresiona.

k) Nu aș evita un prieten dacă are SIDA
h) Nu mă deranjează să particip la curs cu
c) Izolarea de restul pacienților internați în

la un comerciant care are virusul HIV/SIDA

Acord Total

i) Un profesor care este infectat cu virusul

j) Aș putea cumpăra legume proaspete de
acest lucru la școală/locul de muncă
primire,
centrucudeHIV/SIDA
liceu/facultate a unui copil cu SIDA
a) Interzicerea accesului în școală/

m) Dacă aș descoperi că un coleg de

Acord Parțial
Nici acord, nici dezacord
Dezacord parțial

o persoană cu SIDA

trăiește cu HIV/SIDA
tactului sexual
Dezacord total
infectați

e) Utilizarea prezervativului
d) Deschiderea
spital unui
a bolnavilor

Figura 3.31. Distribuția răspunsurilor persoanelor cu ocupații nemedicale privind infecția

HIV/SIDA

La prima variantă de răspuns „Interzicerea accesului în școală/liceu/facultate a unui copil

cu SIDA”, procentele cele mai mari în cazul studenților de la Facultatea de Medicină-Laborator
Clinic: Acord total 6%, Acord parțial 4%, Nici acord, nici dezacord: 26%, Dezacord parțial
10%, Dezacord total 54%. Procentele studenților de la Facultatea de Litere sunt următoarele:
Acord toal 4%, Acord parțial 14%, Nici acord, nici dezacord: 16%, Dezacord parțial 18%,
Dezacord total 48%. Asistentele și medicii de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Brașov
au un procent de 100%, ilustrând astfel un dezacord total în privința urmăririi în justiție a
persoanelor infectate cu HIV/SIDA care sunt conștiente de condiția lor și pot transmite boala
prin contact sexual neprotejat. Un procent de 92 % aparține persoanelor care lucrează în alte
domenii și care sunt de aceeași părere ca și personalul medical.

La cea de-a doua variantă de răspuns „Concedierea unui bolnav cu SIDA” , studenții de
la LC sunt în dezacord total în proporție cu 54% cu concedierea unui bolnav infectat cu virusul
HIV/SIDA, de asemenea și studenții de la Litere au bifat „dezacord total” în proporție de 48%,

67
personalul medical 100%, iar persoanele care activează în alte domenii au un procent de
dezacord total de 50%.

La cea de-a treia variantă de răspuns: „Izolarea de restul pacienților internați în spital a
bolnavilor infectați cu HIV/SIDA”, procentele cele mai crescute sunt ale studenților de la
Laborator Clinic (24%), aceștia sunt în acord parțial cu izolarea de restul pacienților în spital a
bolnavilor infectați cu HIV/SIDA, studenții de la Litere care sunt în acord total (26%), personalul
medical care sunt de acord parțial în proporție de 96%, iar persoanele care activează în alte
domenii au două procente de 50 % care reflectă acordul parțial, nici acord, nici dezacord.

La cea de-a patra variantă de răspuns, și anume „Deschiderea unui centru de primire,
ajutorare și informare pentru bolnavii de SIDA în vecinătatea locuinței mele”, respondenții au
răspuns în felul următor: Studenții de la Medicină- Laborator Clinic, Acord total: 74%, studenții
de la Litere au avut cel mai mare procent (60%) pentru acordul total în deschiderea unui centru
pentru bolnavii de SIDA în vecinătatea casei lor, personalul medical a răspuns 96% pentru
dezacordul total, iar persoanele care activează în alte domenii au un procent de 50 % atât pentru
Acord total, ci și pentru „Nici acord, nici dezacord”.

Varianta a douăsprezecea „Îmi voi îngriji un membru de familie care trăiește cu

HIV/SIDA”, un procent de 50 % al studenților de la Medicină- Laborator Clinic care aprobă total
acest lucru, urmat de procentul de 42% al studenților de la Facultatea de Litere care aprobă total
pentru îngrijirea unui membru de familie care este seropozitiv; procentul de 76% al personalului
medical care, la fel, aprobă total, pe când procentul de 74% al persoanelor cu studii nemedicale
care acordă parțial îngrijirea unui mebru din cadrul familiei care trăiește cu HIV/SIDA.

68
 80%
74.00% Studenți Med-LC Studenți Litere
70% Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale
% din loturile de studiu

60%
54.00%
50% 46.00%

40% 38.00%

30% 26.00%
22.00%
20.00%
20%
12.00%
10% 4.00%
4.00%
0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
0%
Da, constant Nu Foarte des Ocazional Alte variante

Figura 3.32. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind existenta materialelor în mass-
media privind persoanele seropozitive

Lotul de studiu care are procentul cel mai crescut la prima variantă de răspuns aparține
personalului medical (74%) care afirmă că sunt informați constant despre persoanele
seropozitive. Procentul cel mai crescut de 46% aparține studenților de la Litere care au selectat
varianta a doua, cum că nu au citit și nici nu au văzut materiale în mass-media în privința
persoanelor care sunt infectate cu virusul HIV/SIDA.

Studenții de la Medicină împreună cu studenții de la Litere au un procent la egalitate

(4%) care au ales varianta a treia, iar ocazional doar 56% din persoanele cu studii nemedicale au
citit sau au văzut materiale în mass-media despre persoanele seropozitive.

