MANAGEMENTUL SĂNĂTĂȚII MENTALE

ÎN EDUCAȚIE

Unitatea școlară: Școala Gimnazială Alexandru Ceușianu, Reghin

Profesor propunător: Frandeș Teodora Andreea

-2021-
 Sănătatea mentală – stil de viață sănătos
Prevenția în sănătatea mintală are o istorie de mai bine de 100 de ani, pentru că la începutul
secolului XX a fost lansat conceptul de igienă mintală. Dar prevenția reală în acest domeniu medical se
face abia din anii 1980, pentru că atunci au fost identificați factorii de risc (individuali, sociali,
economici, de mediu).

Ce este sănătatea mintală?

Conform OMS, sanatatea mintală reprezintă „starea de bine subiectivă, sentimentul de auto-
eficacitate, autonomie, competență, dependență între generații”. O sănătate mintală bună este un
sentiment general de bunăstare, încredere în sine și respect de sine.

Dacă o persoană este sănătoasă din punct de vedere mintal înseamnă că:

- Funcționează la întregul său potențial.

- Face față stresului zilnic.
- Este productiv.
- Își aduce contribuția la viața celor din jur.

Cei mai mulți oameni se confruntă, de mai multe ori în viată, de probleme care țin de sănătatea
mintală. De cele mai multe ori, aceste episoade le afectează respectul de sine. Cu toate acestea, cele mai
grave situații sunt acelea în care asemenea stări se permanentizează, pentru că abia atunci se poate vorbi
de o boală psihică.

Au fost identificate și definite până în prezent zeci de boli mentale. Acestea includ depresia,
tulburări de anxietate (de ex: tulburarea anxioasă generalizată, atac de panică, tulburarea obsesiv-
compulsivă, tulburarea de stres post traumatic); tulburări de alimentație (de exemplu: anorexia nervoasă
sau bulimia nervoasă), tulburări de dispoziție (de exemplu: tulburarea bipolară, depresia majoră),
schizophrenia, dependența de anumite substanțe și multe altele. Problemele de sanatate mentală nu sunt
rezultatul unor slabiciuni personale, lipsei de caracter sau lipsei de educație. Bolile mentale afectează
tinerii și vârstnicii, barbații și femeile, și nu țin cont de naționalitate sau rădăcini entice, nivel de
educație sau statut financiar. Vestea bună este că de cele mai multe ori bolile mentale pot fi tratate.
Semnele și simptomele bolilor mentale depind în parte de boala în sine. Simptomele îți pot afecta
emoțiile, gândurile sau comportamentul.

Simptomele comune includ:

 Sentimentul de ratare;  Sentimente de furie, ostilitate, violență;

 Modificări extreme în starea de spirit;  Schimbări bruște ale dispoziției;
 Izolare de familie, prieteni sau activități  Paranoia, senzația că auzi voci sau ai
 Oboseala, nivel scăzut al energiei sau halucinații;
probleme cu somnul;  Gândul frecvent la moarte sau sinucidere.
1
 În anumite cazuri, simptomele bolii mentale apar inițial sub forma unor probleme fizice,
precum dureri de stomac, dureri de spate sau insomnie. Persoanele cu o boală mentală își pot
ameliora simptomele și se pot simți mai bine în urma discuției cu un psihoterapeut sau în urma
unui plan de tratament care poate sau nu să includă medicație.

Cauzele problemelor de sanatate mintală nu sunt pe deplin cunoscute, dar se consideră

că sunt legate de o varietate de factori genetici, biologici sau de mediu:

 Moștenire genetică: bolile mintale sunt mai frecvente la persoane care au rude de sânge cu
astfel de afecțiuni. Anumite gene pot crește riscul de a dezvolta o afecțiune mintală când
intervin situații declanșatoare în viața persoanei.
 Expunerea la anumite condiții în perioada fetală (înainte de naștere): inflamație, toxine, alcool
sau droguri.
 Factori de neurochimie cerebrală: neurotransmițătorii sunt anumite substanțe chimice din
creier care transmit semnale către alte parți din creier sau din organism. Când rețelele de
neuroni care implică neurotransmițători sunt afectate, se poate deteriora funcția sistemului
nervos.

Factorii care pot să crească riscul dezvoltării unei boli mintale includ:

 Istoric de afectiuni mentale în familie (părinți, frați);

 Situații stresante din viața noastră (probleme financiare, moartea unei persoane dragi,
divorțul);
 Anumite boli cornice, de exmplu diabetul;
 Afectarea creierului ca urmare a unei vătămări, lovituri la cap;
 Experiențe traumatice (lupte, atacuri militare);
 Consumul de alcool sau droguri;
 Neglijare sau abuz în perioada copilariei.

Bolile psihice sunt afecțiuni frecvente. Se estimează că 1 adult din 5 are o boală mintală
într-un an. Bolile psihice pot apărea la orice vârstă, din copilărie, până la cele mai înaintate
vârste. Efectele unei boli mintale pot fi temporare sau pot dura perioade lungi, după cum se poate
întâmpla ca o persoană să aibă mai multe condiții de care suferă în același timp.

Care sunt componentele unui stil de viață sănătos?

1. Exercițiul fizic: În general, se recomandă să facem cel puțin 30 de minute de exerciții

pe zi. Mersul într-un ritm rapid este suficient - atât timp cât crește ritmul cardiac! Acest lucru
permite nu numai să ardem excesul de calorii și să consolidam mușchii și oasele, dar ajută și la
controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al nivelului glicemiei. În plus, acest lucru
contribuie la scăderea nivelului de stres și ne ajută să dormim mai bine. Ajută, de asemenea, să
dobândim o stare de relaxare, să evitam schimbările de dispoziție, să îmbunătățim stima de sine.

