SI INMULTIRII

CURBACRESTERII FAZELECURBEI DE CRESTEREMICROBIANA

MICROBiENE
a = faza"1a9"(de latenta),de adaptarea B. la noul
mediu
- dureaza30'- th: nr. de bacterii\

b = faza de inmultire logaritmica(de crestere

exponentiala)
- nr. de bacterii/ exponential.
- B. tinere,cu caracterele bineexprlmate
o

c = faza de stationare(de Platou)

- nr. total de B' viabile= k

d = faza de declin Aspectulculturiiin fazaR (rough):

- nr. total de B. viabile= k
- se epuizeaza substratulnutritivsi se acumuleaza - Mediullichidlimpede+ sediment
produsitoxici - Mediulsolid:coloniiR - margini
neregulate,suprafatarugoasa,aplatizate,
nelucioase, se omogenizeaza
nu in SF,
in timp, nr. B.\ la O'
e = fazade autosterilizare: aderentede mediu.

. Aspectulculturiiin faza S (smooth): . Culturain faza R estealcatuitadin bacterii

imbatranite.
- Mediullichidse tulburaomogen
- Mediulsolid:coloniiS - marginiregulate, Importanta pt. diagnostic,profilaxie,tratament:
suprafataneteda, bombate, lucioase,se de lucrat cu culturi in faza S, cand bacteriileau toate
omogenizeaza cu sF, neaderente de med'u
caracterelebine exprimate'
din bacteriitinere'
' Culturain fazaS estealcatuita
 UNIVERSITATEA
DEMEoIcINAsI
MActE"cARoLDAvtLA"BUcuiE
FACULTATEA
oE MEoIctNADENTAR,A
- ,/ ot ,
Curs: Anxietater ,/ o/t Ia &b 14 Dspartafteotut ll
griinl6
Oirciplirld
LP nr 3: Adninisfrare nacient

Nume si Prenume
Varsta:
Ocupatia:
Diagnostic:

Chestionar de identilicare a personalitatii anxioase(dupa F.Lelord & C.Andrep003)

ADEVARAT FALS
Adesea nu pot dormi din
cauzagrijilor.

Riscul de a pierde un tren

ma aneoaseaza teribil.
Mi sereproseazaaadeseaca
imi fac prea multe grdi
pentruofice.
Intotdeauna ma achit de
obligatii (facturi, impozite,
chitante)cat pot de repede.

Cand se intampla ca o
persoanape care o asteptsa
rntuae, nu pot san u ma
gardescla accident.
Am tendintade a verifica de
doua ori mersul henurilor.
rezervarilesi intalnirile.
Adeseaimi dau seamaprea
taviu ca mi-am facut prea
multe griji pentu un lucru
fara insemnatate.
Cateodata,in timpul zilei,
simt nevoia sa iau un
tranchilizant.
Cand sunt luata prin
surprindeream palpitatii.
Uneori ma simt tensionata
fara sastiu de ce.

Mai mult de 5 raspunsuri-ADEVARAT- ihdica prezentapersonalitatiianxioase.

 I]N \/E R S ITA TE A OE ME D I' IN .
-
r-AhMA(] E ,CAROLOAVTLq'Elucl_,
FACUI-IATEA OE{4€DICINADENr.
SUPORTCURSNR 3: 21 oct 2015 D €partam€nl u l
S ti i nl eC om por!;ra,,-.

;Teoria anxietatiidin perspectivapsihanalitica

-Anxietate.frica si fobie: abordari in medicinadenatarl.

LP: 1) adminsitrarechestionarpersonalitatearxioasapt pacient/la dosar+anamneza

2) autoadminisfarepersonalitateadepresiva
3) Little Albert

* De Ia anxietatea normal5 la anxietateapatologici

* Clasificareatulburariloramioase
* Criteriile de diagnosticDSM-IV-TR pentru fobiile specifice
* Conditii toxice,alergii qi diversecauzemedicamentoasesau
sindroamecare pot declangatulburarea anxioastr
qL Cauzeneurologicegi nedicale ale anxietiitii
'* Etiologia anxietatii :
-teoria biologica
-teoria invatarii
-teoria psihanalitica
rL Evolutie gi tratament
rL Personalitateaanxioasii

Studiul relatiilor dintre angoasdqi performanJine arat6c[ "putind angoasd"cregtenivelul performantei,dar ci

"prea multii" va diminuaperformanJa.

O modalitateeficientii pentru a delimita anxietateanormala de anxietateapatologicao reprezintd analizarea

consecintelorlor asupracalititii vielii celui anxios9i a anturajului.Duratanrlburdrilor (in generalmai mult de 6
luni), consecinJelenefastein plan profesional, sentimentulde neputinJi in controlareasimptomelor - toate
acesteaanmle depdqireaplanului de normalitate.
Frica fiziologici este o reac{ie emoJionali normald care permite organismului si reaclionezeprin cregterea
capacit?itiide concentrarea atentiei,prin activareareflexelor ajutdndastfel persoanasd acfionezerapid qi sd se
adaptezein funclie de situalie. Anormalitateaaparein momenhrl cAnd acestetemeri devin iralionale, cAnd
individul se comportdexageratintr-un caz minor, ca de exemplusimplavederea halahrlui alb a medicului sau
asistenteimedicalela rur control medicalobignuit.

Anxietatea estedefiniti ca o teamddifuzd fdrd un motiv bine precizat.Individul triiegte o starede nervozitate
gi incordare continud fhrd si realizezede cele mai multe ori ce anume st Ia baza anxietdlii gi dupd Gaupp
anxietateainhi in sferafenomenuluipsihopatologic.
f,'rica-esteo teamafata de un obiecVsituatiebine precizata(frica de intuneric,inaltime,dentist,caini etc)
Fobia reprezint?ifiica faJade un obiect sau situatiecare in mod normal nu justificd teama.in cele mai multe
cazuri individul realizeazi cd frica este irationald dar nu reugeqtesi o invingd (fobie fata de paianjeni, spatii
inchise,dentist,sange,avion etc).
 I
I uNrv€RstraTEAJE r,EDia,i.
IFARMAC|E JAROLOAVTLA' SUCr a
I FACULTATEA OEMEDICINA OENI
I Oepartamsotulll
I lrrsciplina
$tiinleConportamer'

Clasificarea tulburarilor anrioase,dupdDSM-IV ( Holdevici I, 2002)

-atacuri de panici( prezentatala finalul capitolului)

-agorafobia: - cu atacdepanicd
- fird atacde panicd
fobia sociali
fobiile specifice(de insecte,s6nge,dentist,iniltime etc)
hrlburareacu anxietategeneralizatd
tulburareaobsesiv-compulsivd
hrlburareadatorati stresuluipost-traumatic
firlburareaacut?ide stres
agorafobiafiri atacuride panicdin istoria bolii
tulburareaanxioasddatoratEunor problemesomatice
tulburareasomatici ca unnarea ingeriirii unor substanlechimice

Pentrua puteafi consideratddrept boali" ele trebuie sdanbenezeo suferintdconsiderabild"

s6alterezecalitatea
viefu.

Fobia sociali
Se manifestdprin teama subiectuluide a fi umilit sau de a se simfi prost in situatii
in care esteobservatde
ceilal{i sautrebuie s6,tealizezeo performanl5in public. Teamarespectivaestemult
mai putemic6dec6tceape
careo ?ncearcioameniinormali ln aceeaqisituatie,ftcAndu-l sd suportegreu sauchiar
sdevite situafiile sociale.
Ceamai frecventi fobie social[ esteteamade a vorbi in public, dar mai suntgi altele:
teamade a nu se1*ogi in
public, teamade a suslineexamene,de a utiliza un WC public etc.

Fobiile specifice
Se caracterizezdprintr-o putemicdteamafafa de un obiect sau situalii bine delimitate
cum ar fi: fobia fat6 de
animalesau insecte,fobia de indllime (acrofobra),fobia fala de spatii inchise (claustrofobie),
fobia de zbor cu
avionul, fobia fald de sAngegi traumatisme,fobia de boald, fobia de medici qi mai
ales de stomatologetc. De
obicei acestefobii debuteazdin copilEriec6nd sunt consideratefiici normalegi
sunt consideratefobii la vdrsta
adultti cdndacesteaperturbdpestenormal existenlaindividului.

Fobiile fafi de medic, s6ngesau proceduri nedicale:

Fobia de medici, alesfatd de stomatologdebuteazicu teamafa{Ede procedurimedicaledureroase, mai
-'ai ca
apoi sd se extindi la orice contact cu cadrelemedicalegi in mod specialcu medicii pericolul
stomatologi. ln
aceastdsituafieconstiiin faptul cd individul va evita chiaxtratamentelemedicalede
urgenli.
Fobia de sdngesi traumqtisme- individul aretendinla de a leginac6ndvede s6nge
.uu iu"a sufer6o durerein
un:oaunor traumatismesauinterventii medicale.
Fobia de boald - arelabaza teana de a contactao anumitii boal6 (HIV, hepatitii),
de a face cancersaurm atac
de cord' Individul are nevoie de asigurdri permanentedin partea medicilor de
specialitate.Fobia de boald
trebuie delimitatii de ipohondriein care subiechrligi imagineazSdiferite boli fdrd
a se concentraasuprauneia
sinsure.
f
y*:',1?lltT,T"lfi
t"lT*'l '
OE IMEDICTNAOENTT''
FACULTATEA
rl
OeP artarnontu{

, ca rcntltat al a
Asemeneafobii reprezintiifiici ale copildriei care nu au fost depd5ite
coprazApe unul din
fostexpusaunuievenimentpsihotraumatizantsaualinvdldriiprinimitaliecdndcopilul
membrii familiei.
excepliacazului
Spre deosebirede fobiile socialesau agorafobii, fobiile specifice sunt mai uqor de tratat, cu
cAndestevorba de fobii multiple (Holdevici' 2002)'

+ Criteriile de diagnostic DSM-IV-TR pentru fobiile specifice

sau situaJii
1. Frica marcantiigi persistentii,nerezonabild,declanqatilde prezentasau anticipareaunui obiect
specifice(in6l!imi, zborul cu avionul, insecte,injec{ii etc)
poate lua forma nui atac de
2. E*pun"rea la stimulul fobic produce constatun rdspunsanxios imediat care
panicd.
La copii, anxietateasepoatemanifestaprin pldns,crize de isterie sau"standde piatri"
3. Individul recunoaqtecd frica lui estedispropo4ionat5'nerezonabild
intens6'
4. Situatriilefobice suntde obicei evitateiar dac6nu, suntsuportatecu anxietatesausuferintd
* APA, DSM-IV, 2OOO.

Tulburarea anxioasi generalizat$

grijile ftrr6 motiv'
Se caracterizeazfiprintr-o nelini$e cronrc6,difineazain permanen!|un "zgomot de fond";
tensiuneamusculara,hiperactivitateaqi vigilenla excesivdsuntprincipalelecaracteristici'
corelatdmai alescu
Tulburareaanxioasdgeneralizatdpoatedebutala orice vdrstil.La copii qi adolescenlieaeste
performantelegcolaresaucu competifile sportive'

Agorafobia cu atacuri de Panici

de reluare a crizei in
Alorafobia cu atacuri de panicd debuteazddup6 o crizi iniliald de angoasa,prin fiica
a anumitorsituatii, a
situatii in caresubiectgls-arafla departede orice ajutor. Ea incepeprin evitareaprogresivi
qi a subiectglui prin:
locurilor publice in special gi ajunge sd tulbure cu tohrl via{a profesional5 socialf
alcoolism,dependenlade benzodiadezipime, conflicte conjugalegi, mai alesprin depresie.

Agorafobia IErl atacuri de Panici

se afld in afara
Setraduceprin evitareaprogtesivaa unui numir din ce tn ce mai marede situalii cind subiectul
chiar in interiorul
domiciliului (magazine,restaurante,cinematografe,mijloace de transportfir comunetc') sau
acestuia,singuri.

Tulburarea obsesiv-conPulsivi
lor o reprezintii de obicei
Subiectul lupt5 impotriva imaginilor mentale involuntare 9i neplacute.Teama
verificand diverse
murddria. contaminareaetc. Aceste persoaneiqi pot pierde multe ore sp6l6nd,curdtind,
in excesqi carele pernrbd ritmul vielii cotidieneqi activitateaprofesionald'
lucruri, activititi desf6gurate

Tulburarea pos-traumatici de stres

(6 luni) dupaun rdzboi,in
Corespunderela{iilor emolionalede lung6 duratii careaparfie imediat,fie mai t6rziu
qi insotite de
urma catastrofelornaturale etc. Este vorba de reactii prelungite de angoasd de depresie,
in starede veghe
agresivitatefal5 de antuaj qi de experientenumite "flash-back-uri", c6nd subiectulretriie$te
sauin vis, situaliatraumatici initiald (catastrofraerian5,viol etc)'
 UNIVERSITATEA DE MEDICINA$I
ARVACIE'CAROLDAVILA'BUCURL'
: ' FA cuLTA TgA DE ME ol c l N A D E N r;
D eP artamentul l l
'1i:tiplinagtiinlecompoframer:
Tulburarea acuta de stres
Presupgneaparilia anxietiilii qi a altor simptomeinvalidantein urma expunerii la rm evenimenttraumatizant.
Deosebireafali de tglburareapost-traumaticdde snesconsti in faphrl cd simptomeleapdrutedureazdmai putin
de o lund.
Trauma suferitd este gi in acestcaz un evenimentiegit din comrm,care pune in pericol viata sau integritatea
rdzboi,calamitjili, accidenteetc.
fizic6 a subiectr.rlui:

* Cauzeneurologicegi medicaleale anxietn{ii (Kaplan&Sadock"2001)

Tulburiiri neurologice:
-neoplasmecerebrale
-traumatismecerebraleqi sindroamepostcontuzionale
-migreni
-encefalitd
-sclerozamultiPll
-epilepsie
-sifilis cerebral

Tulburari endocrine
-disfunlietiroidiani, hipofizar5,paxatiroidiani,suprarenalietc.