69
 100.00%
% din loturile de studiu 100%
90%
80% 74.00%
70%
60% Studenți Med-LC
50% Studenți Litere
40% Personal studii medicale
30.00%
30% Persoane ocupații nemed-
22.00% 24.00% 24.00%22.00% icale
20%
10% 4.00%
0.00% 0.00% 0.00%0.00% 0.00%
0%

...
ci
u

e
a

Nu

pe
ști

at
D

Po

(s
u
N

te
an
ri
va
lte
A
Figura 3.33. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind informarea și sensibilizarea
populației privind persoanele seropozitive prin mijloace mass-media

Foarte scăzute sunt procentele la prima variantă de răspuns „Da, mass-media informează
și sensibilizează populația privind persoanele seropozitive” (22% studenții de la Medicină, 18%
studenții de la Litere, 4% personalul medical și 0% persoanele cu studii nemedicale). La cea de-a
doua variantă de răspuns, cel mai ridicat procent aparține lotului de studiu: persoanele cu studii
nemedicale (100%), contrar celui mai scăzut procent afișat de 26% al studenților de la Litere.

La cea de-a patra variată de răspuns, cel mai crescut procent este de 24% al studenților de
la Medicină-Laborator clinic.

70
 % din loturile de studiu
100%
90% Studenți Med-LC
80%
Studenți Litere
70%
Personal studii medicale
60%
50% Persoane ocupații nemedicale
40%
30%
20%
10%
0%
Foarte ridicat Important Nu contează Nu contează mai Minor
foarte mult deloc

Figura 3.34. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind rolul mass-mediei in aceasta
problematica

Rolul mass-mediei în această problematică este unul foarte ridicat, având următoarele
procente: 100% persoanele cu studii nemedicale, 98% personalul medical, 52% studenții de la
Medicină-LC, iar cel mai scăzut procent este de 34% și aparține studenților de la Litere. La
celelalte variante de răspuns sunt procente foarte scăzute.

100%
90%
80%
70%
% din loturile de studiu

60%
50%
40%
30% Studenți Litere
20%
Personal studii medicale
10%
0% Persoane ocupații nemedicale
78,00%

14,00%

16,00%

0,00%
2,00%

Da Nu Nu știu Poate Alte vari-

ante
(specificați)

Figura 3.35. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind acceptarea în societate a

persoanelor infectate

71
 100%
90% Studenți Med-LC
% din loturile de studiu

80% Studenți Litere

70%
Personal studii medicale
60%
Persoane ocupații nemedicale
50%
40%
30%
20%
10%
0%
Ortodoxă Catolică Protestantă Alta. Precizați care

Figura 3.36. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind religia respondenților

Cei mai mulți respondenți sunt de religie ortodoxă: 92% studenții de la Medicină, 78%
personalul medical, 70% studenții de la Litere și 58% persoane cu ocupații nemedicale.

72
 Da Nu Uneori

92.00%

62.00%
58.00%

36.00% 38.00%
34.00%
28.00%
24.00%

8.00% 6.00% 6.00%

2.00%
Studenți Med-LC Studenți Litere Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale

Figura 3.37. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind folosirea prezervativului sau o
altă formă de protecție la contactele sexuale

Un procent de 92% dintre personalul medical a folosit prezervativul, 62% studenții de la

LC, 58% studenții de la Litere și 34% dintre persoanele cu ocupații nemedicale. O proporție de
38% dintre persoanele cu ocupații nemedicale nu au folosit prezervativ, iar uneori au folosit
doar în procent de 24%.

LC, AN 3 LC, AN2

100%

54.00%
46%

0.00% 0% 0.00% 0% 0.00%

Studenți Med-LC Studenți Litere Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale

73
 Figura 3.38. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind câți studenți sunt respondenți

Studiul a avut ca studenți 46% de la Facultatea de Medicină, programul de studiu: Laborator

Clinic, anul 3 și 54 % de la LC din anul 2. Studenții de la Litere sunt în procent de 100%.

NU DA

98.00%

82.00%
76.00%
70.00%

30.00%
24.00%
18.00%

2.00%
Studenți Med-LC Studenți Litere Personal studii medicale Persoane ocupații nemedicale

Figura 3.39. Distribuția răspunsurilor loturilor de studiu privind informarea și sensibilizarea

privind acest subiect prin materialele studiului efectuat

Respondenții au răspuns în procente mai crescute la varianta a doua „Da, m-au informat
și sensibilizat aceste materiale”: 76% studenții de la Medicină-Laboratorul Clinic, 70% studenții
de la Litere, 98% personalul medical și 82% persoanele cu ocupații nemedicale.

Conform procentelor, se dovedește eficacitatea studiului efectuat și atât informarea, cât și

sensibilizarea respondenților.

Capitolul IV: Concluzii

Din evaluarea rezultatelor cercetării, ipoteza principală a fost confirmată; o persoană
seropozitivă este foarte greu de acceptat în societate, cu toate că persoanele care au contribuit la
completarea chestionarelor acestui studiu, au arătat o ușoară empatie atât prin răspunsurile pe
care le-au dat, cât și prin reacția lor atunci când au fost înștiințați despre subiectul acestei lucrări.

