UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA MASTER: CONSILIERE IN ASISTENTA SOCIALA DISCIPLINA: MANAGEMENTUL STRESULUI IN SERVICIILE

DE ASISTENTA SOCIALA

MALADIILE STRESULUI SI STRESUL LA SERVICIU. EPUIZAREA NERVOASA

MASTERAND, IFTENIE ANDREEA GEORGIANA

Stresul a fost denumit boala secolului douazeci,si se crede ca el a provocat mai multa durere decat altceva cunoscut in medicina moderna.Si ,indifferent daca ne dam seama sau nu de acest lucru ,pentru cea mai mare parte dintre noi a devenit un obicei de care ,pare-se nu mai putem scapa. Reactionam in mod automat la stress-in mare parte din obisnuita,la mii de evenimente care s eproduc in viata noastra.Astazi s-ar putea ca stresul sa fie provocat de fapt ca suntem nevoiti sa muncim in slujbe care implica lucruri cu tehnologie la nivel inalt ,sa facem tranzactii rapide in afaceri,sa ne confruntam cu divorturi sau cu problem sociale si familiale. Ceea ce,in vremuri memoriale a inceput ca un mechanism de aparare vital ,a ajuns astazi sa fie principala cauza a bolilor care sufera oameni din toata lumea. Ce se petrece intr-o situatie de stress?Ritmul respirator se accelereaza,furnizand astfel organismului mai mult oxygen;ritmul cardiac creste favorizand diferitele metabolism;ritmurile cerebrale devin mai rapide.Muschii sunt stilmulati printr-un aport crescut de oxygen si zahar;masurile de aparare imunitare devin mai active.Descoperirile din ultimii 60 de ani pun in lumina mecanismele complexe activate de organism pentru a face fata stresului.

Maladiile stresului datorare evenimentelor exceptionale,calamitatilor,epocii modern si vietii in medii extreme. Numeroase manifestari ptologice de origine traumatica se regasesc cu ocazia unor evenimente exceptionale,calamitati si conditii de viata in medii extreme.Este vorba de trairi individuale sau de populatii intregi supuse unui destin comun;stresului indus este de natura traumatica si bolile sunt manifestari posttraumatice.Socul emotional este atat de mare incat intreaga structura psihica a subiectului sau subiectilor este buversata,regresii sau inceput de dezorganizare mentala,insotitie de fenomene somatice. Ipotezele teoretice care stabilesc relatia intre psihism si biologie. A.Stresul si imunologia. O noua disciplina,neuropsihoimunologia,a stabilit relatii intre sistemul nervos ,sistemul hormonal si sistemul imunitar.Bazele moleculare ale acestei interactiuni incep sa fie precizate. Publicat in 1977 de Bartrop si colaboratorii sai , un prim studiu s-a ocupat cu raspunsul imunitar in situatiile de stress psihologic,respective in situatiile de doliu.Au fost alese ca un esantion al acestui studiu,un nr de 26 vaduve,la 6 saptamani dupa decesul sotilor lor,in urma unei boli sau unui accident.Studii retrospective privind doliul aratasera ca acesta putea fi asociat cu maladii cum ar fi diabetul,turburarile coronariene,colitele,ulcero-membranoase,artritele reumatismale,lupusul eritematos de seminat ,schizophrenia.Celor 26 de paciente li s-au recoltat sange la 2 sapatamani dupa doliu,iar rezultatele au fost comparate cu cele ale unui grup de