2
 2. Dietă echilibrată: De multă vreme se dezbate despre ceea ce înseamnă dieta perfectă.
Dieta ar trebui să ne ofere cel mai bun aport posibil de nutrienți pentru a permite corpului nostru
să fie cât mai sănătos. O dietă perfectă ar trebui sa fie bogata in nutrienti: proteine, carbohidrați,
grăsimi, vitamine, minerale și apă. Este bine să alegem alimente bogate în vitamine și minerale.
Apa este o componentă a sănătății trecute cu vederea. Aportul de lichide nu este bine să fie nici
în cantitate foarte mare, nici foarte mică. Trebuie găsit echilibrul de apă potrivit pentru fiecare,
pe baza nivelului de activitate, a temperaturii exterioare și a ratei de transpirație. De asemenea
aportul de calorii trebuie adaptat la consumul fiecarei persoane în parte.

3. Activitatea socială: Viața socială este de fapt un aspect fundamental al sănătății.

Izolarea socială poate duce la o deteriorare treptată și ireversibilă a abilităților fizice și psihice,
inclusiv a dizabilității fizice și a demenței.

4. Echilibrul mental: Aceasta nu se referă doar la existența bolilor psihice, ci la starea de

bunăstare emoțională și psihologică. O sănătate mentală bună este necesară pentru a menține și
dezvolta abilități cognitive, relații sociale și pentru a face față provocărilor personale și
profesionale ale vieții de zi cu zi. Stresul, oboseala și anxietatea sunt, printre altele, unele dintre
semnele care indică faptul că starea mentală nu este în întregime sănătoasă.

5. Stimularea intelectuală: Stimularea intelectuală vă ajută la menținerea bunei

funcționări și evitarea deteriorării cognitive și apariția demenței. Este bine sa incercam sa oferim
creierului un antrenament obișnuit cu exerciții care îmbunătățesc memoria, atenția, capacitatea
de concentrare și învățarea de noi subiecte. Acest lucru va ajuta la evitarea sau cel puțin la
întarzierea apariției acestor probleme.

6. Somn de bună calitate: Este necesar să dormim bine și un număr adecvat de ore - cel
puțin 8 ore pe noapte. Acest lucru va ajuta să ne odihnim și să generam energie pentru ziua
următoare. Insomnia este o cauză a hipertensiunii arteriale, a bolilor de inimă și a bolilor psihice,
metabolice și endocrine.

7. Obiceiuri și produse toxice: Tutunul, alcoolul și drogurile au un impact negativ

asupra sănătății. Până în ultimii ani, exista o credință populară potrivit căreia o cantitate mica de
vin sau bere zilnic este în regulă, dar noi studii au dovedit că și acest lucru poate influența
sănătatea noastră într-un mod negativ.

8. Beneficiile unui stil de viață sănătos: A avea obiceiuri și rutine sănătoase ne va

permite să rămânem activi și să ne atingem obiectivele. În acest sens, satisfacția noastră internă
va crește și va rămâne la cel mai înalt nivel.

3
 Cinci sfaturi despre cum să ai grijă de sănătatea ta mintală în mediul online

1. Alege bunătatea - folosește social media pentru a face bine, împărtășind conținut și mesaje
pozitive și de susținere cu prietenii, familia și colegii. Cu toții avem puterea de a fi buni și de a
face ziua cuiva mai bună – așa că hai să răspândim dragoste, nu ură!

2. Utilizează platforme și resurse online pentru a promova sănătatea mintală – există o

mulțime de instrumente și conținut online care pot ajuta la susținerea tuturor aspectelor sănătății
mintale și bunăstării. De la aplicații de meditație pentru a te ajuta să te relaxezi și să te
concentrezi, la platforme care te ajută să rămâi conectat cu prietenii și să vă sprijiniți reciproc.
Încearcă să găsești conținut pozitiv și motivant și să urmărești creatori de conținut, cum ar fi
sportivi, cântăreți, bucătari, antreprenori, scriitori sau chiar tineri care vorbesc despre sănătatea
mintală și își gestionează propriile probleme de sănătate mintală.

3. Protejează-te pe tine și pe ceilalți în mediul online - Verifică setările de confidențialitate pe

toate profilurile de social media. Acoperă camerele web atunci când nu sunt utilizate. Ai grijă
când folosești aplicații și servicii online, în special însituațiile în care trebuie să oferi numele
complet, adresa sau fotografia. Dacă te îngrijorează ceva ce ai văzut sau experimentat online,
trebuie să discuți cu un adult de încredere, să raportezi incidentul pe platforma în cauză sau să
cauți asistență online pentru securitate și servicii de sănătate mintală.

4. Evită doomscrolling-ul - acordă atenție modului în care mass-media și conținutul online îți
influențează emoțiile, gândurile sau acțiunile. Cum te face să te simți? Citirea știrilor te face să te
simți informat sau stresat? Vederea fotografiilor prietenilor tăi la o petrecere te face să te simți
bine sau invidios? Identificarea motivului pentru care ești online și a modului în care te simți te
poate ajuta să setezi limitele personale potrivite pentru timpul petrecut pe rețelele de socializare
sau alte aplicații.

5. Rămâi prezent și conectat la realitate - linia dintre lumea online și offline poate părea din ce
în ce mai neclară, ceea ce face grea existența în prezent. Este important să încerci să iei o pauză
de la social media din când în când și să petreci timp cu prietenii și familia în viața reală, când
întâlnirile pot avea loc în siguranță. Încearcă să îți stabilești obiective realiste și personale, de
exemplu, să nu ridici telefonul în prima parte a zilei sau chiar înainte de culcare. Activități
precum meditația, plimbarea sau întâlnirea unui prieten te vor ajuta să te simți mai concentrat și
mai relaxat.

Surse de informatie: 1. www.health.harvard.edu/ 2. www.mayoclinic.org/

3.http://www.smutm.ro/index.php/informatii-pacienti/stil-de-viata-sanatos
4. https://www.unicef.org/romania/ro/pove%C8%99ti/cinci-sfaturi-pentru-%C8%9Bi-
men%C8%9Bine-s%C4%83n%C4%83tatea-mintal%C4%83-%C3%AEn-mediul-online

4
 cursur MA]\AGEMENTUL SANArAlrr MENTALE iN EDUCATTE

Disciplina 2- Teorii qi modele cognitiv sociale de schimtlare a comportamentului

Tematica aplicatiilor practice, invitare individualI

I. Cititi suportul de curs.

2. Viziona"ti frImule{ele propuse.
Link-uri filmulele
https //www. youtube.
: com/watch?v:iuZbM7k4vX0
httns://www.voutube. ?v:08cffaSFFq4

?v=neuuMSo24

https ://www.youtube. com/watch?v:oj lqO gXrnvs

3. Completali portofoliul cu a doua tem5. Pentru realizareaacesteia, identificali 10

comportamente nesin6toase qi 10 comportamente s5n[toase, apoi nota]i-le in tabelul de mai
jos.