Singura barieră care ar exista între un om sănătos și un om infectat cu virusul HIV este
dezinteresul omului sănătos de a procura cât mai multe informații despre boala SIDA, astfel încât
să poată conștientiza suferința celui infectat și să-l ajute.

74
 Ipoteza secundară a fost totalmente confirmată, persoanele cu cunoștințe medicale au
avut informații vaste despre virusul HIV/SIDA, ceea ce indică tenacitatea, efortul și
devotamentul asistentelor și medicilor de la Spitalul Clinic Județean de Urgență din orașul
Brașov.

Surprinzător e faptul că, și persoanele care activează în alte domenii au avut cunoștințe despre
HIV/SIDA, răspunzând corect la mai multe serii de variante corecte, sugerând astfel o
însemnătate și o întipărire ale acestui virus ucigaș pentru toată lumea, indiferent de vârstă, sex,
religie, mediu de proveniență sau cultură.

Cea de-a doua ipoteză secundară a fost confirmată parțial, deoarece nu a existat o
disbalanță accentuată între respondenții cu vârsta de 18 ani și cei care au 55 de ani, în privința
gradului de acceptare față de persoanele infectate cu virusul HIV/SIDA.

Cea de-a treia ipoteză secundară a fost confirmată, deoarece religia sau mediul de
proveniență pot schimba anumite aspecte privind viața, într-un mod negativ sau pozitiv.

Respondenții chestionarului au demonstrat într-un grad moderat discriminarea față de persoanele

seropozitive, deoarece au afirmat că nu ar refuza să dea mâna cu o persoană infectată, însă nu vor
să accepte o persoană infectată în preajma lor, ceea ce creează o confuzie cotropitoare... Aceștia
bifând că ar accepta ca persoanele seropozitive să le fie parteneri de vacanțe, colegi sau
coechipieri în același bazin de înot. Există o confuzie, probabil din empatie, din milă sau din
necunoștință de cauză.

ANEXA – Chestionarul administrat:

1. Există vreo diferență între HIV (Virusul Imunodeficienței Umane) și SIDA (Sindromul
Imunodeficienței Umane Dobândite)?
a) Da
b) Nu
c) Nu stiu

2. Referitor la SIDA se poate afirma: (răspuns multiplu)

a) Este o afecțiune provocată de virusul imunodeficienței umane, HIV, care atacă și
distruge progresiv sistemul imunitar al organismului
b) Se manifestă prin infecții grave care determină pierderea accentuată în greutate,
afecțiuni ale creierului și ale sistemului nervos central
c) Este o boală generată de o bacterie
d) Nu cunosc informatii deoarece nu am fost suficient informat/ă
e) Nu cunosc informatii deoarece nu m-a interesat să aflu

3. Referitor la virusul imunodeficienței umane se poate afirma: (răspuns multiplu)

75
 a) Este  un  virus  care  afectează  anumite  celule  ale  sângelui  –  celulele  albe 
(limfocite  CD4) care ne protejează împotriva infecțiilor
b) Este o boală infecțioasă, provocată de un prim contact cu virusul Epstein-Barr, un virus
foarte contagios din familia virusurilor herpetice
c) Este o infectie respiratorie acuta virală care afectează căile respiratorii. 
d) Pentru a se reproduce, HIV trebuie să pătrundă într-o celulă a sistemului imunitar
e) Este deja pandemic (cu răspândire în întreaga lume)
f) Nu știu nimic despre acest subiect

4. Cunoașteți modalitățile de transmitere a virusului HIV/SIDA?

a) Nu
b) Da
c) Prea puțin
d) Nu știu

5. HIV se poate transmite prin următoarele variante: (răspuns multiplu)

a) Din contactul cotidian cu semenii noștri 
b) Folosind seringi nesterile
c) Printr-un sărut obișnuit
d) Prin contact sexual
e) Prin îmbrățișarea unei persoane infectate
f) Prin utilizarea scaunului de toaletă public
g) Prin utilizarea în comun a lamelor de ras.
h) De la o gravidă infectată la făt, în timpul sarcinii
i) De la mamă la copil, în timpul nașterii
j) De la mamă la copil, în timpul alăptării
k) În cadrul familiei, prin folosirea acelorași obiecte de uz casnic sau de uz igienic
l) La joacă, prin folosirea acelorași jucării
m) La școală, prin folosirea acelorași ustensile de scris
n) Prin mușcătura unui țânțar
o) Contactul sângelui infectat de la o persoană străină cu propriul sânge.

6. Indicați dacă prin droguri se poate transmite HIV

a) Da, prin injectarea lor cu seringi contaminate cu HIV, folosite de mai mulți consumatori
b) Drogurile prin ele însele nu transmit HIV
c) Nu știu

7. Se poate transmite infecţia HIV de la mamă la copil prin alăptare?

a) Da, mamele infectate HIV pot transmite prin alăptare infecția HIV copiiilor lor
b) Nu știu
c) Poate
d) Nu se poate transmite astfel.

8. Indicati care este cea mai frecventă cale de infectare cu HIV: (un singur răspuns corect)
a) Sărutul pasional
b) Contactul direct cu bolnavii cu infecții streptococice
c) Consumul de antibiotic
d) Transmiterea sexuală.

