...

c_~---
'"",,- "<,,,,--,,"~""H -"""'~
-~. ..,
,-..=-~=\
,
"t~
-< '
s.
S.N. lAZAREV
KARMA
SAU ARMONIA DINTRE FIZIC, PSIHIC ~I DESTT~
:"
1
,
,
1 1
. i
\
1
~
'1
\
~ '~ \
S.N.
SA-':'J I<'IZIC:,
LAZAREV
DINTR ~..: DESTI '"
;~
"
'K"-RMA
ARl'vI0.NXA PSII-IIC:
I.S.B.N.: 973..5 .
t
MOLDOVA
r
''"
.
'"
::'i.
S.N
LAZAREV
\
KARMA
" DESTIN"
il
"
SAU ARMONIA DINTRE FlZIC, PSIIDC, SPIRIT ~I
Traducere. prefata ~i note:'
Hie J;>anilov
il
.
1
,.
1 t
1
. , l !, ,... .
"
.
(:«'111,"11 1111""".1<1"1111'1. ',U''I'''II
.1//f/"///Jull//I,'1 Idll'.III" Il.; I;11;ln'.II,':lIIIII'IIII1L/I'1l1
:
~mlll'III~I~
B.~:~~~~ASI
(:;111"111/''''''''0\1''
acestei .edq" apartin
IJ)/) 1
Edlturll
'Toate drept~n'e M,,!dm'lIla~l - (,(,00
;:,
asupra
!
....
MOLDOVA
....
~
.
1 ~.,~ .j
~
.., "
.
'>";:: ~;\;'~>_:;-::, .,~'.
,', .. .." ,'<"',,,-.-',."
""':-
.,,"
.
,~ .'
JI
~o'..;..
1
;'
,
.t. \o~'
1.
,
)
/ 1
~I
1
f
"";
PREFATA
~..
;t
Via/a ff()a.vtrilactualil poote fi psemllitil (;1/ 0 inde/ungata riltilcire prin
tr./111 imel/s lahirint. Mulf( dintre noi, accept6nd \'itlla!ia .çqà cllm e.W~i cons
iderillld lahirilltul ca pece\Ja I/orma{ 'se gill/desc ca a~a trebute sa fie via
/a, flJra .vci hiilluidSCa ce .fi'umos, ce pla,-wi este dillmlo de zirJuriie lah
irinmllli. De aceea nici ml-~i PlIIIprohlema sa iasa vrÙx/atii Jill 'e/: Allii, di
mpo/rivll, sunt col/~'Ii<'llfl e fap/II/ cd acest d
lahirim reprezinta 0 f,Îtercare;' ~Pedeap.\ti .vau 0 gluma pro<l61ll
'
,!j,
,~'ia.vpira sa ajllnga cat mai. repede la II/milla, insQ nu ~tlu tllcotro s~oapl
lce fiindca 'lUau /a fl/demina Imfif' af Ariadnei. $ totWi un asenrel/eafil' cal
auzitiH' existli! Recent a apiirll/
-.
,
Rusia,coIIComltent la doua editufi diferite, if C!ilrte,care,I»:-ill "' argume"re
fn/emeiale pe fapte concrele, a dinamitat fntreg edijfChl/ Jilo,vofiei materiali
ste , afirmiJ[fd $i demonstrtind cu fapte grer(rJe contrazis pripritatea spiritu
lui avupra ma/eriei. Autorol
;'. '.
.'
.< '10.
.
~ /
lucmriJ, . Serghei Nikolaevici 'Lazarev, lm cu1tOSCu1 hioenergettCian 1'I{s,cu 0
 hogata practica in domenful te1'i!lpiei n~fionale, a jlIcut 0 descoperire senza
liondlli care ar PI/!fa revolUfiona fl/treaga concepfie. contemporana asupra
-
diagl'/OSticiirii ~i tratiirii' holilor. Aplicand
IS.B.N:
973-572-019-J
....
hif!l!nergetic fI/ tratarea pacienlilor sai, el a oh.vervat ca boala, de f°1>1,nu
se vindeca Cimigreaza de la un organ la a/tu/, /ucn! JoVidit # fn cazul metode/o
f convenfiona/e de trat(l11lent, la care recu;.ge medicina contempotana "oficia/
a".' De pi/da, un pacient vindecal de IIlcer gavtric revine dupa aproximaliv dou
a ll1ni '-71 serioasa qfec/iul/e rel/ala, iar, la ~ave sap/amani dupii a
"ma.fajul".
r J
.
(;
......... 1
7
A.,emem,a caZ/m, If/talfllte cusutele În pracÜca sa, il duc pe Sc Lazarev ~a concluz
ia ca, aclionandu-se aSllpra bolii, se. aC/lOneaza. doar asupra efectulu./,. cau
ia riinuiniind IÎt. cont!nuqre nesçhimbatii. . Dotal Cllni~te calitali. bioenergetic
e ie~ite din comun autoru/, ale ciirui rezultate În diagnosticarea ~i tratarea hol
ilo~ (chiaI' ~i de la distanfli) au de[Jii.$it u mult grani/eie ,tiirÙsale, a c el
ahorat 0 metoda proprie În care se Îngemiineaza cele mai . Vfahtle principÙ ale filoso
fiei clasice .orientale (În ~pecial ale celellndlene), ale eticii ~i moralei cre§tin
e, cu cele mai fl(li
.
I~i~decarea acest~ia,.~cientul se Îmbolniive~tede plamiini...
/ff1:lpulsarcinii7 Care sunt cauzele sterilitafii ,yi' lintpotfi.eliminate acest
ea? C Cum pot 'deveni copiii IlOijtrimai cl/minfi ~i maisilitori la . .
Învataturi'i.z
Care este regimUl alimentaI" ~icomporlamentul .
gravidei HI
.
ouceriri
.
pledoarie' convingatotue pentru Întoarcerea.' la valorile primordiale ale' eti~ii §i
motalitatÙ futruciit ig~orareaacestora consfltUle,. Îh ~pinia autorului, cauza prin
ciwl4 à ~ecrudescenlel holI/or ~lnenorocirilor care ne hiintuie fu :peCÎa! If/ ultlm
uldecenill §i jumJitate. ]eoria 1i.,metoda elahora/a de auforu!. acesteic(up este
confirmata de mU!limea .cazuri!or rezolvatç, <if:el, cQZ/AriÎn fara carora. mec(icin
a oficiala .l'-a . .. dovedlt afi nepuÜncioosii. . \ CitilUi flceasta carte. yom d
escoperi plini de~ilrpJ;indete ca o'flulnu~$e llkntifica d04r çu organismul fizic,
ci reprezinta.p structura cu mu/t mai. 'C/Q1IplexiiÎn care fizicul este. doar ()
slQgura ctmlponenta (~i poote ca nici cea. mai importa,,!(i1). lrt.terdepemkn/a
dmtre .lJzic,psihic, spirit # desÜn este. .ru~#fiuta de <P'~mente convlllgatoare ~
i, mai ales, . de fapte- reak din
pr~r:a }erapelltic;a a alltorului.S. La;arev ne da. un ta~pUlt\. convmgator,za 0
serie lk Întrebiiri care framiinta demulta . vreme COTl4I11llfr!le noastre: '. '
Ne put:m .DqJ:fÇ, vindeca .fiira sa fughilim medicamente ~ifara - ne operam? sa
,
fu. domenitJl .~tiin/elor medicak.
Cartea' sa este. 0
Ne paij;e Într-adeviir sfiirJitullumii? È-xistiÎ vrajitorii iji blesteme? Cum ne putem
apiira Împatriva. . . . lor?, : "'/ Cunt ne plltem schimhÇl soarta În bine? . $tim .l
'Ci e, hranim? ,~i.multe, multeaitel'e. n . ln ceea' ce prive~te,alimentafia, au
torul car/ii "Karma~sau . Armonill dintre fizic, psihic, spirit.§i destin" afirmac
a are O. mareimportanfa nu numai regimul alimentaI' ci $i modul În care 1 itfgttrg
itam alimentele, pana ~i giindwile care ne trec prin mitite În:rltomentele d'lnd s
tam la masa. Cel mai important loc fusa 1/ ()cmpa sfaturilesale privind "igiena"
iji profilaxia spiritlllui
-.
condifie primordiala Î11prevepirea nu numai' et celor mai gr~ave holi,dar iji a ce
lor mai cumplite nenorociri pe car(f mai' ltft6tdeauna, stlf/tem tenta(isa le pu
nefIJpe seamafatalitafii}i a de.stinuilli, neMmtindÎn.saca fatalitatea iji destinu
l'se ajla În noi ÎJl~'ine~i ca este la Îndemiina noastra :sa le inf/uenfl!m. (În bine .s
au . În l'au). ln prezent .capacitafile hÎoenergetice ale. pamenUorau crescutincredi
hi/ de mult, fapt pentru cflre.oriçe intel'Vi!ntie la nivelul hiocttmpuri/or poote
fi 'paguhitoare pentru p~cient: daca cel ce arealizeaza nu are 0 pregattre ~.Bi
llenergie,dllpa cum afirma s.Lazarev' În cllprinsul qcestei carfi, civem tati, Însa
purini aameni '.\'Unt dotafi de la natura .cu . [Yutaea dea "vedea", a itffelege
,iji a corecta structur~'. hlocâÎnpurilor În scopul fudepartarii cq.uz!lor bolii # al
restahilirii . sanata/ii. Cilind aceastiicarte, meditând asupra ~'(1::urilorexpuse
~i urmândll-i prescrip/iile, ne vom. putea . vindeça singuri de cele niai grave bol
i ~i ne.yom pazi de multe nenorociri, care ne-au fo.~t harazite ~i.care slInt co
date În karma . fiecrfruia dintre no,i. KaI'ma. aceasta notiune preluata din filos
ofia orientala $i .
.~ .
"
core.çJJUnzatoare
.
.l'au un
camportament.
. etic
irepro§ah!l:
,\
Pootefiprelungitii viara omului? Cat? .yi mai ales cum? Sunt, . ri1sPflrtzatoare
fIlnnai' genele . de trclrtsmitere
a
.il'!f(Jrmariei reditare? e ferl/l de boil ~'I7tenorociri?
1 .
. , '.
'
.
.
.1.'
Ce trebuie sa facem pentru a aduce pe lu"",ecQPÙ safllito.yi.
~
", ,'-,'~
..,.
idet1ti!icata de,hlulte ori cu destiiUll, 'reprezinti't; În vbunea
/1{1
t, ;'f
":
... . l
8
,
S.Ldzarev,
"1IfI~canism.
derlisp/litire
a ftlptelorpiimante:fti .
,; ".
'.
~
.~ \'" .\,~~.
'
~ .
,
<. .,
- :-:1'' \
,.
,
'
.
Cuno~~
~st
mecan~$m. (10/ scopul cdrlii apesta :fi este)
,
omullft poat#! ImblP'ldtif1t siindtate.a ~i soarta.
. . Traducerea.~ipubli~,!,ea ÎnRomania aacestei ciirp ;!ferii :ltltorliorno~tn I!°:'
bli'tate,a de a iritra Înposesia unui veritabil . indrept(]J' de etlca, afiJ de ne
cesar fteciiruia dintre noi la f:lCeastaC14f1Ipiinii veacuri ce se consuma sub s
emnul unei de profunde ~ penculoase crize spiritual-morale. ~~ /lie Danilov.
.
.
pin partea autorului
.
.,:,
~..
, i
Stimati ci~tori, ÎDaint\'; de~i trjjCe la lecturaacestei càrti. f,'erjficati-viis(ar
ea emopona!a. Va, reçomand cu ÎI!sistentii sa ~u d~apucatide ea dacapurtapcuiva;pici
i, daci suntep.iritapcsau ' ;i.r#L~ nutrip.sentimentenegative fatiide c~vasau d"
cÎneva. "<.p"vep Îl;lfatii nu doarQsimpl~"c~ axata pe 0 tema del,arg 'tef.~În contemp
orane!plte ci, defapt, expunl1reaWlei conceptÎÎ ,pginale. privirid pitrunderea le'gi
lorlumii spirituale care ~~verlleaza lumea m~r\ala, analiza posibilita!iior de p
enetrare ID
"\U1iversulbioenergettcii,
,-
~ ,':'"
f,1 ,$.cqpul prjl)cip~,..~. carpi este ,de, a' lirgi o~onturi~e " asupra IUD1IIm
conJura~oare" de ,a,descopen, ~1,,studia ,Ii ~~~~ve 1,yj ~~'ilitp.ecanlSl1leleca
re d guverneaza ~l ~e a expune. regulile d~
"
;
"
.1'. 1 : ! 1
. , '. '1"
. .'.'..~det;e.mbi~e~etica
'
.~!",tJ;ebUie~ lficeapa pnp. con~tJ.ent : ;: \ ~' .'~ elegereitlegilor aceste '~
J ., " ,ia,Prin.
.'
}ntrQcâtauto~eçfÎl?n8Joaomului ,
,
_., . ' ''''lntegfilDtaa ..
,
.
'
, .,
.;
,
,
..,
,
structum
..
.
.
. umvers'ulul.'
~.~
"
"
1 1 1
~f; . L\!mea conte~porana ,$-a-Îndep!rtat .mult de izvoar~le un vas Înderivii, tira
:,~rin1;are ale ~pjr;tului. E!I searD.ana.~ , 'càpÎtan, cu rnotQrulstricat; calaplin
a de br~e ~ echipajulcuprins
,;. CIediscordie, Unii dintre ", rna.rinari Î~i dau searna de situat.i~ tragica .
1 '. " .~. care, se afIii" ~l au' Începnt sa se Janse2ie apeluri pentru 'r\1concil
iere ~i pentru' repararea navei. Marele necaz Însa, ~i despre acest luclitt nu ~ti
e' nimeni,consta În faptul ca vasul se : <mdreapta spre recifi ~i ca nici 'l'nacar
repararea m~inilor ny-I va salva de la catastrofa, daca nu va fi scj1imbati dir
ecf.ia. 1 Omenirea se 'afla,ID fata unei primejdii cu mult mai serioase decât cea
nucleara. Este prime.jdia dezintegriirii spirituale. Cele mai cumplite pierderi
silnt acelea pe care~noi nu le sesiziim, nu le simiim 'deoarece moiutea surviner
naiÎntâila nivelul-biocâmpului
'
'
lumll,mcof!Juraware,.,pnn
erarea individului ca.parte
,',
".
:
.
,
,
/ . ,.," 1 . 1 ... /. ,.
,
\~ ~. ,." .
,
JO
'";;""
Il
-
~ mimai dupa ace~a la nivelul corpului, Acum acest proces se afla foarte aproape
d,epunctul crjtic pentru ca ceea ce se giise~tc astâzi la nivelul spiritului nOst
ru, maine se aflaÎn corp,ul copiilor , ~ihepotilor no~tri. Prin umwe, cu cat este
mai deteri~ratspiritul
<~:~'
"",
.
, '. .'
w
nostru astâzi, cu atat va fi mai deteriorata maine sanata:tea
spirituala ~i fizjca -,a urm~ilor rio~tri. ' ,
Cuno~tintele pe cIVe le-am 'dobânclit prin studierea structurii
,
'
"
'';':''' purilor. Nu SÏatulesCpe mmem, din cei ce vor citi cartea, sa . ,''''ou''
.' ' . '?'~a la fel ca_mme. 'A ~est IUCTU este pencu 10S nu numai '.pentru. friv
olitate sa-mi repete experiehta. CI ~I 'amuI care ar Incerca dm :~:pentru rudele
acestula. De aceste pro bl me se poate ocupa numal ,., eau anumite puteri ~i 'c
are i':un cerc, foarte restrâns . de oamem care acest domemu. re tire În "
.
'
,
"
biocâmpurilorumane sunt absolU\serioase.'
,PotentialuJ spirimal" acumulat de sfinji,
C " preziciitori,
jnteil1~ietori ai religiilor monclialeesiein prezent aproape În
'
-~ ~I cu ' i~> În. fine, multl cltlton v?r gas Îh carte fapte n~teptateliteratura -'
dulla scene din "". ' 1 i:~totu mso Ilte , care-I vor tnmlte cu gan . F
, '." ~. . . <, Eu Însa sunt cerce", t or °1, onca' - t VI 5-aJ: par ea de incredibi
le , :t'I, , .' - asigur ca ele Xfaptele expusesau conc"1 "le la oare amaJuns, v
a UZIl - 1. 'firIDatii.. nu o. data de 'iconstituie 0 realit;tte, probata ~I con
.,-,,
~l~u efectuat 0 foarte, senoasa p
-
'.