control constituit din suspecti normali,care nu avusesera un doliu in familie in ultimii 2 ani.Rezultatele au aratat ,pe de o parte,ca in ceea ce priveste nr de cellule limfoide etc nu existe nici o diferenta intre cele doua grupuri,pe de alta parte, ca functia celulelor T este foarte diminuata la vaduve,dupa 6 saptamani de doliu si ,aceasta,in absenta uneio modificaria numarului celulelor T.Studiile cele mai recente asupra modificarii functiilor imunitare in timpul unei perioade de stress psihologic tind sa arate ca agresiunile psihologice,mai ales repetate au tendinta de a diminua potentialul de raspuns imunitar pe care il are un individ printr-un mediu psihosocial dat ,tinand seama de structura personalitatii sale si de capacitatile sale de adaptare.Apare in acelasi timp confirmarea ca axa hopotalamus-hipofiza-suprarenala este implicate in mod deosebit.Trebuie mentionat insa faptul ca scaderea parerii imunitare nu duce obligatoriu la aparitia bolilor.Este cazul de insistat asupra altor abordari care se aplica mai des asupra gradului-mai mare sau mai mic- de fragilitate psihica si /sau fizica a subiectilor cu risc crescut,mai vurnerabili. Imunitatea este in esenta capacitatea organismului de a rezista la particolele sau la corpurile straine care patrund in interiorul sau.Exista o teorie referitoare la cresterea numarului de cazuri de cancer care sugereaza ca ,la un moment dat ,pe parcursul existentei noastre ,cu totii ne putem imbolnavi de cancer.Ceea ce-I deosebeste pe cei care-I cad victim de cei pe care aceasta boala nu-I afecteaza este o reactive imunitara scazuta a organismului.Nu exclude posibilatea ca indivizii susceptibili de a se imbolnavi sa fie mai putini norocosi cei care sunt afecati mai usor de stres. B.Stresul si psihosociologia a) Pe versantul psihologic si sociologic ,alti cercetatori Cooper,Ursin,Levine,folosesc conceptual de activare pentru a demonta relatia stress-boala.Activarea poate avea si efecte benefice ,nu doar cauza maladii .Diferenta rezida in caracteristicile psihologice ale indivizilor si in durata stresului.Astfel,un procent de cortizor ridicat ai corespund mecanisme de aparare slabe,performanta scazuta ,insotite de simptome psihosomatice si de depresie. b) Prof. Laborit pornind de la un anumit numar de lucrari interioare si de la indelungate cercetari personale,dezvolta un model global de inhibitie a actiunii,cu procese neuropsihologice care pun in miscare doua sisteme:un system de activare comportamentala si un system de inhibare comportamentala.Abordarea este similara cu o cibernetica a corpului uman:el insusi recunoaste ca la redactarea lucrarii a avut dorinta de a evidentia relatiile in lant,intreintrerupte intre moleculele organice si societatile omenesti1. c)Toate modelele psihosociale ale stresului sunt legate de schimbarile din viata si de bolile induse de acestea.Indiferent ca este vorba despre Rahe,Dohrenwend sau alti cercetatori,totusi se refera la diferitele elemente care intervin in mecanismul bolii,respective la intensitatea ,durata si repetare stimulilor psihosociali,sau la unele evenimente recente din viata si situatia sociala in
1

F. VILLEMAIN,Stress et immunologie,Paris,Puf ,1989

curs,interioare evenimentului,dar cu posibile consecinte (calitatea mediului de lucru,existent unei retele de sustinere etc) Factorii emotionali si mediul social influentand orice maladie precum spune Dr.Alexander,ca orice maladie este psihosomatica deoarece factorii emotionali influenteaza toate procesele fiziologice prin intermediul cailor nervoase si umorale.Astefl,pornind de la o abordare metodologica diferita,respective psihosomatica,F.Alexander2,cu un avans de 40 de ani fata de modelele citate inainte,a ajuns la o clasificare a factorilor care ar putea avea o importanta etiologica in maladii,maladia fiind o functiea factorilor urmatori:constitutiei ereditare,traumatism obstetrical,boli organice ale copilariei care maresc vulnerabilitatea anumitor organe,ingrijiri primate in copilarie (eduacatia pentru curatenie,modul de incaltare,conditii material si psihologice pentru somn),experiente accidentale de ordin fizic sau traumatizante in copilarie. Ideea unui stress pozitiv sau eustress este legata de mobilizarea energiei care activeaza sistemele cardiovasculare si cardiopulmonary,contribuind astfel la cresterea acuitatii cognitive si perspective;aceasta energie disponibila concura la ameliorarea performantelor fizice si intelelctuale.Respectivele performante tind spre un cosum important de resurse psihobiologice.Intr-adevar ,aceasta cheltuire a resurselor se face in detrimental proceselor de crestere si refacere.Sistemele digestivm,sexual si imunitar sunt inhibate. Intervalul de timp dintre aparitia primelor simptome psihotice si diagnosticarea psihozei si instituirea tratamentului poarta denumirea de durata psihozei netratate. La ora actuala exista o multitudine de demersuri cognitive comportamentaliste care au in comun doua aspecte: a)convingerea conform careia procesele cognitive influenteaza atat motivatia cat si comportamentul; b)utilizarea tehnicilor de modificare a comportamentului intr-o maniera pragmatic. In cursul sedintelor de psihoterapie,terapeutul si pacientul recurg la principiile invatarii in vederea modificarii structurilor cognitive ale paricentului evaluad permanent efectele care le au aceste modificari in comportamentul si in stilul de gandire. Acest demers psihoterapeutic prneste de la premiza ca in starea depresiva rezulta in modul lipsit de logica in care pacientii gandesc despre ei insisi ,despre lumea exterioara si despre viitor. d)Psihoanaliza si psihosomatica.Abordarea psihosomatica,dezvoltata de Pierre Marty si altii,cuprinde psihoanaliza,din care se trage,ingloband cunostintele medicinei,fiziologiei si biologiei.Orice abordare clinica si teoretica se bizuie pe o problema de organizare,de dezorganizare si de reorganizare a diverselor structuri ale personalitati,cu alte cuvinte pe structurile psihice.Dispozitivul esential al structurii mentale rezida in functionarea
2