76
9. Care sunt cele mai importante produse biologice umane cu rol în transmiterea infecției HIV?
(răspuns multiplu)
a) nu am fost informat/ă
b) Sperma
c) Sângele
d) Urina
e) Secrețiile vaginale

10. Semnele sugestive ale infecției cu HIV sunt: (răspuns multiplu)

a) Scădere inexplicabilă în greutate, cu peste 10%
b) Anemie
c) Afte bucale
d) Diaree cronică inexplicabilă
e) Greață
f) Tusea uscată

11. Care sunt factorii care favorizează extinderea infecției HIV și a bolii SIDA? (răspuns
multiplu)
a) Homosexualitatea
b) Abuzul sexual
c) Violurile
d) Nepăsarea
e) Nu știu.

12. Virusul HIV/SIDA se poate contacta printr-o simplă strângere de mână sau atingere a
persoanei infectate?
a) Da
b) Nu
c) Nu știu
d) Poate

13. Credeți că riscul de a fi infectat ar fi mai scăzut dacă populația ar cunoaște măcar
modalitățile de transmitere a virusului HIV/SIDA?
a) Da
b) Nu
c) Nu știu
d) Poate
e) Alte variante (specificați care) …………………………..

14. Cum considerați că este gradul de infectare în cazul în care populația nu cunoaște
principalele modalități de transmitere ale virusului HIV/SIDA?
a) Foarte ridicat
b) Ridicat
c) Mediu
d) Scăzut
e) Inexistent.
f) Nu stiu

15. Riscul unei persoane de a se infecta cu HIV este crescut dacă: (răspuns multiplu)

77
 a) Întreține relații sexuale neprotejate cu mai mulți parteneri.
b) Are o relatie sexuală neprotejată cu o persoană infectată.
c) Are si o altă boală sexual transmisibilă cum ar fi sifilisul, herpesul, gonoreea sau
bacteriile vaginale.
d) Utilizează unele și aceleași ace în timpul drogării intravenoase.
e) A primit sânge netestat.

16. După înțeparea cu o seringă abandonată și, probabil, contaminată, măsurile de prevenire
care trebuie luate sunt următoarele: (răspuns multiplu)
a) Se exercită presiune în jurul înțepăturii pentru a se elimina și a îndepărta sânge din acea
zonă
b) Se dezinfectează abundent cu alcool etilic 70%; apă oxigenată 3%
c) Prezentarea la serviciul medical pentru profilaxia hepatitei virale b (vaccinare, eventual);
d) Solicitarea testării pentru punerea în evidență a anticorpilor anti-HIV imediat si la 3-6 luni
de la înțepare.

17. Indicați care dintre următoarele categorii sunt expuse infecției cu HIV:
a) Medic chirurg
b) Medic stomatolog
c) Medic oftamolog
d) Medic ginecolog
e) Profesor
f) Personal medical de laborator
g) Asistente medicale care realizează recoltări
h) Poștaș

18. Care sunt testele folosite pentru determinarea anticorpilor anti-HIV?

a) Testul MAR
b) Testul ELISA
c) Testul Western Blot
d) Rapid HCV Ab test
e) Nu stiu.

19. Din informațiile pe care le aveți, cum credeți că este numărul persoanelor infectate cu
virusul HIV/SIDA din România?
a) Foarte ridicat
b) Ridicat
c) Mediu
d) Scăzut
e) Inexistent.

20. Cunoașteți care sunt modalitățile de prevenire a infectării cu acest virus?

a) Da
b) Nu
c) Nu știu
d) Alte variante (specificați) ………………..

78
21. Considerați că autoritățile locale și comunitatea, în general, se implică activ în prevenirea
infectării cu virusul HIV/SIDA ?
a) Da
b) Nu
c) Nu știu
d) Alte variante (specificați care) ……………..

22. Considerați că populația din România prezintă un grad de acceptare al persoanelor infectate
cu virusul HIV/SIDA:
a) Foarte ridicat
b) Ridicat
c) Mediu
d) Scăzut
e) Inexistent

23. Obișnuiți să acceptați persoane infectate cu virusul HIV/SIDA în preajma dumneavoastră?

a) Da
b) Nu
c) Foarte rar
d) Depinde de persoană
e) Alte variante (specificați) .................................
f) Nu cunosc pe nimeni în această situație.

24. Ați accepta ca o persoană infectată cu HIV să vă fie:

a) Partener în relații sexuale strict protejate
b) Partener de viață
c) Partener în vacanțe
d) Prieten apropiat
e) Coleg de școală/serviciu/vecin
f) Coleg de cămin/apartament/salon
g) Coechipier în același bazin de înot

25. Trebuie urmărite în justiție persoanele infectate HIV/SIDA conștiente de condiția lor, care
transmit boala prin contact sexual neprotejat:
a) Acord total
b) Acord parțial
c) Nici acord, nici dezacord
d) Dezacord parțial
e) Dezacord total