Tulburiiri infl amatori:

Jupus eritematos
-arhita reumatoidi
-arteritatemporala

lL Condilii toxice, alergii gi diverse cauzemedicamentoasesau

sindroamecare pot declanqatulburarea anxioasi

-sewaj medicamentos, alcoolic saupost-droguri

. -arsenic
-fosfor
-benzen
-mercur
-intolerantdla aspirinE"analegezice,anesteziceetc
-penicilinn
-sulfonamide
-agenjivasopresori
-boli febrile
-uremie
-sindromposthepatic
-mononucleozdinfectioasE,
-sindrompremenstrual
-hipogicemie
-infectii croniceet
 I uNtv€RstrArEAoEMEDlill',
"cARoLDAVILABL,c!
IFARMAoTE
oL:Ni
oE MEolclNA
I FACULTAT€A
I DePanameotrttt
qt,,"l&:l_:u11,".
* ETIOLOGIA TULBURARILOR AITXIOASE I.Di::_i*

Biologici
- Creqtereade catecolamine
- Cregtereanoradrenalinei
- Descregtereaserotonineidetemini anxietategi activitateadopaminergicdseasociazdcu anxietatea.
- Anxietateadetermineun tonussimDaticcrescut.

Teofia tnvdldrii
Spre deosebirede psihanaliqti,psihologii comportamentaliqtisunt de pArereci frica este un comportament
invnpt.
Majoritateacredintelordin domeniulfricii suntinvdlate.Ceeace insearnndcd daci o fric6 a fost fuwitatd,atunci
eapoatefi gi dezv6{atii.
Albert Banduraa dezvoltatleoria invltdrii socialepe la mijlocul aniilor 60. Cercetiirilesaleiniliale se refeteau
la dezvoltareaagresivit5liila copiii intre 3 gi 5 ani. Aceasti teorie a fost mai apoi extinsdasupramodului in care
copiii achizilioneazdnoi frici gi de asemenea teoria gdsegtemodalit{i de a ajuta copiii sdfac[ fati fricii. Teoria
?nvAjariisocialepostuleazi ideeapotrivit c[reia copiii invati din observareaaltora saudin experimentarea prin
intermediulaltora.in mare,teoria poshrleazicd indivizii pot invdla din experienlaaltor persoane.Observdndu-i
pe ceilalli experien{aaltora devine gi experienfacopilului. in acestmod, se invati qi comportamentulde fricd
prin simplaobservaliea celuilalt carereactioneazd prin fricd la anumitesitualii.

Teoria psihanaliticii

Dupd Freud, anxietateaestelegati de frica de a pierderm obiect,persoanaiubitii saude frica de castrare.Este

renumit cazul micului Hans,careaveafobie de cai (Hansrefuza sdmearg[ pe straddde frica de a nu fi muqcat
de cai). Freud,analizdndcazulprin metodespecificepsihanalitice,a ajunsla concluziaci micul Hans setemea
inconqtientca va fi pedepsitde tata pentrudorinta sainstictiv eroticdfaji de mami (complexullui Oedip).
Din perspetivapsihanaliticd,pe mdsuri ce acesteconflicte incongtientesunt descoperite,dispar qi anxietElile
saufobiile pentrucd individul nu mai arenevoiede ele sdle intrebuinlezeca mecanismede apdrare.(Holdevici.
r,2002)
Studiile geneticeat ardtatc620o/odin pacientii cu tulburaredepanici au o rudd afectatii.

Teoria psihanalitici a persona[t4ii- TEORIA PStrIANALITICA A ANXIETATII

Teoriile psihanaliticepot fi denumitegi psihodinamicedeoarecepun accentpe fortele

dinamiceinconqtientecareregleazd9i controleazdcomportamerftul.Teorii psihanaliticeau
dezvoltatS. Freud,C. Jung,E. Erikson.Abordareapsihanaliticda personalitiiliiesteinsd
strdnslegatiide numelelui S. Freud- medicvienez,interesatde neurologie,specializatin
tratamentultulburdrilor nervoase.Observaliilelui au fost legatede faptul cd unelesimptome
newotice ale pacien{ilorseaccentuauin legituri cu experien{eletraumaticerecentegi mai
pulin cu complicatiilefizice. Freuda elaborattratamenhrlpsihanalitical tulburdrilor
emotionalegi de personalitate.Tehnicileprincipalefolosite de el au fost asociatialiber5,
analizaviselor gi interpretareaerorilor de vorbire.Prin asocia{ialiberd, pacientii sunt
 ,*l1xiE?lAi.L,,ltfl
incurajalisdserelaxezegi sd-giexprimefluxul liber al emoliiiorgi gdndurilorcarele vin in
FACULTAIEA^.,#;,,i
DE MEOICtNADFfrl^,
uepartafi efi tui ti
^
ursoptrD3gtri nl e C onrp.rrram,.l
minte.Scopulacesteitehniciestede a ajungein incongtientul persoaneipentrua releva
gAnduri,sentimente,trAiri.

Structura personaliti{ii

Pomindde la studiiledecazalepacienJilor sri, Freuda elaboratteoriapsihiculuiumangi a

personalitatrii,
teoriepe carea restructuralogi imbundtaJit-o pe tot parcursulviejii sale.
Freudconsiderdcd personalitateaesteconstituiti din 3 structuri: id, egoqi superego.
Fiecareparteareo funclie proprie qi ducela apariliacomportamentelorini"grut" bin-eechilibrate.
ii

Tot Freudestecel carea propusstructurareapersonalitdyiipe trei niveluri:

con$tient,preconqtientti inconEtient.

congtientul estecel carecontinetoateg6ndurilegi sentimentelede careun individ isi da

seamala un momentdat.
Congtientulestecel care contrinetoate g6ndurilegi sentimentelede cme un individ igi dE seama1aun moment
dat. Conqtientulse manifestdprin ego qi esteguvematde logicd gi ratiune qi are functia de a r6spunderealit{ii
exteme.Atunci cdndcongtientulestedominatde impulsuri poateapirea anxietatea.
Precongtientul (subconstientul) este imbibat de gdndurile con$tientela un moment dat dar trecute in plan
secundgi care pot deveni oricdndcon$tiente.Preconqtienhrlcenzweazddorin{eleinacceptabileqi le permite sd
pdtrundl in congtientdoar dacdnu au rdddciniincongtiente.
Incongtientul estetermenulcheiein teoria freudiandfiind accesibilprin tehnici psihanaliticeqi fiind format din
impulsuri, instincte,dorin{erefulate,conlinuturi reprimate.
Inconstienhrladaposteste amintiri reprimate("uitate') caredeterminagandurilesi comportamentele constiente.

Freud este de pfuere cd acestep\Lti ale pgrsonalitdtii sunt tntr-un Bermanent conllict id_ul
incercdnd sd-si satisfacd impulsurile, superego-ul sd lind cont de cerinlele soiaio-culturale iar
ego-ul incearcd sd menlind echilibrul dintre cele doud. Conflictele nerezolvate dintre aceste
trei instante psihice duc la anxietate $i aparitia simptomelor nevrotice.
- Pentrua se proteja de acesteanxietdJiindividul utilizeaz6,,dupd Freud, mecanismede apirare.:
refulare,proiectie, introiectie,sublimare,izolare etc

Principalele mecanisme de apirare.

- Mecanismele de apdrare sunt strategii incontiente de a-l proteja pe individ de durere,

arlxietate, vind etc .Aceste mecanisme de apdrare sunt normale pdnd la un punct dupd care devin
patologice(dupd o utilizare exageratb,pe termen lung).
Termenul de apirare a fost folosit pentru prima datd de A. Freud in 1g94 in..Die Abwehr-
Neuropsycosen".
Sillany (1980) definegteapdrareaca un mecanismpsihologic inconqtientutilizat pentru a
diminua angoasageneratdde conflictele interioareintre exigenleleinstinctualegilegile
morale si sociale.
 DSM-IV definegtemecanismere
ffi:'l*"lliei",iiffii,'
DE ME'ICLNAOEN']''
de apdrareca acereprocesepsihorogiceautomatecare FACULTATEA
D e P artamdotu I
protejeazdindividul de anxietate,depercepereaunoi pericolesau
a inor factori A ;;.. Oi 6crP l rrEQl i i nl e

A. Freud ln lucrarer sa "Eul qi mecanismere de apiirarer enumerar0 mecanismede

apairare:
Refularea,regresia,formaliuneareac{ionar4izolarea,anularea
retroactiva,proiec}ia,introectia,
ftrtoarcereacitre propria persoani,transformareain contrariu,sublimarea.

DegiA. Freudenumerazecemecanismede ap[rareins6numirul acestora

estemult mai mare
qi ii ddm cdqtigde cauzarui vaillant (1993)carespunecd:,,Existd
tot atdr""
Wrmit sd.inventariemimaginalia,temeritateasau uSurinlacu care ne exprimdm.,, "paririTii, ",
Termenuldemecanismde apirare estefolosit pentrua descriel"pt"
Edfi fid;;va ideilor
sauafectelordureroasesauinsuportabile.
agali
lufe imnohivapulsiunirorsineruigi asupraafectelorlegarede acestepursiuni.Dupd
A Eul seapdrdrrin trei motive: teamasupraeului,teamareal6gi teama
.Fpu!' ca int*sitajt"u
pulsiunii sdnu devindexcesivtr.
In continuareprezentdmuneledintre celemai frecventutilizate
mecanismede apdrare:
Refularea
Termenul"refirlare"a fost folositincepAnd cu secolulal XIXJea 9i primautilizareii apa4ine
psihologuluiHerbart.Termenula devenitun simbol al psihanaliz"i
gi up*. io s".i".iteG'
Freudincd din 1892pentruca apoi sddevin' foartefrecventin rr.i"t
"'."r".

t
d:-".ft:. r.firraii Deaceea
retularearnui.rt" prt,rita
ru." vr'e
:::,:Tj:;1,::T,':11:T "u "e"",rt
qi ca o falsduitarecareestein fapt selectivtrgi Prrr
intentionatn.
Refirlareaarecaracterde aperaretemporard,deoarececonlinuturilerefirrate
exercitEo
preslunepermanenuiasupraconEiinlei, tinz6ndsniasdla suprafatd
intr-o manierdsimbolica
(vise , acteratate,lapsusuri).
Refirlareaesteachrlprin careneg6mcompletun conflict motiwl
Ei sduprincipal. in practica
psihanalizeisecunoscmulte asemenea cazuri:o femeie.vinera medic oi, *"L *"it"lb*a.i
(ticuri,.obsesii).Povestindu-giviala, rezultii cd nu a avut nici un '"
fel de ,*r"..,.*r-a
neg6ndexistentaunor trebuintede ordin senzual,erotic. psihanali.t ",
rt, .u
sdo conving6sdsecasatoreascd. Dup6acee4toatehrlburirile -rrtit "ir"uq"$t
airp#t.'-"-'
Refulge3 esteun mecanismpsihic careafecteazipe majoritatea ""*otio
oamen ", or gi chiar daci are
uneori efectenocive earrmanein es:nl6 tot o fonne de apdrare.A.
Freudested" par"r"
refirlareaesteun mecanismesenlialin dezvoltareuno.,ould ou-enilor "a
gi ca distii"ti" orru"
refulareanormali gi ceacareducela patologicrezidddin cantitatea " acesteia.
un exempluelocventde refirrare( S. Ionescu,M-M Jacquet,c. Lhote,
2002,p.263)estecel al
actritei Anny Duperey(1992).Aceasta,la v6rstade opt ari ji:"-a","
morfi' asfixiali in baie.Ea a uitat tot ceeace a triit p6ni atunci,pacienta si-"i"i*plri ;;;!i
u nuo,it ur"rt io..o
amnezie.Aceasti refirlarea avut rumeroaseconsecinp: r. ri-1*
t i.t4 ,-pr"",
aveacoqmarurilegatede moarte,crize de somngi sterilitate "u psihogend. '#"rta,
Prin urmarerefirlareagi mai alesmenlinerearefuldrii esternsolitii
de elementenocive iar
intoarcerearefuldrii prin eqeculmecanismelorde menlinerea refuldrii
areefectemorbide
duc6ndla isteriade conversie,psihonewozele,newozeleobsesionale.
Atunci cdndne confruntiimcu eguarearefirlirii avemde-afacecu
simptomesomaticeqi psihice
ca de exemplu:obosealacontinud,sdrdcireapersonalitjitii,fobii, tentative "'
de ,il;iJ#.
Proiecfia
Fiecarepersoandposeddo seriede mecanismede apdraredintre care
unul saumai multe pot fi
 UNIVERSITATEA O€ MEOICINASI
I[lACIE.,CAROL gUCUREI
{JAVILA"

deosebitde putemicegi de rigide. Acest sauacestemecanismede apdrareputemicepot fi