,' ,
'
S. ..' ""
:
,
fotalitate 'epuizat Ütrgândireastrategica neevoJuata reprezintii un pericol serias.
Uria~ul potenpal al bioEinergeticiieste orientat nu spre Întelegerea ':Iumii ÎneonJu
ratoare,; spre, pronosticarea ~i " prevenirea uribr potenpaJe probleme ~i 'spre
rezolvarea unor sarcini tictice' priri!itive; de moment. Omerorea a' ajuns În fara
dilemei:sau fen~terea. spirituala, sau pieirea, Salvarea stii În
,
,
,
'
"
,
::~ezultatele ,
' j,',~':
activitiitii mele. .
"
'
ciiutiirileihdividualeale spirituluid~ catre fiecare om În parte Îh
,
,
'con~tientizareafiecjll1ia dit!.noi a rbptJnderii ce'o ,poarta pentru
sparta oamenilor~iviafaUniversuluf '
"
Imaginafi-va
ullTlatoarea
.' '
situafie:
un rbm
care
dbre~te
sa, ,
\'
a con,du ciit O r ' auto e s ezat la v 0 lan, lega , aratii. j'Je ce ,pedala sa
ap entru; a acce1era ~i dao aceastai se cu Chl' ' se' ' , Încheie' instruirea sa c
a ,, er.Camacel~i este ~i nivelul' ,_ , ." "_ CU1IO$tintelor actuale În - d6meniid
bioenergeticii, cuno~tin'tl!care pot fi dobândite Într~un timp refativ scurt ~i la
preturi destu! de piPerate Îh multimea ~colilor de parapsihologié. Aceste' ~coli dif
era'una de cealaltamlmai prin "marca ma~inii" ~i prin. "capacitatea cilindrica".
De Început Însa trebuie sa se Înceapa cu studierea "regulilor de circulatie" ~ica,,,p
aqiJor componente aie atitomobiIuluL"
,
,
de Vl'n
,
,
,
,
,,
,',
'
,
'
,
_
,
,
,.,.
..
,
.
, ,
.o..
,
"
'
Fii.ramteJegerea
:'t
Jumii Înconjuratoare,
a propriei persoane,
-.",
,
rara Q pregatire serioasa, consecihteJe patrunderii În bioen~rgeticil pot fi cu mu
lt'mai pilgub!toare decât conducereaautoturismului cu Qchii legati. De aceea carte
a este cotlsacrata normelor de
comportament În ,sfera spiriinlui.
~i Încii.unllll1iinuntl Pegtni tratarea exhaustiva 'a temei, rn-am vazut obligat s
a abordez mecanismul penetriirii În structura
\"
'
,
l
i !
f
~
\',~
,
IL
{.
j,
CÀPITOLUL 1
...
.
'",
.:.~ \ \
1 ~'
.
.'
,
,,'
, "
~ 1
, Conceppa sistemului de:au!oreglare a'clfmpurilor istoria 4ezvolt4rii acesteia.
/'
~i'
,:r
.
,
,",/-
"Cdnd un elllugiJr, care indecur..I' a ZII<iI! ,mi me""iali NI l'IIgat la Damnez
eu sil°i dea' daral vi'fiilscllrii, prlmiluJu-l. s-a' dus 'III-i' co1numce 'Itarel
wui. veatflQ. DCellta i-a, pOTUncit 3iJ se . &J,toarcll&Jehi/~lilll s~r(J<!ge/QJ
)ulrmezeu sII-i dea pe acela de a-§i vedea . ~a acesr dar lÎ sII i-l, .' ' ,. propri
ik pl/cate",
,
.-
~
") 1 ~
....
8,
, ' 1 'i,
l
,ltezultatele cercetArilor mele in dorneniul bioenergeticiLau fost determinate d
e 0 activitate de pestli douAzeci.de ani, de 0 intelegerefilosOficà a lumii cât ~ de
confirmarea tIfà echivoc,in activitatea practicâ a prlncipalelorpreinise teoretice ~
filosofite. ,Despre ,ce este yorba in aceastii Carte? În prezel1t in fata omeniri
i stau probleme roarte' serioase ~. de rezolvarea sau nerezolvarea acestora dePi
nde viitorul nostru al tuturor, 'Îndeo~te se considera cà principalele probleme se d
atoresc dezeclUlibrului ecologic, pericO~ului nuclear ~ altor zeci de factori ex
terni. în realitate insàcauza principalii a ràului sti chiar . În om ~i pentru casii put
em sclUmbalumea, mlll mtlll ar trebul sa 'ne ~hinibiim ,no!,~e, à te schimbi pe ti
ne Îosuti ~'mult maC
.----
"
,.
.'
.
. .
..
~
' "",,:,
,
'
1
.' 'l'#
/4
conJuratoare, Noi'nu 'dis p un " ID de pârghiile InIJoacele ~i sist' : 1 ", , ~me1
e necesare mod!] carea radicala a mo 1 dulw nostru de gând'~"u a concepJ:iiJpr . I
re, ,.." noastre' a ~pmtualitapi noa,;;tre " ' ., " .. . C~Ie . propuse de fil~'
". oram sun contemp t, 'ID cel nIaI feric't caz, 0 IDcercare """",II " . '., r
econsl.derare a bagajului, ' . 1 qmo~tmtelor noastre În timp, ".~ ' ". eforturiIe
ar trebui Can al ' c~ IZatespre Întele' . c,iiiI d ' gerea lmnii,spre cautal'~' '.
or" e autoperfecponare Ca sa pop schlmba lumea ca w .' '., " sa pOJ:l , ,exercl
ta 0 influen'a ,asupra el trebuie mal',' mtâi s-o În(ele";. ' Întrucat În(elegerea " ' .
' ~' , 0lumiire . ,prezIDta mceputuI ." sch'Imbarn ei. .J\deseori avem 0 repreze
ntare defo ' '.' '. rm afa despre lume Încercând " ,sa w subordonâmorb~e c'an.d d dist
rugem ' çilStru!8âJ!du.ne totod at"' ~Ipe nOi Ar e fapt noio , a, treb ' " .1 g radu
'1 dependentei n "p!Sa " ne con~tientizâm .' O astre fa'" . ta e 1 ume §I leg t d'>
' ' , cuno~tem 1 giI d ', Cllte ~iilte;lZâ ~i se d I~::~asta, sa èivOlt: . ,Cercetâr~e
;e~~e " Je electuez sunt onentate În primu! rand' , asupra Întelegerii Ii ceea' ce
reprezmtâ omul, subcon~tiinfa, Universul con~tiinta'
, prezell.t
, , :,
,
",'dffioo,decat
sâsOhimbilumeaÎn
"
" '
.
w,' ",
-.
'
"
.15
.,..
'
'
i,
'1i
~
,
'
. ~amenilor,
"ben~fice, poate -duc~ hi degeilerare ~,la pieire. Din paca~ astfel ,',de tendin
te, a1;tfel4e procese existâ deja În stRee embrionara. , Am sa Încerc sa deslu~esc c!l
uZei~. stiitÎi fizice alamUmte fi
"
"
:f ["
,
'
'
,
,
'
,
sa indic posibilitatile ~i modalitatil~ de modificare a acesteiaprin intermediul
corectiei structurilor fine ale câmpurilor, sa definesc taportul corect fatii de
bioenergie, fata de cr~terea' posibilitatilor umane. Întelegere~ lumii Înconjuriitoa
re ~i 0 Înalta autodisciplina tr~bliie sa stea la temelia, sehimblirii spiritului
~i a sufletului, Acum aceasta l'eprezintâ conditia
,nostru
,
'
,
~
,
'
,
"
'
,
'
'
,
,
,
,d
,
obligatorie a supra~etuirii. Informatiile confinuteÎn aceaSta carte ne.ajuta sa ne
 dâm seama de complexitatea problemelor care sulu astiizi În fata fieciirUi om, ,mai
ales ca Înyltimii câtiva ani s-au intensificat proceseleenergetice pe pâmânt ~i acu!\1
ceea ce se
nume~te katma În bioenergeticii, ,0 adevlirataLege 'aclioneazii de zece ori mai re
pede ca Înainte, atalionului, ' "
'.
'
'
,
,
,
'
'
'
,
,
..'...
omu, mcepe ~He sfii~~te cu e ' l' safiziqi; 'Omul est" ,;un slstem rofi XISt ent
a e " , , comp lex ' dl!1care doar ,ca eva ptocente"OrmatIv-energetic foan e 1 t
1 constItule , 95 9 °1 co rp ul fi 8 /0 teprezentând,ZlC, ,". ' straturile '," 0 mf
i' , ,0rmatIv-energetice subcon~tIentului atat de ne ale . cunoscutenouâ ' ' 0 - d
~-ma de probcmele s' w." ca ~I Umverspl ÎnsU~Î, ,CUPM anatatu umane ~Ide.preveltir "
bohlor, caut ID primul rân ea d cauzeleapari';e' 1 "_..1. .. ace~t':'.'" ~i defie
care data',~convi\1gde .,
"
, '
, pomltIva confOnTI careia
'"ESte.
,timpul
sa
t~:rtmtâm
.
' ',' r'a re.prezentarea materialistâ
.
,
.
'
.
"
"
'
'
,
""
,
F
punem de un Slstem unit de cuno~tinte ,ar . , , c ' VlrtU~le bioenergetice tara
~:' sa ,~p'ermitii sa descfftâm , pnCIDmm nu oame n 1for, ' Poslbdltatile' bioenef
ge '; '.. sunt amt de ..cu ,man, ',- mcat patrundeœa'În acest domemu "trebuie fiicu
tâ ' ,cu multâ prudenta În mod . trebUle Începuta ri grada t ~I P ,n promovarea Întelegere
a lumii cOns.tituiecel mai b ' eticii umarie. Etica ~i ' ' anume aceste cuno~tin
te sunt - un slstemde securitate ÎlIsa proces serios trebuie bine, mca mult prea f
irave. Fi~care P:eglitJt. Desconsiderarea acestel cennte, ID 'Iocuf"ri . .
,
necesitatea; perfecponaru spirituale ~; 1?teJ-ectuaie a omu lui. Din ' ru Pau.at
e 0- prezent nu diS
Noua mea conceptie asupra lumii s"a cladit de-a lurigiJl În~egii 100le "lieti."Încii
din oo'pilarie,am' sirntit În mine ni~ dispçmibilitati uri* Însa Ie-amdirijat În morl i
ntuitiv nuin direcpa intensificiiriiIor ci asupra co~entizlirii lumii 1'1- ca am
simtit jntotdeauna ca' Întelegerea.e. maiirnportantâ , decat '. acumularea ~i dezvo
ltarea capacitatilor. Am àU~!!~:Inul(e oridespre puterea blestemului, 'ca acesta p
oaftffi transmis În/famili.\L.din.iaiffu6u:1P I1ter-irturi'Deietnstica pof1i 'gasu
e iiiUiteastfel 'de exemple. Asupra \IIeaa awt un impact foarte puteraic intâmplar
ea descrisa de.E. P. BlavatslGiia În cartea "Pin pe~terile ~i hati~urile .Industan
ului", pe caream . citit-0 prin anii ~aptezeci,
,
Într~una <lin localitâple Indiei, BlavatSkaia a discutat cu
,
'
,
VlnmentulUl spiritual
.' ~I al transformârilor
,
'
L
c."
"
",','.-
,
,
urm4ul unui rege foarte puternic ~i temut,cândva ,care i-a povestit urmatoarele: Înt
r~unadin câliitoriile sale, regele,- dupa cum 0 cerpau obiceiurite pâmântului, a Iacut
ni~te daruri foane bogate ÎntelePtilor'care I-au Întâmpinat ÎnsAl-a omis pe uilul din c
ei prezenp care, ,,j.ignit e moarte, I-ablestemat l'lerege. -Îngrozit, d regele i
s-a aruncat la picioare ~i I-a implorat sa-I ieTte,'~i atunci ~a intamplat, dupa
. p'ârerea mea, lucml cel màiinteresant Inteleptul i-a riispuns ca era deja prea1ârziu
- 'Blestemula Început sa actioneze ~i nu mai putea fi oprit. Regele urma sii-~i pi
arda
,~, \:.:"~
1
,-,._" ,"",
1.
. 16
~
,
17
,
'
,
.n~ .r<roln familiale,de, ce existaInteleg 'tare est.e Izvorul or n "', 1 " aml1
ucare se SUng~f boli ~edltare... . ,
'
ID ~l a Ultenor ~Ir" s-a ~ 1ntâm ~, p 1 . regele de~cendenplo r sât "" at. unn sai s
-au ri,sipitprin intrea ~l-a pier d . Ironul i~r '~u /u,' g a m die. . , DrumUI
meu '~x. rre bIOenergie a tre' " metodelor magiei cut pnn ~i mltnn . ~l a prac.f
IcIlor ~(erea 9 --~ pap lI1ari ~i ale vrac . ilar . Am cil '~' molt pnn tara tâmad
uito.riJ.0 r ' a tont '. D e, fiécare dat! cânct analizlim . . ! ~I~~amstudiat.; .
cunosc C8UZ11' ~lDfonnatlenoua doreamsi pl'imordial' sa, .. a,
,
,
,
tronul i~ inteleptul i-a proinis si! fac' . pentru a-.ifi crutatii viata suveran
ul . a tot Ce-l stat.ea in " putinta
"
J
'
Mi-am dat seama c.a Înacel camp am gasit ceea ce numim
'
boala, ceea ce determinâ. starea fizicâ. a omului. Acest fapt a marcat 0 schimbare c
alitativa a cuno~tinteIor mele fiindca Îmi .dadea posibilitatea de a diagnostica b
olile pâna ca ele sa se
;\
.
""
,
,
,
"
-
','
-
-
"
i
'
,', Pen!TUmine era I!,bsalut Clat c .' a g!'nele nu pot constItui SIJrsa acestel
infonna~i Ea tJ: 'eb' sa Se fi piistral: ,i transm nUÎnaiprin inte~ediulc~le is u
~ilor , .a fI.ns un / anUmlt; nivel uu amAUnor.'-', . , " i Când - aee as t
-',
,
, ci sa ~i previn bolile. ' Am decis ca se poate forma uri grup de operatori car
e sa fie ," instruiti În aceastii metoda ~i care sa se ocupe de profilaxia muhor "
maladii, mai ales ca pentru acest lucru !lU se cerea nici un fel de i . medic ~e
nte, "
,;
materializeze la nivel fizic ~ideci Îmi permitea nu numai sa tratez,
.