26. Indicati părerea dvs în privința infecției HIV/SIDA, marcând cu X în căsuța potrivită
răspunsului dvs.

Acord Acord Nici acord, Dezacord Dezacord

total partial nici dezacord partial total

a) Interzicerea accesului în
școală/liceu/facultate a unui
copil cu SIDA

79
 b) Concedierea unui bolnav cu
SIDA
c) Izolarea de restul pacienților
internați în spital a bolnavilor
infectați cu HIV/SIDA
d) Deschiderea unui centru de
primire, ajutorare și informare
pentru bolnavii de SIDA în
vecinătatea locuinței mele
e) Utilizarea prezervativului în
timpul contactului sexual
f) Pedepsirea homosexualitații
prin lege
g) Persoanele infectate cu HIV să
anunțe acest lucru la
școala/locul de muncă
h) Nu mă deranjează să particip la
curs cu o persoană cu SIDA
i) Un profesor care este infectat
cu virusul SIDA ar trebui să
poată continua predarea
j) Aș putea cumpăra legume
proaspete de la un comerciant
care are virusul HIV/SIDA / care
trăiește cu HIV / SIDA
k) Nu aș evita un prieten dacă are
SIDA
l) Îmi pot îngriji un membru de
familie care trăiește cu HIV/
SIDA
m) Dacă as descoperi că un coleg
de cameră ar avea SIDA, nu m-
ar impresiona

27. Ați citit/văzut materiale în mass-media privind persoanele seropozitive?

a) Da, constant
b) Nu
c) Foarte des
d) Ocazional
e) Alte variante (specificați) ....................

28. Sunteți de părere că mass-media informează  și sensibilizează populația privind persoanele

seropozitive?
a) Da
b) Nu
c) Nu știu

80
 d) Poate
e) Alte variante (specificați care) .............................

29. Considerați că rolul mass-mediei în această problematică este unul:

a) Foarte important
b) Important
c) Nu contează foarte mult
d) Nu contează mai deloc
e) Minor

30. Sunteți de părere că persoanele infectate cu virusul HIV/SIDA ar fi mult mai acceptate în
societate, dacă mass-media i-ar sprijini ?
a) Da
b) Nu
c) Nu știu
d) Poate
e) Alte variante (specificați) ……………………………………

31. Genul dumneavoastră ?

a) Feminin
b) Masculin

32. Indicati vârsta dumneavoastră ......ani impliniți

33. Mediul de proveniență

a) Rural
b) Urban

34. Indicați care este ocupația dumneavoastră

a) Student
b) Salariat
c) Șomer
d) Pensionar
e) Casnic(ă)

35. Religia dvs.

a) Ortodoxă
b) Catolică
c) Protestantă
d) Alta. Precizați care …….……

36. Relația / starea civilă

a) Singur (nici căsătorit și nici cu un partener)
b) Căsătorit
c) Locuiesc cu un partener unic
d) Am un partener, dar nu locuiesc cu el / ea
e) Divorțat / separat
f) Văduv / văduvă
g) Altă situație…………….

81
37. Indicati vârsta dvs. la care ați avut primul contact sexual …. Ani
Ați folosit prezervativ la primul contact sexual? DA / NU

38. Indicați dacă ati avut contact sexual în ultimele 6 luni.

Ati folosit prezervativ sau altă formă de protecție la contactele sexuale?
a) da
b) nu
c) uneori

39. Dacă sunteți student, vă rugăm să indicați

Facultatea …………….
Programul de studiu …………………
Anul de studiu ……………..
Locuiți - în cămin studențesc DA / NU
- în chirie în Brașov DA / NU
- cu familia, acasă DA / NU
Sunteti student - cu taxă DA / NU
- cu buget DA / NU

40. V-au informat și/sau sensibilizat aceste materiale?

a) Nu
b) Da. Indicați cum anume ………………………….

82
 Bibliografie

[1]- ***, HIV global pandemic, Medical. 2011; ***, https://www.health24.com/Medical/HIV-

AIDS/About-HIV-AIDS/HIV-global-pandemic-20130312 (accesat la data de 24.05.2018)

[2]- ***, What Are HIV and AIDS?, HIV BASICS. 2017; ***, https://www.hiv.gov/hiv-
basics/overview/about-hiv-and-aids/what-are-hiv-and-aids (accessat la data de 5.06.2018)

[3]-***, Ce este HIV? Ce este SIDA?, Despre HIV/SIDA, *** https://unopa.ro/ce-este-hiv-ce-

este-sida/ (accesat la data de 5.06.2018)

[4]-*** HIV treatment, UNAIDS ***, http://www.unaids.org/en/topic/treatment (accesat la data

de 5.06.2018)

[5]-***, Terapia Antiretrovirală, Resurse, ***, https://unopa.ro/terapia-antiretrovirala/

(accesat la data de 5.06.2018)

[6]-***, AIDS-Related Lymphoma Treatment, Health Professional Version. 2018;

***https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK65743/ (accesat la data de 15.08.2018)
[7]-Chiotan, M., Boli Infecțioase, Editura Medicală Națională, 2002, pg 523, 524

511

[8]- National Institute of Allergy and Infectious Diseases (NIAID), The Relationship between the
Human Immunodeficiency Virus and the Acquired Immunodeficiency Syndrome. 1995; ***,
https://aidsinfo.nih.gov/news/218/the-relationship-between-the-human-immunodeficiency-
virus-and-the-acquired-immunodeficiency-syndrome--part-i- (accesat la data de 19.05.2018)

[9]- Paul Ehrlich P, Langen/Frankfurt, Does HIV cause AIDS?, Karger. 1990; 31:301-314,
https://www.karger.com/Article/Pdf/150167 (accesat la data de 04.08.2018)