chiar expresiapersonalitiitiipacientului.
Ce sein€mp16atuncic6ndproieclia estemarcaa personalit{ii individului?
Proiectiaesteun mecanismde apdrare.ProiectiarepryZintiiprincipaladefensda
paranoidesi constdin princiDalin
dorinte.Freudestecel carea introdustermenulde proiectiein vocabularulpsihanalizeili l-a
utilizat in legdturdcu newozade angoasa.
Proiec{iajoaci rurrol importantin multe momenteale vietii psihice,chiar in situa{ii
nepatologice(superstitii,mitologie, animism).Proiecliaesteun semnpracticde eqecal
refuldrii. Astfel, cinevacriticdndpe altul isi criticd de fapt p iilM
sd-sirecunoasciasemenea trdsdturi.Materialul proiectatesteun ecoual incon$tientului
propriu, agresiunileproprii fiind atribuite altuia.
-Astfel un exemplu din viata de zi cu zi poatefi acelacd atunci c6ndspunemci nu suportim
pe cinevapentruca estearogantsepoatela fel de bine sdproiectim propria noastrdtrdsdtur6
pe carenu wem s-orecunoaStem asupraaltuia.
PentruFreudedsti in acestmecanismtrei timpi consecutivi:reprezentarea j enantiia unei
pulsiuni intemeestesuprimati, apoi acestcontinutestedeformatgi in s{hrgitsereintoarcela
congtientsubforma unei reprezentdrilegatede obiectul extern.
-Persoanadominati de acestmecanismde ap6rareapareca bdnuitoare,orgolioasd,sensibild;
aparede asemenea ca lm colecfionaral greqelilorcelor dinjur. Subiectulpercepela cel din jur
ceeace nu poaterecunogteln el insugi.
Utilizarea progresivda proiectiei la Freudprivilegiazi rolul apdrdrii.De fiecaredati, este
vorba desprefaptul ca subiechrlii atribuieceluilalt ceeace refirzdinconqtientsd-qiasumeiar
aceasta in interesulproprieieconomiipsihice.(S. Ionescu,M-M. Jacquet,C. Lhote,2000,
p.2aQ.
-Proiectiapoateoperaqi prin deplasarein superstifie,gAndiremagicd,vis, delir sautransfer.Se
produceprin deplasarea unor cauzalitS{iintemeintr-un obiect de angoasidin exterior.
Freudconsiderdproiectiao problemda persoaneinewoticecareseascundede un conflict
emolionalgi il transformdin altcevadecAtin obiechrlintenlionat.
Proiectiaapareca o deplasareneintenfionatiqi inconqtienti,ftrE sdfie observatd,a unui
continutpsihic asupraunui obiect exterior.Incongtienhrlcelui ce proiecteazdnu alegeinsd
orice obiect ci doarpe acelacarearecevadin caracteristicaproiectat?i.(M. Minulescu,2001,
p. A7).
-Un cazparticularde proiectie:proiectiapirintilq! esuplaleBiiler.
Proiectiapdrintelui asupracopilului arein vederereprezentarea de sinea pdrinteluiproiectatii
asupracopilului; aceastareprezentarede sinefiind investit[ cu un libidou narcisic.
Putemvorbi de doudsitualii diferite, unain carepdrintelei;i fotmeazl o imagineidealda
copilului qi facetot ce-i sti in putinJapentrua seasiguracb eaexisti $i altAsituatiein care
pdrintelerefaceun trecut nu tocmai ideal qi il corecteazdin sensulpe care-ldoreqte;el iqi
reconstruiegte de fapt propriacopilirie. De aceeaproiecliile determindcomportamenflrlgi
conduitelepdrintilorfatadecopii.
-Problemelemajoreintervin atunci c6ndrealitateanu corespundecu proiectiaiar acestlucru il
afecteazdin principal pe copilul aflat in cregtere.(J. Marzano, F. PalacioEspasa,
N.Zilkh,2002).

Transformarea ln contrariu
Mecanismulde apdrareal transformdrii?ncontrariuconstiiin inlocuireaunei pulsiuni cu o
alti pulsiunecontrari. Acestmecanismde apirare a mai fost cunoscutgi subnumelede
ristumare in contrariusaumodificarein conhariu.
in acelaqitimp in cadrultransformdriiin contrariusepoatemodifica nu numaipulsirmeadar qi
obiectulpulsiunii gi astfelputemaveade-aface cu fulocuireapropriei persoanecu o altd persoand.
Freudexplicdmecanismultransformdriiin contrariuprintr-un exempluelocvent.El estede
 UNIVER9TATEADE MEDICINA$I
FARMACIE'CAROLDAVILA'BUCURC'F
pdrerecAlegdnareadin primii ani de viatd esteasociat?icu trdiri afectivepldcuteinsd dAcULTATEADE MEorclNAtiENl,

cazulunor adulti cme nedorindsi-qi refirlezeaceastdphcere o transformdin contrariu.

putemint6lni persoanecareatuncicdndseafl[ in situatii de legdnaresaubalansau trdiri
afectivenegativegi senzaliifizice nepldcuteca greai{ sauchiar angoasd.@l faceo analogiea
leginatului cu mersulcu henul).
Transformareain contrariuestepdni la urmi un mecanismde apdrareavAndtm rol pozitiv ir
pdstrareaintegriti{ii fizice a persoaneiinsdpoatefi duspAnbla patologicgi sepoateasociacu isteria.
Transformareain contrariuesteechivalentiicu hecereade la activitatela pasivitategi de la
iubire la urd.
Sublimarea
Termenulde sublimarea fost introdusde Freud.ca mecanismprln rare anurnilQiublrni
inconstientedetasatede obiectelelor primitive suntintegratein personalitatefiind investitecu
o valoaresocialSpozitivi. Sublimareaca mecanismde ap5rarepoatefi pliviti ra p
desexualizarea unor pulsiuni av6nddreptobiect o persoandcepoatefi doritii sexual.
Sublimareaaclione'zdin sensultransformirii pulsiunilor eroticein prietenie,tandre{eetc. sau
poatefi privitd ca o orientarea energieisexualespreactivitEli intelectuale,artistice,sociale.
Freudestede pdrereca la bazamecanismuluisublimdrii seafl6 energiasexual6.
Sublimare4agacum estedescrisdde psihanaliz5,constiiin deplasarea unei energii
instinctualecdtreun scopinstinctualelevat.Un exempluelocventestesublimareaprin artd,
gtiinJn"politicd, diverseactivitili profesionale,a unor instinctecarein alte conditii rdmAn
nesatisfrcutegi declangeazd comporlamentedezadaptate. Practic,sublimareapermite
integrareasocialda individului. Un exemplu de sublimaredin viaJacotidiani esteatunci cdnd
o persoanaesteatrasi sexualde o altd persoandgi totuqi la fiecareintAlnirecu aceasta
abordeazdintenstemeintelectuale.Sublimarea,ca mecanismde apdrareaclioneaziin aqafel
incet individul seindepSrteazd cdt mai pufin de la obiectirul primar insd evitZisentimentelede
vinovatie. Sublimareaactioneazipozitw prin faptul cd ajuti la canalizareapulsiunilor qi
afectelorprost adaptatein directia comportamenteloracceptabile.Pulsiunilesexualegi
pulsiunile agresivesunttransformateastfelin comportamenteacceptabile.Sublimareaducela
eliminareaconflictelor qi tensiunilor.Totuqiln ciuda acestorefectepozitive Freudestede
pdrerecd sublimareaimpiedicdoblinereapldcerii sexuale.Sublimareaestemai aproapede
patologicatuncicAndestedusbla exhemgi atunci c6ndenergiasexualdestesublimatdin
marepaf,te;in felul acestacreqtefrustrareaqi riscul uneiimbolndviri.
Sublimareaapareastfel cd un mecanismde adaptare,ca o strategiefireascda individului de a
reparapropria existentd.
X'orma{iuneareacfionali
Mecanismulpresupuneinvestireaenergieipulsionalein reprezentiiricontrarii. De exemplu
cinevaisi dorestesi facdmizerieinsddevineobsedatde curdlenie.ordine.
Forma{iuneareactionali esteformatli din doudprocese:dezinvestireaunei reprezentiiri
interzisegi reinvestireaintr-o reprezentarecontrarie.
FormajiuneareacJional6ca mecanismde apirare ajut2[la formareatrdsiturilor de caracterins6
dusdla extremducela aparilianewozeiobsesionale.Totu$inu toatetrdsdturilede caracter
suntformateca urmarea intrdrii in firnctiunea formaliunii reaclionale.Trdsdturileformate
prin acestmecanismde apdraresecaracterizeazd prin rigiditate, reaparitiegi exprimare
indirecti.
Atunci cdndformafiuneareactionalddevineprearigidd avemde-afacecu cazuripatologice
de nel'rozeobsesionale.Estecazulmultor pacienticarefiind obsedatide curdteniegi de
microbi sespal6pe mdini pdni c6ndajung s6-qiprovoacer6ni saudevin at6tde pasionalide
aceastilactivitateincdt orice alt lucru trecepe plan secund.
in concluzie,formaliuneareac{ionaldpoatefi un mecanismde apdrareutil insi eapoateduce
la fel de bine la dezadaotare atunci cdndestedus6la extrem.
intoarcereacitre propria persoanii
intoarcereacd.trepropriapersoandca mecm
 tJI'IIVERSJIAIEA DE M€DICINASI
FARIIACr[. CAROLDAV|LA"BUCURCSTT
FACUL]'A1EA DE MEDICINAOEN'L'.,'.T\
D el )a rtamentul l l
asresivititi a subiectuluiasuffa altei peMane. Oi3ciplir'3 griinle Co.nport

Existdpersoanecarepreferdsd-qiafirme agresivitatein raport cu propriapersoanddecit s-o

resimt2ifaJi de altEpersoand.Acestlucru ducela apari{iaevidentda unor sentimentede
yrnovatieqi la apariliaunor nevoi de autopedepsire.
In viata cotidiandint6lnim frecventexemplede astfelde persoanecareseautomutileazd"se
autodistrugsi ajungchiar panala actede sinucideredin c
Acestmecanismde apdrarea fost explicatprin prezen{aunor pulsiuni agresiveextremde bine
dezttollate,prin prezentaunor pulsiuni sadicesaumasochistesauprin prezenJapulsimii faJi
9e moartefoarteputernice.
In generalpersoanelecareutilizeazi acestmecanismin mod frecventrefuzi orice ajutor gi
persisti in mentinereastirii de boaldqi de nefericire.
Acestmecanismde apdrareesteunul dintre celemai costisitoaremecanismedeoarece
infrAnareaagresivitiitii sepoatesoldacu efectenefasteatAtasupras6n5tifi fizice cAtmai ales
asuprasdndtdtiipsihicea individului.
Anularea retroactivi
Mecanismulde apdrareal anularii retroactivepresupuneanulareaunui evenimentsaua unei
dorinte conflictualedatoriti unei dorinteulterioareputemice.Aceastlidorinti ulterioari este
consideratia aveaun efectde autodistrugereretroactivd.
Anularearetroactivdestelegat6de ambivalenlS,de prezentaa dou6mecanismeextremegi
opuse.Atunci c6ndacestiiambivalenlddevineextremde intensdindividul recurgela anularea
retroactivapentrua seeliberade pulsiunile contradictorii.
Un exemplu dat de Janet(1903-1976)ne relev6un pacientcareatuncic6ndatingeainvoluntar
mdnaunei femei trebuiaimediatsd atingdmdnaunui bdrbatpentrua putea$tergeacea
impresie.
Prin mecanismulanuldrii retroactivepemoarraneagdo partea realitElii iar pulsiuneanegati
reu$eqte totu$i sdseexprimeopundndu-sepulsiunii contrare.
Freudleagdanularearetroactivdtot de newozaobsesionaldprin actiunileobsesionaleale
pacien{ilorlegatede g6ndireaprimitivd.
Intelectualizarea
Intelectualizareaesteun mecanismde apdrarecareconstdin recurgereala ooeratiicomDlexe
de abstractizaresi qeneralizareatunci c6ndpersoanaseconfluntil cu o situatieconflictuald
carear aducefrustrarein cazulunei recunoa$teria implicdrii perqeaale.
Intelectualizareaconstiiin analizainformatiei stresanteprin disociereaacesteiade
consecinleleei emolionale.De exemplu,un luptdtordevinetot mai interesatde propriile
limite psihice,fizice.
-Intelectualizareaesteqi o modalitatede gestionarea stresuluisi reprezintdun mecanismde
apdrmece arein vederestareaemo{ionaldaccentuat6.In aceastiisitualie,reactiaemojionaldcare
ln mod normal ar insoli un evenimentdurerosesteevitatii prin explicaliarationaldcareface
posibildrenrmJarea la evenimentulcu semnificaliepersonald,la durereaprovocatdde acesta.
De exemplu existdsituafii c6nddurereaprovocati de moarteapdrintilor esteredusdprin fapnrl
cd fiul segAndegte cd tat?ilsaumamaau trdit viata din plin 9i au murit in mod fdrd dureri.
Eqecurileunei actiuni 9i dezamigirile suntpotolite prin a subliniacd ,,sepoateint6mplaqi mai
riu".
Acestmecanismde apdrarea fost deshrlde desutilizat de prizonierii care-giagteptauexecuJia.
Aceqtiagdndeaugi spuneau:,,Deciei md vor ucide qi astae tot", urmati de o ridicaredin
umeri, faJEde soldatii careeraumai afecta{ipentrustarealor de izolare.
Trebuiespecificatc6 nu orice intelectualizarereprezintiiun mecanismde apdrare.
Intelectualizareapoateducela obsesieqi la reflexii steriledacdesteftcuti preadevremesau
daci seprelungegtela nesfdrgit.
Umorul
Umorul ca mecanismde ap[rare constdin povestireaunei situatii haumatizanteint-o lumind
comicd.Asl{el suntreliefatein princioal aspeElelgllirullgtijinpdile.
 UNIVERSITA1EA
O€MEDICINA
SI
FARMACIE'CAROL
DAVILA"
BUCUB€STI
FACUTTA1EA
DE MEOICINAOENTAiIA
Departamontultt
$rirnl€

de evenimenteleneplicute. Astfel sewiti exprimaea unol decte.