"
,
'
,
','
,
,
. mijloculanilor
!
bIOen~getiçieni JJI<oalli ' complicat.LBolnavul av.::
Am.te~it IICest JuCi'!iJabiaIain '-, - u', . " l~tamplator, ,La GeJ:',f!J1Qnu1uJ
l~abSolut institiUUJ
ative .stabJ~~,de pela (jptzeci ln- am c 8znit','$â 1~'14entiiic\in bIOenergetic .
uman. cântpul
~ '
giisllSc inbiocântpuriie oum:: ::eramas' detât un "fleac": si! GCest roi, piistr~a,
strq~n~are indeplinesc ~i.tranSltlit . fi :en~rat~e, Aceste structuri Î1)' exÎ~~r;ap
~ dm generape 'in c:mltate, le-am numit, SCUpiiri infuini ' oaror~,'credelllJl-
cu
" "convlDgere
,
a
:
.
r~tacutdupa terapie,pentru. e ~~p ,'ener~ell,c, ~t .saaparadinnou ruPtI.Ira. ca,
0 anUffiJta Ceea-l.,ce s-a i'ntântPlat'. ~,IIu"inare". Cântpul moale . ID ~~ntinuar
e
,
d.e ,~edicln!, Nr, 1 UIlIfldin sa:l a:t :sa,lâmureasciuli caz
~
cues-~
,
penollditde'timp,
"
>" -f
poate. .finumit cie va. JDte1pretatintotdeauna ,~bolnavului,'pe '" . carel~am ca
porpune .'e1 ti c, ". as amslm~t ca reac~oneaza l 'vida, a de vern 't ..,,~ . u
.wU'-o dati a lntervenpa. mea, mâiniJe ni~te structUti, 1iim'team,cu puterni 'cI'
care traversau . "Momentan . mi s-a schimbat in treaga repcezefttare . avusesem
pana -' atUnci: caca, ce-o ~evenit pentru mine ostiucturAC:'::D!e Juarn. drept r
upturâ. a
~pului,
,)
,
locu1 SÎnCopei
t
Ii
-,
l
~pulUl
j,
"
prin careoie produc
'
~
"';";'>
'
".~" ",Vi ,
eaupter denie de energie.defofIDarea
'
.
care producea
~':I:_~_bunr:~tap~ire..~.l!\eto~~;2,.FeI~clti.a..ce~ ce cre d ... ---'-"'-.' ","
.-. -. Amtratat În acest..fel În decurs de un an ~i amconsiderat ca aceste structuri
determina numai starea corpului. .Încetul cu Încetul Însa au Început sa se acumuleze fa
ptec;;;'e. nu se circumscriau acestei reprezentari. În procesul terapiei pacientil
or Ii se modifica În mod sesizabil caracterul ~i destinul. Analizâ.nd ~este modificâri
, am observat ca boala,' caracterul ~i destinul se gâsesc Într-un fel de interdepend
enta ~i ca aceasti! conexiune este extrem de variata. Deformârile observate ale st
ructurilor campurilor se produc În chip diferit. Acestea pot fi diverse boli, devi
eri psihice, defonnarea patologicii a caracterului, traumatisme, insuccese În viat
a. Când rn-am aplecat mai cu . atentie asupra acestor fapte, am ajuns la concluzia
ca sanatatea, .faracterul, ~Î chiar soarta omului sunt determinate de structurile
~mice. Toa!a ~nfor~atia Iegata de-om ~est~ffiilcofpuluisa~ .. este cupmlsa III
campul QlOenerge1:lc,eX1stand 0 legatura dialectica Între câmpuri ~i structuri fizic
e care se influenteaza reciproc, Destinui ~i caracterul omului sunt de asemenea
codate , În' structurile câmpurilor bioehergetice ~i, daca se va actiona asupra aces
tora, cu timpul ele ar putea fi ameliorate. Cu cât ma ad'ânceam mai mult În acest stud
iu, cu atâtapareau fapte mai senzationale. Am sa Încerc sa dezviilui diapazonul de p
osibilitiiti ale metodei pe exempIele terapiei diverselor boli, ale corectiei un
or situatii complicate din viata oamenilor, sa demonstrez virtutile metodei pe e
xemplul testarii unor evenimente, al unor obiecte din lumea nevie ~i al altor ce
rcetari. ---...
,
/1
.
.
,
,'.
,
-",'
,,;j
18
,
La Îl'ICep"1I lucrat cu metodele traditionaleale influentarii am
: r.
':~'I_,' ~.
19
bioenergetice. În spital era intemata 0 femeiecu 0 supuraiie a.plamânilor, fiind Într-
o stare grava. Medicii curanti au Încetat,sa mai spere În Însânato~ireaei. La rugâmintea f
iiCei bolnavei am Început s-o tratez de la distanta. Dupa un anumit timp de la Încep
erea actil!nii mele, bolnava a renuntat la masca de oxigen, Medicii nu puteau pr
icepe ce Se Întâmplii. Femeia se Însânato~ea vâziind cu ochii. I-a revenit culoarea În Qbra
i. S-a ridic~t din pat ~i a cerut sa mânânce, de~i de câteva zile refuza brana.
";"
\
~,
Un ait caz s-a Întâmplatcu ftatele meu. Fiind chirurg ~i operând 0 femeie În vârsta, cu or
ganismul foarte slabit, el s-a taiat la mâna. '1 s-a umflat mâna ~i ganglionii Jimfa
tici, a Început infectarea sângelui. Starea lui era destul de grava. Antibioticele n
u scâdeauinfectia, Atunci am Încercat' sa-I tratez eu, Dupa câteva minute de la Începere
a ~dintei a simtit Întepaturi ca de ac În ganglioni dupa care a Început sa se retraga
tumefac~a iar peste 0 ora telnperatura a scâzut pâna la normal, semn ta intervenise
ameliorarea sanata~i. CUm am Început sa vindec oamenii? Aproximativ.zece ani mi i-
am petrecut cercetjind ~istudiind literatura consacrata tehnicilor orientale ~i
mi-,am fiicut o'parere despre ac~unea bioenergetica asupra 'omului. Odata ,am Înce
put Sa tratez. M-a ÎndelJ1J1at atre c aceasta t:IÎ1episod care rn-a frapat din biogr
afia lui Rasputin, Autoarea evocarilor despre Rasputin a venit la.acesta' Într-0 s
tare depJ'.imantâ fiindca la Kiev era pe moarte prietena ei, Aflând despre acest juc
ru, Rasputin i-a promis ca 0 va salva. El s-a dus in mijlocul Încaperii ~i, sub oc
hü vizitatoarei, a inceput sa paleasca pâna' când s-a f!icut alb ca varul. A stat a~a
vreodoua minute dupa' Care ~i-a recapatat culoarea normala ~i i-a spus: ..Totul
e in regula. Prietena ta vatrai". Dupa câtevaftle femeia a primit 0 telegrama prin
care era anuntata ca priete;;a ei a Început si, se insanâto~easca; medicii erau uim
iti Însa viatif ei era În afara
.
.
'
;:!,;mi-ani amintitde Rasputin ~i am decis sa-mi Încerc influenta "I;\I:'()iam foa
rte mult s-o ajut, era 0 dorin!a'imensa de a-mi face \~I!tQria ~i,daca erau ~ans
e macar una la mie, eram ,hotirât s-o ',fuJctific. Luni, in jurul orei doua, dupa
amiaza, rn-am concentrat am transmis fetitei doriDta mea sincera ca' ea sa se (.
inSânato~easca. Am simtit În mod fizic ca cevas-a Întâmplat cu <hiine, am reu~it s-o inf
luentez. De a,tunciam capatat convingerea 1}tiipot fi de folos În acest fel.' Când m
iercuri rn-am Întâlnit cu tatiil ,: flltitei, am aflat ca era ,cevamai bine. '- Când s
-a,produs ameliorarea? am intrebat eu. - Acum doua zile, pe la doua dupa masa, a
fost raspunsul. y,:. În 1988 am fost solicitat de mama und fetite a carei vedere.
a , f~ceput sa scada vertiginos. Fetita a fost internata la Institutul de :':med
icina Nr. 1 insa; in pofida tuturoreforturilor medicilor, nu s-a ;~'putut stabil
i cauza bolii iar vederea continua sa se inrautateasca. ',,',Nua fost evidentiat
a vreo infeqie ,iar tratamentul cu antlblOttce ',i:nn dadea nici un fel de rezul
tate. Vederea la ochiul stâng era ( e, iar la cel drept de cinc;izecila suta, cont
inuând sa scada.Am . ceput sa lucrez cu fetita de la distan!a. Dupa prima ~edintaa
m ;.~bservat 0 ameliorare ~i am propus sa continui tratamentul cu tncâ doua-trei ~
edinte. Dupa doua saptâmâni fetita S-:avindecat ~i il fost externata cu ~ederea rest
abilita În totalitate. Cauzele bolii Ie-am depistat nici eu Însa am reu~it sa-i rest
abilesc vederea. A trecut timpuL Fetita' avea vederea normala Însa, peste .cât!!Valu
ni a Început, dintr-o data, sa alruze durerila rinichi. Ea a fost adusa,la spital
cu 0 criza acuta de colici renali, 1 S-IIU administrat antibiotice ~i,din nou, n
ici un fel de ameliorare. Dupa 'un timp a fost extemata cu aMlizele proMte ~i cu
dureri de rinichi. Eu am efectullt cu ell patru ~edin!e $i din nou am vindecat-
o complet. Eram fericit medicina era neputincioasa, Jlici un medicament nu a put
ut s-o ajute, antibioticele n-au avut
;~
.
,
nici un efect,in timp ce eu - am reu~it.
(
pericolului.
, '
.
,apoi au inceput complica!iile - meningita ~i congestie pulmonara,
Când s-a. imbolnavit feti!a unor prieteni, mai Întâi de pojar,
Pe atunci Însa nu intelegeam cât de stâns interactioneazâ organele, nu ~tiam ca boala se
poate muta dintr-un organ intr-altul ~i cu atât mai putin ~tiam ca din aceasta in
lântuire fac parte ~i caracterul, destinul, spiritualitatea ~i al!i' param~tri ai
omului. ' 1
,
, ~i
20
Prin urfuare, fata era sanatoasa. Au mai trecut doi ani. Cand . mvelul .'cuno~ti
ntelor mele. a mai crescut, am constat ca orgamsmul uman - este, un. sistem unit
ar Înc'ITe sanatatea, destlnul, c~racterul, pSlhlcul sunt indisolubile. lntâlnind-o
pe ~~a f~tItel am aflat cu amiiraciune ca aceasta, d~i perfect sanatoasa, are un
destin nefast. La testare, va/oarea parametrului destin er~ profund negativa. A
ceasta poate duce, de regulil,la mari neplacen. . Atunci am, Îl'lteles ca, gândindu-
~a nu:nai. la sanatate concentrându-ma numai asupra eorpului, eu am promo vat u~ ~
. slngur punet nodal al sistemului "om" ~i Îndepartat cauza bolii celelalte. Eu am
vindeeat omul Însa"nu 'am le-am distrus pe toate sale ~I e~ s-~ mutat asupra para
metrilor de~tinului. sistem unitar. trebUie sa ma ocuP:de tratamCJi1tul rganismu
Jui ça Am Întelescâ o Aceasta ml-a permis sa vad acele "simptome", aeele cauze reale e
are vor Inf!uenta În mod dir~ct totu!. . / Dupa cum au demonstrat-o teste]e, cauza
tuturor aneplaceriJor pa:jen~el ,mele a eonstituit-o 0 suparare puternica mamei
pe tatal sau m tImpul SarelnlL Acest lueru a detenninat deformatia structunlor e
iirnpuril0r bioenergetice responsabile de sanatatea' ~i .destlnulfiicei. În decurs
ul câtorva ani rn-am 'oeupat de terapia de la distanta . ~ am. luerat cu mâinile, Pr
ima oara am Înteles imperfectiun~a aeestel metode eu vreo einci ani În unna. Tratam
copiii Într~o fa~U1II~ atragându-mi atentia starea precara de sanatate a ~I, btmlcn
acestora, i-am propus sa ma ajute. Bunica rn-a refuzat ~I-a spus ca din cauza st
enoeardiei ei Îi vine sa1varea la u~a d~
cate clnel.
~;t
21
Atunci' am presupus ca trebuie sa fie vorba de un . mecanism :'C/lre Îmi era necun
oscut. Trebuia sa-I descifrez. Analizând starea , > pacientei am simtit ca aeeasta
este determinata de un evemment {':din viata ei.' . ~~i" -'- Ce vi s-aÎntiirnplat
acum doi ani? am Întrebat-o eu. '," -. - Mi-a munt sora. . . '- Ce ati simtit atu
nci? - Era' atat de sanàtoasa, de puternica ~i a murit iar eu, 'ibolnava, cum ma v
edeti, traiesc. . ,.! Am Înteles care era cauza bolii: În sub.con~tienta ramas un :"
$tres colo~al care-i provocacrizele de stenorcadie. Pentru. a-I '.,anihila trebu
ia schimbata optica femeii, atitudin:a el fata. de Vlata :J' ~i moarte. l-am exp
licat ca moartea e a trecere II1tr-oalt~ stare ~I \'idi ea nu trebUle pnvita atât
de traglc Nu lrebUie sa regr~tj ';~\trecutul tiindcii, regretându-l, amui Încearca, În
subcon~tlent, sa-I
,,~;i'
sehimbe, sa dizloce ceea ce În nici un caz nu trebule ml~catdm
:JJocul sau. Acesl lucru cere. 0 una~ii che1tuialâ necontrolatii de ",,'energte, P
entru a stapa scurgenle de energle care pot ~uce la ,'1' urmari din cele mai gra
ve, orgamsmul le bJocheaza pnn
'r'
intermediul
bolii la nivelul fizic. Am efectuat {OU femeia câteva
~edinte de antrenament autogen ~i cnzele cardiace n-au maL,. feaparut. Un stres
puternic, un dezacord În privinta unui ,lucru. s~u regretarea trecutullll sustinut
e emo(lonal, se, dep~zlteaza I~. subcon~tient ~j provoaca maladn grave mtrucat c
reeaza deformatii ale structurilor câmpurilor bioenergetIce. Pnntr-o corectie 'ene
rgetica poate interveni ,nivelarea acestor structun Însa
(
'.
- ~ase on
pe saptamânii, dar ca ca s-a resenmat~i
nu
mal :rede :a .po~te eXIstavreo ameliorare. Cereetându-i eiirnpul, am vazut ca ~e m
ima sanatoasa. Am Tacuteu ea cateva ~edinte ~i de .fiecare d.ata starea de sâna:at
e a femeii se Îmbunatiitea. La a tre'a~edmta .am slmtlt la mana 0 defonnatie ~ cii
rnpului În reglUneamlmn. Am treeutde câteva ori cu mana pe deasupra ~i d~fonnatille
au disparut, eâmpul s~a uniformizat. Dar peste cateva zlle IOnzas-a repetat. \
_ ,
': nu Întotdeauna ~i,ceea ce-i mai'important,Cauzabolil nu dlspare
~i, În orice moment, ea poate aC(iona Înt~-un ait k)c. Cazul evoca! a confirmat ca,
tara 0 metoda precIsa de dtagnostrcare,. Tara intelegerea cauzei care a generatb
oala, tratiimen~l pe. dl,?ulte este lipsit de orice perspectiva. Dac[\, eu nu po
t sa explrc I~ ce mod vindec ~i cu ce vindee, aceasta nU-1 altceva decat 0 orbee
iiiala prin Întuneric. Perfectionarea lliterioara a metodei a avut loe În cadrul Ins
titulului de medicina Nr. 1 unde rn-am Geupat de tratament ~i
.
!:
'
'
,
'
'
..
'
,,:,
il' , J:., .-' ~Îl'
/
,
, ,c-" ,f", ~ "_."""
,,,,"
~_.. '.~-";.-'-""'--
22
.
23
J J
\,
- unde..atn fostpreqcupat
dl! rezolmea problemei.protec!iei
. ,
terapeutu11Jiimpo\:ri-vaaqiunii câmpurilor negative., Am lucrat lu!,'!in~rinsâ prpgr
esele erau nesemnific\ltive. Odatà; tratand 0 i femeiede deochi, atn v4ut structur
a acestei maladii.mcâmpul structura;"poate fi bioritrnic ~i atn iI'11eles ci,indepâr
tând indepartat deoçhiul. Atunci ri-am baI1uit ea era vod9a-de 0 structura karmica c
onsiderând-o un rezultat alirithientei patologicegin partea unei alte persoane asu
pra biocampului.Pe
S
i
~~
toti cei care au prezentatastfel de deformatii i-atn tratat prin
indep1irtarea mecaniç1i a structurilor respective ~i pacientii S-llU simtit mai bi
ne. Apoi Însa auapiirutpacienti la care deforma!iile .
biocâmpurilornu puteau fi rezultate al.edeochiului.
,
,
[
"-
Vine, deexemplu, la miRe 0 femeie cu un copil mie. Vad ca atat ea cat ~i copilul
prezinta deformatii identice ale structUn10r bioenergetic.e, determinate de un e
veniment concret in viata femeii, deformatiilemamei aparând cu câtiva ani mai devrem
e. ~tiam deja ca deformatiile de Mest gen sunt legate detulbur1iri de ordin etic
~i ca ele apar atunci când omul ur~te sau e foarte suparat pe cineva. Puteam sa i
ndepartez aceste, deforma!ii prin Jt1ijloace magice de tipul vrajitoriei cu priv
irea sau cu mainile. Întelegetea faptului ca ma a!lam nu in fata unui camp fizic c
i a unui camp informativ a venit mai tarziu ~i de aceea metoda de tratament a ra
mas cea traditionalapentru bioenergetician: rn-am concentrat, am trecut cu palme
le pe deasupra ~i deformatiile s-au . . .' coÎ'ectat.. Exact atunci rn-am decis sa
-mi verifie capacitatea de efort maxim ~i am Început sa primesc zilnic cate treize
ci-pRtruzeci de pacienti. Voiam sa ~tiiJ cat' pot .rezista.Senzatiile erau neob~
nuite. Peste 0 saptamana am inceput sa obosesc. Veneam acasa mai mult mort decat
viu, culoarea fetei im} devenise verzuie. Apoi am observat ca ceva se intâmpla cu
/bioenergia .j mea. Aveam senzatia ca imi "fierb" creierii. Am procedat insa ca
un cercetitor: am continuat experimentul. Eram curios sa aflu cum se va descurca
organismul meu intr-o atare' sitllatie. 'Si
.
organjsmul n-a g1isitcalea cea mai buna... Am inteles acest lucru . nu dintr-o d
ata. . Aveam la tratament 0 femeie tânara. ln doua ~edinte i-am eliminat durerile
~ii-am spus sa mai vina 0 data, la un control de rutina. Cand a venit data urmat
oare, am' observat la ea ni~tt: modificari ciudate: devenise palida, i-au aparut
ni~te reactii alergice ~idevieri de ordin psihic. Nu mai intelegeam nimic. I-am
. cerut telefonul de acasa ~i am incercat s-o tratez .de la distan!a. Prin tele
fon am rugat-o pe mama tinerei sa noteze absolut tot ce 'se intâmpla cu fiica sa.