[10]-***HIV global pandemic, health 24. 2011;*** https://www.health24.com/Medical/HIV-

AIDS/About-HIV-AIDS/HIV-global-pandemic-20130312 (accesat la data de 24.05.2018)

[11]- Wainberg MA, Jeang KT, 25 years of HIV-1 research-progress and perspectives. 2008;
6:31, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2585089/ (accesat la data de
08.07.2018)

83
[12]- Lama J, Planelles V, Retrovirology, Host factors influencing susceptibility to HIV infection
and AIDS progression, Retrovirology. 2007 ; 25 ; 4 :52,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1978541/ (accesat la data de 08.07.2018)

[13]- Pennisi E, Revising HIV's History, Science. 2008; ***

http://www.sciencemag.org/news/2008/06/revising-hivs-history (accesat la data de
10.05.2018)

[14]- John I, The African AIDS Epidemic: A history, Ohio University Press, 2006

[15]- ***, History of HIV and AIDS overview, Avert. 2018; ***
https://www.avert.org/professionals/history-hiv-aids/overview (accesat la data de 04.08.2018).

[16]- Fee E, Brown MT, Michael S. Gottlieb and the Identification of AIDS, Am J Public Health.
2006; 96(6):982-983, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1470620/ (accesat la
data de 04.08.2018)

[17]-Daar SE, Marks WJ, MedicineNet.com, Human Immunodeficiency Virus (HIV), HIV
health center, ***,
https://www.medicinenet.com/human_immunodeficiency_virus_hiv/article.htm#what_tests_are_
used_in_the_diagnosis_of_hiv (accesat la data de 20.08.2018)

[18]- Shampo AM, PhD, Kyle A.R, Luc Montagnier- Discoverer of the AIDS Virus, Mayo
Clinic. 2002 ; volume 77, issue 6, page 506,
https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(11)61990-3/fulltext (accesat la data
de 20.08.2018)

[19]- Mass D.L, Dr. Joseph Sonnabend and the Battlefield of AIDS, Huffpost. 2017,
https://www.huffingtonpost.com/lawrence-d-mass-md/dr-joseph-sonnabend-and-
t_b_5626310.html?guccounter=1 (accesat la data de 04.08.2018)

[20]- ***, Current Trends Update on Acquired Immune Deficiency Syndrome (AIDS) – United
States. 1982/31(37);507-508, 513-514,
https://www.cdc.gov/mmwr/preview/mmwrhtml/00001163.htm (accesat la data de 04.08.2018)

[21]- ***, Making AIDS history, ***, https://www.kennethcole.com/lgfg-making-aids-

history.html accesat la data de 04.08.2018)

[22]- Delaney M, Project Inform. 2017; ***,

https://www.projectinform.org/about-us/martindelaney/ (accesat la data de 4.08.2018)

[23]- Cummins N.W, Badley DA, Can HIV be cured and should we try?, Mayo Clinic, 2015,
Volume 90, Issue 6, Pages 705-709, https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-
6196(15)00225-6/fulltext (accesat la data de 20.08.2018)

84
[24]- ***, Global HIV and AIDS statistics, Avert, ***; https://www.avert.org/global-hiv-and-aids-
statistics (accesat la data de 04.08.2018)

[25]- Sepkowitz A.K, AIDS- The first 20 years, The new England Journal of Medicine. 2001;
344:1764-1772, https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJM200106073442306?
query=recirc_curatedRelated_article (accesat la data de 04-08-2018)

[26]- EC Homes, On the origin and evolution of the human immunodeficiency virus (HIV), Biol
Rev Camb Philos Soc. 2001; 76(2):239-54, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11396848
(accesat la data de 22.08.2018)

[27]- Marx PA, Apetrei C, Drucker E, AIDS as a zoonosis? Confusion over the origin of the
virus and the origin of the epidemics, J Med Primatol. 2004;33(5-6):220-6,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15525322 (accesat la data de 22.08.2018)

[28]- Apetrei C, Robertson DL, Marx PA, The History of SIVS and AIDS: epidemiology,
phylogeny and biology of isolates from naturally SIV infected non-human primates (NHP) in
Africa, Front Biosci. 2004;9:225-54, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/14766362 (accesat
la data de 22.08.2018)

[29]-Shaw M.G, Hunter E, HIV Transmission, Cold Spring Harb Perspect Med. 2012;
2(11):a006965, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3543106/#A006965C71
(accesat la data de 25.08.2018)

[30]- Jensen N.M, HIV`s path out of Africa: Haiti, the U.S, then the World, The University of
Arizona.2007; ***, https://uanews.arizona.edu/story/hiv-s-path-out-of-africa-haiti-the-u-s-then-
the-world (accesat la data de 25.08.2018)

[31]- De Cock M.K, Pepin J, The Origins of AIDS, Emerg Infect Dis. 2012; 18(7) :1215,

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3376824/ (accesat la data de 25.08.2018)

[32]- Pepin J, From the Old World to the New World: an ecologic study of population
susceptibility to HIV infection, Trop Med Int Health. 2005;10(7):627-39,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15960701 (accesat la data de 25.08.2018)

[33]- Sharp PM, Hahn B.H, The evolution of HIV-1 and the origin of AIDS, Philos Trans R Soc
Lond B Biol Sci. 2010; 365(1552):2487-2494,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2935100/ (accesat la data de 26.08.2018)