NTr nrf /-rrrnnrrr'1qrnanla nocin6i,ra. n /-nmnrrrl,rrnanle

L urrrl/vr LurrrLrrrL t,inilrrqcr
Jurrur('u.rL

1
-ffimh,nr*v: - P&,rrt^r^i -,n *Jftdta,
2 (aSi.*,,. .l*d<& #'*a
enrl(a x;qn<6' - 9a -e &s,otb^,( h,tr{.r*{.
J
-V ryl< Dad/al^\ ".!./'L^*Q'
L,It.r^. Ll ttaa.t,tt*^a.ll;.
4 /o,. L./
- ,*^.i,SnN^ Q* **oi. a^n^J/\^^de-'*U \^
sb[d; g"S*o$uo,.e $\ s6 a,.rEtn(o ,'
ffi6
"
5
"'*^*o 7 )
*+E caf\(
c, e,r,.ri5fb.n
6
- h{',^a *ff*'ry'-^,t* * €rl^d".* Lr^^(L rrL$ro &* #
/t
s /,.'( qi,"fi pc\n,t dt* r^^**.
* na,&h*
1)

*.#i'ro. - r*,/-,ft*,. q
)

r".$* -{@re =, i'1o$eun

ii
-d*ffi;\.^ ,u6$Eu{ o- ' -s&
m."t*Yq,tho""^l
9

10
-**d*',crp"^
.*rr{ro^'obfu.o/,Q n^
**ffivtr#r
-rC
h^rA I ,(*fr- /r-^G e- ffip;tftLn*rya"^
+-
&n' pocrraAcI
)
5",^"h, J".
 1. Studiu de caz
Efectele Bullying-ului – anxietatea școlară

Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în

derâdere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de
cunoștințe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic
sau probleme de ordin medical/ familial). Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli
sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.

Bullying reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei caracteristici:
 Intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
 Repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
 Dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind
vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.

Fenomenul „bullying” este mult mai des întâlnit decât ne-am dori să credem. Se întâmplă
pe coridoarele școlii, în curte, pe străzi și, din păcate, uneori și în sălile de clasă. Nedepistat la
timp, bullying-ul poate lăsa traume și repercusiuni ireversibile asupra adaptabilității copilului în
societate.
Cazurile de bullying implică cel puțin un agresor și o victimă, iar, în unele cazuri, există și
martori. Putem discuta despre bully-ing fizic, verbal, sexual sau psihic.

Metode non-formale de educare anti-bullying:

1. Jocurile de rol, prin care copiii să înțeleagă postura în care se expune fiecare parte a acțiunii
de bullying și să conștientizeze consecințele grave pe care neglijarea le poate avea.
2. Abordarea subiectului, la nivel de profunzime, la orele de dirigenție din școli ori în cadrul orei
de Consiliere și Orientare.
3. Organizarea de seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi sau persoane care au fost
parte a fenomenului bullying și care au reușit să depășească situația, ca exemplu de bună
practică.
4. Anunțarea imediată, de către elevi, a unui adult (profesor, director, învățător, consilier școlar,
mediator școlar, supraveghetor/părinte) ori de câte ori este constatat un act de bullying asupra
unui coleg.1

1
http://www.unicef.ro/media/fenomenul-bullying-cum-il-depistam-si-cum-il-combatem-pentru-scoli-mai-sigure/

1
CAZ CONCRET:

Nume: P. A.

Statut elev: clasa a XII-a, Liceul Tehnologic Petru Maior, Reghin

An școlar: 2021-2022

Statut financiar și social/ etnic: bun, nefiind orfană, româncă, din mediul rural.

Tip de anxietate: Anxietatea școlară. Eleva devine tot mai timidă, retrasă, nu comunică,
pe măsură ce devine ținta/ victima colegilor săi. De cele mai multe ori nu răspunde, deși știe
răspunsul corect, preferând chiar și o notă foarte mică, decât să îi fie analizat răspunsul de către
colegi.

După un „episod” în care este „sursă” de amuzament în fața colegilor, eleva nu mai vine la
școală câteva zile. Observăm cum bullying-ul în mod repetat, asupra unui elev, crește nivelul de
anxietate, rezultatele școlare fiind invers proporționale cu aceasta. Pe măsură cu trecerea
timpului, eleva devine „absentă”, nu mai arată interes înspre studiu, vine la școală cu dezgust, cu
teama de a trece, din nou, printr-o experiență neplăcută.

De asemenea, observăm și anomalii fiziologice: migrene frecvente, insomnii,

imposibilitate de a se comcentra la ore, tensiune ridicată. Este tot mai stresată, mai ales când e
evaluată oral, dar și frustrată, fiindcă nu poate pune capăt acestor experiențe neplăcute.

2
 2. Teorii ale emoțiilor

Emoțiile se definesc ca stări afective, de scurtă durată, care traduc un specific al relațiilor
mele cu un obiect sau o situație, deci au un caracter situațional (Andrei Cosmovici). Emoțiile pot
fi declanșate de o împrejurare reală sau de una imaginară (gândul că poliția poate fi pe urmele
sale sperie tâlharul care are banii furați în geamantan). Intensitatea lor e foarte variată: poate fi
vagă, mijlocie, dar și foarte mare, zguduind întregul organism.
Emoțiile sunt frecvent identificate cu sentimentele, cum ar fi iubirea și ura. Emoțiile se
asociază în cupluri contradictorii (bucurie-tristețe, mânie-relaxare, admirație-dispreț, simpatie-
antipatie ), imprimând polaritatea caracteristică vieții afective. De aici și dihotomia clasică:
emoții stenice care sporesc activitatea, măresc forța și energia persoanei, și emoții astenice, care
diminuează energia și activismul persoanei. Această polaritate rezultă din corespondența,
respectiv discordanța dintre nevoile, convingerile ,obișnuințele individului și situațiile sau
evenimentele vieții. 2

La întrebarea „Ce este primar/ secundar în emoție?”, se răspunde: Primar este evenimentul
neurovegetativ, iar secundară este trăirea emoțională. În consecință, emoția apare ca un simplu
epifenomen, un fapt subiectiv fără eficiență. Ea ar avea doar funcția de a dubla, pe planul
conștiinței , o stare organică, fiind proiecția simplă a acesteia.