-Umorul estevdzut ca mecanismde apfuaredoaratunci cAndsereferi la propriapersoandgi la
evenimenteletriite de aceasta.Umorul poalefavorizasuprimareaunor sentimentedureroase
qi nepldcute.
Mecanismulde apirare al umorului esteasociatcu narcisismul;utilizdnd umorul,persoana
dovedegteci nu poatefi afectatiipreauqorde situaliile nepldcuteqi astrelcapdtdun caracter
invincibil in ochii celorlalli. Supraeuljoacd astfelun rol foarteimportantin cadrul acestui
mecanismde apdrare.
-Umorul trebuiedeosebitde ironie prin faptul cd primul nu esterdu-voitor.
in general,am vdzut c6 mecanismelede apdrarepe l6ngdfaphrl ci apdrdindividul de frustrare
dusela extrempot aveaefectedestulde nefastecum ar fi aparilianelTozelor gi mai alesa
nevrozelorobsesionale.
Spredeosebirede celelaltemecanismede apdrare,umorul nu sesoldeazdcu efectenepldcute
dimpotrivd,utiliz6nd umorul orientatin direc{iapropriei persoane,individul sepoateelibera
de suferinldgi de durere.
Anumili autori au ajunspdndacoloin a propuneforme de terapiebazatepe umor.
Aqadarumorul apareca cel mai inofensivmecanismde apdrare.
Complezenla- supunereapasivdcu scopulevitErii conflictului qi stresului.
Triirea fantasmatici - cdutareasatisfaceriiprin creareaunei vieli imaginareastfel seobline
o conduitddetaqatd,distantiisau clttarizolatifatp de oameni9i fala de situalii.
Controlul - incercareade a dirija intr-un mod exageratevenimentelepentrua reduce
anxietateagi a rezolvaconflicteleinteme.
Disocierea- inlocuireast6rilor dispozilionalenegativein mod incongtient,cu stiiri gi afecte
pozitive; convertirea negativuluiin pozitiv.
25
Negarea- acteleqi evenimentelesuntimpinsein afaracongtiinlei.
Depersonalizarea- alterareaimaginii de sine,percepereaafectelorgi a imaginii de sinepare
ireald,subiectularetendinJaci apa4inealrcuivagi astfelaparesentimentulde indepdrtarefap
de sine.
Sexualizarea- atribuireasemnificaliilor sexualeunui obiect sauunei flmctii cu scopulde a
prevenianxietatealegatEde pulsiuni.
Defenselepot fi eficienteceeace inseamnici pot reducesauchiarpunetn umbrddepresia
sauanxietatea.
Abandonareadefenselorpoateducela creqtereaanxietiitii qi depresieicongtiente.
Cunoagterea defenseloresteimportantiipentruci descriecheiastructurii personalitiilii gi
pentrua creionao abordareterapeuticdeficientd.

{L Evolu{ie qi tratament (dupdlkplan &Sadock,2001)

l. Atacurile de panicd
- evo$a estecronic5,cu remisiuni de 2-3 ori pe sdptimAnd,tatati areun prognosticfoartebun
2. Tulburareafobici
-Evo$e cronicd, fobiile netratatepot generaliza,in schimbin urrna unui tratamentadecvatau un prognostic
bun
-Agorafobiaesteconsideraticeamai rezistent?lla tratament
3. Tulburareaobsesiv-compulsivd
-in anumitecazuri, prognosticulpoatefi bun in urma unui tratamentmedicamentosgi psihoterapeutic,in alte
cazuri suntnetratatabile
4. Tulburareade anxietateseneralizatA
 UNIVERSIIATEA DE MCDICINASI
FARMAOE.cARoL DAVtLl" gucuie,
FACULTATEA DE i4EDICINADENTAi{,
9epal taf ti €otul l l
-Evolutie cronicd,simptomelepot descregteodat6cu v6rsta. Oi sci pl i rv,l i l i i nl €

5. Tulburareade stresposthaumatice
-Evolutie cronicd,evenimentulesteretrdit la un intervel de cdtevaluni sauani.
Tratament:
1. Farmacologic:prin Benzodiazepine(Diazepam,Xanax, Ativan etc), Inhibitori ai recapt6rii serotoninei,
Triciclice (Imiprarnina,Anafaraniletc), IMAO (Fenelzinaetc), Beta-blocante@ropanololetc).

2. Psihologic:
-Psihoterapiesuportivi
-PsihoterapiaRogersiand(spre" insight")
-Terapiacognitiv-comportamentald anxietateapentrua putea
- se rcalizr,azdo listi a situaliilor caredeclangeazd
fi aplicati metodadesensibilizdriidar gi prin efectuarearmor exercitii de relaxare.
-Terapia d. grup, mai ales in tratarea stirilor de anxietatede origine sociald (teama de a vorbi in public,
insingurareaetc).

De men{ionatcA pentru o eficientd maxim6, in practica generaldtratamentulfarmacologicin cele mai multe

cazuri se asociazdcu psihoterapia,in care dialogul dintre pacienlmedic esteparteacea mai importantdprin
efectulde catharsispe careJ producein indepdrtareaanxietiltii
in cazul fobiei pronunJatefatd de dentist,sdnge,procedurimedicalein general,esterecomandatca medicul si
colaborezecu psihiatrul sau psihoterapeutulpentru gdsireaunei metodeadecvatede intervenlie, de cele mai
multe ori individuald,specficdde la un pacientla altul.

* Pensonalitateaanxioasii

Comunicareacu pacimtul bolnav, depresiv,anxios

Existii bolnavi neincrezdtori,pesimiqtifala de medici gi fafEdetralament,privesccu neincredereorice tratament

gi nu se incred ln el. Medicul trebuie ir aceg.caz si incercesd-qiapropriepacien{ii,sd le c6gtigeincredereagi
simpatia.Apropiereade pacientestecheia construirii unei relatii fructuoase.Medicul trebuie si incerce sd se
adaptezenevoilor dar gi inlelegerii pacientuluigi si-i explice pe in{elesullui at6t procedurilede tratamentcdt gi
posibilit?itilegi duratatratamentuluisauvindecdrii. Medicul, de asemenea,trebuie sd fie un bun ascultiitor,sd
ascultecu atenlietoate dorintele dar qi nemullumirile qi problemelepacienhrluiiar in cazul acestorpacienti nu
trebuie sa-i contrazicE.R[bdarea-interesul.calmul sunt atributece nu hebuie sd lioseascddin relatia medicului
cu pacienliidificili.
in cazul servicilor de sdndtate,luareain considerarea persoaneiintr-o manierdglobal6,ln contextulfamiliei qi
comunitdlii estefoarte importantii.

Comunicareacu perconalitateaanxioasd
in fata unei personalit2i{ianxioaseeste bine: sd-i inspir6m incredere,s6-l ajut?irns[ relativizeze, sa glumim
binevoitor, sdJ ajutdm si treaci pesteprobleme lns6 nu este indicat sd ne ldsam subjugali, sdJ ludm prin
surprindere,si-i impdrtiSimpropriile nelinigti, sdaborddmsubiectede conversatiepenibile.

Personalitateaanxioasi
se deosebegtede tulburareaanxioas6de personalitateprin amplitudineaqi frecventaredusi a trdsdturilor,prin
faptul ci acestehds[turi nu au caracterdisfunclional pi menlin de aceeapersonalitateain sfera normalititii.
 .^-l#x[i:,,1*'il"K]
F CUiTATEADEMEO|C|NA
OENII\RA
r-'e parl ari entul
Doar atuncicdndacestetrdsdnuidevin ample.inJlexibilegi dezadaptative putem
(evitantE)a personalitilii.
Cauzelepersonalitdliianxioase:
Ereditatea:studiile au ardtat cd in diferite forme ale tulburdrilor anxioase,aproximativ un sfert din rudele de
gradul intAi sufereaude un sindromanxios.Aici estevorba de tulburdrile arxioaseinsd alte studii dovedesccd
$i trdsdturilepersonalit?ifiianxioasesmt parfial moqtenite.
Mediul: Comportramentul anxiospoateapdreaca o consecinpa unor condilii socialeagresivesaurestrictive, a
unor situatii stresanteprehmgite,a unor dificultaf de adaptare.
in cazul personalitililor a::xioase,pentru ca ele si se formeze este nevoie de o imbinare variabilE intre o
predispozilieereditare,experienteeducativeqi uneori,evenimentetraumatizante.

ATACUL DE PANICA

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL DINTRE ATACUL DE PANICA $I ALTE TULBURARI

SOMATICE VITALE CARE SE POT DECLANSA iN CAUTNNTULSTOMATOLOGIC

t Atacul de panicii

Definilie: Esteo manifestareparoxisticda anxietSlii$i estelimitat6 in timp; dureazdaproximativ20 de minute,

de la debutpdndla scidereain intensitatea simptomelor.
Tulburareade panici propiu-zisi evolueazdcu atacuride panicdrepetate,urmatedeseoride frica persistentdcd
vor urma gi alte atacuri,ingrijorEri cu privire la simptomelesomaticea1eatacului, de exempluposibilitatatea
declanq5riiunui infarct miocardic.
Simptome:
Bitiii putemice,neregulateale inimii
Serza{iade sufocare
Dureresaudisconforttoracic
Tremurituri
Friosoane,valuri de cbldurdsautranspiralii
Senzatiede leEin
Frica de a innebunisaude a muri etc.
Cauze:
Vunerabilitateaindividuald crescuti la stres concomitentcu prezentaunor factori de risc de naturd geneticd,
biologiodsaupsihologicS.
Consecinlaeste cd de cele mai multe ori, atacurile de panicd sd conducdla ideea cd este vorba despreo
afecliune somaticdgrav6 gi cd oricdnd poate sA se produci un atac de cord, de exemplu,gi nu de puJineori
acegti pacienfi invadeazdcentrele de cardiologie ?n mod repetat degi investigaliile aratd cd nu suferd de o
afectiunecardiacd9i astlel trece o perioaddde timp pdndcdnd acegtipacienti vor primi ajutor specializatdin
parteaunui psiholog sau chiar psihiatru sau mai grav, ci in aceastiiperioadi de timp, daci problemanu se
rezolvd,pacienhrlva incercasd evite situatia sau locurile posibile in care s-a declangatataculrefuz6ndsi mai
iasape stradd,in locuri publicede teamade a nu-gipierdecontolul, instaldndu-seastfelagorafobia.
 l,reculletee
"Yilx',#lA:'l"TJI:
I oe vsorcrlAoENTAR/.
Tratamentulpsiho-farmacologic:
I on",o,,,..os',l,ilf$ltJjll".".r..
Medicatiaestede tipul anxioliticelor: Diazeparn,Xanax, Rudoteletc sauantidepreriu"lo;A;;iom;;-
Prozac,Zoloft, Amfranil etc. De precizatc[ medica{iafird psihoterapieare o ratii ridicatdde recurenfi de g0-90
%.
Psihoterapiacognitiv-comportamentalipoate fi intensivd 2-3 gedinte/sdptilm6na sau siptimanal a c6te o ord
gedint4 in func1iede scopul propus, inclusiv prin recomandarea
{inerii rmui jumal in care se vor nota toate
situatiile in detaliu sau gdndurilenegativecare lau declangatanxietatea,alte teme pentru acasdcu rolul de a
asigurao continuitateintre gedinte.Numdrul gedintelorstandardc6ndlucrurile decurgnormal,variaz6intre l0
-
12 gedinte.
Parteacognifivd areo componentdde psihoeducaliein carei seexplicdpacientuluimecanismelede declangarea
ataculuide panicd,se evidenfiazdconvingeriledisfunclionaleqi gendurilenegativeale pacienhrluiprin diverse
tehnici de contraargumentare, metodacomparEriisimptomeloretc.

De ptecizat ca acestecontraargumentefolosite ca tehnica psiho-terapeuticdar trebui cunoscutegi folosite in

situaliile de urgentd(cAnds-a confirmat declangareaunui un atacde panicf qi de c[tre medicgl stomatologcu
atdt mai mult c6nd anennneza indicd acest lucru (a se vedea Anexe: Figa Clinica Stomatologicdpsiho-
comportamentald, Iorgulescu).