[34]- Sharp PM, Hahn B.H, Origins of HIV and the AIDS Pandemic, Cold Spring Harb Perspect
Med. 2011;1(1):a006841, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3234451/ (accesat la
data de 26.08.2018)

85
[35]- Goodson P, Questioning the HIV-AIDS Hypothesis: 30 Years of Dissent, Front Public
Health. 2014;2:154, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4172096/ (accesat la data
de 26.08.2018)

[36]- Mehrotra P, Noar S.M, Zimmerman R.S, Palmgreen P, Demographic and personality
factors as predictors of HIV/STD partner-specific risck perceptions: implications for
interventions, HHS Author Manuscripts. 2009; 21(1); 39-54,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4546104/ (accesat la data de 26.08.2018)

[37]- Costagliola D, Demographics of HIV and aging, Curr Opin HIV AIDS. 2014;9(4):294-301,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24824889 (accesat la data de 26.08.2018)

[38]- Turner P, AIDS created by the CIA?, Snopes. 2013, pp.2, 5, 138, 151-163,
https://www.snopes.com/fact-check/the-origin-of-aids/ (accesat la data de 26.08.2018)

[39]- Sarosh M Katrak, The origin of HIV and AIDS: An enigma of evolution, Annals of Indian
Academy of Neurology, 2009, volume 9, issue 1, page: 5-10,
http://www.annalsofian.org/article.asp?issn=0972-
2327;year=2006;volume=9;issue=1;spage=5;epage=10;aulast=Katrak (accesat la data de
26.08.2018)

[40]- Dickson D, Tests fail to support claims for origin of AIDS in polio vaccine, Nature. 2000;
volume407, page 117, https://www.nature.com/articles/35025249 (accesat la data de 26.08.2018)

[41]-Hooper E, Did a vaccine cause AIDS? A frozen sample in a Philadelphia lab could
illuminate the origin of AIDS, Nature.1999; https://www.economist.com/review/1999/11/11/did-
a-vaccine-cause-aids (accesat la data de 26.08.2018)

[42]- *** HIV and GAY and Bisexual Men, Understanding HIV/AIDS. 2018; ***,
https://aidsinfo.nih.gov/understanding-hiv-aids/fact-sheets/25/81/hiv-and-gay-and-bisexual-men
(accesat la data de 24.05.2018)

[43]- Dougan S, Evans B.G, Macdonald N, Goldberg D.J, Gill O.N, Fenton K.A, Elford J, HIV
in gay and bisexual men in the United Kingdom: 25 years of public health surveillance,
Epidemiol Infect. 2008; 136(2): 145-156,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2870809/ (accesat la data de 04.08.2018)

[44]- ***, Division of HIV/AIDS Preventions, National Center for HIV/AIDS, Viral Hepatitis,
STD, and TB prevention, Centers for Disease Control and Prevention, Start talking. Stop HIV.
2017; ***, https://www.cdc.gov/actagainstaids/campaigns/starttalking/index.html (accesat la
data de 24.05.2018)

86
[45]- Rosenberg E.S, Millett G.A, Sullivan P.S, Carlos del Rio, Curran J.W, Understandin the
HIV disparities between black and white men who have sex with men in USA using the HIV
care continuum: a modeling study, HHS Author Manuscripts. 2014; 1(3) :e112-e118,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4269168/ (accesat la data de 4.08.2018)

[46]- ***Unprotected SEX and HIV, Information on HIV. 2018; ***, https://www.avert.org/hiv-
transmission-prevention/unprotected-sex (accesat la data de 24.07.2018)

[47]- ***, HIV transmission through sexual acts, Medical. 2016 ;***,

https://www.health24.com/Medical/HIV-AIDS/Transmission-of-HIV/Transmission-through-
sexual-acts-20120721 (accesat la data de 24.05.2018)

[48]- Altman L.K, Rare cancer seen in 41 homosexuals, The New York Times. ***,
https://www.nytimes.com/1981/07/03/us/rare-cancer-seen-in-41-homosexuals.html (accesat la
data de 04.08.2018)

[49]- ***, Unsterilised needles in Africa, HIV transmission & testing. 2011; ***,
http://www.aidsmap.com/Unsterilised-needles-in-Africa/page/1324543/ (accesat la data de
26.08.2018)

[50]- Krishanani MK, FA A, Late AK L.K, Qidwai W, Ali BS, Educational Intervention among
Barbers to improve their knowledge regarding HIV/AIDS: A pilot study from a South Asian
country, J Health Popul Nutr. 2014;32(3):386-90,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25395901 (accesat la data de 24.05.2018)

[51]- Kiyaga C, Narayan V, McConnell I, Elyanu P, Kisaakye LN, Kekitiinwa A, Price M, Grosz
J, Retention outcomes and drivers of loss among HIV- exposed and infected infants in Uganda: a
retrospective cohort study, BMC Infect Dis. 2018;18(1):416,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30134851 (accesat la data de 26.08.2018)

[52]- ***, Preventing Mother-to-Child Transmission of HIV, Understanding HIV/AIDS. 2018;

https://aidsinfo.nih.gov/understanding-hiv-aids/fact-sheets/20/50/preventing-mother-to-child-
transmission-of-hiv (accesat la data de 26.08.2018)