F ALEXANDER,La medecine psychosomatque,Paris,PBP,1977,p. 40

preconstientului,care este,in prima topica freudiana,locul reprezentarilor mentale(inconstient,preconstient,constient).Pierre Marty estimeaza calitatea unei functionary preconstiente pornind de la 3 dimensiuni:grosimea sa,determinate de numarul straturilor successive de reprezentari dobandite in timpul dezvoltari indivizilor respective legaturi senzomotrice,legaturi insotite cu efecte emotionale;fluiditatea sa,determinate de circulatia interna intre diferitele straturi de reprezentari,homeostaza;disponibilitatea sa spontana in timp,dependent de circulatia care se face,sau nu se face intre straturile reprezentarilor.Cand aceste 3 calitati ale preconstientului se intalnesc ne aflam in fata unei bune mentalizari. In concluzie,relatiile stres-maladie sunt complexe,timpul de latent intre instalarea stresului si aparitia simptomelor poate fi relativ lunga;abordarile unidimensionale organice le-au urmat abordarile multidimensionale,care sunt inca departe de a fi impartasite de practicieni.Abordarea psihosomatica Franceza,in ceea ce priveste organizarea si dezorganizarea mentala,ne ofera multe promisiuni,dar trebuie substantial dezvoltata in ceea ce priveste dimensiunile psihice si somatice. Din 1950 pana in zilele noastre sute de cercetari au deschis calea studiului relatiilor dintre psihic si somatic,in incercarea de a adopta o conceptie noua asupta maladiei,in final sa-l cercetam pe bolnav tinand seama de existent sa modesta cotidiana si sa-l reasezam in mediul sau inconjurator.Intr-un cuvant un model biopsihosociologic. Stresul este o forta care produce o tensiune urmata de o deformare a obiectului asupra caruia s-a exercitat;intr-un fel este vorba de un stimul extern,de un agent oarecare(agent fizic:zgomot,caldura sau psihologic:doliu,pierderea locului de munca).Acesta este sensul active al stresului.Acesta este in acelasi timp stresorul sau agentul stresului,cat si rezultatul acestei actiuni in diferite dimensiuni individuale. In sfarsit,stresul nu mai este privit in lunina consecintelor sale somatice,ci,in primul rand,ca o aparare a modului in care functioneaza psihicul in fata excitatiilor senzoriale si motrice initiate de aceasta. Stresul apare acum ca un agent extern resimtit de un individ intr-un spatiu-timp dat;pentru a-I face fata,aceasta pune in joc masuri de aparare mentale,insotite simultan de automatisme biologice.

Stresul la serviciu si epuizarea nervoasa Aproape orice serviciu poate fi o potential sursa de stres.Felul in care privim munca determina in ce masura indivizi sunt stresati si daca nu cum se ajunge sa simta diferite simptome grave ale stresului.Pentru a stabili metode de controlare a stresului si pentru a face fata mai

efficient stresului de la serviciu trebuie ca indivizii sa fie capabili sa determina ce anume din ceea ce face induce starea tensionata. Multi dintre indivizi vor suferi si influienta altor factori cat si recunoasterea ceea ce ii afecteaza reprezinta un pas important.Cei mai intalniti factori producatori de stress: -lipsa de organizare si incapacitatea de programare a timpului; -conflictele cu superiori sau colegi; -lipsa de calificare pentru indeplinirea unei anumite sarcini; -sentimentul ca suntem coplesiti de munca; -prea multe sau prea putine responsabilitati; -incapacitatea de a respecta termenle; -incapacitatea de a folosi aptitudinile; -plictiseala; -lipsa de colaborare a sefilor Daca indivizi sunt in situatia de a nu putea face fata modificarilor sau de a lua anumite decizii ce vor ajuta sa indeparteze exact acei factori care ii fac sa se simta stresati la serviciu,trebuie sa faca exercitii pentru a-si schimba comportamentul.De asemenea,ar trebui sa ii preocupe invatarea unor noi tehnici de relaxare si a unor metode de programare a timpului. Totusi ,primul pas consta in identificarea si notarea acelor elemente ale munci care duc la aparitia unor simptome ale stresului.Ar trebui sa faca acest lucru exact la fel cum procedeaza cu jurnalul zilnic despre stres.Individul trebuie sa se gandeasca la stresul de la serviciu ca la un altfel de stres,indifferent de natura lui recunoasterea simptomelor sale,identificarea surselor sale si stabilirea unor scopuri precise constand in identificarea tuturor surselor. Asteptarile fata in fata cu realitatea Nu exista slujba perfecta.Orice cariera ar allege,orice slujba ar avea,intotdeauna ar aparea problema modificari sau ajustari asteptarilor indivizilor in momentul contactului cu realitatea.Aceasta se intampla adesea atunci cand indivizi isi i-au prima slujba cand schimba sluja sau cand sunt promovati.Entuziamul si dorinta de a munci dispar repede cand munca reala si problemele pe care ea le implica incep sa iasa la suprafata.Se observa ca ,in locul ocupatiei incitante,plina de recompense,la care se asteapta,au parte ,de fapt,de o munca de-a dreptul plictisitoare nesuferita,chiar lipsita de sens.Oricare din asteptari depaseste realitatea,fara a stabili o stare de echilibru,dupa o anumita perioada de timp,indivizi incep sa sufere de stresul asteptarilor neimplinite.