Era un caz ie~it din comun: pentru prima 'data mi se intampla ca starea pacientu
lui sa se inrautateasca dupa :)nterventia mea. Si inca În mod considerabil. Prin l
ocurile peste ;'care trecusem cu mana, la 0 distanta de 20-30 cm de corp, fetei
,',Fau aparut eruptii ~i mâncarimi. Cand am citit insemnarea mamei ;t:!ni-am dat s
eama cu groaza ~e ceea ce se intampla. Am in!eles ca ;f:'çeeace fac este.vampirism
. Ii furam energia. Suprasolicii:andu-mi .torganismul mi-am provocat un vampiris
m subcon~tient ~i am j!hceput sa le fur energia pacientilor mei: Trebuia sa\ int
rerup .: atamentele deoarece organismul meu acum in orice. situatie ~ritica va a
lege aceasta cale furtul bioenergiei de la 0 alta 'versoana Întrucat lucrez la dis
tan!a, pot fura bioenergie de la . ti~ice Dm. Era 0 situa!ie Iaraie~ire.'
-
M-am decis sa renun! pentru totdeauna la bioenergetica indca /activitatea mea ul
terioara n-ar fi' avut nici un sens. Nu ,. .-am indepartat de principiile clasic
e de lucru ale oenergeticienilor conteniporani insa, creindu-mi 0 stare de isapr
asolicitare, am constatat ca metoda acumul1irii energiei ~i .
v
trtasajulrara contact nu sunt eficiente.Ele nu duc la acea terapie
patre care am tins toata via!a. Eu pot trata prin intensificarea ',,,ointei, de
la distan!a, cunosc toate tipurile de masaj punctural, '~illt1ipanesc bine metod
ele de tratament prin tehnicile respiratorii ~i ;'.)M. .. " '::,;ptm reglmul ali
mentar. Insa am in!eles ca toate aceste metode pot " L,,::~tonstitui simple pale
ative care nu-l pot vindeca pe om.
'';''.., ,Am fost atunci sprijinit moral de doctori!it impreuna cu care
.
c}
.
.
/""
..'
'..'.lucram. Ea rn-a rugat sa nu trag concluzii pripite, sa ma odihnesc ..: r: ~
isà reflectez. Exact in aeea perioada am primit invitatia, de-.h\,,:-t
. ..,,!.;;~,;:s~
j, .,. ..~C-'''''~""'."" -,
,'J'
"..;c~
-
24
25
medicul spitaluluidin satul Voznesenie de a veni la ei de Pa!jte. . Era oocazie
cat se poate de potrivita. M-am gandit cii,':
odihnindu-ma~j.' nalizândÎn detaliu situa!ia,voi fi În miisura sa . ; a
iau 0 hotiirare. Speram .În subco~tient sa primesc un semn ' oarecare daca trebuie
sau nu sa-mi continui activitatea ~i daca voi. giisi solu!ia. < . Am plecat la
loeul Onega. Am vizitatbisericu!a din lemn din: . secolul al ~aisprezecelea. Ziu
a de Pa!jti a fNt ciudatii, cu /
. ~...
,-
.'
\
i
s-a Înseninat ~i, deodatii, chiaI: deasupra capetelor noastre a'.. apiirut curcube
uJ. M-am scaldat În lac ~i.m-am sim!it ca Llnnou niiscut. Mi-a revenit Încrederea În f
aptul ca trebuie sa continui activitatea. Trebuia Însa giisita 0 metoda care sa pe
rpÜtatratarea omului rara a-I influen!a energetic. ~i eu am Început s-o caut. Am Încer
cat saactionez asupra structurilor karmice pe care le vedeam fi Însu~i omul din fa
!a mea. Giisind cauzele 'care au determinat deformarea structurilorkarmice le-am
explicat pacientului. Am renun!at total la utilizarea mainilor. A fost 0 perioa
dil ~'hinuitoare pentru ca la Început nu stapaneam chiar foarte bine metoda. ~i re
zultatele erau cu mult mai slabe fa!a de cele obtinute prin ac!iunea mainilor. C
ateva luni bune le-am pierd\lt cu perfectionarea metodei dupa care, Încetul cu Încet
ul, au Început sa apara ~i rezultatele la care nu puteam ajunge actionând cu mâinile.
Atunci am Înteles ca viitorul apartine' , i acestei metode, ca mai Întâi ~i Întâi ttebuie
gasite cauze1e" tulVurarilor karmice, cercetate, trebuie studiata infcirma!ia ~i
transmisa oamenilor pentru ca de vindecat pot vindeca sute, pe cand de explicat
cauzele bolii ~i ciiiie de a scapa de ea 0 pot face pentru milioane de pacien!i
. Din aeel moment eu am devenit cercetator ~i' numai cercetator. Manifestarea, v
ampirismului În procesul activitatii terapeutice m-a determinat sa În!eleg faptul ca
aparitia bolii este legata de dezechilibrul semnelor eticii, de aceea ~i remedi
ul ei trebuie o~ientat catre con~tientizare;; acestor dezechilibre, catre scjJim
barea coneep!iei individului. Boala.. . reprezinta...unul din mecanismele dezvol
tiirii spiritului.. Acest adevar ne este cunoscut de multa vreme. Noi doar I-am
ignorat un timp. El este expus În Carrile Sfinte. Principalul e sa Înteregem
'-'.
schimbarirapide În starea vremii:mai Întâi a nins, apoi a plouat, " \..
'. propriile noastre gre~eli sa ni le con~tientizam ~i, prin spovedanie, . sa in
tràm În armonie cu Universul, cu D,ivinitatea. Vazând structurile karmice ale omului e
u pot aprecia orice interventie terapeutica. Eu vad eum se modifica structura fi
zica ~i , bioenergetica a omului prin con~tientizarea faptelor sale Întrucât corpul.
depinde de spirit ~iÎn' acela~i timp influenteazà spiritu!. De ~ . aceea actul tera
peutic 'trebuie Îndrep~at ~ asupra trupului. ~i asupra sufletului. În primul rând asup
ra sufletului ~i spiritului , pentru ca e\e sunt primordiale. Îndt;partarea defori
na!iei structurilor bioenergetice prin con~tientizare, prin ciiin!a da rezultate
uimitoare În :restabilirea sànata!ii oamenilor la flive\ul fizic. ~i Întrucât Între apari
!ia . deformatiei biocâl11ijJurifor~i apari!ia bolii la nive\ul fizicului exista u
~ anumit interval de timp, metoda este de neÎnlocuit pentru un diagnostic precoce.
.
.
.
(
Fiecare' caz a constituit 0 Încercare de a pàtrunde În
: problemele de fOndale bolii, 0 tentativa de În!elegerea ceea ce
reprezinta În fapt starea de boala, de unde aaparut ~i ce roi joaca .În via!a omului
Am explorat biocâmpul cu ajutorul mâinilor, al . ramei ~i al pendulei. ln ]986 am r
acut cuno~tin!a cu V:B. Polikov, ~eful laboratorului de miisuratori biologice. U
nul din meritele ~colii lui Polikov consta În faptul ca el aplica În mod Î constant~i
cu mult succes'.P1etoda. ponderomotorografiei În diagnosticarea bolilor, ajuI'lgând
la un Înalt grad de precizie a diagnosticului expres. al câmpurilor fizice ale obiec
tului, atat la distan!à cât ~i prin contact. În metoda de lucru a lui PQlikov eu , am
descifrat ceea ce era cel mai important pentru mine: pe primul plan era pus diii
gnosticul, iar influen!areir pe planul al doilea. ). ~ Asimilând ponderomotorograf
ia am continuat totu~i un timp .sa iovestighez doar boala, nu Însà ~i cauzele iieest
eia, ocupându-mà insistent de depistarea câmpurilor informationale.
.
A'
La finele anu]1.Ji 1990 mi S-R cristalizat impresia ca izvorul
maladiilor ÎI constituie dezechilibrul câmpurilor bioenergetice ~i ca trebuie. trata
t nu organul' bolnav, ci câmpu!. Doctrinele filosofice ale Orientului confirmau fa
ptul ca baza 0 constituie structurile fine ale câmpurilor bioenergetice care sunt În
legatura
:il
'(-'~"'"~"_.."-"-"
",,""
.-'.
~.
., '-'-~--~'''''''-\''
'!'If
26
27
cu spiritul n-ostru, lucru. pe c!lfe eu ÎI simteam În subcon~tient Vedeam deformatii
le campurilor care Înraureau starea fizica a ; omului, V~deam structurile informat
ionale aparute În cazul" diferitelor boli ~i, actionând asupra lor, fiiceam corectii
le de ' rigoare obtinand modificarea nu numai a stiirii fizice ci ~i'a altdf par
ametri informatico-energetici ai sistemului uman. Încetul cu Încetul se cristalizau
eleme;1tele unui sistem ce permitea
,practicareaunei puternice influentein sensul vindecariinu numai .
:~
,
a bolilor prezente ci ~i a celor viitoare intrucat deformatia structurii campuri
lor Începe cu cinci - zece ani Înaihte de aparitia bolii la nive] fizic. . Convingându
-mii: de faptul' ca' deformatiile campului ~etermina diverse deviatii la nivel f
izic, mi-am impus sa nu mai ac!ionezbiQenergetic. Sarcina mea consta În diagnostic
area precisa, În ~tiinta de a anaJiza situatia ~i de a gasieauza primordiala. Boal
a' este un "bec ro~u" care avertizeaza asupra faptului .ca omul se afla ;,pe un
drum gre~it". Îritotdeauna noi am privit boala ca pe 0 catastrofii .~iam Încercat s-
o eliminam În timp ce ea constituie În fapt un avertisment În legatura cu ni~te erori~
i actioneazJi, spre a ne saiva. Omul bolind ~ c)Iinuindu-setrebuie .sa-~i.con~ti
entizeze erorile comise, trebuie sa se perfec!ioneze spiritual, sa caute noi CMd
e dezvoltare. Acest fapt rn-a Îndemnat
sastuqiez parametrispirtualita!iiumane.
. ,~~
.
'
Metoda
mea. de eercetare a. karrnei poate fi numitii
.
"Pfemon~iepractica". EiJ vad nu ;\tat evenimenteleca atare, cat
legile care au fost Înc~lcate, vild, Într-0 forma abstracta, ceea Ce s-a Întamplat. Cu
noscând dependen!a omului de structura
.
~
!
campurilor, am analizat !egâturile dintre comportament,
instan!ele eti~e, sanatate, forma deformatiei structurilor ~i. jJnh con~tientiza
rea acestor dezechilibruri am aplicat tratamentul. M-am prevaJat de notiunea cla
sica de Karma considerilf.'d.ca În viata prezenta sau Î!!-tr-unadin cel€ trecute omul
a Încii!cat ceva ~i acurn este bolnav. Intrucat cercetarea vietilor trecute ale or
nului . este deosebit' de dificila, rn-am mul\Umit cu cercetarea celei'
prezente.
j ':I~
~~-
~
>cate un copil de doua - trei luni cu 0 boala grava era, desigur, ,5u~or de spus
ca el a pacatuit Într-o vlatii trecutii '~i ca acum ,1.trebuie sa plateasca. Însa eu
vedeam cA deforma!ia. structurilor ~" câmpurilor copilului corespunde cu deformat
ia structurilor .Jcâmpurilor mamei ~ide aceea se impunea concluzia ca structurile
..,câmpurilor se transmit de la piirin~ la copii. ,; Era deScoperirea. unui nou me
canismal transmiterii :: informatiei congenitale. Când corectam deformatiile câmpulu
i '; mamei,' copilul se Însahato~ea viizând cu ochii. Am Înteles cat de '~. mult depin
desânatatea copilului de comportamentul mamei În 5 . ~ special din 'ultimii cativa a
ni de dinaintea n~terii sale. 0 ura 'l puternica, nutrita În timpul sarcinii, de r
egula constitule motivul /i'traumatismului copilul\ji sau al Îmbolnavirii organelo
r dispuse În r' regiunea capului: pot apilrea tulburari ale vederii sau auzului. 0
,çsupilrare puternica a mamei.Îl face pe copil sa fie supilracios. ;:1) aptele marn
ei determina soarta ~i sânatatea viitorului om. Liniei F ~i paterne initial nu i-a
m dat atentie, abia mai târziu arn Întelesca ':.responsabili pentru qorpul.. ~{ spir
itul copilului sunt În egalii i'/1IlR.s1,lra mbii piirinti. Piiritltii le transmit
copiilor. 0 informatie a *,, completa a comportamentului lor ~i al strâmo~ilor lo
r. Aceastii . informatie stii la baza formiirii destinului copilului, a corpului
, caracterului ~ispiritului acestuia. Cercetiirile pe care le efectuez,prin fi~c
are fapt copcret, confirma unitatea lurnii Înconjuratoare a naturii vii "§i nevii, a
organismelor inferioare ~isuperioare. . TrebUie sa milrturisesc ca acest lucru
I-am intuit dintotdeauna ~itot ce se pi)trecea În jur confirma aceastii unitate. C
opiliiria ,mi-am petrecut-o la Marea Azov. Priveam cum deasupra bancurilor de ni
sip se Învârto~eau pe~ti~bri miirunti siirind În cârduri din apa pentru. a-~i executa da
nsurile lor, alunecând pé suprafata apei sprijiniti În vârfurile coditelor. La fel se po
t Înver~una copiii diferitelor fiinte . necunoscute noua ~i neÎntelese de n61., Odat
ii, când eram la pescuit am avut ocazia sa observ un pe~te "sinucig~". Apropiindu-
mà de mal am viizut un pe~te nu prea mare care respir,a cu greutate. Am vrut sa-I
pun În apa Însa
~
efectul a fost superior celuia obtinut prin actionarea
cu mâinile. E drept ca. au fost unele nuan!e. Când mi se aducea
..".,o;~:
.".,..."_."
,, ~
~,., '7
",
",,"-'
211
2'1
.;..
el a sarit dintr~ datii ~i a disparut ln adâneul raului. Dupaeatev<!, ' minute sal
tul pe useat s-arepetat, dupa aecea din nou ln apa. Eram uimit ~i am lJ\eeput sa
-I urmarese atent. Era unul ~i aeela~i pe~te carc, prin aceastii maniera curioas
a, .cauta sa desciiTeze ceva anume ln Jumea lnconjuratoare. El sarea cu lnciipat
anarc pe useat ~i dupa aceea ln apa,' riseandu-§i viata lntrucât exista posibilitate
a de a i se slei puteri/e pentru a se putea r<:lntoarce ln apa sau sa gre§easca ~i
sa sara lntr-o alta c.\irec(le I~i continua lnsa salturile tara sa gre~easca '0
vreodatii.
§i s-au despaJ1it.Dupa ca!iva ani de la despartire fata a fost
,/-
urmaritii de aceasta dragoste, poate nu chiar de dragoste, lnsa de ceva indescif
rabil, foarte chinuitor. Ea Χi dadea seama ca nu trebuia sa fie atllljatii de el, Îns
a acest atllljament exista §i pur §i simplu 0 distrugea. Aducea mai mult a blestem d
ecat a dragoste. Fata a meut çuno§tinta cu alti tineri În speranta ca Îi va placea
,
vreunul din ei. Însa, nimic!.. Am Început sa analizezdaca.ea are
vreo vina. Rezultatul testarilor a fost negativ, Cine-i de vina? 0 feJlleie. .
Cine dintre noi n-a cunoscut macar .0 datii ln viata , avertismentulanima]e1or?
.
0 ruda. Chiarbunica ei. .
.
.