[53]- ***, Mother-to-child transmission of HIV, World Health Organization, ***,

http://www.who.int/hiv/topics/mtct/about/en/ (accesat la data de 26.08.2018)

[54]- ***, Accidents, HIV transmission.2011; ***,

http://www.aidsmap.com/Accidents/page/1322778/ (accesat la data de 26.08.2018)

87
[55]- Villarinho MV, Padilha MI, Post-accident work behavior in caring for people with
HIV/AIDS, Res Bras Enferm. 2015; 68(4):571-6, 656-61,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26422037 (accesat la data de 26.08.2018)

[56]- ***, Laboratory methods for diagnosis of HIV infection in infants and children , ***;
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK138552/ (accesat la data de 26.08.2018)

[57]- ***, Tests for HIV: ELISA, Western Blot, and others, Healthline. ***;
https://www.healthline.com/health/elisa-western-blot-tests-for-hiv (accesat la data de
26.08.2018)

[58]- Fletcher J, What are the Western blot and ELISA tests for HIV?, Medical News Today.
2018;***, https://www.medicalnewstoday.com/articles/316230.php (accesat la data de
26.08.2018)

[59]- http://www.cnlas.ro/images/doc/31122014_rom.pdf (accesat la data de 26.08.2018)

[60]- http://www.cnlas.ro/images/doc/31122015_rom.pdf (accesat la data de 26.08.2018)

[61]- http://www.cnlas.ro/images/doc/31122016_rom.pdf (accesat la data de 26.08.2018)

[62]- http://cnlas.ro/images/doc/31122017_rom.pdf (accesat la data de 26.08.2018)

[63]- ***, Synevo, ANTI-HIV 1+2, ***, https://www.synevo.ro/anti-hiv12/ (accesat la data de

26.08.2018)

[64]- ***, Méthode de dépistage du VIH, Aide suisse contre le SIDA, ***;
https://www.aids.ch/fr/questions/test-vih/methode-depistage.php (accesat la data de 4.09.2018)

[65]- Brust S, Duttmann H, Feldner J, Gurtler L, Thorstensson R, Simn F, Shortening of the

diagnostic window with a new combined HIV p24 antigen and anti-HIV-1/2/O screening test, J
Virol Methods. 2000; 90(2): 153-65, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11064116 (accesat
la data de 4.08.2018)

[66]- ***, Infecția cu HIV, EduMedical, ***, https://www.edumedical.ro/infectia-cu-hiv-tot-ce-

trebuie-sa-stii-despre-diagnosticarea-acesteia/ (accesat la data de 26.08.2018)

[67]- ***, Semne și simptome ale HIV/SIDA care pot fi recunoscute de pacienți, ***. 2013,
https://www.formaremedicala.ro/educatie-pacienti/semne-si-simptome-ale-hivsida-care-pot-fi-
recunoscute-de-pacienti/ (accesat la data de 29.08.2018)

[68]- Honge B.L, Jespersen S, Olesen J.S, Erikstrup C, Wejse C, Rapid tests for HIV type
discrimination in West Africa may perform differently, J Int AIDS Soc. 2015; 18(1): 19460,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4302168/ (01.09.2018)

88
 [69]- ***, What are HIV and AIDS?, Information on HIV, ***; https://www.avert.org/about-
hiv-aids/what-hiv-aids (accesat la data de 29.08.2018)

[70]- ***, Modalități de transmitere a virusului HIV, Despre HIV/SIDA. ***;

https://unopa.ro/cum-se-transmite-virusul-hiv/ (accesat la data de 29.08.2018)

[71]- ***, People who inject drugs, HIV and AIDS, Professionals resources, ***;
https://www.avert.org/professionals/hiv-social-issues/key-affected-populations/people-inject-
drugs (accesat la data de 29.08.2018)

[72]- Stewart JG, Ngacha DM, Ekpini R, Janoff E.N, Nkengasong J, Read J.S, Perre V.P, Newell
ML, Breast-feeding and Transmission of HIV-1, HHS Author Manuscripts. 2004; 35 (2): 196-
202, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3382106/ (accesat la data de 29.08.2018)

[73]-***, Unprotected sex and HIV, Information on HIV, ***; https://www.avert.org/hiv-

transmission-prevention/unprotected-sex (accesat la data de 29.08.2018)

[74]-Nordqvist C, Explaining HIV and AIDS, Medical news today. 2018,

https://www.medicalnewstoday.com/articles/17131.php (accesat la data de 29.08.2018)

[75]- ***, Chestionar SIDA, ***, http://www.scritub.com/sociologie/CHESTIONAR-

SIDA5478611.php (accesat la data de 28.08.2018)

[76]- Wilton J, STIs: What role do they play in HIV transmission, Prevention. 2012 ***,

http://www.catie.ca/en/pif/spring-2012/stis-what-role-do-they-play-hiv-transmission (accesat la
data de 31.08.2018)

[77]- ***, Needle stick injuries, Paediatr Child Health. 2008; 13(3): 211,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2529414/ (accesat la data de 31.08.2018)

[78]- ***, Tests for HIV: ELISA, Western Blot, and Others, Healthline, ***,
https://www.healthline.com/health/elisa-western-blot-tests-for-hiv (accesat la data de
31.08.2018)

89