Teoriile cognitiv fiziologice susțin ca o stare emoțională este produsul interacțiunii între
două componente: o activare fiziologică (marcată de o activitate simpatico-ridicată) și
o cunoaștere asupra cauzei activării. În timp ce prima componentă este privită
ca emoțional nespecifică, ea determină numai intensitatea
procesului emoțional, informația , cunoașterea este ceea ce determină calitatea stării afective. Pe
marginea acestei experiențe s-a făcut imediat remarca de ordin critic: explicația propusă de
autori postulează caracterul nespecific al activității simpatice, fapt contestat
cel puțin pentru emoțiile fundamentale precum: mânia, frica, bucuria.
Un alt experiment similar a fost imaginat de R. S. Lazarus. O serie de persoane au fost
puse să vizioneze un film în care se derula un groaznic accident și o operație chirurgicală
efectuată pe viu. În primul caz, aceste situații erau însoțite de un comentariu subliniind daunele,
necazurile; în cel de-al doilea caz, comentariul era o descriere obiectivă, științifică, iar în cel de-
al treilea caz, proiecția s-a efectuat fără nicio verbalizare. Înregistrările obiective
(reflexul electrodermal și ritmul cardiac) au indicat o emoție evidentă în prima situație-absența în
celelalte doua.
R. Lazarus a subliniat, în concluzie, rolul hotărâtor al factorului cognitiv.8 În procesele
afective fuzionează așadar informația despre situația care produce emoția, relația persoanei față
de situație și modificările vegetative și comportamentele care apar în organism.

3
BIBLIOGRAFIE
1. Andrei Cosmovici, Psihologie generală, Iași, Editura Polirom,1996, p. 224
2. Roșca M., Afectivitatea în „Psihologie generală” (red. Al. Roșca), București, E.D.P., 1976
3. Nicky Hayes, Sue Orrell; Introducere în psihologie, București, Editura ALL Educațional,
1993
4. Ciofu I., Galu M.,Voicu C. – Tratat de psihofiziologie experimentală, Editura Academiei
R.S.R, 1978, pp.269-273
5. Idem, pp. 280-281
6. Idem, p. 285

4
 \' \'-} -
PrmBmraere &r$ffimt*fr6wm ffi e.nffie$$ mem$u p* 7 x$*e;
ciulia oJvarsG gs: lg ani
,b*iat ,

Ziua L
Mic dejun fulgi de ovaz cu suc de mar proaspat stors, 1 lingurita seminte de chia macinate plus 1
lineurita rasa oudra de cacao
Gustare fructe si/sau sandwich

supa de legume cu paine

sote cu piept de pui
branza de vaci cu ardei gras si paine act'vi , fl,*6^M u" bir;ol.f^ - th

Ziua2
Mic dejun 2 oua ochi cu telemea, rosii si paine

Gustare fructe oleaginoase si/sau sandwich

supa crema de dovleac cu crutoane

mancare de fasole cu orez sau fainoase si salata
salata de peste cu paine si masline
arJr"il^h, pC.,,^ ba,.e fr.a gar.c /fS^? - lh
Ziua 3
Mic dejun mueslicu lapte

Gustare nucif seminte sau sandwich

supa dulce de pui

cu pulpa de pui si salata de cruditati
papanasifierti din branza de vaci sigris cu gem aa(."tM
I t -2 LL

Ziua 4
Mic dejun fulgi de cereale integrale cu iaurt sigem

fructe si/sau sandwich

ciorba de vitel cu legume

me la aburi cu ficat de I sote sau prajit
urda cu paine si salata de cruditati ri+4fr t yb,."*harc 14 %rt'^Jo
oArl*tr; _tQ
 tilo '
Ziua 5

Mic dejun paine cu unt de arahide cu miere si o cana de lapte

fructe si/sau fructe oleaginoase

supa crema de legume cu telemea rasa si crutoane

cu branza si ou
pate de ficat preparat acasa si cruditati
b^oAnt - l.t L'
Ziua 6
Mic dejun ou fiert cu branzeturi, iaurt si paine

ciorba de pui a la grec

cu smantana si
branza cottage cu nuci si seminte
ac.,h',it& , -k^ts - l{r

ZiuaT
Mic dejun orez integralfiert cu lapte si miere

ciorba ardeleneasca
fierte si cartofi fierti cu cotlet de I cu salata de cruditati
dovleac la cuptor cu iaurt si branza razuita
acA.vi b&. , q^^"t _ f L
 .o*a6 $--l.i I (D :] O E\TT.=
R--P-.-U
N= E'E c6S d= *g
\y- ,d
() 6
L - +
*.€
,+(J !E tr H'ffi l(sE=$(E
nr (1)E E:cnE =H 6'a-8
-raAa
otE ,,.- u x
0.t c
#.-rl_J-tu
LV.UW
E:
0.t.=
q d
ffi
E Q
UFwaA-.-,E l- --i -'-
3';.I'il tr q) 0 E EUEEH
v-_d
a O = nr rE-E fr;E =
s.E
=.8;ru
E3 rsE-Uq)o)
{D.E (/).'E E
# g 5 3€ E E E frP
$:ttrk 'x VI #- ll rd S TH HE:. qg
rJ =.1
r] (J
h
0sqH=: '-=-+ - rr Q) (E .- @-=
- v -. ur.- -
r(S-qJU*
.- ^r ru I U p I.E= nr: W
u #-r-!