~
Când,lucram ca ghid pe lacul Rita, am viizut lntr-o zi pe/ carare un ~arpebatut cu
pietre.Mi S-R:meut mi/a de el ~iI-ampus lntr.o punga de polietilena pentm a-i d
a drumul undyva ln piliure, cat mai departe de oamèni. $arpele nu era prea mare, a
vea pielea albicioasii §i eu, nu ~tiu de ce, am zis ca nu e veninos. El ,zacea tar
a vlaga pe fundul pungiifiira. sa dea semne de Înviorare. Am lnceput sa ma deprind
eu el ~i, uitand ca .e periculos, II atingeam din când ln când cu mana. El a ramas
mult timp inacti~dupa care, pe nea~teptate, printr-o rasucire agIla a
Spre marea mea uimire, fata §tia desprt; ce-i vorba. jn tinerete bunica ei .a iubi
t foarte mult 'un om, dar s-a casatorit cu un altul, ,, din interes, Bunica.a uc
is iubirea din ea §i din omul iubit iar nepoata trebuia sa plateasca prin chinuril
e sale ceea ce fileuse aceasta a faptului ca §i-a omorat dragostea, ca a ÎncaJcat le
gile supreme, fata a scapat de suferin!e. Eu am ln!eles ca prin aceasta } metod,
a se poate nu numai vindeca. ci §i ajuta sufletele oamenilor, , destinele lor. " ;
Cel care cunoa§te cat de cat literatura ezoterica sau filosofia :.Orientului, sig
ur a auzit de cele 0 sutii opt legi care guverheaza \Universul. Eu am Încereat nu
0 data sa le depistez În bibliografie "insa, din pacate nu le-am ,gasit Dicmeri ex
puse În totalitate, ':Probabil ca Inca nu se cuvine sa le cunollljtem pe toate...
~"
\
bunica, Dupa discutia cu bunica §i c:on~ientizarea de catre
capului,a mu~catpunga §ia gaurit-o. . . Am ln!eles ca era un.avertisment, I-am dus
mai departe de
carare §i i-am dat drumul ln iarba. $arpele a lnceput sa se mi§te' Incet tarandu-se
spre ni§te pietre iar eu, În joaca, am lnceput sa-I tin ~e coada. El §i-a lntors capu!
spre mine privindu-ma rabdator, II§teptand sa-i dau drumul. Eu continuam sa-I lin
§i, dintr-o datà, cu viteza fulgerului, §arpele s-a riisucit §i capul sau a apiirut lânga
mana mea. Ma privea tara sa mamu§te, dar avertizându-ma. Nu va imaginap cat de mare
mi-a fost mirarea cand peste cateva zile; la' un instructaj, ni s-a prezentat p
lan~a ln care era figurata' cuno§tin!a mea. Era vorba de vipera Koznakov, originar
a din Mun!ii Kaukaz §i a carei mu§catura veninoasa este mortala. ~ Unul din primele
cazuri cand am reu§it sa modific nu numal starea fizica.a omului ci §i pe cea psihol
ogica a fost urmatorul: 0 fatâ iubea puternic un tanar, lnsa ei n-au putut riimane
lmpreuna
.: V
. nenumaratele pac!lte pe care oamenii le comit În viata . piimânteana de zi cu zi,
este unul care-i cel mai gray: uciderea
Experienta mea de bioenergeticianconfirmafaptul ca printre
" pacate sunt secundare §i sunt 0 urmare fireasca a tlpsei de iubire
.iubiriidin noi Îfi§ine,ln cele mai variate forme. Toatecelelalte
,
. .natUra,de oameni...
,fata de Dumnezeu, de Univers, de cei apropiap, de copii, de
.
Urmatoarea Întiimplare mi-a Întiirit convingerea ca diagnosticul karmic permite. vin
decarea sufletelor oamenilor. Ddata rn-a solicitat 0 femeie care, din când În când, av
ea ni§te momente cumplite de erizii când simtea eu acuitate imboldul de a se defenes
tra, de a se sinucide, nutrind. dorinta insurmQntabilà de
3,0
\
31
a 'muri. Ea i-a' rugat pe cei apropiati: "Legati-ma de pat, tineti-mal" Crizele
s-au intensificat ~i au Început sa se repete dlll ce În ce mai des. Femeia setemea c
a nu va mai putea rezista ~i ca
.
va avea un s~it tragic. Investigatiile mele au .scos la iveala '.. faptul ca cea
care.Îndilc!iSelegile fuseSemarna femeii. Marna a
fost iubita extraordinar de mult, de un om de care ea Î~ibateajoc. Îiprocl\fa 0 imen
sa satisfactie cancl vedea ca cineva depinde de ea. Marna a ucis iubirea ~i viat
a cliil biirbatul care 0 diviniza, ';
Pentru mecanism~l autoreglarii campurilor nu exista indivizi, :. -existadoar pra
cesul negativ care trebuie stopat ~i mecanismul de blocare al acestui proces se
declan~eaza automat. . Înainte mecanismul pun.itiv se Întindea pe parcursul catorva
,
.
generapi fiiçandu-se-simptprin aparipa bolilor ~inenorQc~rilora l
nepoti ~i striinepoti sau ID vieple ulterioare ale celor vmovap. Acum viteza ace
stor procese acrescut atat de mult mcat omul are timp sa plateasca pentru faptel
esale Înca În aceasta viatii atat cu siinatatea proprie, cat ~icu cea a copiilor sai
. .
- CuviJ;ltele,'gândurile ~i faptele ei au creat un. prograrn de)' omucidere care s
-a Întors ca unbumerang ÎIisa nu asupra ei, ci
.
.
~
.
-
Rascumparareapacatelorprin siinatateacopiilorpare absurda
~
1,
.
Încetat. Am Înteles cat destrânsii este legatura dintre moralitatea pirinplor no~tri,
a fi'aplor, surorilor ~i ale rudelor ~i siinatatea,
p.sihicul.~. soartanoastta.' . . Fiecare noua' comunicare cu pacientii mei ma du
~ea la de scope rire a ,de noi elemente ale sistemului pe care eu ÎI nu me sc aeUm
sistemzilautaregliirii dimpurilar. '. , Sistemul autoregliirii campurilor repre
zinta 0 conexiune
asupra.fiiqei. Întoarcerea prognimelor negative uneori se produce Înt-un . ritm lent
~ nu Întotdeauna asupra autorului ci, foarte des, asupra copiilor saua rudelor. D
upa discutia dintre fiica ~i marna ~i dupa co~ientizarea de catte aceasta a vine
ipe care 0 purta, crizele aU.
din punctul di vedere al individului Însa la nivelul campunlor nu exista indivi:?:
ici idei, fiecare om fiind o' sumii a !j'nor anumlte prograrne iar mecanis/Ilul
blociirii functioneaza Împotriva ideilor , ~i programelor nocive. Copilul intensif
ica. toate prograrnele piirintilor de aceea ~i este nevoit sa dea un tnbut maz g
reu. Este drept ca În ultimii cinci - zece ani a crescut brusc ~1 responsabilitate
a indiyidualii a omului. Motivele acestui fenomen
Îmi sllnt deocarndatanemtelese.
"
.
.
.
Copiii sunt ca 0 lupa pehtru pacatele clin lumea celor adulti. Multi au observat
ca copilul are un comportaznent omit mai rau În p~ezenta parintilor decât În prezenta
sttainilor, .când el devine
cuminte ~i ascultator. În majoritatea cazurilor acest fapt este un
efect al mecanismuluikarmic. În timpul comuniciirii copilului cu piirinpi are loc Û\
intensificitre~i 0 activizare.a prograznelor, atat a celor pozitive cat ~i a cel
or negative care l-au fost transmIse de
1
-
,
inverS~a Universului, Esenta lui consta În aceea caorice fapta a omului, buna sau
rea, se reÎntoarce la acesta În virtutea unitatii ,( . ' cânipului informativ al Unive
rsului. . Auzim de fiecare data ca faptele bune suntriisplâtite iar cele rele se.
pedepsesc Însa, cu toate acestea, În lumea ce ne Înconjo~nu se mmultesc faptele. hune,
iai cele rele nu scad. Una clin explicatii ar fi,' dupa piirerea mea, cea data
de preafericitul Augustin: Dumnezeu pedepse~te Întotdeauna raul, dar cum acest luc
ru se' Întâmpla 'cu Întiirziere, omul pâna la primirea pedepsei, are suficient riigaz pe
ntru a mai piicatui. Aceasta explicap~ corespunde pe deplin func?onarii m~canism
uluidiltransmitere a informatiilor prin intermediul structurilor ~câmpurilor. ,
parinti . În mod &editar prin' intetIDediulcâmpunlor~ În ulumul
.
timp, cercetand multiple probleme, azn descopent ca nu numal copiii mo~tenesc ka
rma piirintilor ci ~i piirintii suportii, la mve\q1 campurilor, consecintele com
portaznentului ~i faptelor copiilor. Înca de la varsta de opt ani ~i jumatate gândur
ile, vorbele ~i
1 .1
comportamentul copilului influenteaza starea câmpurilor, adica
spiritul, destinul ~i siinatatea parintilor. Cu doua mii de ani În urma acestproce
s Începea de la vârsta de treisprezece paisprezece ani. . .. . Incepand sa ma ocup d
e studlUl ~I punficarea karmel am Încetat sa mai fiu bolnav, Însa a aparut 0 altapro
blema.
~,
"
\1i<: lit.
f
.. "." "":,,:..!.":':'~
,
.w:.:~., =
.':
"
"
..
}
31
1 .
33
l, .\
":! ~
MI.a crescut brusc bioenergia ~i forta de influentare ~i mi-a fostextrem degreu
sa.m~ tlchilibrez. Cea mai mica suparare 'pe cI~eva.~ducea preJudlclI saniitiitU
~1destJnuluipersoanei pe care ma suparam. . , Sperarn cà voi rezolva aceasta probl
ema ~i toml va fi ln regula. Prinn-.o peffilanent! autoeducare am reu~it sa ma d
ebarase! de ranchiunii, de .?rii, de trairi n~ga!ive Inga a apiirut 0 probl:m_a
cu mult mal gr~va. Acum .trebUla sa-l controlez pe cei ce ~a mconJurau fimdca ,o
nce suparare a acestora pe mine, '~ oncat ar fi fost ea de mica constituia un pe
ricol fizic pentru cel ce '
se supara. ,
, .~problemeln
viata privata, maladii cardio-vasculare, diverse
~maiadiiln regiunea capuluL Enureza poate fi ~i un rezultat al intreruperii sarc
inii deoarece femeia ln acest caz nu face altceva 'decât sa ucida 0 iubire. Necuno
scând acest lucru, mamele se 'Iidreseaza adeseori medicului psihiatru sau hipnotiz
orr1lui, acesta 'dispune $i copilului Ii dispare enureza Insa râmâne programul de ,d
istrugere a iubirii ~i vietii ~i, Întrucat sistemul de blocare al 'comportamentulu
i aberant este eliminat, se poatli presupun~ ca el ']n viata va Indeplini progra
rnul de distrugere a iubirii la proportii \.mult mai mari comparativ cu marna sa
..' ' 0 femeie s-a adresat de mai multe ori medicilor acuzând 0 ,stare proasta a sân
atatii sale Insa investigatiile nu au dus la nici 'on 'rezultat:concluzia medici
lor a fost ca nu exista nici un fel de Jmotive de boala. Nici umblatul pe la "ba
be" nu i-a adus nici 0 ;'arneliorare. Deochiul puternlc pe care acestea I-au pre
supus nu a putut fi Indepartat, ba mai mult chiar ele s-au Imboll1iiVitdupa ; co
municarea cu bolnava. Cercetând cauza, arn viizut ca era vorba de un "deochi inver
s" ~icare Într.adevar nu poate fi eliminat prin 'descântecele popul/jre.
, '
'
Acest fapt rn-a condus' la Intelegerea unuia din motivele' tragediei tiirii no a
stre. Omul cu karma purificata sau Inchisa este strânslegat divinitate deacee,a ag
resiunea Indreptatii Impotriva ~~ sa actlOneaza lmpotnva UmversulUl. Dacii omul
atacii individual, el plate~te individual,(t!acà atacii
ln calitate de reprezentant al societii~i; plate~te Î'nn-ea~J s\Jcietate~
'
'
,
De aceea extermin!!Iea ln anii douazeci, din ordinullui Lenin' a cIerului, demol
area bisericilor ~i min1istirilot era tot una c~ atentatul asupra Universului. D
upa aceasta trebuia sâ urmezeÎr\ m?d inevitabil exploziade violenta ~i crime. Societ
atea a plâtit cu millOanede"Vieppentru Incàlcarea legilor supremè ale eticii. . Ami~ti
rea erorilor societiitii se g1ise~teln fiecaredin noi ~i toate pacatele ~I nenor
oClrile societâtii se p1istreazâ ln
sub:on~tJentul omului, ln karma acestuia.
,
-
I-ati -dorit foarte mult raul colegei de servici - i-arn'explicat
.
,
4nca Il"arn apucat, sa uitâm cuvintele unui cântec fimesf.. Sa fiarbâ-n inimi râzvratire
a"... Iata ca acest cântec contine , 'din , punct de vedere energetic, .un colosal
ptograrn distructiv orientat \ Sun: de multe ori solicitat ln cazUrile de enure
za la copii. Eu explic ca enureza .este doar vârful aisbergului. De regula enureza
apare ca urmare a faptului cà marna copilului ~i-a reprimat dragostea pentru un a
numit barbaI. Daca aceasta a fost puternica . ~I pe 0 perioada de timp mai Indel
ungatii, atunci femeii i se deformeaza'" structura câmpului la nivelul primei ceak
rel Ca
urmare, la copll poate aparea nu doar enureza Impotriva viitorului ~i a Universu
lui, . ' ,
~
~,
'f
eu femeii. Acesta este motivul stiirii dumneavoastra proaste. Programul dumneavo
astra de dorinta a raului s-aÎntors Impotriva . dumneavoastra ~i v.a deformat câmpu!
. Cum se simte colega dumneavoastra? . - E ln concediu de boala, dar nu-i bolnav
a ea, ci copilu!. - ~i ln câmpul ei ~iÎn cel al copilului este prezent prograrnul ra
ului ce i I-ati dorit. Din aceasta cauza copilul e bolnav Întrucât ,el este mai puti
n imun decât marna sa. Dumneavoastfa sunte~ vmovata de boala copilului. Aveti ~idu
mneavoastra copii? -'-- Da, un fiu. I-am investigat câmpul fiului pacientei mele ~
i am constatat acelea~i deformatii puternice, provocate de programul dorintei de
, a face rau.
'
1
-
ci ~i tulburiiri
~i
ceakra tc'tlkra) În sanSl:rita = eere dise: În yoga prin œakra sunt descmnate diviziun
iJe anatomke alecorpullii tun'an. ' :1
u'C":''';;~'~i",~~_,...:..
...:,-'.
'34
)
.
Este un .ekemplu tipic de modul cum noi, rara sa ~tim ce facem, ne ruiniim pe no
i În~ine, pe copiii no~tri ~i pe oamenii cu care intriim zilnic În contact. .
"
.
35
,
[n ,permanenta
sunt consecinte
ale imperfeqiunii
noastre
spirituale. Eforturile Îndreptate catre lupta cu umbra, cu efectul,
,
Când ma aflam Înca. la Începutul activitiitii de cercetare' a
structurilor
/,
'.
k!\ll11ice, a venit la mine la control' 0 pacienta. Ea )
'
nu pot elimina cauzaprincipala - decaderea spirituala ce se manif~ta În prezent ~i
pe care prea putini 0 pun În legatura cu
toate nenorocirile noastre. '
prezenta puternice dureri de cap, se simtea rau. Înca foarte puternic.
.;:...
-
,
~i
'
'r~' - I-ati dorit raul. Constat 0 foarte mare, .foarte puternica .,,~~ dorintad
e ai se Întâmpla ceVR d'iu pe care ati avu(-o În urmacu~+ ,
cinci zile, seara.'
,
Este exclus, mi-a raspuns femei;l. Îmi iubesc foartenl1,!lt,\ 1 sotul ~inu pot sa-
i dorescraul. ";:~, Eu am mSlstat.
-
.Acum cinci zile i-ati dorit riiul sotului dumneavoastra
'
'
, , ': \
.".- Cum ~ fi putut sa-i doresc râul; daca el .a Întârziat vreo,
\* }I
"
doua ore dupa servici iar eu eramfoarte neIini~tita?
