DECIZIA 273

Aceste pagini sunt preluate din ediția din 1999 a cărții, însă conținutul este
identic cu cel găsit în: Miclea, M. (1994). Psihologie cognitivă. Cluj-Napoca: Ed.
Sincron, pag. 389-398.

8.3. Scheme ti strategii cognitive

implicate in luarea deciziei

Inventarul exhaustiv al factorilor cu rol predictiv in comportamentul decizional

depa§e§te scopul acestui capitol (pentru o expunere detaliata vezi, de exemplu,
Th. Vallsten, 1980). Sunt luati in considerare §i analizati doar acei factori pentru
care cercetarile din ultima vreme au oferit rezultatele cele mai consistente:
schemele cognitive, prototipicalitatea, ancorarea alternativelor, disponibilitatea in
memorie §i retroevaluarea alternativelor.

8.3.1. Scufundarea deciziei intr-o schema cognitiva

Intr-o serie de experimente, A. Tversky §i D. Kahneman (1974, 1981, 1983) au pus

in evidenta importanta modului de formulare a alternativelor in procesul decizional
sau a§a-numitul efect deframing (incadrare). Termenii diferiti in care sunt
formulate alternativele activeaza scheme cognitive diferite. Alternativele sunt astfel
scufundate 1 in scheme cognitive diverse care modifica decizia. Experimental, acest
lucru a fost probat de Tversky §i Kahneman care au construit urmatoarea problema
,,o epidemie asiatica va face, in mod iminent, 600 de victime. Pentru eradicarea
acestui flagel au fost proiectate doua programe de interventie: A §i B". Dupa
aceasta relatare, lotul experimental a fost divizat, formularea alternativei fiind
diferentiata pe grupuri. Primul lot a auzit urmatoarea varianta :

,,Daca se adopta programul A, vor fi salvati cu certitudine 200 de oameni.

Daca se adopta programul B, exista 1/3 §anse sa fie salvati toti cei 600 de bolnavi
§i 2/3 §anse �a nu fie salvat nici unul".
Pentru lotul al doilea de subiecti s-a oferit formularea:
,,Daca se adopta programul A, 400 de bolnavi vor muri.
Daca se adopta programul B, exista 1/3 §anse ca nimeni sa nu moara §i 2/3 §anse
ca toti cei 600 sa decedeze".

1. Utilizand acest termen mizez pe conotatia sa din matematicA, unde apare adesea in sintagme
de genul ,, functie scufundatA in domeniul ... " etc.
280 PSIHOLOGIE COGNITIV A. MODELE TEORETICO-EXPERIMENTALE

o legatura - nu ne poate sugera nimic - despre frecventa de aparitie a celuilalt

fenomen (iese ,,banul").
in mod frecvent, jucatorii la ,,ruleta" sau alte jocuri de noroc combina in chip
eronat probabilitatile independente. Daca in ultimele cateva jocuri a ,, ie§it" - sa
zicem - ,,15 negru", majoritatea indivizilor sunt inclinati sa mizeze pe alt numar §i/
sau culoare, considerand ca ,, 15 negru" §i-a epuizat posibilitatile de aparitie,
probabilitatea cea mai mare avand-o un alt eveniment, diferit de primul. in realitate,
probabilitatile celor doua evenimente sunt independente, nici unul neputand sa ne
modifice incertitudinea fata de celalalt. Reluand exemplul initial, faptul ca, din 10
aruncari ale monedei, de 8 ori a ie§it stema nu ne spune nimic despre probabilitatea
de aparitie a uneia din cele doua variante posibile la a unsprezecea aruncare. Cele
doua probabilitati sunt independente.