* Infarctul miocardic

Definilie: IM reprezintdo necrozda miocardului datorit?iunei opriri a circulalisi sAngeluiin arterelecoronaxe

produsedin diversemotive (trombozavasului,hemoragiiale intimei etc).
SimptomeSisemnepentruformele tipice:
Durereaestedominantd"brutald,intensi qi aparespontan,cu localizareretrostemala,lliadiaz1in suspe st6nga
(membresuperioare,um[r, brat, antebral,mandibula)carenu cedeazila administrareaNitroglicerinei,
de lungd
duratiide la 30 minute la citeva ore.
insoliti de paloare,senzaliede greutate,constrictie,anxietate.
Transpiraliireci fiipd caz,de simptomespecificecomplicatiilor infarctului.
Existi qi circa un sfert din cazuri c6ndpacienlii careprezintii infarct miocardic nu prezintii dureretoracicd gi
infarctul miocardicsemanifestiidoarprin senzatiede sufocaresaulegin,prin neregularitili ale ritrnglui cardiac,
legin sau alte simptomenespecificecaxepot induce gi simptomeleunui atac de panicl. De acceaestefoarte
important ca medicul stomatologsd cunoascdfoarte bine diagnosticuldiferential intre acestetulburdri
Dentrua
gti sdintervindin timp util in situatiile de urgenti specifice.
Cauze:Ceamat frecvent2icauzd,estearterosclerozacoronariand.Ocluziacoronariandprin trombusformat pe o
fisurd de placdarteroscleroticd.

Di agnosticdderenlial:
-Angina pectoral| agtavati
-Pericardita
-Trombembolismulpuhnonarmasiv
-Pneumotoraxul
-Atacul de panici etc.
Medicalie
 .^^'#:',J:Jn'ff
6'f"ffiFr,'iio
FACULTATEA
DE MEDCINAD€NTAfu,
-Sedareadurerii cu Mialgin in dilutii, algocalmin,sedativeuqoare.
-Oxigenoterapia4llmin
-Vasodilatatoarecoronariene:Nitroglicerina fiole 10mg in perfuzie,Intensain,Persantin,Miofilin
-Tonicardiace:in suficientacardiacd(complicatii),DopaminasauDobutamina
-Antiaritrnice: Xlina i.musc sau per os gi alte antiaritmice dupd caz: Heparina qi apoi Trombostopul
(antiacuagulante).

{} Stopulcardiac

Definifie: repezinti oprireainimii, carela rdndulei dupdun minut ducegi la oprirearespimtieiqi de celemai multe
ori avem de-a face cu un stop cardio-respirator, adicd moarteclinici (stareaorganismuluiin condiliile opririi
circula{ieirespiratieiqi activitltii firncfionaleale SNC/duratamo4ii clinice: 3-5 minute,la hipotermie-2h; debutul
estebrusc,starereversibili.
Simptome:
-Bolnalrrl esteincongtienl
-Tegumentecenugii,cianotice
-Exhemit?ilireci
-Absentpulsul in arteracarotidd
-Zgomotelecaxdiacesuntabsente
-Atonia capului saucontractura
Cauze:
Fibrilatia ventricularE:primardsausecundardla bolnavii cu qocsauinfarct miocardic)
Asistolia
Di agnosti c difer en1ial :
Lipotimia
Sincopa(pierdereacuno$tinleipe o durati scurti de timp) din diferite cauze
Tratamentde urgenld
-Severificd stareade con$tinli, ll intrebdmcum sesimteiar dacdesteconqtientsecontinudexamenulclinic
-Dacd este incongtient,se cheamdajutor de urgen{i, se intinde bolnavul pe spate,se desfaceorice ar putea
obstrucliona (curea, cravati etc), se incearcd eliberareacdilor respiratorii, se curdtd cavitatea bucald, se
efectueazdrespiratieartifrcialS,masajulcardiacexterrLseefectueazd15 compresiuniEi2 ventilatii, c6ndesteun
singur salvatoriar cdnd srmt2, 5 compresiunila 1 ventilatie. Dacdresuscitareanu a inceput imediat (circa 4-5
min) de la declangarea stopuluicardiac,qanselede supraviefuirescadconsiderabil.

+ Embolismulpulnonar

DeJinilie: EP reprezintdobstrucliaunei arterepuknonare.EP cauzatde trombi mari poate determinamoartea

subitii cam la 30 minute de la aparitiasimptomelor.
Simptome:
Dispneeapdrud subit
Junghitoracic apdrutsubit careseamplific6 la insipiratie sautuse
Cregtereafrecvenfeicardiaceqi respiratorii
Anxietate
 c1",,|1
1,",*:f:;illf"f"ffi
I
Transpira{ii lj^""tt^'"1,?:#*'",'}noerur
Lesin lg -s'"l:g
Palpitalii
Semnede qoc
Tusecu sputasangvinolentii(in mele cazuri)
EP este dificil de diagnostica! doareceaqa cum se vede, simptomelesunt similare afecliunilor enumerate
(atacul de panici sau infarctul miocardic) sau de pneumonieiar alli pacienti cu trombolusm pulmonar nu
prezintdnici un simptom.

Cauze:
EP estedeterminatde obstruc{iaunei arterepulmonare;cauzaprincipal5 a acesteiobstrucfli reprezentdnd-o un
embol care se formeazdintr-o zondprofirndi de la nivelul membrelorinferioare gi care circulSpdndla nivelul
plimdaului, underimdne blocat la nivelul unei arterepulmonaremai mici.
Sunt qi cazuri (mai rare) in care embolismul pulmonar poate fi cauzatgi de alli factori, cum ar fi: embolia
gazoasd(in urma unol manewe chirurgicale gregite),material infectios, substan{esteine ca: ace de cateter,
mercur,iod, bumbac(in atenliamedicilor stomatologi).

Diagnosticdtfercnlial
-Infarctul miocardic
-Insuficienlacardiaci sauedemulpulmonar
-Pneumonia
-Astmul
-Bronhopneumonia
-Hiperventilatia
-Atacul de panicd
suspectatori de cdteori apareo sincopdfiri o cauzaevidentd
Embolismulpulmonarpoatefi de asemenea

Complicalii:
Moarte subitS,goc,infarct miocardicsaupulmonar,accidentvascularcerebral.

.+
$ocul anafilactic

DeJinilie:Anafilaxia esteun sindromclinic reprezentatde o reacliealergicdbrutald,acut5,IgE mediatdsaunu,

caresedeclangeazd de factori multipli etiologici qi apareimediatde la administrareaantigenuluispecific.

SemneSisimptome:
Alergii preexistente,istoric astrnatopic
Manifestiri respiratorii: rdgugire,disconfortla inghitire, constrictietoracic5,edemlaringian carepoateduce la
axfixie
Manifestiiri cardiovasculare : hipotensiune,infarct miocardic
Manifestericutanate;prurit, urticarie, angiodermitii
Anxietate,senzatiade moarteiminenti, atacde panicl
Daci nu seintervinerapid, moarteapoateinterveniin cdtevaminute
Cauze:
-Antibiotice @enicilinaqi derivatelesale)
-Agenti terapeutici:anestezicelocalesaugenerale,vaccine,steroizi,relaxanlimuscularietc
-Diversealimente:legume,nuci, scoici, oui, lapteetc
-Proteineheterogene:Insulina,Vasopresina,protamine,diverseenzime(tripsin4 chemotripsina)
-SAngeqi derivatede sdnge
-Aspirina,benzoate,antiinflamatome
-Extractedepolen (propolisetc)
-Reactiila p6r de pisicE"acrienietc

Diagnostic diferenlial :
-reaclii vasovagale
-emboliapulmonari
-infarctul miocardic
-reactii insulinice
-aspirareade corpi strdini
-reactii isterice.

Gabriela lorgulescu,"Notiuni de PsihologieMedicalasi Psihodontie",Edit Carol Davila, 2006

CAPITOLUL IV,
AI{XIETATEA $I DEPRESIA, CARACTERISTICI
PSIHOLOGICE $I PSIHOSOMATICE
IN PRACTICA
MEDICALA CENERALA $I STOMATOLOCICA
o A. Anxietatea
r 1. De la anxietateanornal5 la anxietateapatologici
r 2. Clasificareatulburiirilor anxioase
r 3. Criteriile de diagnosticDSM-IV-TR pentru fobiile specilice
r 4. Diagnosticdiferential dintre atacul de panici qi principaleleafecfiuni
somaticevitale care sepot declanqain cabinetulstomatologic
I 5. Cauzeneurologiceqi medicaleale anxietifii
r 6. Condifii toxice,alergii gi diversecauzemedicamentoase sausindroame
o care pot declangatulburarea anxioasii
o 7. Anxietateafafii de actul terapeuticstomatologicla pacienfiicu
o antecedente in alergiamedicamentoasi
. 8. Epidemiologiatulburirilor anxioase
. 9. Etiologiatulburirilor anxioase
o 10.Genezafricii qi anxietiifii
. 11.Anxietateapre-operatorie(anticipatorie)
e 12,Mecanismede apiirareimpotriva anxietiilii
r 13.Evolutie gi tratament
I 14,Testeqi scalepsihologicede identificarea anxietifii
o 15.Anxietateaqi fobia fafi de dentist,chestionarulde identificareanxietifii
. fati de dentist@AS)
o 16.Bruxismul ca efectal anxietiitii in plan stomatologic
r

r 17.Personalitateaanxioasi
r 18,Exemplificarede abordarepsihoterapeuticiicognitiv-comportamentali
r pentru ataculde panici gi anxietategeneralizati(studiu de caz)
o 19.Intrebiri de autoevaluare
 ffi
Universitateade Medicind si Farmacie..CarolD
Facultatea
deMedicind
Dentard gtiin{eCor qA H,qt2!
- Disciplina
d"/,.72//'/ur'-
S(n4i-P,El-
*Lkar

/ nrPB,'^
ftT/%

Dosarpentru lucriri practice

$tiinfe Comportamentale

Numegi prenumestudent

An qcolar2015-2016,
grupa .........
ANUL II - LPl 2015-2016 STIINTE COMPORTAMENTALE

Data:................
Grupa/seria/:
Nume-prenume student:
Varsta:

NOTAFINALA:

ADMINISTMRETESTEPACIENT+ANAMNEZA

DENUMIRE Test(1):
Rezultattestnr.I..........

DENUMIRE Test(2):.......,
Rezultattestnr.2..........

DENUMIRE Test(3):.............
Rezultat test nr,3,..,......

. Anamneza pacientului:
p a ci e n t:.........................
N u m es i P r e n u me
Varsta:.........................
Profesie:
lstoricPersonal:

Alte date ( o se dtosofiso)i

. DesenProiectiv:da/ nu

TESTEAUTOEVALUARE
STUDENTI:

DENUMIRE Test(1):
Rezultattestnr.l..........

DENUMIRE Test(2):
Rezultattestnr.2..........

DENUMIRE Test(3):
Rezultattest nr.3.....,..,.

. DesenProiectiv:da{carel/nu
A]\luI-.il-LP/2015-2016 STIINTE COMPORTAMENTALE

Autoevaluarestudent(nota)

Argumentarein constituireanotei :

1. Absente..

2, Realizarea datepe parcursul

sarcinilor stagiului

activala curs
3, Participare

4. Lucrare
originala
complexa

5, Alteargumente

6. Comentarii:
Cusr.

INVENTARUL PENTRU EVALUAREA ANIcETATII TaTA os

DENTIST
SCOP$I UTILIZARE

Acest chestionareste o probd conceputii de Kleinkneclrt pentru a

urmdri exact teama de stomatolog; are 20 de itemi qi se poate
autoadministra.Itemii au fost selectafipentru a obfine infonnafii privind
stimulii anxiogeni, reactiile fiziologice qi tendinlele de evitare a
tratamentului stomatologic (Kleinknech! 1973). Analiza factoriall
(Kleinknechtet al., 1984;McGlyrn et al., l9B7; Milgrom et al., 1990)a
confirmat faptul cd aceste trei aspecte sunt cele mai importante
dimensiuniale anxietiifii fa-tdde dentist.

ADMINISTRARE $I SCORARE

Subiecfii responden{iau o scaldin 5 trepte pentru a descriefiecare

item din punctul de vedere al intensitiifii. Scorurile obfinute la fiecare
item se insumeazdpentru a calculaun scor global ce poatevaria de la 20
la 100.Mai pot fi calculate3 subscale:sumascorurilorobfinuteta item]i
cr
1,2,8, g, 10, 11,12, 13 qi 20 indicd tendinfade evitarea tratamentului
stomatologicprecumgi anxietateaanticipativda acestuia;/suma
scorurilor
oblinute la itemii ll4-18 indicd reac{iade team6in fala stimulilor propriu-
ziqi, iarr'sumaitemilor 3-7 mdsoari reaclia fiziologicd pe care subiectulo
are in timpul tatamentului stomatologic.dcorul'poatevaria de la 9 la 45
pentru prima subscalI qi de la 5 la 25 pentru celelalte2 subscale.Cu c6t
scorul oblinut e mai marecu at6t el indicd un grad mai marede anxietate.
 McGlynn et al. (1987)a aplicatchestionarulpe un lot de 1951de
femei qi 1966de bdrbafi (to!i studenfi).

FIDELITATE

Pe lotul de studenli McGlynn et al. Au calculat un indice alpha

Cronbach de 0,90 pentru scorul total, 0,91 pentru subscalade evitare,
0,91 pentru subscalace indicd teama 9i 0,81 pentru subscalace indicd
reac(ia fiziologici. Retest6ndacelagilot dupn 8-13 siptiimdni autorii au
calculatun coeficient de fidelitate test-retestde 0,88 pentru scorul global,
0,87 pentnr scalade evitare, 0,83 pentru subscalade teamd9i 0,74 pentru
subscalade reaclie fiziologici.