Atunciam Înteles. - Ce ati simtit?
.
i'
'1;
.
" :
. mi se Îmbolnaveascarudele ~itoate
Cazul urmator a deschis '0 noua perspectiva În cercetirrile pe care le~m efectuat.
M-a sunat 0 femeie ~i mi~a spus ca are ni~te complicatii grave legate de un luc
ru ciudat; de un fenomen nebulos'. Toti cei care au Încercat s-o ajute, aveau part
e de neplaceri, necazuri sau se Îmbolnaveau. Femeia avea 0 cuno~tinta care se ocup
a de bioenergie ~i <:1 Început sa 0 trateze. Ea simtea 0 permanenta presiune psihi
ca. S-a dus la 0 "baba", 0 preziciitoare, d!tr ,aceasta, privind-o, i-a spus: "N
u cred di' ti-a§ putea fi de vreun folos." Pentru 0 zi aceasta a reu~it 5-0 faca p
e femeie sa se simtii mai bine Însa dupa aceea totul s-a reluat de la capat. Am Înce
put' s-o tratez. Ameliorarea a venit destul de repede, au Încetat efectele secunda
re Însa eu am observa~ ca au Început sa
cu simptomeIdentite: dureri
- Ma obseda 0 tâmpenie: - $titi ce, se Întâmpla? Când va gânditi ca sepoate intâmpla ceva r
u, dumneavoastra atrageti nenorocirile. $i cu cât.vi le reprezentati Într-un mod mai
real, cu atâtmai mare e raul pe care-l provocati. . Disciplinarea con~tiintei acu
m, candoamenii au ajuns la un , Înalt nivel bioenergetic, joaca un roI foarte. imp
ortant. Una din , legile Universului este aceea de 11nu face rau nici macar cu g
andul., Aceastii lege,mai alesacum, nu este un simplu principiu . abstract, ea t
rebuie sa devina un mod de .existenta.)nvestigatiile.
~
pe care le,efectuezzil.nicprin diagnozabioenergeticam-au dus la
c()nvingerea ca respectarea normelor 'etice este 0 conditie esentiala ~i uiI mij
loc unic de supravietuire ~i, in acela~i timp, cel mai bun sistem de aparare. No
i cautiim mereu primejdia În jurul nostru, când cel mai mare peri col ce ne pande~te
se afla chiar În noi~i rie macina 'pe nesimtite. Radacinile primejdiei se gasesc În
lipsa de Întt;legere a lumii, În ,Iipsa de Întelegere a tot ce se Întâmpla, ÎI:1comportame
tu! nostru gre~it care duce la ruinarea noastra din interior. Catastrofele, co~m
arurile cu care pe luptall1
'
.În articulatii ~i anemie. Am Început sa caut cauza ~i am descoperit di este vorba d
e 0 persoana care actioneaza malefic asupra pacientei mele. Întrucât ma ocup dest1JI
de multii. vreme de . bioener g etica În momeritul când s-a produs atacul Împotriva m
ea l, . ' ~i a rudelor mele, am' avut donnta de a recurge la ceea ce se : cheama
magie, la mijloacele acesteiapentru a-1 opri pe cel vinovat. Atunci am fost pus
În fata situatiei de a alege ,drumul pe care trebuia sa-I urmez. . Nu mi-a fost u
~or sa 'renunt la lI1etodaviolentei, cu atat mai mult cu cat Îndelungad mea practi
cii in domeniul bioenergeticii, ~tpdiul literaturii ezoterice, Îmi dadeau un avant
aj larg de influente de acest gen. Eu Însa am Încercat sa râspund nu printr-o lovitura
care sa-i faca omului un rau, ci sa-l ajut.
,
.
Cand un om este supus unui atac bioenergetic, cauza poate fi culpa personala sau
culpa ascendentilor sai. Daca raspunzi printr-olovitura bioenergetica, apare 0 r
eaqie În lant Întrucat lovitura este 0 Încâlcare grosolana a' legilor Universului câreia,
iD mod firesc, ii va urma 0 noua pedeapsa.
~J>;;
36
Putea Il Oafe salvat omul? Testele bioenergetice au aratat ca " ' omul care a ac
ponatasupra femeii era el Însu~i nevinovat. Cauza ; . principalii a ceea ce se Întâmpl
a cu femela era cuprinsa 1n karma acesteia. Bunica femeii, În anii sai de tinerete
, a iubit un om Însa ,:u a dorit copilul ~i a facut avort. Ucidenia iubirii ~i a c
opilului a dus la situatia ca pentru aceste fapte au trebuit sa plateasca IIiba
~i
-
37
nepoata, urm~ii ei adica. Aceasta plata a pacatelor ancestrale a
Îmbracat cele mai diverse forme: dureri ale trupului, deformarea destinului, tulbu
rari psihice. Renun!ând la contralovitura)
.~.
:
vindeca straturile. inferioare. ~i trupul, transferând toate, deformatiile de pe u
n anumit sector asupra Întregului. Procedând astfel ei nu fac.altceva decât sa "amâne" b
olile. Spre <leosebire de sIln!i, care prin etica lor superioara se ridicau pâna l
a Înfelegerea . ~i viziunea adeviiratelor cauze ~i conexiuni ale llJgilor vie~i, c
are aveauviziunea Întregului, vrajitorii actioneazl( numai Într-o anume ni~a ce le-a
fost' permisa ~i de aceea multi dintre ei au 0
"specializare" . ingustii.
'
.
bioenergeticaeu amob!inuto victÇ>rie asupramea Însumipentru, ca În acea situa!ie compl
exa când sim!eam imboldul de a i
raspunde prin fOfla, eu n.am mers pe aceast1i cale ci am reu~it sa !, ma stapânesc
. A fost 0 victorie În urma careia am Înteles 0 data: : pentru totdeauna' can-am nic
iodat1i dreptul ca la 'violenta sa
Este de re~nut faptul ca de magie s-au ocupatoamenii cu anumite aptitudini ~i cu
ù karma buna; de aceea gre~elile comise de ei În timpul practicilqr magice se acumu
leaza ~i se vor
rasfrânge asupra urma~ilor lor. . '
"
, raspund tot prin violen!a. Studiind mai În detahu principiile
sistemului autoreglarii câmpurilor bioenergetice, am vazut la ce poate duce folosi
rea, În aparen!ii justiIlcata, a metodelor violentei
la nivelulcâmpurilor.
~ ~(:
i:$ '6 ),
','"
Legilecivile de cele mai multe ori nu corespund cu legile . Universl.l1ui.Daca c
ineva ma love~te,ma simt rndrituit sa ripostez' cu pumnul. Aceasta IIUÎnseamna Însa
ca pot face acela~i lucru ~i la nivelul bioenergiei. Sunt niveluri absolut difer
ite. În cazul loviturii cu pumnul sufera unul singur -. cel care prime~te. În cazul
loviturii bioenergetice, Întrucât omul este, la nivelul biocâmpurilor, Într-o conexiune
directa cu toate rudele sale cu copiii sai, lovitura traverseaZa Întregul lan! al
rudeniei.. $i: ca recu~ vine pedeapsa Împotriva agresorului ~i a famihei acestuia.
Mi-am. dat seama ca ridicarea puterii de int1uentare bioenergetica a omuluilÎi ce
re acestuia 0 aten~e mai marefata de ac!iunile, gândurile ~i starile sale emo!iona
le: nu trcbuie rostita nici 0 fraza categoricapâna când aceasta nu ebine cântarit1i de
oarece ea reprezint1i un act de influentare. Am Înteles de ce se spune În Bibhe desp
re blajinjtate ~i smer~i1ie:este Î~ pll'lIlIl rând vor,bade.!inerea În frâu a propriilor
posibilit1i!ibioenergetice . De ce atunci magicienii ~i vrajitorii pot folosi d
iverse metode de influentar~ inclusiv violen!a? Meditând asupra acestui lucru am În!
eles ca ace~tia v1idnu Intregul, ci doar 0 midi parte ~i ei
.
,
Am t.estat 0 singura ac!iune ~i anume ceea ce se Întâmpla când vrajitorul sau bioenerg
eticianul scoate din bolnav energia , ' neg'll;tiva.Metode pentru acest lucru ex
ista foarte multe: dirijarea ei În apa, În plante, În IIguri de ceara, În animaJe domest
ice, asupra unei companii de soldati sanato~i ~i puternici, În centrul Pamântului, În
Cosmos sau arderea prin diverse modaht1i!i. La nivelul câmpului aceastii energie c
are contineÎncarcatura de agresivitate intra În câmpul obiectului asupra ciiruia a fos
t orientata,ÎI deformeaza ~i se Întoarce automat În câmpul "vindecatorului" ~Îa persoanelo
r apropiate acestuia. . De aceea' oriee metoda de vindecare care nu se bazeaza p
e promovarea spiritului uman duce la degradare. Îndepartarea unor anumite simptome
nu constituie nici pe departe semnul unei Însanato~iri reale. ,}
~. "
Nu de mult a venit la mine 0 femeie: Acum trei luni a!i tratat 0 cunQ~tinta de a
mea ~i i s-a resorbit total un IIbrom," Nu mi-am imaginat ca, cerându-!i iertarej
poli sa scapi de 0 asemenea boalal - Pentru mine, nu-i nimic de mirare ln acest
caz. Metoda se perfectioneaza continuu ~i acum nu num,ai ca se amelioreaza star
ea func!ionala a pacien!ilor dar, adeseori sunt ehmina}e deformarile organice. D
e ce depinde rezultatul tratamentului? ln primul rând de gasirea ~i interpretarea
corectâ a cauzelor bohi, de
-
-.:~~
1 1
fi'
38
,19
sW"ea ~ fizK!~,~sufleteascà \n momentul tratlunentului, ..de ,. starea karmeib()in
awlui ~i' de .'gradul de co'n~tientizare a ,grqeIilor comisede acesta: , .', 'tj
. Cand mi7am \!Iceput practica terapeutica, ducl)am un mod de" ~tà()bi~l1uit: ,~~
.~,J:le, ,b~,.vQdcà, ades~ri \mi il)~eam dinsârit:e.Pe atunci vindecantprin masajul
tara contact. Ulterior, .. anahzând ft1Zultateleactivitatii mele w-am schimbat \n
chip substantial modul de viata ~i comportamentu!. Cu 0 zi \nainte de . a da, c~
J:lsuhatii boinavilor ml mulp,imesc cu un minimum dei: ;,. hrana i1U'\n zilele d
e COJ:lSu t 1 ltatie ~i tratament. nu mananc abSOI~ ' :
mm!c.
,
-
Dumneavoastra nu cumva vreti sa ma faceti sa cred În
. '. , '
Dutnnezeu?
j
.
Cœdinta În Dumnezeu este problema dumneavoastra personala. Eu descriu cauzele Îmbolnav
irii dumneavoastra. Puteti sa nu .credeti Îli Dumnezeu Însa sunteti obligata sa iubi
ti
.
,
Universul ~i sufletul acestuia, Egoismul, lacomia nemarginitâ pentru bunurile mate
riale ucid sentimentul cel mai important -
'iubirea. Purtati În campul dumneavoastra un program de dlstrugere a Universului ~
i, ceea ce-i mai trist, nu vreti sa-I . . stopat!.
.'
.
,
. ."
,
'
,
,
Pasionat dl) diagnosticaœ, de' evidimtierea un or noi (\j' . posibilitiiti ale met
odei, uneori uit de perico!. Iar În munca l<i;'~j;. , nivele de 0 asemenea finete
este necesar sa-ti piistrezi tot timpul '..~
"
,'"." , ~,
,
. ,,
.
Duelul verbal œÎncepe. Nu mai gasesc argumente pentru a 0
.vigilenta treaza..
'
'r, .
,: convinge pe femeie Însa Încep sa fac ceea ce se cheama : "purificarea karmei". Ca
mpul'a fost curatat Înga eu nu numai ca 1 nu simt nici. 0 satisfactie, dar Îmi apare
un simtiimant neplacut.
,
"
F emela !a totul ca pe 0 distractie.
Recent .un cunoscut m-a rugat sa consult 0 femeie. Aveain , vreo patruzeci de mi
nute hbere.~a ca am fost deacord A intrat' 0 feml)ie extrem de frumoasa ~ifoarte
plina de sine, s-a a~ezat ~i a \nceput sa ma miisoare pliJ:la de curiozitate: P
robleme avea foarte multe. Egoismul .ei exacerbat ~i 0 tendinta extrem.aspre ava
ntajele materiale erau motivele unor boh aflate Într-un stadlu . incipient..Astfel
de oatneni sunt foarte greu de tratat p.entru.ca sunt despartiti de mine, prin
scepticismullor ~i prÎl) neÎncredere. . Eu Îi, ,exphc motiv,ele iilr femeia transforma
Întâlnirea noastra
"
- Spuneti cii nu-ibine .sa te ocupi numai de problemele"
'materiale, dar viata te obliga la ~a'ceva. .
'
.
.,,dar -amAm avut multe posibilitiiti de a c~tiga 0 gramada de bani . pœferat sa m
a dedic cercetàrilor. Acum.am patruzeci de
':.,ani, locuiesc '\ntr-o c\lmera de paispœzece metri patrati Într-un .apartament co
mon cu 0 familie compusa din patru membri, În (';'schimb am' posibilitatea .de a v
a ajuta. ~i nu numai pe "'dumneavoastra,. ci ~i pe mine. Ciind buniistaœa material
a este mai
~presus de cerinteie spirituale,aceasta satisfaqie de,moment este
',claditii pe moartea sufleteasca. Imaginati-va ca sunteti Într-un ;,~estaurant, u
ndtLtotul În j~r arde.În tim" ce dumneav~astra va
.~'
~
\ntr-o conversatie. Eu Însa trebuie '8-0 conving cu orice pret ~i. astfel de cazur
i dificilema ajuta sa gasesc noi dovezi ~iexphcatii
ale'tauzei bolii unui om. - Daca celuIa ia tond numai pentru sine, Îi exphc. eu pa
cientei, un timp oarecare ea se simte bine, Însa dupa aceea actiunile ei distrug o
rganismul ~i odatii .cu el pieœ ~i celula. Pana. la un anumit 'punct egoismul este
normal, Însa omul care nu se gande~te decat la sine, Încearca sa ucida Divinitatea
~i Universu!. Sigur, acest lucrunu poate continua multa vreme. Mai devreme sau m
ai tarziu programul de nimicire a Universu1ui tœbuie sa fie blocat prin intermediu
l bohlor, al traumatismelor ~i al' nenorocirik>r.
.
vedeti În hni~tede farfuriadin fata dvs.
Pentru multi oameni acum este mult mai important ceea ce se afla În farfuria lor,
decat ceea ce se Întiimpla În jur. ;; ;, .- .~i cum, dumneavoastra Îi vindecati În felul
acesta pe :
A,
pac!ent!.
.
. - Da, În primul rand cu ajutorul Întelegerii. Însa În ciuda '! simplitiitii aparente,
este 0 ocupatie foarte serioasa, - fentru dumneavoastra sau pentru mine? - ln pr
imul rand pentru mine. - Curn. sa Înteleg acest lucru?
40
.
41
- Uitati cum: ati awt programul de distrugere ~Universului; decinci sutede unita
ti, beala de trei sute ciitiizeci de'unitati. .',. ~ Acum' boala e zero, iar pro
gramul de distrugere de trei sute ,.
cincizect AceastaÎnseamna ca eu v-am vindt\.catcorpul, nu Însa §ispiritul, adica am Înci
i!cat principiul cel mai important . vindecarea prin intermediul Întelegerii. Acum
Îmi rememorez cum am fost Înainte de Întâlnirea cu . acea femeie §i dupa. La nivelul câmpu
ui mi s-a Înnegrit total" l '. . Trebuie sa platesc-pentru faptul ca n-am reu§it sa
va expli(. . tnotivele bolii dumneavoastra. . - $i ce yeti face acum? \ - Am sa În
cerc sa giisesc mijlocul de Ii va convinge. Dadr,~{i voi giisi motiwlpentru care
nu v-am putut convinge, voi fi>~ sanatos, daca nu, va trebui sa platesc. .'1' În
acel moment am Înteles ce gre§ealii am Jacut În diseutia \:u'3 . . ...:K . femela, ' .