'= ^
il
.f; e H's $ il 5(,].L3 EL ss
C (E
trJ
F.F\V

SJ
=$Lt!$o
€ ,_ _
.=o UJV
f 1
8.'a-P
6L+
;.8
m- fr-lj iq E
EBe
a.E "
o-

q
*J
q
UJ
& ,',iilii
ir;,'l'li 'ii

,l;, l.irt

sffi
-t
EP
l"fl*
tr
{
LL
{L!
L
LJ

of,)
Ar =r) b
$
(u
O =:
-*#
(r].j , -.
(U
((u
E
{) Et,
,E 'E,E ,g E
g:

E
d

fr": $
'H; ?FE,E s
--E=Cl-L=rI)
L,\-aJVl;-
q
r(E
d
#F-
ql

(I:
r\
*u
.-arUrF^-n
-ULiU,^!F
IJ.
+3 () tr(4-O-LY ({, OD
J
L

-- r;' o 0'Sar tr tl) Cu- ia

e
C rtu +]f.-
;="6
(]u edf
s E rfi E c
(.1

IE
rIsa.*i =E dg $(l]
U(s
r(g
E ry
 Metode de prevenție și intervenție pentru menținerea
sănătății mentale și fizice

I. Metode de prevenție și intervenție pentru menținerea sănătății mentale

Prevenția în sănătatea mintală are o istorie de mai bine de 100 de ani, pentru că la începutul
secolului XX a fost lansat conceptul de igienă mintală. Dar prevenția reală în acest domeniu medical se
face abia din anii 1980, pentru că atunci au fost identificați factorii de risc (individuali, sociali,
economici, de mediu).

Conform OMS, sanatatea mintală reprezintă „starea de bine subiectivă, sentimentul de auto-
eficacitate, autonomie, competență, dependență între generații”. O sănătate mintală bună este un
sentiment general de bunăstare, încredere în sine și respect de sine.

Dacă o persoană este sănătoasă din punct de vedere mintal înseamnă că:

- Funcționează la întregul său potențial.

- Face față stresului zilnic.
- Este productiv.
- Își aduce contribuția la viața celor din jur.

Cei mai mulți oameni se confruntă, de mai multe ori în viată, de probleme care țin de sănătatea
mintală. De cele mai multe ori, aceste episoade le afectează respectul de sine. Au fost identificate și
definite până în prezent zeci de boli mentale. Acestea includ depresia, tulburări de anxietate (de ex:
tulburarea anxioasă generalizată, atac de panică, tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburarea de stres post
traumatic); tulburări de alimentație (de exemplu: anorexia nervoasă sau bulimia nervoasă), tulburări de
dispoziție (de exemplu: tulburarea bipolară, depresia majoră), schizophrenia, dependența de anumite
substanțe și multe altele. Problemele de sanatate mentală nu sunt rezultatul unor slabiciuni personale,
lipsei de caracter sau lipsei de educație. Bolile mentale afectează tinerii și vârstnicii, barbații și femeile,
și nu țin cont de naționalitate sau rădăcini entice, nivel de educație sau statut financiar. Vestea bună este
că de cele mai multe ori bolile mentale pot fi tratate. Semnele și simptomele bolilor mentale depind în
parte de boala în sine. Simptomele îți pot afecta emoțiile, gândurile sau comportamentul.

Simptomele comune includ:

 Sentimentul de ratare;  Schimbări bruște ale dispoziției;

 Modificări extreme în starea de spirit;  Paranoia, senzația că auzi voci sau ai
 Izolare de familie, prieteni sau activități halucinații;
 Oboseala, nivel scăzut al energiei sau  Gândul frecvent la moarte sau sinucidere.
probleme cu somnul;
 Sentimente de furie, ostilitate, violență;
1
 În anumite cazuri, simptomele bolii mentale apar inițial sub forma unor probleme fizice,
precum dureri de stomac, dureri de spate sau insomnie. Persoanele cu o boală mentală își pot
ameliora simptomele și se pot simți mai bine în urma discuției cu un psihoterapeut sau în urma
unui plan de tratament care poate sau nu să includă medicație.

Cauzele problemelor de sanatate mintală nu sunt pe deplin cunoscute, dar se consideră

că sunt legate de o varietate de factori genetici, biologici sau de mediu:

 Moștenire genetică: bolile mintale sunt mai frecvente la persoane care au rude de sânge cu
astfel de afecțiuni. Anumite gene pot crește riscul de a dezvolta o afecțiune mintală când
intervin situații declanșatoare în viața persoanei.
 Expunerea la anumite condiții în perioada fetală (înainte de naștere): inflamație, toxine, alcool
sau droguri.
 Factori de neurochimie cerebrală: neurotransmițătorii sunt anumite substanțe chimice din
creier care transmit semnale către alte parți din creier sau din organism. Când rețelele de
neuroni care implică neurotransmițători sunt afectate, se poate deteriora funcția sistemului
nervos.

Efectele stresului ocupaţional asupra companiilor

Unele caracteristici ale mediului de muncă pot constitui ameninţări la adresa stării de bine
individuale. Conform cercetărilor realizate de specialiști canadieni în câteva întreprinderi din
Canada, factorii organizaţionali care au un efect negativ asupra sănătăţii mintale a angajaţilor
sunt (în ordine descrescătoare):
Suprasolicitarea de la locul de muncă;
;
elaţionarea defectuoasă cu șefii;
organizational;
ional sau individual);
;
controlului la locul de muncă.

Bolile psihice sunt afecțiuni frecvente. Se estimează că 1 adult din 5 are o boală mintală
într-un an. Bolile psihice pot apărea la orice vârstă, din copilărie, până la cele mai înaintate
vârste. Efectele unei boli mintale pot fi temporare sau pot dura perioade lungi, după cum se poate
întâmpla ca o persoană să aibă mai multe condiții de care suferă în același timp.

Componentele unui stil de viață sănătos includ:

- Exercițiul fizic și dietă echilibrată;
- Activitatea socială și stimularea intelectuală;
- Echilibrul mental – meditație și somn de bună calitate;
- Evitarea obiceiurilor toxice și înlocuirea cu obiceiuri sănătoase;
- Programe de prevenire/ cursuri cu privire la diminuarea – eliminarea stresului
ocupational;
- Menținerea echilibrului dintre realitatea prezentului și mediul virtual.
2
II. Comunicarea în sănătatea publică
În ultimele decenii, comunicarea în sănătatea publică a devenit una dintre componentele de bază
ale domeniului sănătății publice. Comunicarea strategică, la timp și eficientă are rolul esențial de
a proteja sănătatea oamenilor, de a preveni și controla apariția bolilor, de a îmbunătăți calitatea
vieții și de a promova sănătatea.