VALIDITATE

Pe eqantionulde studeni la colegiu, McNeil qi Berryman (1989) au

ob{inut un scor mai ridicat atunci cdnd subiecfii anticipau un tratament
stomatologicce ar presupuneun nivel mai mare al durerii sau mutilare.
Pe un eqantion de studenli (universitari), Milgrom et al. (1990) au
descoperit corela{ie semnificativl intre scorul oblinut qi anxietateaca
trdsitur4 insl nu au descoperitaceeaqicorela]ie intre scorurile obfinute
de subiecfi gi anxietatea ca staxe (inclusiv reactia fiziologicb).
Kleinknecht qi Bemstein(1978) au descoperitcd rbspunsurilela itemul 20
(care a avut o corelalie de 0,89 cu reshrl itemilor) corela semnificativ cu
anxietateaca stareqi cu nivelul durerii.
Milgrom et al. (1990) au ardtat cd studentii (universitari) care
consultaseri un dentist in cursul ultimului an au oblinut scoruri
 -----.--..-..--
l*",_,1xff":,aFJf"lli.%t$
FACULTATEA DE MEDiCINAOENTAR,.
I
| _ uepanern€,ntut ll
urscrpl i r,3gti i nl e coft
I oortamdnt,r.

semnificativ mai mici decdt ceilalfi, insd nu au reugit s6 surprindi

diferenlele intre recru{ii din Singaporecare consultaserEun dentist in
ultimii doi ani gi cei carenu o ficuserd.
 1--GiliffiEr,,eErciir.
RMACte DAV|LA'
IF 'CAROL BUCURT
I FACULIATEA
oE MEDICINA
DENTAh,

I oo",o,,*T,|fi jL,.^,,
5$l'o'j
__ _j-_-l
I
INVENTARUL PENTRU EVALUAREA ANKETATTI
FATA DE DENTIST

Itemii acestuichestionarserefer[ la diferite situa{ii, emofii qi reacfii

fat5 de tratamentul stomatologic.VE rugim sb punctali reacfiile dvs in
funcfie de intensitatealor.

L Teama fa{E de frafamentul stomatologic v-a determinat vreodatti si

amdnafistabilireaunei programEri:
lp- niciodatii
2p- o datii saude doul ori
3p- de cdtevaori
4p- deseori
5p- aproapede fiecaredati
Teama fali de tratamentul stomatologic v-a determinat vreodatd
anulali programareasausdnu vd prezentali:
lp- niciodatii
2p- o datlisaudedoutrori
3p- deciitevaori
4p- deseori
5p-aproapede fiecaredatji
in timpultratamentuluistomatologic:
3. Devintensionat(d),
musculatura
mi secontracti
lp- deloc
2p- pu{in
3p- oarecum
4p- destulde mult
5p- fomte mult
4. Rituul respira{ieicreqte
lp- deloc
2p-puFn
3p- oarecum
4p- destulde mult
5p- foartemult
5. Transpir
lp- deloc
2p-puFn
3p- oarecum
4p- destulde mult
5p- foartemult
6. Simt se,nzafiade grea!5qi de r6u la stomac
lp- deloc
2p-pufm
3p- oarecum
4p- destulde mult
5p- foarte mult
7. Inima imi batemai tare
lp- deloc
2p-pufn
3p- oarecum
4p- deshrlde mult
5p- foartemult
Mai jos vefi gdsi o listb cu situafii care pentru mu[i oameni sunt
generatoarede teamd9i anxietate.Vd rugdmsi acordafiun punctaj de la I
h 5 fiecnrei situalii, considerdndcd lp semnificb absen{aanxietiitii in
"
situalia dati" iar 5 estenivelul maxim de anxietate:
8. Stabilireaunei programiri la stomatolog
 J-*:-
FlEs,
I"-i1l'Ifl^llAHlfffrucuiE
r
1*"**'ifr.1ilfil.
1,,"",".1":i:i"
,
9. Apropiereade cabinetulstomatologic
10. A stain salade agteptare
I 1. A vi agezape scaunuldentar
12. A simli mirosul specific cabinetuluistomatologic
13. A-l vedeape dentistintr6nd
14. A vedeaacul gi seringacu anestezic
15.A simfi acul
16. A vedeafreza
17. Aaunfreza
18. A simli vibraliile frezei
19. A suportadetarhajul,operaliade cur5larea dinfilor
20. Ludnd ln consideraretoate aceste situa{ii, c6t de tare vb sperie
fatamentul stomatologicin general?
 /z x/fafr,///k42' I UNTVERS|TATEAoE
itEDtclNAsl
lanulcc -crnol olvn-1"aucurir
I FACULTATEA DEMEO|qNAoENTAr.
I Departame||luttl
Exnmen psihologic (Anexa nr. 1) I'- -Oircip r€ 9tiinl€ Compo arnentar\
..r .- - _ _ - _ - - - '

SCAIA HAMILTON PENTRUDEPRESIE(HAM-D)

Iffi*;i*l"' Tiua Ziua Ziua Ziua Ziua

1. Dispoziliedepresivi
(tristete,demdd6jduit, 0123 4 0L23 4 0r23 4 0r234 0 t234
neputincios,lipsa
autostimei)
2. Culoabilitate -0r23 4 0r23 4 0123 4 0r234 0 L2 3 4

3. Suicid 0r234 0 t2 3 4 0L23 4 0t23 4 0 t23 4

4. Insomnie de adornire 0L2 0t2 0r2 oL2 0t2
5. Insomnie medie 0L2 012 072 0L2 0t2
6. Insomnie de trezire 0t2 0r2 0L2 0t2 01 2

7. Activitate 0t23 4 0L23 4 0L23 4 o t2 3 4 0 12 3 4

8. kntoare 0L234 0123 4 0 t2 3 4 01234 0 r23 4

9. Agitalie 0t23 4 0L23 4 0L23 4 0L234 0 12 3 4

10. Anxietate psihicd 0t234 0L23 4 0r234 oL234 0t234

11. Anxietate somatici 01,234 0I23 4 0r23 4 0r234 0 r23 4

12. Simptome somatice 012 0 t2 0r2 012 oLz
gastrointestinale
13. Simptome somatice 0t2 0r2 oL2
generale
01,2 0t2

1.4.Simptome genitale 0L2 0L2 0 t2 012 or2

15. Hipocondrii 0r23 4 0 t2 3 4 0L234 0r23 4 0123 4

072 0 t2 012 072 0L2

16. Diminuareagreutdtii
B
0't 2 0 t2 012 01,2 0 t2

17. Critica fatd de boald 072 0r2 0r2 0L2 0L2

TOTAL
 -_-----
l_ _ur,ltvERSrTArEAOEMEO|CTNAgr I
IFARMACIE..CAROL OAV|LA,
BUCURESTTI
FACULTAT€A DEMEOTC|NA oENTARAI
I
I u€paflamentutI I
I Orrciptipa
gtiinleCompo,t"r"ntrtu I

Curs: Strategiide comunicare cu pacientula echipei

verbalasi non-verbala
medicale:
manilestareaempatiei.

CHESTIONAR MEE
LP: SCALAEMPATlEl(autoevaluare)

Va rugam sa cititi intrebarile de mai jos sis a va exprimati acordul sau

dezacordulfata de enunturile respectiveutilizind semnulplus sau
minus.
Pentru fiecareraspunsaveti la dispozitiemai muklte variante de
intensitatecareva permit sa nuantati acordul sau dezacorduldupa cum
vfmeaz a

+ 4 intotdeaunaadevarat
*3 de celemai multe ori adevaraf
+2 de multe ori adevarat
*1 uneoriadevarat
-4 intotdeaunaneadevarat
-3 de celemai multe ori
Neadevarat
-3 de multe ori neadevarat
-1 uneori neadevarat

INTREBARI
l.Ma intristeazasavad o persoanastraina care sta singuraticaintr-un
grup
2.Oameniiarata prea multa emotiesi sensibilitatefata de animale
3.Mi separ deplasatemanifestarilede afectiunein public
4.Nu support oameniicare isi tot pling soartacind sint nefericiti
5.Devinneryosdacaii simt pe altii din jurul meu nefericiti
6.Gasesco prostieca oameniipling de fericire
T.Traiescsufletesteproblemeleunor prieteni
8.Cuvinteleunui cintecde iubire ma pot impresionaadinc
9.Ma pierd cu firea cind trebuie sad au o vesteproastacuiva
l0.Oameniidin jur au o mare influentaasupradispozitiilormele
sufletesti
ll.Persoanelestraine pe care le-am intilnit mi s-auparut reci si putin
sensibile
l2.Mi-ar placemai mult sa fiu eu decit sa-I pregatescpe altii
13.Numa pot dispunepentru ca pur si simplu un prieten esteprost
dispus
l4.Im I placesa asisitcind cinevadespacheteaza cadouri
lS.Oameniisinguraticisint neprietenosi
 I UNIVERSITATEADEMEDICINA
9!
aucuRESi
oAVlLA"
I FARMACIE'cARoL
*" DENrA*A
"'sif":,:F.,?'"",'IR
I Drsciplird CornPorumentale
$tiinle
I
16.Matulbura savad oameniplingind
lT.Anumite cintecema fac sa ma simt fericit
l8.Traiesc sufletesteemotiiledin romane
l93Ma infurie cind vad ca cinevaestetratat cu rautate
20.Potsa-mipastrezcalmul chiart dacacei din jur sint ingrijorati
2l.Cind un prieten incepesa vorbeascadespreproblemelJlui, caut sa
schimb vorba
22.Risulaltuia nu- mi provoacasi mie risul
23.La cinematografma amuzafaptul ca unii in jurul rneuuneori pling
24.Potlua deciziifara sa rna impiedic de sentimentelealtora
25.Nupot sa ma simt bine dacacei din jurul meusint tristi
26.Mi-egreu sa intelegcum anumite lucruri pot tulbura oameniiatit de
mult
2T.Suferintaunui animal ma intoarcepe dos.
28.Mi separe o prostiesa te lasi impresionatde carti sau flme
29.Ma impresioneazacind vad batrini neajutorati
3O.Vederea lacrimilor mai degraba ma enerveazadecit imi produce
simpatie
3l.Cind vad un fiIm ma las prins de actiune
32.Constatca pot ramine recein pofida agitatieidin jurul meu
33.Copiii mici pling fara motiv

COTARE
Sepastreazxasemnulla inrebarile
11,5,7,8,9,10,12,14,16,17,18.19,25,27,29,31
Seschimbasemnulla intrbarile :
2,3,4,6,1
1 r13,15,20,2
1,22,23,2
4,26,27,30,31,33
Secalculeazaalgebricsumacelor 33 de raspunsuri
TABEL

-132 -99 persoananeempatica

-99 -54 neempatica
- s3 -33 neempatica
-33 0 slab empatica
0 -33 slab empatica
-33 +66 slab empatica
-66 +99 bun empatic
-99 +132 propriu zis empatic

I
I
I
Iti recomandin bateria de teste, unele care vizeazacalitati ale atentiei,
memoriei, acent pus pe un interviu structurat si anamneza.
 UNIVERSITATEADE MEOICINA
FARMACIE.CAROL DAVILA'
FACULTATEA OE MEOCINADENTAFA
D apartamenl ul i l
Oi 6ci pl i n! 9ti i nl e

Curs: Strategiide comunicare

verbalasi non-verbala
cu pacientula echipeimedicale:
manifestareaempatiei.