- Eu trebuia sa va aduc la cuno§tinta intreaga informati~<~ legata de starea dumn
eavoastra irisa v-am crutat. V-am spus,:,; ta:;:. , pot ap~rea alte boli daca nu
va fi restabilita armonia? C',' . -Da. " - $titi ca aveti un Început de cancer ut
erin? . - Am simtit-o Întofdeauna §i rn-am impac.at cu acest gând.. .
dragoste fata de Univers §i Dumnezeu', renuntand la pretentiile sale fata de lumea
Înconjuriitoare, ea se va salva de orice mal~die grava'
;
:
\
A venit la mine la consultatie 0 femeie §i mi-a povestit cu lacrimi in ochi:
,. pliirnanulstang, ficatul§ipartea inferioaraa abdomenului.
.
.
-
.
'.
-.N
'''/.'
-:-M-am de~piirtit de'sot. Am trait foarte rau eu el. Simteam ca are 0 mfluenta
negatIva asupra mea §i ca ceva e in neregula cu psihicul meu. Cân~ rn-am desPMtit, d
e§i am ramas w trei copii, rn-am slmtlt u§uratà dm punet de vedere moral, am Început chi
ar sa cant. Nu ne-am viizut 0 jumatate de aninsa nu de mult el s-a i~tors. Eu.am
rn~ep~t dintr-o data sa ma simt rau, frica a inceput sa se manifeste lstenc, fi
ulUi l-a apiirut enureza cealalta fiica se simtea rau. Pot fi toate acestea in l
egatura cu ve~irea lui? Aici n-au fost necesare investigatii de lunga durata. '.
- Din pacate faptul ca intreaga familie a inceput sa se simta rau J1ueste intar
,nplator. Sotul dumneavoastra e vampir, elle fura copulor energIa, soarta, sanat
atea,are 0 influenta nefasta asupra caracterulUi lor, mclude programele sale neg
ative in structurile campurilor copiilor. Este un om des.tulcie egoist. Un astf~
.de furt m aslv de .ener~e de la ~ropm coyu atestii faptul ca eI <qièkarma foarte
negatlva. Judecand dupa energIe, el are o':ifjuternica
.
.
.
..Sunt gata sa mor lini§tita.
.
Moartea dumneavoastra "eroica" nu va schimba nimic. Pr&gramul de dezagregare a U
niversului ÎI veti liisa mo§tenire copiilor. Trebuie sa va gânditi nu la 0 moarte demn
a ci la . . salvarea spiritului din copiii dumneavoastra. Am tiicut amandoi un t
imp §i am vazut eum, În sfâr§it, au inceput sa se Îndrepte structurile karmice deformate a
le femeii. Aura femeii, pana atunci acoperitii aproape În totalitate de 0 patii ne
agra a inceput sa se inunde de 0 lumina aurie. - lata caacum programul de distru
gere a Universului este la , zero, boala de asemenea'ia zero. Acum §i pliirnanii §i
ficatul imi
sunt curati,.
-
'
.
deconectare fata de Cosmos, de dragoste, are 0 mare agresivitate mtenoara, ~gOls
m, destriirnare spirituala, fapt pentru ~are este nevoit sa fie. vampir. Este un
caz clasic. Vampirismul sotulu! dumneavoastra ii vine atat pe .linie paterna, cât
' §i pe iinie materna. Ceea ce s-a intamplat cu copiii, se poate remedia foarte u§or
, dar de acum incolo ei n-ar mai trebui sa-§i vada tatal.
'.
.
.
Nu i-am niai spus nimic femeii, dar am viizut ca in câmpul ei nu mai exista manife
stiiri oncologice. Ea trebuia sii~lic di nutrind
Ii
Analiza mea aratii ca vampirismul e 0 boala grava, pentru ca ea dlstruge sufletu
l omului §i se transmite urma§ilor. Urmiirile ei se manifesta nu dintr-o data, deter
iorarea continuindu"se de-a . lungul catorva generatii. La baza vampirismului st
a 0 intelegere incorectii a lumii. 0 taniira ,m-a intrebat daca se Încarca in mod
corect cu energie Imagmandu-§l un §UVOIde flacan albastre care intra În ea. Ohservandu
-i structurilé karmice În timpul exercitiilor sale, am' observaI cil este 0 ind\lcar
e a legilor. Oriee furt premeditat de.
1 1 1
42 energie: din natur~, din Cosmos, de la Soare, este 0 dovada
.
43
graitoare a faptului ca individuluinu-i .ajungeenergia~ica acesta
trebui.e. s-o. ia de' undeva. vampmsmulul. Printipala .eroare În faptul ca omul nu
asociazâ disociaza.Cand nutrim dragoste Aceasta constituie premisa i. a acestui co
mportament consta energia CJl spiritualitatea ci 0 fatade Univers, noi primim 0
'.; blOenergetJ.~ll:.splntuahtatea, nobletea sufleteasca, dragostea:~. .etiergie
, acest mod de Întélegere trebuie, .~ p~ntro a pnml suficI.ent.ii .
u~~ cant.Ita.te e.energie. Trebuie cautate sfereJesuperioare ale d
Cu cat descopeream mai multe posibilit1iti ale met,odei de testare, cu atât În~legea
m cu mai multa claritate complexitatea . acesteia. Mi-am dat seama ca nu-i chiar
atat de simplu, pe cat mi se parea la Începutul activitâtJi, sa aduni un grup de oa
meni ~isa-i Înveti clim sa lucreze. Metoda este Într-atatk strâns legata de moralitate
, de etica, de parametri spirituali, Încat impune omului ni~te privatÎuni uri~e, pe
care doar putJni sunt În stare sa le
suporte. , .
sa constItule un pnnclplU de conduita În viala. De Îndatâ cefi1 Începem sa ne gâl1dimla en
ergie separa!, disociind aceastâ Ji nopune de notlUmle de "spmtualitate" ~i de eti
ca" n~'~
J
.
coiIdamnam structurile spirituale la saracie, umplând' de en~rgie;!' doar corpul f
izlc. Omul tre,bUtesa ~tie ca energia pe care eltj.! pnme~te pnn mtennediul unor
simtâminte superioare Îi vindecà:P trupnl, destinul ~i sufletul. .Tratarea mecanica a
problemei ~i,:( onentarea spre energla bruta duce la deformâri ale structurilof,:
e; spirituale.fine iar consi.tmulsuborice fonnaduce la degradare.. :,: .
. ~ .'
Îmi amintesc de un ait caz. Un tanar a fost Învatat sasei1 Încarce CUenergie dinCosmos
. EJexersa'de cateva ori p~ zi ~"În::: . cele clinurma, a devenit vampirul celui c
are-I Învatase. Rezul~tui'!: ' ,a fost deplorabil: au Început defof/!1ârile structuril
ot sal'e' spirituale. Mi-avenit ideea sa testez mOdul În care Î~i exercita. acest pr
oced,eu i9fluenta asupra omului În unna cu 2000 ,de ani. Te$,tul a eVldentiat ni~t
e parametri foarte Înalti. Prin urmare' ,",', .. '.' " mamte .vreme, acest exerclp
u diidea rezultate exceptJonale, Însa ~a cumn~ poti fi În doua locuri În acel~i timp,
tot a~anu te pop . folosl la mfimt. de vechile tehnici. Uitam ca s-a schimbat nl
.\ numai omul, .ci' ~i lumea care-l Înconjoara. Metodele fizice de perfecponare su
nt acum neeficiente. Trebuie sa ne orientam În mod obligatoriuspre Îmbogatirea spiri
tuala. Timpl.\l este 0 categone nelineara ~i, daca s-a modificat Într-atat v,iteza
tuturor .proceselor, Înseainna ca trebuie sa se' modifice ~i strUctura energetlca
lu~ii Înconjuratoare.lar noi ne comportamde parca nu s-ar fi ~ mtamplat mmlc În lum
e diutând sprijin În vechile . metode ~i cuno~tinte.
În coptactul cu structurile karmice ale omullii, daca eu. prezint tulqurari aseman
atoare celorpe care trebuie sa le elimin la . pacientul meu,trebuie' mai Întâi sa le
elimin de la mine. De aceea Înainte de Îitceperea tratamentului ma verifie Întotdeaun
a sa vad daca am dreptul sa vindec ~i daca nu, atunci cu ajutorul unei rugaciuni
Îmi purifie ~i Îmi Închid karma. Dupa cateva luni de consultatii ~ittatamente trebuie
sa efectuez 0 purificare radicala ~i . un post sever. Dar nici acest luctu nu e
suficient. Pentru a . vindeca În mod eficient ['ara a produce un rau niei sie~i,
nici pacientilorvindecMorul trebuie sa aotJoneze eu karma blocatâ, . Închisa, ceea c
e mi are nimeni cliri numeroasa armata'a vindecatorilor de astâzi.' Karma nu se po
ate Închide cu ajutorul diplomei, este necesara 0 pennanenta purificare ~i fortifi
care a spiritului, d~conectarea de tot ceea ce-I "trage pe om la pamânt". Acest lu
cn}:Îi este necesar nu numai vindecatorului ci ~i oricarni om ~iÎn special În ultimul
timp. Într-o dimineata a fost la mine 'la oonsultatie 0 femeie iar peste 0 zi i s-
a raeut foarte rau; prezenta simptome de greata, dureri de cap.. ,
-
V-atJ suparat pe sot aseara, În jurul orei ~apte?
'
Da, ,În cursul zilei el a racut un accident ~i a botJt ma~ina. Eu am reactionat no
rmal În acel moment Însa seara i-am spus tot . ce mi-a venit la gura. ÎiI diagnosticar
ea ~i tratamentul karmic are loc 0 influentare foarte putemica ~i foarte profund
a. Cât timp campul nu se stabilizeaza ~i nu intervine echilibrul, omulu! i se inte
rzice cu desavar~ire sa aiba reaetii emoJ:ionale negative. În momentul contactului
cu Divinitatea se restabiIe~te armonia structurilor
'...
~.
A ~{
r "
4./
',' j
1.
45
. câmpurilor ,~i oric~ emope negativa produceputemice contorslUni. Intoarcerea cat
re Dumnezeu nu este 0 bucata de lort care treb~ie. sa-ti .aduca Întotdeauna pliice
rea, ci un' proces ~omplex ~ phn de raspunden, chlar daca ,este necesar. Vreau s
a povestesc 0 Întâmplare interesanta care are un
!
DIVIn ~I, daca ma Îndepiirtam de el, apareau situatii dificile: deii '. .~.doua or
i era cât pe ce sa mor, povestea cineva. Legatura dintre .' negarea Divinului ~i p
edeapsa era atât de ~videnta incât ea nu putea .fi explicat~ printr-un lant Întreg de
concidente. Eram
raport direct cusltuatia actualadin lume. . :-- În mine a saI~luit Întotdeauna 0 mar
e atractie pentru
.
,absolutsigur:ma p'edepseaDumnezeu.
'
'.
.
. - Ai dreptate, i-am râspuns eu. Îti pot explica În amanunt slstemulpumtlv, cauza nep
lacerilor tale, i-am propus eu ., conlocutorului rneu.
.
ca programele de negare n-au trecut ~i În subcon~tient Asta inseamna ca structuril
e destinului n-au fost Iremedlabll dlstruse. Daca mecanismul de ~egare a Divinit
iitii s-ar fi instalat, el ar fi trecut ~i in subeon~tient ~i ar fi inceput bloc
area destramiirii structurilordestinului fie printr-o boala incurabila;. fie pri
ntr-uri traumatism cu chinuri ingrozitoare. De ce moartea trebuia sa fie cumplit
a? Pentru ca chinurile spirituale ~ fizice purifica subcon~tientul. .'. Cum are
.iOCacest lucru? Singurul .mijloc de a suporta Chinurile este inaltarea spiritul
ui deafrupra acestora, transfernrea punctelor de sprijin din trupul care se chin
uie asupra sufletulUi. Acest proces natural are loc in mod automat Omul care se
chinuie devine mai spiritualizat '. Investigarea., mecanismelor dé transmisie a in
formatiei campurilor Îmi da dreptul sa afirm .ca Întreaga omenire se afla
acum Într-o situatie. asemanatoare
,
celei. descrise mai sus. ~i fata
.
.
1
"
Cineva spunea di ceasul .I-a inventat omul, dar asta ml' Înseamna ca elÎnsu~i este vârât
În fiecare mecanism de c'easomic. Universul este creat ~i controlat de Dumnezeu,
dar asta nu Însearnna ca fiecare pedeapsa vine de la Dumneieu. Exista un mecanism
'uimitor al autoregliirii câmpurilor. .Ceea ce oamenii atribuie adeseori domeniulu
i misticului, poate fi În fond analizat, Tu ai fost al treilea copil din farnilie,
neplanificat ~i nedorit, de. aceea earintii, fua voia lor ti-au dat un putemic
program de amhl~?Te.Inca din copilarie ai avut un fond vital sciizut ~i.ai fost
foarte des bolnav. Te-al nâscut În aceste conditii fiindca În vietile trecute te-al de
zls de dragostea pentru copii, a~ ca, judecând dupa bioenergia ~istructurile tale
karmice, nu ai zile multe de trait. Te-ar put~ salva doar aspiratia catre .Divin
~i sentimente !nalte. Subcon~tientul tau ~tie acest lucru din totdeauna $i te-a
' .mdreptat pe calea cea dreaptii În timp ce con~tiinta urma un aIt program. De ~d
ata ce piirâseai calea salvatoare,' ti se naruiau structunle destmulUi ~I.te aprop
iai de moarte. De ce n-aimurit" Tu il parâseai pa Dumnezeu ~i spiritualitatea numa
i la nivelul con~tiintei, d~ aceea era cat pe ce sa fii omorat Într-o Încaierare era
gata sa mo~i Într-un accident ~tier Acest lucru atesta faptui
. de omen ire are'loc acum conectare~ unui mecanism analog. Am cercetat karma om
enirii. È"-drept ca intrarea În aceasta este un lucru extrem de periculos. Principal
a ÎncaIcare a legilor pe care 0 comite omenirea 0 constituie Îndepiirtarea de Divin
(inceputa Înca in secolul al X-Iea) ~i alunecarea intr-un . pnigm!\tism siilbatic.
Aceasta ÎncaIcare este prezenta in câmpul . fiecarui om care traie~te acum pe pâmant
. Karina "societatii socialiste" contine, pe lânga toate aCestea, cateva pachete d
e programe negative: programul de anihilare a oamen110r(barbati ~i femei) din ca
uza at~amentului lor puternic fata de bunurile materiale; programul,urii fata. d
e oamem~ m~lus la sfâr~itul secolului trecut, ~i programul de dlstrugere al tatahf
' fratelui ~i fiului. de asemenea din cauza at~amentulUi putermc fata de bunuril
e materiale. De aceea e ~i atat de grea viata in tara
noastra.
.
Daca noi nu yom analiza ~i nu yom con~tientiza aceste programe ~i nu yom reu~i s
a le efimina~,. yom imparti la infinit fabricile ~i uzinele pana când nu yom platl
aceste programe pnn
chinuri ~i suferi1~te.
'
lata calea pe care am strabatut-o de la studierea maglel ~l vrajitoriei prin int
ermediul rnedicinei ~i eticii pâna la filosofia
'.
..'
-Ifi
;1
"
IUn;i11cohtempbrane. La baza existehtei " Universului stau procesele information
ale. "La Îneput a fu~t Cuvântul". Ceea ce noi numim Univers; din punctul meu de vede
re, putea apiirea prin det~area dintr-un ÎncejJUt Unic, care a existat dintotdeaun
a ~i pe care noi ÎI numim Dumnezeu, a doua componente: una - materi!j, cealalta -
campul informativ. În fiecare din ele componentil contrarie se gase~te În stare late
nta. . Conditia existentei conttatiilor 0 constituie trecerea lor permanentiidin
tr-una Într-alta. Câmpul t!nde sa devina materiç, >iarmateria sa devina camp.' \ . ..
Acumularea conexiunilor energetice În materie este 0 manifestare a' procesului. tr
ecerii co'mponentei materiale În cea informationala. Procesul reverspoate avea loc
sub forma cre~terii densitatii materiei, a masei acesteia sau prin aparitia uno
r organizari mai complexe. . . Daca luâm, de pilda, sistemul solar, constatâm ca tel
ul existentei acestuia Îl constituie crearea unor demente tot' mai complexe În Soare
, crearea unor conexiuni informative complexe' pe' seama aparitiei. unor noi phi
nete, crearea pe' planete a unor structuri' informative. complexe pe bazaorganic
ului ca 0 noua' .treapta a cre~terii densitiipi informative: Scopul exÎStenteioric
arui sistem solar il constituie createa Vietii.În interiorul sau. Ceea ce noi numi
m spirit, se afla deasupril camimlui inf6rmativ~ia . . materiei. La atingerea un
ei anumite densitati materia ~e.,transforma În inforglatie.Unicitatea(starea mater
iei "coocentrata cândva Îiltr-un punct' unic) este Universul. Nivelurile fine ale câmp
ului sunt reprezentate. de absenta materiei, timpului ~i spatiului, adica. de pu
nct. Punctul tinde sa se transforme În infinit iar infinitul sa devina punct. În. fi
ecare punct al câmpului Uni~ersului ekista 0 informatie hitenta În legatura cu Întreg
universul. Cu alte cuvinte,
'.