Healthy People 2010 definește comunicarea în sănătatea publică ca fiind „arta și tehnica de a
informa, influența și motiva indivizii, instituțiile, publicul larg cu privire la aspecte importante de
sănătate publică. Comunicarea în sănătatea publică reprezintă dezvoltarea științifică, diseminarea
strategică și evaluarea critică a informațiilor de sănătate relevante, precise, accesibile”.

Comunicarea în sănătatea publică derivă dintr-o serie de discipline, precum marketing, jurnalism,
relații publice, psihologie, informatică, epidemiologie, educație pentru sănătate, comunicarea în
masă, fiind deja bine cunoscut faptul că mass-media influențează comportamentele oamenilor,
fie în mod direct sau indirect, pe termen lung sau mediu.

În transmiterea mesajelor, care vizează mobilizarea socială în vederea schimbării

comportamentelor, un rol important îl au campaniile de comunicare în sănătate. Scopurile
acestora sunt următoarele :

– creșterea gradului de conștientizare și îmbunătățirea cunoștințelor publicului larg cu privire la

unele aspecte de sănătate publică ;
– influențarea percepțiilor, a atitudinilor, a convingerilor, a comportamentelor nesănătoase ;
– cunoașterea beneficiilor schimbării obiceiurilor nesănătoase ;
– creșterea cererii pentru serviciile medicale ;
– combaterea anumitor mituri sau idei preconcepute ;
– întreprinderea de acțiuni în vederea susținerii adoptării de comportamente sănătoase ;
– depășirea barierelor în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate.

Desigur, o campanie de comunicare în sănătatea publică nu poate determina schimbări complexe

în atitudinile comportamentale ale oamenilor fără sprijinul unor programe ample de promovare a
sănătății, care să includă serviciile de sănătate, întreg sistemul sanitar, tehnologiile medicale, dar
și schimbări la nivel legislativ și politic. Campaniile de comunicare în sănătatea publică pot
produce schimbări atât la nivel individual, organizațional, dar și la nivel comunitar sau la nivel
de societate.

Nivelul individual, interpersonal este nivelul fundamental al comunicării în sănătate, deoarece

comportamentul individual determină starea de sănătate. Comunicarea influențează, astfel,
gradul de conștientizare a individului, cunoștințele, atitudinile, autoeficiența, abilitățile personale
și angajamentul luat în vederea schimbării comportamentului. Acțiunile îndreptate către alte
persoane în vederea schimbării comportamentului pot influența schimbarea la nivel individual,
prin implicarea pacienților în a avea grijă de propria stare de sănătate.
3
La nivel de grup, grupuri informale, comunicarea poate avea un impact semnificativ asupra
îmbunătățirii stării de sănătate, prin relațiile care se formează în interiorul grupurilor (loc de
muncă, școală, etc.). Un comportament sănătos adoptat de unii, va fi luat ca exemplu mult mai
ușor de alții. Organizațiile, care reprezintă grupuri mai mari ca număr, cu o structură și funcții
bine definite, pot transmite membrilor acestora informații legate de sănătate, pot oferi sprijin
privind derularea de campanii de sănătate, pot chiar să producă schimbări legislative.

Comunitățile, prin liderii de opinie și decidenții acestora, reprezintă adevărați aliați în

influențarea și determinarea de schimbări în ceea ce privește politicile, produsele și serviciile.
Prin influențarea comunităților, campaniile de informare, educare, comunicare în sănătate pot
promova creșterea gradului de conștientizare asupra unui anumit aspect de sănătate, schimbări în
atitudini și credințe, sprijin pentru adoptarea unor comportamente sănătoase (de exemplu, la
nivel de comunitate, pot fi înființate piste pentru bicicliști, care să promoveze mișcarea).

Ultimul și poate cel mai important nivel la care se poate produce schimbarea este societatea, care
poate modifica comportamentul indivizilor prin influențarea normelor, a valorilor, a opiniilor, a
legilor și a politicilor. Prin schimbarea atitudinilor și a comportamentelor la nivel individual,
campaniile de comunicare în sănătate la nivel de societate schimbă de fapt normele sociale.

Campaniile de comunicare în sănătatea publică utilizează o serie de canale de transmitere a

mesajelor :

– mass-media prin intermediul posturilor de televiziune, radio (emisiuni tematice, știri, spoturi
publicitare, materiale de informare etc.) ;
– sesiuni de informare, consiliere la nivel individual și de grup ;
– activități tematice organizate la nivel de comunitate ;
– activități școlare ;
– strategii de marketing ;
– dezvoltarea de parteneriate (autorități locale, organizații non-profit, asociații, care sprijină
desfășurarea campaniilor de comunicare).
Campaniile de comunicare reprezintă acțiuni care au ca scop informarea,
convingerea/influențarea, motivarea persoanelor pentru adoptarea unor schimbări
comportamentale utile în menținerea și îmbunătățirea
stării de sănătate.

Campaniile de comunicare se bazează pe o serie de principii :

– să fie orientate spre scop, și anume să informeze, să convingă, să influențeze sau să motiveze
schimbarea de comportamente ;
– vizează indivizi, organizații, societăți ;
– sunt îndreptate către un public țintă relativ numeros ;
– nu aduc beneficii comerciale indivizilor sau societății ;
– se desfășoară pe o anumită perioadă de timp, care variază de la câteva săptămâni la câțiva ani ;
– sunt cele mai eficiente, după cum s-a dovedit, dacă sunt implicate mijloacele media.

4
Campaniile de comunicare în sănătate au în vedere schimbarea sau îmbunătățirea condițiilor de
mediu sau economice cu impact asupra stării de sănătate, factorii de risc individuali sau
comportamentele la risc ; de aceea, acestea trebuie bine gândite pentru ca publicul țintă să fie
convins că schimbările pe care ar trebui să le facă sunt în interesul lui.