LP: MODEL DE ANALIZA A STILULUI DE COMI]NICARE

CHESTIONAR S.C.
(autoevaluare)

Stilul de comunicareserefera la ansamblulparticularitatilor de

manifestarecaracteristiceunei personaein actul comunicarii.
Stilul desemneaza:

- rnodalitati specificede receptionare/codificare a mesajului

- modalitati personalede prelucrare/interpretarea mesajelor
- modalitati specificede exprimarea raspunsului
Toate acesteadecurgdin unicitateasi individualitateafinite umane,fin
expresiapersonal;itatiisale.
C ionceptulde stil de comunicareseaplicadoar acolounde
caracteristiceleactului comunicativseasociazacu anumite maniere
personalede receptie-prelucrare-emitere a mesajului.
Estevorba de manierade comunicareformata in decursuldezvoltarii
individului, stabilesi caracteristicapentru el si care semanifesta
relativeindependentde continutul comunicativvehiculatsi de contactul
concretin care opereaza: : persoanecare comunicaelegant,vulgar,
agresiv, etc.
Stilul de comunicareestein primul rind un indicator aI modului in care
o persoanaisi structureazalumearelatiilor sociale,In al doilearind este
un indicator aI modului de prelucrare a informatiilor si de transferare
a acestorinformatii in fapte de comunicaren in judecati practice,sociale,
evaluative.
Stilul de comunuicareestefundamentaldeterminatde trei elemente:
- atitudineapersoaneica modalitati constantede raportare a
acestoralaviata sociala,semenisi la sine.
- modelelede comunicareinvatate( asertiv,non asertiv,agresiv,,
posesiv/agresiv,manipulator)
- temperamentalca tip de reactivitate
Descriereastilulilor de comunicare:

a.Stilul non asertiv- seman fiestaprin atitudine de fuga pasiva,

tendinta de a seascunde,de a fugi mai degrabadecit de a infrunta
oamenii.Sepoatemanifestaprintr-un excesde amabilitatesi conciliere,
 UNIVERSITATEADE MEDICINASI
FARMACIE.,CAROLDAVILA"BUCURE$Ti
FACULTATEAOE MEOTCINA DENTARA
D epartamentul l l
Disclplir'r9liinle

prin tendinta de a amina luarea unei deciziisi adeseaprin

imposibilitatealuarii ei, esteinsotita de cedareacatre altii a dreptului de
a decide.
La bazaacestormanifestarista o teamamaladivade a nu fi judecati
mde ceilalti, ca si suparareaintenseresimtita in cazul unor eventuale
esecuri,iar pentru a le evita individual prefera sa sesupunahotaririi
altora.

b.Stilul agresiv-tendinta de a fi mereu in fata, de a aveamereuultimul

cuvint, de a seimpune cu orice pr6t chiar cu cel al supararii si lezarii
altor personae.Pentru a domina orice mijloc pare a fi utilizat-
inlicosarea,contrazicerea,umilirea,, compromitereacelorlalti, atitudini
si comportamentesocante.Aceasta atitudine stimuleazaagresivitateasi
antipatia partenerilor si au ca effectpentru persoanain cauza,
sentimentalde a nu fi iubita, respectata,apreciatanfapt ce o fac agresiva
creindu-seun ccercvicios

c.Stilul manipulator,atitudineade manipulare,preferinta pentru un rol

de culise,tendinta de a steptaclipa prielnica pentru a iesi la lumina si a
sepune in valoare,de a cauta intentii ascunsein spateleoricaror
afirmatii ale celorlalti.
Persoanaevita sa spunadeschisceeacegindeste,isi schimbaopinia dupa
celeale interocuitorului, ii placesa fie in preajamacelor mari si
puternici ca o compensatiea propriilor slabiciuni.,sperind sa obtina
beneficiidin vecinatateaacestora.Persoanele din aceastacategorie
urmarescca ceilalti sa faca ceeacear dori ele,dar acestlucru san u
presupounaconfruntare deschisafie rationala de tip asertiv,fie de tip
agresiv,mai degrabaasteaptaca situatia sa seintoarca in favoarealor.
Adeseaacestepersonaejoaca roluri diverse ca semnal insulicientei
maturizari socialelegatede un statut socialslab,precar, nesatisfacator.
In acestfel incearcasa-siascundaslabiciunile,san u fie descoperitin
temindu-sede judecatacelorlalti, in idea de a nu fi marginalizati.

d. Stilul asertiv- atitudineaconstructivencapacitateade autoafirmare,

de expunereonesta,directa si clara a opiniilor si drepturilor proprii,
fara agresivitatesi fara a -lleza pe ceilalti, capacitateaurmaririi
propriilor interesefara incalcareanevoilor celorlalti. Persoanastiesa
ascultesi estedispusasa inteleaga,stiesa fie ea insasifara simularesi
jocuri de rol, sa sebazezempe sine.
Esteceamai buna atitudine pentru ca permitew atingereascopurilor
propusefara a provocaresentimentelecelorlalti si chiar cistiginduJe
adeseasimpatia.

CIIESTIONARUL

l.Spun adeseaDA cind asvrea sa spun llU.

2.Imi apar drepturile fara a le incalcape ale altora
3.Prefersa ascundginduri sau ceeacesimt dacanu cunoscbine
persoanacu carevorbesc.
4.Sint mai degrabao persoanaautoritara si directa.
5.In generalcred cred ca estemai usor si mai binesa actionezprin
personaeinterpose,intermediary,decit direct.
6.Ma tem sa critic oameniisisa le spun cvegindesc
7.Nu indraznescsa refuz anumitesarcini chiar dacanu intra in
atrinbutiile mele
8.Nu ma tem sa-mi exprim parerile chiar dacaacestlucru esteprivit cu
ostilitate
9.Cind are loc o dezbatereprefer prefer sa stau deopartepentru a putea
vedeain ce sens,directie a va lua.
10.Mi sereproseazadeseorica am spirit de contrazicere.
ll.nu-mi placesaascultpe altii
12.Maaranjezastfelsa fiu in apropiereacelor cu functii mari
l3.Sint consideratdesfulde descurcaretsi de abil in relatiile cu ceilalti
l4.Intretin cu ceilalti raporturi intemeiatemai curind pe incredere,
cooperaremai putin pe dominaresi calcul
l5.Prefer sa nu cer ajutor\colegilormei san u creadaca nu sint
competent
16.Sinttimid si ma sintt blocat cind trebuie sa realizezo actiune
neobisnuita
17.Sespuneca sint un nedescurcaretn si desiesteun adevar, ma supara
si ma enerveaza
18.Masimt bine in contacteledirecte,nemijlocitede tipul fata in fata.
l9.Pentru a-mi realizescopurileadeseama prefac,joc teatru
20.Sintcam guralivnsi adeseaintrerup vorba celorlalti, fara sa-mi dau
seamala timp
2l.Pentru a-mi reusi ceeacemi-am propus sint gata ntotdeaunasa fac
totul
22.In generalstiu la cine trebuie sa fac apel,si mai alescind, acestlucru
m-a condosla reusita
23.1ncazde dezacordcaut conpromisuri pe bazaunor interese
reciproce
24.Prefersajoc cu cartile pe fata
25.Am tendinta de a amina ceeacetrebuie sa fac
26.Lasadeseaun lucru inceputfara sa-l termin
27.In generalma manifestasacum sint fara a-mi ascundesentimentele
28.Egreu safiu intimidate
29.Credca ai speriape altii fiind mai dur cu ei esteun mijloc
bunpentru a-mi obtine ascultarealor
30.Dacaam fost prins cu cevape piciopr gresit stiu sa-mi iau revansa
cind seivesteocazia
3l.Consider ca pentru a determinape cinevasa fie de accordcu tine
estesufficientsa-I reprosezica nu-si urmeazapropriile principii
32.Situsa profit de pe urma unui systemde relatii
33.Sintcapabil sa fiu eu insumi, continuind safiu aeceptatsi de
majoritateacelorlalti
34.Cindnu sint de accordcu cineva,indraznescsa i-o spun si reusescsa
ma fac inteles
35.Am grija san u-I oportunezsis a nu-I supar sau plictisescpe altii
36.Desima straduiescsa iau o hatarire , ezit indelungpina ma hotarasc
37.Dacaparereamea esteimpotrivas intr-un grup, prefer sat ac
3S.Vorbescfara teamain [public si in adunari
39.Dupaparereameaviata constain raporturi de forta, de lupta
40.Imi asumfara teamariscuri mari si situatii periculoase
4l.Consider ca prin creareauni conflict pot fi mai ellicient decit prin
reducereatensiunilor
42.Crcdca mimareasinceritatii esteun mijloc bun de a cistiga
increderea
43.Stiusa ascultcu rabdare fara sa tai vorba altora
44.Ducpina la capatceeaceam hotarit sa fac
45.Imi exprim sentimenteleasacum sint
46.Stiucum sa-i fac pe oamenisa acceptesis a aderela ideile mele
47.Considerca ai flat apeoameni,ai maguli, ai complementasint
mijloacebune de a obtine cevrei
48.In conversatiicu altii fac tot posibilul sa-mi impugn punctual de
vedere
49. Stiu sa minuiescironia muscatoare
 50.sint sensibilsi usor influentabil si-mi dau seamaca
deseorima ras
exploatat
Sl'Prefer sa observevenimentere si discutiiledecit sa particip la ele
52.Prefersa stau deoparte, in umbra decit sa ma fac remarcat
53..M31evyreasi manipulareacelorlalti nu sint dupa parerea
mea
solutii de folosit
54'opinia meaesteca nu_trebuiesa-ti anunti prea repede
intenti'e,
acestlucru esteo proba de neindeminare
55.Sochez adeseaprin faptelesi opiniile mele
f!.lreler sa fiu lup sis a-f maninc pe altii, decit mile mincat de ceilalti
57.Credca ai manevrasi manipula pe altii reprezinta
adesea,iogo;l;
mijloacede a obtine cevrei
S8'rn.generalstiu sa protestezcu ericacitatedar fara agresivitate
excesiva
59.uneori,intirzii prea murt in rezorvareaunora dintre probrememle
mete
60.Evit situatiile care m-ar pune intr-o lumina neptacuta
 Y#iffJlAt'1"'f"ilitl',litll
FACULTATEA OE MEDICNADENTAM
O€pa.l am €nl ul l l
D i gci pl i na$l i i nl e

CORECTAREA, COTAREA, INTERPRETAREA

Proba esterelevantapentru determinareacelor 4 stiluri de comunicare.

Seraspundeprin adevaraf/fals. Pentru fiecareraspunsde : adevaratse
acordaI punct si seinsumeazapunctelepe stiluri.

I.STILUL NON ASERTIV DE RETRAGERE PASryA

1,7,15,16,17,25,26,35,36,37,50,51,52,59,60

2.STILUL AGRESIV

4,6,10,1
1,20,21,28,29,30,39,40,48,49,55,56

3.STILUL MANIPULATOR

3,5,9,12,13,19,22,31,32,41,42,46,47,54,47'.54.57

4.STILUL ASERTIV

2,8,14,18123,24,27,33,34,38.43,44,45,58,58

Stilul la care s-aobtinut numarul maxim de puncteindica atitudinea

dominantade comunicare,caracteristicelerelativestabilesi previzibile
ale comportamentuluicomunicativ.
Cind la doua stiluri seobtin punctajeidenticesau asemanatoare, stilul
manifestde comunicareesteinca neconturat,, dar sint conturatelatent
doua atitudini concurente,din care una sau altas poatedevenioricind
dominantein functie de imprejurari.Cind punctajelesint apropiatela
trei-patru stiluri estevorba de lipsa unui stil de comunicare,ceeace
indica un comportamentcomunicativpendulatoroscilant,nematurizatn
legatde un comportamentambiguusi greu de precizat.
 r-'---
UNIV€RSITATF;;-_'
J
l.^*;il;ilAibTdf",L'ol"r,|0"$i$r,
FACULIATEA DE MEDTCINA DENTARA
i uepafl am€ntu l
|^
ursc,pttpsgti i nte Com.port€menteto
I

Curs: - Anxietate,frica si fobie:abordariin medicinadenatar6.

-Stresulmediculuisi studentului la stomatologiesi altevariabilespecialecareintervinin practica
stomatologica

LP: Scalade evaluarea anxietitii asociateactivitifii academiceAAT/ autoevaluare

CHESTIONAR DE EVALUARE A AI\IXIETATII ASOCIATE ACTIVITATII

ACADEMICE.AAT
Alpert si Haber(1960)

SCOP$I DEZVOLTARE
Testula fost realizatdeAlpert qi Haberin 1960pentrua misura rolul anxietntiiin
insugireacuno$tinleloracademice.Testulare 19 itemi careau fost alegidupdcriteriul
performanteloracademice$i s-aficut distinctiatntre anxietateacarefaciliteazi ilsuqirea
cuno$tinlelor$i ceacareimpiedicdinsugirea1or.

ADMINISTRARE SI SCORARE

La fiecareitem serlspundefolosindo scaldde 5 puncte.Itemii 1,2,5,6,7

,9,1I,14,15,16
gi 18 sepuncteazdinvers.Scalaanxietiitii careimpiedicdinsugireacuno$tinleloreste
qi 19.Scoruldela aceastiscaldpoate
reprezentatlde sumaitemilor 1,3,4,5,7,11,13,14,17
varia intre 10 qi 50. Scalaanxiet6tiicarefaciliteaz6insugireacunogtintelorestereprezentatil
qi 18,iar scorulpoatevarialntre 9 qi 45.
de sumaitemilor2,6,8,9,10,12,15,16

VALIDITATE

Watsona descoperitcorelatii putemiceintre scorultotal $i diferite gradedeperforman{E

gi increderein abiliti{ile academice.