Asteptare Munca va fi o experienta provocatoare,stimulatoare,care ofera impliniri sufletesti Li se va cere sa se foloseasca intreaga lor pregatire pentru a-si face meseria

Realitate In general,munca este rutina,iar cateodata poate fi chiar foarte plictisitoare.

Multe din ceea ce invata la scoala sau la facultate nu sunt puse in aplicare la serviciu.Adesea,ii invata sa faca lucrurile dupa cum vrea firma la care sunt angajati. Numai director executivi si manageri iau decizii si vin cu idei noi

Li se va cere sa-si foloseasca aptitudinile si inteligenta atunci cand va trebui sa ia decizii si sa vina cu idei noi

Acestea sunt cateva exemple de nepotriviri intre asteptari si realitate.Primul lucru de care trebuie sa isi de seama este daca nu cumva standardele pe care si le propun sa le atinga sunt cateodata prea inalte chiar si pentru cele mai bune firme.Daca asteptarile sunt rezonabile,indivizii se vor adapta mai usor la realitate.In caz contrar,stresul asteptarilor neindeplinite poate conduce usor la deziluzionare,cinism,nemultumire totala in plan professional si epuizare nervoasa.La randul lor ,acestea pot declansa boli serioase,cum ar fi ulcerul,hipertensiunea si afectiunile coronarien. Epuizarea nervoasa Termenul epuizare nervoasaeste adesea folosit ori de cate ori se vorbeste despre stresul provocat de munca pe care o depune individual,deoarece epuizarea de devenit o problema majora in multe ocupatii.Pe scurt,epuizarea este un process pe parcursul careia o persoana ce era candva productive si dedicate muncii sale, isi pierde treptat orice interes legat de slijba sau profesia sa.Victimele acestui fenomen trec adesea prin epuizare fizica si emotionala,manifesta dezinteres total fata de munca si se izoleaza de colegii de serviciu.epuizarea nu este in totalitate identica cu stresul.Ea este mai degraba rezultatul direct al expunerii prelungite la conditii stresante de munca.Desi epuizarea poate aparea la oricine,indivizi cei mai vulnerabili sunt cei care au de-a face cu oameni in fiecare zi.

Meserii care prezinta risc mare de epuizare nervoasa Desi orice persoana,avand orice meserie,poate suferi de epuizare,anumite profesii produc o predispozitie mai mare in acest sens decat altele.Aceste profesii sunt cele din cadrul sistemului medicat ,din cadrul politiei si din invatamant(medici,surorile medicale,politistii,profesorii Multe dintre simptomele stresului care se manifesta la grupurile cu risc mare sunt similar.Indivizii din aceste categorii ar trebui sa utilizeze oricare dintre metodele de controlare a stresului pentru a face fata situatiilor tensionate si epuizarilor nervoase. Controlarea stresului este,fara indoiala,singurul si cel mai important element care asigura ca exista posibilitatea ca indivizii sa se apere exact atunci cand simt nevoia.

BIBLIOGRAFIE :

1.1999, Dr. Andrew Goliszek, Invingeti Stresul, titlu original 60 seconds stress management 1998 Ed. Teora,Bucuresti; 2.1999, Jean Benjamin Stora,traducere din lb franceza Crina Ileana Cosoveanu,Ed Meridiane,Bucuresti 3.2005,Irina Holdevici,Psihoterapia Cognitiv Comportamentala,Ed Stiintelor Medicale,Bucuresti; 4.2009,Simona Ponea ,O lume diferita,o lume la fel.Integrarea sociala a persoanelor cu dizabilitati locomotorii, Ed. Lumen,Iasi;