Pentru a desfășura o campanie de comunicare în sănătate publică, care să fie eficientă și de

succes, trebuie îndeplinite următoarele condiții :

1. producerea de mesaje de înaltă calitate, alegerea celor mai potrivite surse și canale de
transmitere prin evaluarea nevoilor, după efectuarea cercetărilor ;
2. diseminarea mesajului publicului țintă, în mod frecvent, consistent și susținut ;
3. atragerea atenției posibililor receptori ;
4. încurajarea comunicării interpersonale cu privire la tema campaniei ;
5. modificări la nivelul conștientizării, al cunoștințelor actuale, al comportamentului ;
6. producerea de schimbări la nivel de comunitate, societate ;
7. realizarea de evaluări în vederea acumulării de cunoștințe sistematice cu privire la impactul
produs.

Bibliografie

1. Grama B. Tehnici de comunicare și negociere, Sibiu ; 2007.

2. Shanon CE. A Mathematical theory of communication, Reprinted with corrections from The
Bell System Technical Journal. 1948 . Disponibil la :URL :http ://www.
cs.ucf.edu/~dcm/Teaching/COP5611-Spring2012/Shannon48-MathTheoryComm.pdf.
3. Healthy People 2010. 2nd ed. Washington, DC : US Dept of Health and Human Services.
2000.
4. Bernardt JM. Communication at the Core of Effective Public Health, Am J Public Health,
December, 2004 ;
5. Center for Disease Control and Prevention, Health Communication Basics, Retrieved 24
March 2013.
6. Center for Health Promotion, University of Toronto. Overview of Health Communication
Campaigns. 2007.
7. Beato RR, Telfer J. Communication as an Essential Component of Environmental Health
Science (PDF). Journal of Environmental Health. 2010 .
8. Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă:
https://www.researchgate.net/publication/267762921_Ghid_de_promovare_a_sanatatii_mintale_
la_locul_de_munca_in_Romanian/link/5459fe2a0cf2cf5164840618/download.
9. Stil de viață sănătos: http://www.smutm.ro/index.php/informatii-pacienti/stil-de-viata-sanatos
10. www.health.harvard.edu.

5
III. Prevenirea obezității

Există numeroase modalități de implementare a unor intervenții pentru o alimentație

corespunzătoare la școlari, atât la nivel de societate (magazinul din curtea școlii, programe
sanitare – de tipul „cornul și laptele”, campanii în mass-media), cât și la nivel de familie.
Educația țintită este doar o parte a modalităților de influențare a școlarilor. În multe cazuri,
puterea exemplului este cel mai eficient factor de influență (părinții și educatorii).

Directoratul General pentru Sănătate și Consumatori al Comisiei Europene (The European

Commission’s Directorate General for Health and Consumers – DG SANCO) a subliniat de
nenumărate ori că „în Europa zilelor noastre, 6 din cei 7 factori de risc asociați cu decesul
prematur – HTA, hipercolersterolemia, IMC crescut, consumul neadecvat de fructe și legume,
sedentarismul și consumul de alcool – se corelează cu felul în care ne hrănim, bem sau ne
mișcăm”. Această frază se constituie într-un semnal de alarmă privind necesitatea prevenției ; în
ciuda multitudinii și a complexității cauzelor ce duc la creșterea actuală a nivelului obezității în
întreaga lume, alimentația, aportul de lichide și activitatea fizică sunt activități de zi cu zi prin
care fiecare individ, alături de comunitatea din care face parte și de guverne, poate să intervină,
pentru a preveni sau a îmbunătăți situațiile legate de obezitate. Acestea se corelează cu cele două
aspecte ale ecuației balanței energetice despre care s-a discutat mai sus : dieta și activitatea fizică
susținută. Măsurile care să prevină obezitatea ar trebui să se adreseze ambelor aspecte :

a) Regimul alimentar

• aportul adecvat de calorii (ajustarea mărimii porției),

• limitarea consumului de grăsimi, a alimentelor cu o concentrație crescută de zahăr și cu un
aport energetic crescut,
• evitarea suplimentării alimentelor cu zahăr și grăsimi atunci când sunt preparate în casă,
• promovarea consumului de fructe, legume și alimente integrale ;

b) Activitatea fizică

• activitatea fizică moderată de 60 de minute la copii pe săptămână,

• promovarea transportului activ,
• limitarea timpului petrecut în activități sedentare,
• implicarea în activități sportive și joc activ.

Contribuțiile familiei copilului și ale învățătorului, ale asistentei medicale și ale medicului școlar,
ale dieteticianului, ale medicului de familie și ale asistentului social sunt de o importanță majoră
pentru succesul oricărei intervenții de prevenire a obezității. Bolile netransmisibile precum bolile
cardiovasculare, diabetul zaharat sau obezitatea sunt problem majore de sănătate publică, iar
numărul cazurilor se așteaptă să crească în următorii ani. În timp ce acestea au fost considerate în
mod clasic boli ale adultului, prevalența lor a crescut și în rândul copiilor, iar dintre acestea
obezitatea la copil a atins cote alarmante.

6
IV. Recomandări și strategii
Măsurile care previn excesul de greutate și obezitatea la copii trebuie să intervină atât asupra
comportamentelor alimentare cât și asupra activității fizice și trebuie să implice individul alături
de familie, școală sau loc de muncă, zonă de reședință și comunitatea din care face parte,
împreună cu instituțiile sanitare.

1. Pentru o alimentație echilibrată se recomandă ca următoarele alimente să facă parte din

dieta școlarului :

• cereale : pâine, orez, paste făinoase, ca sursă principală de energie (calorii) ; alimentele integrale
prezintă avantaje nutriționale care le fac de preferat sortimentelor rafinate ;

• carne, lactate, ouă – surse de proteine de înaltă calitate biologică ; alternativ : legume în
combinații care să asigure necesarul de aminoacizi esențiali ;

• lapte, iaurt și brânzeturi ; acestea reprezintă o bună sursă de calciu ; în cazul în care, din diferite
motive, laptele și lactatele nu sunt incluse (de exemplu, regim vegetarian), alimentele din soia (și
tofu) sunt o bună alternativă din punct de vedere al aportului de calciu ;

• carne și ulei de pește, gălbenuș, brânzeturi, ciuperci : surse naturale de vitamina D, alimentele
fortificate din comerț (cu adaos de vitamina D) ; expunerea la soare este necesară pentru
metabolismul vitaminei D, care, la rândul ei, este necesară pentru metabolismul calciului și
dezvoltarea sistemului osos ;

• carne, ficat, pește, legume cu frunză verde și păstăioase (mazăre, fasole, linte) : surse alimentare
adecvate de fier ; fetele au deseori un aport scăzut de fier ;

• legume și fructe ca surse de vitamine și minerale, inclusiv vitamina C, care contribuie, printre
altele, la o bună absorbție a fierului.