CI{ESTIONAR
de a fi:
Va rugamincercuiti acelitem careseafla cel mai aproapede felul dumneavoastra

1. In timpul unui examenori a unei testari, emotiiile imi creeazaprobleme care ma

impiedicasaobtin rezultatefoartebune.
Intotdeauna Niciodata
 ['-u"'vEEFffiE MEDTcTNI-s,
IFARMACIE"CAROLDAVILA"BUCUREI
I FACULTATEAOE MEOICINAOENTAfi}
I OeD ari afi entul l l
I D i sci pl i na9l i i nl e C omporl am€ntak

2. Pot lucra si in conditii de stressdacasarcinaestefoarteimportanta.

Intotdeauna Niciodata
I 5

3. Atunci candnu sunt suficientde pregatit,frica de note proastema facesafiu ineficienl

(sagresesc).
Intotdeauna Niciodata
123 45

4. La materiile la care am note slabe, frica de note proaste mi face sd fiu gi mai
ineficient.
Nu mi s-a intamplat Mi seintampla
niciodata intotdeauna

5. Cu cat estemai importantaexaminarea.cu atat suntmai stresat.

Intotdeauna Niciodata
I 5

6. Pot fi agitatinaintede examen,dar din momentulin careincepe,uit de emotii.

Intotdeaunauit Sunttot timpul nervos
12 5

7. In timpul examenelorsaual testelorma blochezla intrebarial caror raspunsil cunosc,

iar cum seterminaexamenulimi amintescce trebuiasarasDund.
lntotdeaunami seintampla Nu ma blochezla intrebarilela carestiu rasounsul
t2

8. In timpul unui examenemotiile ma ajuta saraspundmai bine.

Niciodatanu ma ajuta Deseorima ajuta
12 5

9. Nimic nu ma distragein timpul unei testari.

Intotdeaunae valabil pentrumine Niciodatanu e valabil
t234 5
 l--iiiEiffiffii6,c'*os,BUCURE€
I FARMTE.cARoLoAVILA'
I FAoULTATEA DEMEoiclNADENTARA
I Departam6nlulll
Com.portamenlak
I Disciplin3Sliinle

10.Daca nota finala a unui curs se obtine printr-un singur examenobtin rezultatemai
bunedecatceilalti.
Niciodata Intotdeauna
l2 5

11.Am descoperitca la inceputulrmui examenmintea mi se blocheazasi imi revin abia

dupacatevaminute.
Intotdeaunami seintampla Niciodatanu mi se intampla
l2

12.Astept cu nerabdareexamenele.
Niciodata Intotdeauna
t2 3 5

13.Teama de examenna eptizqaz atat de mult incat atunci cand examenulincepe,

aproapenu-mi mai fac griji de notape careo s-o obtin.
Niciodatanu m-am simtit asa Intotdeaunam-am simtit asa
12

14.Timpul limita ma streseazasi obtin rezultatemai slabedecatceilalati din grup supusi

unor conditii identice.
Timpul limita ma face intotdeauna Timpullimita nu ma faceniciodata
saobtin rezultatemai proaste saobtin rezultatemai proaste
 f-:-----'+

l.^_ilxnl:llAli^"xi,i^q
AUULTAIEAOE
MEDICINADENl
] ' ueparl ari entul
I h
--
L"scrpt,r}r
gtirnl e C ompoi tamc .
l. 'l

15' Desi pentru cei mai multi oameni "ingrasat'l

porcului,, inainte de examennu este
eficient am descoperitca pot invata materianecesara
chiar in ajun si pot folosi cu
successinformatiile retinute.
Intotdeaunasafac asta
Niciodatanu reusescsa
fac acestlucru

16' Ma bucur mai mult candpromovezun examen

o* u""u, atunci cand promovezun
examenusor.
lntotdeauna
Niciodata
123
45

17.Uneori trebuie sa ma intorc asupraintrebarilor

de examenintrucat imi scapasensul
lor.
Niciodata
Intotdeauna
r 23 4
5

18.Ma descurcmult mai bine cande vorbade

un examenimponant.
Esteadevaratpentrumine
Nu esteadevaratpentrumine
l,
5

19' Cand nu stiu sa raspundla o innebarela inceput'l

rmui examen,ma enervezatat de
tare ca ma blochezla intrebarimai usoarepe care
le intalnesculterior.
Niciodatanu mi seintampla
Intotdeauna
mi seintampla
l')
5
 i..---------
i ui\lvERstTATEA
OEMED|CINA
Sl
-AI1'UACI€
..CAROL
DAVILA'
BUCUdESTI
(.1rJ-rArEAOE MEDICINA
0ENTAAA

si altevariabilespecialecare
Curs: Stresulmediculuisi studentuluila stomatologie
intervinin practicastomatologica

LP: Administrare test pacient

CHESTIONAR PENTRU EVALUAREA NIYELULUI DE

STRESS

NUME PRENUME pacient:

Varsta:
Ocupatie:

Fiecaredintre urmatoarelein trebari serefera la ukltimele 6 luni din viata ta'

Bifeazaraspunsulcare ti sepotrivesteprintr-un "Xt plasatin coloana
corespunzatoare.
Mai mult Mai mult
Da Nu
1.In ultima vremete simti nervos si tensionat
Intr-un mod neplacut?
2.Te contrazici frecvent cu persoanele
apropiate ?
3.Estin emultunit de viata ta personala(in
afara serviciului ?
4.Ai insomnii(nu poti sadormi )?
5.Nu ai chef de viats ?
6.Te enerveazasaute suparamai nulte persoanae?
7.Ai despofta de b omboanede ciocolatasi de
afte dulciuri ?
S.Consumultau de alcoolsau de tigari s-amarit ?
g.Obisnuiestisabei cafeasauCola/Pepsi?
10.Ai dilicultati in a te concentrala ceai facut?
ll.Scrisnesti din din ti in n od frecvent ?
12.Uiti frecvent sa faci lucruri marunte?
l3.Uiti frecvent sa faci lucruri importante ?
l4,Te duci foarte desla baie ?
15.In ultima perioadaai auzit comentariicum
"ca nu arati prea binett?
16.Ajungifrecventsate certi cu diversepersoane?
17.Inultima vreme ai avut mai mult de o ceartaterminata
cu imbrinceala sau bataie ?
18.Ai avut un numar ingrijorator de dureri de cap
datorita tensiunii?
19.Simti ca nu ai state/astimpar in nod frecvent?
20.Tesinti usor ametit aproa;pein fiecarezi ?
2l.Ai frecventsnzatiaca"iti ghioraiematele"sauesti
 UNTVERSITATEADE MEOICINA$I
FARMACIE"CAROLOAVILA'BUCUREgTI
FACULTATEADE MEOICINA DENTARA
Oeoarl amant!l l l

deranjat la stonac?
22.Esti tot timpul in mare graba?
23.Te deranjeaza mult pre multe lucruri ?
24.Te simti adeseaobosit sau epuizat fara un
notiv special?
25.Iti estegreu sa scapi de raceala sau gripa ?

TOTALPECOLOANA RASPUN
ETALON:
(DA"- stressridicatl&2S punctela
0-7 punctela "DA" - stressnivel mediu8-17punctela
"DA"- stressexagerat
 DE MEOICTNA
UNIVERSITATEA $I
Ir',rnvectE. cAtloLoevllA' EucuRq$rr
I t^cu.rottooe tEo'clNA oENTARAi
I o e P a na m e n tu l tt I
I Disciplir!3$tiinleComPorlam€ntale I

Curs: Shesulmedicului si studentuluila stomatologiesi alte variabile speciale

careintervin in practicastomatologica
LP: Testde autoevaluarea stresului

NUMELE

PRENUMELE

DATA

TEST DE AUTOEVALUARE A STRESULUI

Pentruo evaluarerapid^da condi{ieigi dispoziliei tale, rdspundecu sinceritatela

urmdtoarelezeceintrebAri,pundndun semnin cdsulapotriviti, apoi adrmdrezultatele
folosindvalorileacordatemai ios.

Nr. INTREBAREA MCIODATA UNEORI ADESEA

Crt. ( 1) (2) (3)
1. Am dificultifi de somn.
2. Sunttensionat,iritabil gi nervos.
3. Cel mai mic zgomotmi facesi tresar.
4. Sunt in alertii din cauza pericolelor care mL
ameninla.

5. Suntrestrasqi imi evit colegii.

6. Nu md intereseazA
muncamea.
1
Suntfoarteobosit fizic $i intelectual(psihic).

8. Am ameteli,transpirafii,gehi uscat qi palpitalii

c6nd imi aduc aminte de o intdmplare$ocantii,
haumatizafil.

9. M6 simt hiperexcitat,aclionezimpulsiv qi imi asum

riscuri necalculate.

1 0 . Retrdiescun evenimenttraumatizantin minteamea,

in vise gi am coqmaruri,

TOTAL PTJNCTEACT]MTJLATE
 UNIVERSITATEA D€ IllEDICINA5I
FARMACIE.CAROL DAVILA 8I]CI.IRS:
FACULTATEA OE MEOICINAJEN-I. ...
Depertamenlu t
Oi sci pl i r"r$l i i nl e C omporl an:..

curs: Introducerein stiinte comportamentaleDentarepediatrice-comoortament

vs Personalitate
LP: Autoadministrare

CHESTIONAR E.P.I. ( EYSENCK)

l.Aveti deseoridorinta de a simtii emotii puternice?

2.Aveti in mod frecventnevoiede prieteni intelegatoricare sava 4

reconforteze?
3.Deobiceisintefi nepasator?
4.Va estefoarte greu sa acceptatiun refuz?
5.Statisi va ginditi inainte de a intreprinde ceva?
6.dacapromiteti ca veti faceceva,va tineti intotdeaunade cuvint. oricit
v-ar fi de neplacut?
7.Vi seschimbadeseoridispozitia?
8.Actionatisi vorbiti rapid fara sava ginditi prea mult ?
9.Vi seintimpla deseorisa va simtiti neferit fara vreun motiv anume?
l0.Sinteti in stare de orice atunci cind sinteti provocat, sfidat ?
ll.Va simtiti dintr-o data timid cind trebuie sa intrati in vorba cu o
persoananecunoscutadar atragatoare?
12.vi seintimpla sa aveti momentecind va pierdeti calmul si va enervati
l3.Actionati deseoridupa inspiratia de rnoment?
14.vi seintimpla deseorisafiti necajit de lucruri pe care nu ar trebui sa
le faceti sau sa le spuneti?
l5.Preferatiin generalsa cititi in loc sa va intilniti cu alti oameni?
16.Vasimiti cu usurinta jignit ?
l7.Ya placemult sa iesiti in lume, in societate?
18.Vi seintimpla sasaveti din cind in cind ginduri si idei care nu v-ar
placesa fie cunoscutede altii ?
19.Vasimtiti uneori plin de energieiar malteori lipsit de vlaga ?
20.Preferatisa aveti prieteni putini, dar aceeasi?
2l.Aveti mfrecventobiceiulde a visa cu ochii deschisi?
22.Dacacinevastriga la dvs.ii raspundetipe acelasiton ?
23.Sintetideseoriframintat de sentimentede vinovatie?
24.Sepoatespuneca toateobiceiuriledvs.sintbunesi fde dorit ?
25.Vaputeti comportaliresc sis a va distrait din plin la o petrecere?
26.credeti despredvs.casinteti incordat si cu o sensibilitateexcesiva?
2T.Sinteticonsideratca un om plin de viata ?
28.Dupace ati realizat un lucru important ramineti cu impresiaca l-ati
fi putut facemai bine ?
 TJNIVERSITATEA
DE MLDICIN

29.Cindsinteti cu alti oamenisinteti in majoritateacazurilor tacut ?

30.Fi seintimpta citeodatasa birliti ?
31.Vi seintimpla san u puteti dormi din cauzaunor idei care va
framinta ?
32.Dacadoritisa aflati un lucru, preferati sa-l cautati dintr-o carte in
loc sa intrebati pe cineva? /,
33.Avetisenzatiide apasaresi palpitatii in regiuneainimii ? (,
34.Vaplaceo munca care cere multa atentie? ar
35.Aveticrize de tremuraturi saufrisoane?
36.Ati declaraintodeaunala vama tot ce avetinchiar dacaati stii ca nu
veti fi prins niciodata?
37.Vadisplacesafiti intr-un grup de oamenicare isi joaca festeunul
altuia ?
3S.Sintetio persoanaiubita ?
39.Va plac situatiile in care trebuie sa actionati rapid?
40.sintetitulburat de idea unor lucruri ingrozitoarecarevi s-ar putea
intimpla ?
4l.Sinteti domol in felul dvs.De a va misca?
42.Vi seintimpla vreodatasda intirziati la o in tilnire sau serviciu ?
43.Avetideseoricosmaruri ?
44.Vaplaceatiti de mult savorbiti cu oameniiincit nu scapatiocaziasa
vorbiti cu un necunoscut?
45.Avetiiunghiuri sau dureri ?
46.Ati foarte nefericit dacaceamai mare parte a timpului n-ati putea
vedeaoamenimulti?
47.Vaconsideratio ,persoananervoasa?
48.Dintretoti oameniipe care ii cunoastetisint citiva careva sint in mod
clar antipatici?
4g.Credetica aveti suficientaincrederein dvs.?
50.Putetifi cu usurinta jignit atunci cind oameniiva gasesdefecte
personalesaugreseliin munca ?
Sl.Gasiti ca va estegreu sa va distrait din toate inima la o' petrecere
vesela?
52.Avetideseorisentimentede inferioritate ?
53.Putetifarta greutatesa inviorati o petrecereoarecum plicticoasa?
54.Vi seintimpla citeodatasavorbiti desprelucruri desprecare nu stiti
nimic ?
S5.Sintetiingrijorat de sanatateazdvs.
56.Vaplacesa faceti farse altora ?
S7.Suferitide insomnii?
 oJ.,'iii'
l'*'^,lXXiJ.UA:'L,.,:"ffi
--%-

FACUI-IAT€A DE MEOICINADENTAR;
I
I uopa4amenl ul tl
orscrpti n€gl i i ^l e c omportams ntate
I

SCALA DE VERIFICARE A CERTITUDINII RtrZULTATELOR

S-gt + 1 Xl( es oljr'+'1'

DA:6,24,36
l{U : 12,18,30,42,48,54
Cind coincide5 raspunsurirezultatul devineincert - /..1" o4
SCALA_rN'TROVERq_rE
: EXTB4VERSTE
D-A: 1,3,8,10,13,17,22,2
5,27,3g,4
4,46,49,5
6
NU :5n15,20,29,32,34,37,41,51

Pina la 8 puncte= introvertit

9 - 1 4 = a m b i v e rt
15-24 = extravertit

SCALA DE NEVROTISM

Da :2,4,7,9,11,14,16,19,21,23,26,2g131,33,35,3g,40,43,45,47,50,52,55,57

Pina la 1l puncte= normal

12 - 17 = tendintenevroticesi de anxietate
18 - 24 = anormal nevrotic,anxios