2. Anumite alimente trebuie limitate în meniu :

• băuturile cu zahăr, alegând ca principale lichide apa și laptele ; sucurile naturale de fructe fără
adaos de zahăr și conservanți pot fi consumate, de preferință la mese ;
• dulciurile și gustările trebuie limitate atunci când au un conținut mare calorii și mic de
substanțe nutritive, și atunci când interferează cu ritmul fiziologic de alimentație ; zahărul, în
plus față de calitățile nutriționale minime, cauzează carii ;
• sarea : limitarea consumului de sare se face prin alegerea alimentelor mai puțin sărate la gust și
prin evitarea adăugării unor cantități mari de sare la gătit sau în timpul consumului de alimente.

Asociem consumul regulat al micului dejun, aportul adecvat de apă, asigurarea unor alimente
de calitate în meniu și evitarea celor cu risc, practicarea unei activități fizice susținute cu un stil
de viață echilibrat și fără stres.

7
3. Recomandări ale OMS pentru prevenirea obezității la copii :

• creșterea consumului de fructe, legume și cereale integrale ;

• limitarea consumului de grăsimi, favorizarea consumului de grăsimi nesaturate ;
• limitarea consumului de glucide ;
• consumul de apă, în cantitate de 50-60 ml/kgcorp (cu un total de 1-2 litri/zi), în funcție de
greutatea corporală a copilului ;
• stimularea activității fizice de minimum 60 de minute/zi.

4. Recomandări privind activitatea fizică la copii

Comisia Europeană sprijină o rețea pentru Activitățile Fizice de Îmbunătățire a Sănătății (HEPA)
la nivelul UE, care subliniază faptul că activitatea fizică este plăcută și benefică atunci când :

• se desfășoară zilnic ;
• durează minim 60 de minute/zi, săptamânal ;
• este diversă și distractivă ;
• are intensitate moderată ;
• se desfășoară acasă, la școală, în timpul liber, în vacanțe ;
• se efectuează cu familia, colegi, prieteni sau individual ;
• se desfășoară în sală sau în aer liber ;
• se desfășoară sub formă de joc, joc sportiv, diverse sporturi ;
• devine un obicei pentru toată viața.

Activitatea fizică determină cheltuiala energetică și asigură un control optim al greutății

corporale. Ea reduce riscul pentru boli cardiovasculare, diabet zaharat și multe alte boli.
Activitatea fizică previne HTA esențială, reduce nivelul de colesterol, previne insulinorezistența,
scade glicemia și riscul de cancer de colon și cancer de sân. De asemenea, are rol important în
menținerea unei greutăți corporale normale.

În general, nivelul de activitate fizică în rândul copiilor a scăzut, mai ales în zonele urbane
sărace. La nivel mondial, mai puțin de un copil din trei practică un nivel adecvat de exercițiu
fizic.

Acest declin este cauzat de sedentarismul la care ne predispune viața modernă :

• mai puțini copii merg la școală pe jos sau cu bicicleta ;

• copiii se uită prea mult la televizor ;
• copiii se joacă prea mult la calculator ;
• în școli a scăzut timpul alocat exercițiilor fizice sau activităților care presupun mișcare.

Conform recomandărilor OMS copiii școlari trebuie să efectueze zilnic cel puțin 60 de
minute de activitate fizică moderată/intensă !

8
Beneficiile activității fizice pentru copii sunt :

• dezvoltarea oaselor, a mușchilor și a articulațiilor ;

• inimă și plămâni sănătoși ;
• coordonarea și controlul mișcărilor ;
• menținerea unei greutăți corporale adecvate ;
• îmbunătățirea autocontrolului privind anxietatea și depresia ;
• creșterea încrederii în sine, a capacității de a se exprima în societate, a capacității de integrare și
interacțiune socială ;
• scăderea probabilității de a adopta alte comportamente nesănătoase ca : fumatul, consumul de
alcool sau de droguri ;
• performanțe școlare mai bune.

Recomandări adresate copiilor, pentru a fi mai activi :

• urcă scările în loc să folosești liftul ;

• dacă poți, mergi pe jos sau cu bicicleta până la destinație ;
• fă mișcare împreună cu colegii, familia sau prietenii ;
• ia o pauză de la lecții și fă mișcare sau o scurtă plimbare ;
• mergi să-ți vizitezi colegii în loc să le dai telefon sau să le trimiți e-mailuri ;
• alătură-te unui grup care practică un sport.

În concluzie, creșterea rapidă a prevalenței obezității la copii în toate țările are consecințe
serioase privind sănătatea publică, inclusiv dezvoltarea diabetului zaharat și a HTA la
tineri sau adulți. Cauzalitatea este multifactorială și, ca urmare, prevenirea și intervențiile
comunitare trebuie să fie, de asemenea, multifactoriale și să includă aplicații active privind
prioritățile de alimentație în cadrul colectivităților noastre de copii.

Bibliografie

1. EU Action Plan on Childhood Obesity 2014‑2020 : http ://ec.europa.eu/health/

nutrition_physical_activity/docs/childhoodobesity_actionplan_2014_2020_en.pdf ;
2. European Commision Action Plan on Nutrition, Bruxelles, Belgia, 2014 :
http ://ec.europa.eu/europeaid/sites/devco/files/swd-action-plan-on-nutrition-234-2014_en.pdf ;
3. http ://www.euro.who.int/en/health-topics/disease-prevention/physical-activity/activities/ hepa-
europe ;