..
i
.
'.,:
47
.
care au loc Într-În~ele, din pun.ctul de vedere al-autorului teonei: ar atesta 'exis
tenta În acestea a protomateriei. ln lumma acestel conceppi .ce concura cu investi
gatiile mele, ap~ntla unel. ste~e poate fi privitâ ca un proces diale:tic" al trec
ern. mformattel m materie, ca un' reziIltatal "fecundam matenel. mterstelar~. d~
ditre blocul informational, materializatca substanta a "gaurn negre". Aparitia
stel~lor este un rezultat al interacpunii a doua Începuturi: al Universului treaz
~i a celUilatent. Procesele care au loc' În adancu\ stelelor ~i În organismul Vlusun
tldentJce. Sunt procesele de trecere a energiei Î~ sub~t~nta ~l .umvers. Dezvoltar
ea Universului este ruptura umtatll la mvel fiZlC, material ~ intensificarea uni
tatii la riivelul informatlv i/I al
câmpurilor, diferentierea ~i varietatea tot mai. mare_la mvelul fiZI:
.
.
punctul este un infinit latent iar infinitul
- unpunct
latent. Exista
doua teorii privind originea stelelor. Conform primei, a lui Kant .Laplace, aces
tea au apârut ca urmare a condensarii niateriei interstelare. Cea de-a doua, a aca
demicianului Ambartrimian, . sustine ca ste+ele au apârut din "gaurile negre". Ins
tabilitatea comportamentulÛj tinerelor stele, putemicile procese eruptive
~i unitatea tot mai mare la nivelul câmpunlor. Intr-o anumJt~ etapa de dezvoltare,
intre componenta fizlca ~Ice,amformatwnala dispar diterentele ~iÎncepe 0 noua eta
pa de dezvoltare. . Exista 0 contradictie. Universul râmâne punet la nivelul fixaI câm
palui ~iÎn acel~i' timp seextinde,' cre~d 0 noua substanta: un nou iimp ~i spatiu.
Dezvoltarea urmeaza pnnclpml pendule!. sensul se schimba dinspre unitatea infor
mativa spre sectorul fiZl~. Orice obj,ect din Univers poate fi cons!derat proces
$1, m acel~i timp, orice proces este un obiect. ln fiecare prpces. ~l obiect au
loc mi~cari oscilatorii dmspre umtatea mf~rmatlva spr~ diferentietea fizica. Di
ferenperea fizica trebUie sa corespunda strict ~nitatii spirituale. Conditia. de
zvoltarii acestor doua fenomene contrarii 0 reprezintâ existenta unUi al trellea e
lement care asigura existenta latenta- a unui contrariu În c~l1il~t. Acest . roi Î! În
depline~te energia care actioneaza ca mtermedlar, care determina dezvoltareaUniv
ersului. . Informatia, energia ~i substanta reprezinta un tot umta!.. Aceasta co
nceptie exista de multa vreme, de exemplu !n cre~tinism, notiunea de Sf'antâ Treim
e (Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul, SfântuIDuh). Orice obiect În dezvoltarea sa repeta
ciclul dezvoltarii Universului.' Râmânând absolut unitar la acest nivel al câmpului, 1
1 ,1 i: l' 1 il
48
el se diferentiaia la ,niveI fizic. Pentru diferentierea la nivel fizic est~ ne:
esar un' proces anterior la nivel spiritual care' sa garanteze 0 mal~ rezJst~nta
. În, cazul disocierii fizice. Este evidenta . pnontat.ea SPIn~~UI. ln aeest mod l
egea unitatii ~j luptei cQDtrarliJorarata m felul urmator:' mmicul existent eman
a din Sine contrariuJ sau pentru ca <lpoisa se transforme ÎDc;evaabsolut
nou. '.' .
,
III
.1 :,
'
. Acum ..sa trecem JaprobJema originii' vietii. Pe miisura diferent~el11 Jumii f
Lzicetrebuiau sa creasca teitdintele de ridicare ale uDlt~tnla mvelul câmpurilor,
'de la ceJe m'ai fine straturi pana' > I~cele mal, rudlmentare, Gradul de unitat
e se manifesta 1a acele mve)e la care acesta nu s-a manifestat anterior. 0. data
cu acumularea diversitatii, gradul de unitate Într-un anUDl1t ector al spatiului,
cr~te Într-atât demult ÎDcâtobiectui se s ~et~eaza de Univers. ~ducerea lui la nivelul
unitatii din jur at ~ns~mna dlstrugerea lUi..Densitatea informatiei cre~te ÎDtr-atât
, mcat apare 0 contradlctte ÎDtre obiect ~i' lumea ÎDconjuratoare. Vlata este 0 ~mta
te strategica a obiectUlui cu 'Universul prin negarea tactlca a acestula. Putem
spune. ca viata a apiirut În Umvers concomitent. În ÎDtreg c°lJ>lIlsau ~i ~ reprezinta u
n organ~smuDltar care ~i",continua diferenf,ierea.Într-o perrnanenta conex:JUne ~I
mteracttune atuturor componentelor sale. Dezvoltarea acestul proces, diversitat
ea fizica, sunt' posibile j num~ pnntr -0 onentare c.atre procesele inf°"!1ational
e primare ale mtregulul. Substanta, tJmpul ~I spatiul reprezintafor.ma extenoara
, ~nformatia ~i.spiritul' constituie coritinutul. Continutui se rea1izeaza pnn f
orma lar forma genereaza conf,inutul. La baza vietii oricarui obiect al Universu
lui stau m~canle oscIlatonl, of!,entar~a intermitenta spre procesele information
ale ~Icele fizu::e,Intrucat Vlata omulUieste 0 reflectare În miniatura a Uni~ersul
ui, procesele trecerii informatiei În substanta au loc in Vlatamult maI rapit! decât
ÎDunivers. Un obiect viu se deoseb~te pnn gradul de unltate ~i prin viteza de tre
cere a' informatiei În substanta, Este probabil ca ridicarea gradului de unitate'
~i al Vltezel de mlgrare reclproca sa constituie ratiunea de a fi a obiectului v
iu,..
Cu cât este mai 'ridicat gradul de unitate interna ~i cel al . .rdensitiitii infor
map.ei, cu.atât mai muit se det~eaza organismul de 1:hunea ÎDconjuratoate. Este ceea
ee' noi numim dezvoltarea con~tiintei ~ia', personalitâf,ii, Procesul de~rii fizi
ce fa!a de mediul inconjurator este posibil doar În' condif,iile cr~terii Simbioze
icu Universul. Procesul simbiozei cu Universul este ceea' ce .ÎDdeob~te se cheaJDa
cult\lra. Procesul de~i reprezintii civilizatia. Cultura n~te civiliza!ia. Civi
lizlltiala Îi1ceput respinge cultura' iar apoi, ca sa nu. disp,ara, se ÎDtoarce la e
a ca un Jiu ratii~itor pentru a repeta acest pro ces la un nivel superior ~i cu
0 aJDplittidinemai mare. Daca Întoarcerea la cultura se realizeaza la Un nivel nec
orespunzàtor, acest lucru duee la distrugerea civiliza!iei, Negarea tendin)ei de u
nitate ~i a sentimentelui care 0 realizeaza in Univers, adragostei adica, duce l
a, disparitia j civilizatiei. În 'general se considera ca esenta legii unitiitii ~
i luptei contranilor ar constitui-o Împacarea acestora rara 0 'distrugere reciprocà.
Principala conditie a, reconcilierii contrariiJor 0 constituie .viteza trecerii
lor dintr-unul Într-altul. Deosebirea esentiala a materiei vii fata de materia ne
vie stii În viteza de trecere a contrariilor unul În celàJalt. Prin urmare scopul viep
i
, "
.
49
.
,
e~te intensmcarea
revelani spiritului În materie pe seaJDa cre~terij
vitezei acestei tranzitii. . ' Sa n'e amintim 4e pendu!. La 0 anumita viteza a o
scilatiei exista doua stan care se exclud reciproc: mi~carea pendulului dinspre
centru spre stânga ~i spre dreapta. Aceste stari contrarji pot coexista f'<W!a se
anihiIeze una pe cealalta numai pentru ca s i ele sunt decalate În timp. Încercarea
de a le suplini, de exemplu În
,
,
decursul unei secunde,
la 0 vitezà de oscilatie de 5 secunde,
"
Înseamna Încetarea .rni~carii,oprirea dezvoltiirii. Acum sa ne
imaginam cà viteza pendulului s-a marit pâna la câteva oscilatii pe secunda. Înseamna ca
cele doua stiiri contrarii pot fi interschimbate, fiir~ anihilarea lor reciprdc
a.
Viata pe pamant a aparut ta un mijl()c de pastrare a nivelului .f unitiitii eicu
Soarele care a emanat planetele, coborând ÎA acest fel gradui de unitate fizica ~i
urmarind unitatea informativa
~,
50
. pentru ~omp~ar.earnpturii ~e. .Prinurmare, În plan.' generaJ, separarea nU.s-a p
rodvs,' Orice -o'bioct al Universul' tinde s~ emane dm sine c~va opus lui În plan
fizic.~i sa creasc, unitate1\ În planui inforItllttioilai pentru dezvoltarea siste
mului. Marna care n~te un'copil ~ steaua care n~te planete flic unul ~. acel~i I
UCru.Emanarea~!ttebUietompeiIsati prinuitit8t~. spirituala. Viata pe pamânt este o
confirmare a procesptui, realiziirii uni!atii noiipJan~e.cuSoarele. Si~temul sol
ar tinde~i~ dt\ 0 parte catre 0 maxIma diferentIe~efizlca lar pe de alta parte,j
(:1 ~~.catre unitatea }nformationa.la. Viata9are a apiirut pe P.~ânf s-~I dezvolta
t dupa acel~llegl.' La nIvel fl.zI.care loc apanpa . speCÎi,cre~tediversitatea for
melor iar la nivelul câmpurilor den~i'~ cre~W! gra!lul debnitate. Viata pe Pamânt nU
numai.qà a aparut ca unJ~ erganism ,unitar ~ continua sa existe ca un ol'ganismun
itar,ci'tC este dirijata de un sistem de autoreglare care flpare la niveJu{'~ in
formational -energ-etic. Scopul aCe8t:uisistem este sustinerea'" corespondentei
. dintre. comportafilèntul Partu ~i interesele'
51
.
Îr!ttegului.Cu cat sunt mai mariposibilitiitlleenergetice ale unei. .
.
verigi,cu atât mai mult ea trebuie sa fie orientata catre centru, Daca legatura- c
ueentrul Întârzie ~i' cre~te auton6mia verigilor; sistemul poate sa piara. De aceea
este inevitabilii pedepsirea verigilor care Î~trel'\lPunitatea sistemului, . Compm
tamêntuFobiectuJui ttebuie sa corespunda struct:urilor informationaJe ale ÎntreguJui
. organism.. . Dada. .Însa. comportamentul fizic,emotiornY ~iinformativ al obiectu
lui diferii de'programul iristaIat În. câmpuj informationa1' alsisteh1Ului, atun~i c
ampul sistemului reactioneazli atacând cialpul obiect:ului. Are loc det'ormarea câmp
urilor, obiectului cu inttbducerea unor programe de distrugere, adidi Întoarcerea
la starea ini~a. Un asemenea obiect poate fi atât un organism individul\i,cât ~i un
grup care ÎncaIca legile unitaiii. Vorbind În termeni medicali slinatatea spiritului
determina sanatatea corpului.
1
.
Câmpul informational este primordial În r~ort cu corpul ~iÎi determina soarta acestuia
, caracterul ~ starea fizica, Prin urmare se poate spune ca prinCÎpalacondifie a s
linÎitiitiifiZice0 constituie . cuno~erea >ojjirespectarea legilor câmpului informat
ion al al ' Universului, alegii IntreguJui, a legilor Spiritului ~i.aleDragostei
,
Acum viteza tuturor proceselor pe Plimânt a crescut Într-atât; Încât reclama 0 neÎntarziata
adaptare fizica. Biogenosfera. se . schimba cu rapiditate. . . Întrucât procesele in
furrnationale În Univers sunt prim,ordiale În raport cu cele fizice, problemele adap
tiirii fizice sunt legate În primul rand de influentarea structurilor informationa
le, spirituale ale omului.~a se explica recrudescenta magiei, ocultismului, prac
ticilor yoga ~ia diferitelor curente religioase. Oamenii saluta cu entuziasm apa
ritia a cate unui nou "mesia" sau "gUru" care le promit mantuirea ~i un nou adev
iir. Toti ~tea,pta solutii de-a gata uitand de faptul cà principala conditie pentr
u rena~tere este 0 mund! istovitoare a carei esenta Îi este cunoscutii omenirii di
n cele mai vech1timpuri; este vor~a de {endinta de a Întelege lumea Înconjuratoare,
de a cerceta legile ei ~i de a aveaun comportament corespunzator acesior legi. .
Nivelul energetic al oamenilor În ultimii ani a crescut enorm. Ceea ce Înainte se r
ealiza În decursul mai multor a!1i,aeum poate fi reallzat În cateva luni. Posibilita
tile omului au crescut a~acum cresc, de pÎlda, posibilitatile biciclistului care s
e ~eaza În carlinga unui avion. Daca Însa psihologia lui a rlimas tot aceea ,a unui
biciclist, ~i nu a unui aviator, acestuia Îi va fi greu sa fructifice avantajul ce
i s-a oferit. . Nivelurile psihologice ale omului obi~nuit ~i ale omului care a
re acces la influentarea energetica a obiectelor ~ii ~inevii trebuie' sa se deos
ebeasca chiar ~imai mult. . Cercetàrile mele arata ca se poate pricinui un rau nat
urii vii ~j nevii nu numai prin actiuni mecanice sau prin forta emotionala ci ch
iar ~i printr-un gand imprudent. Urmarile influentei negative. cresc În progresie
geometrica În cazul uner aptitudini bioenergetice ridicate ale omuluL Influenta in
formational-energetica asupra obiectelor vii ~i nevii poate fi foarte periculoas
a. Agresivitatea fata de un om reprezjnta uri program de distrugere a tuturor ru
delor ~Î copiilor sai: Intrucat functioneaza mecanismul autoreglarii, infleunta ne
gativa se relnt~arce impotriva agresorului ~i a rudelor acestuia, Pregatirea psi
hologica il omului rlimane mult În IJrma 'posibilitiitilor sale energetice, se poa
te spune ca omenirea se giise~te, de fapt,
-, "
52
ilitr-un regim /le autodistrugere. RoadeJe acestui lucru dejll ni , Psiholçgia omu
lul contemporan al civilizatiei occidentale' (iar).. acesteta ii apaqine 0 marc
parte a omenirii) este psihoIQgiA/' p~agmatis~lui. Acc.entul ei princip~ cade nu
pe acumular~' mformapel CI pc dlstrugerea IlcesfeJa, Prin ur.mare procesl4i, .
ineficient, "nerentabil" ,al con~tientiziirii, al creerii noilor structurj.; not
ionale ~i etice' este eliminat din lantul general. procesulUi)
j/.<~:'t ,
'aratâ peste tot. Care-i cauza tragicei neconcordante psihoJogia omului.de azi ~ r
ealitatile lumii care-l mconj.
"
.
.
degradat rapid ~ acum' este' Orientat, in special spre magie ~i ,vrajitorie. Est
ecât se poatede normal deoarece are loc 0 mOiteltu'éit!Jid., Il ~Ior care permit sa
vezi "elefantul" iD. mtregime, adica sa vezi ~i sa con~tientizezi
procesele care au determinat starea de fapt actuala a ol1}enirii
,
: "':-:~-~~f~r(; ,."
'53
problemel~ce se ridicain fata ci.
.
~
.
.~. dificil ~i de durat~ al cautârilori se prefera retetele de-a gata cu:; . maxIm
ul)1de efeet practic.' Daca analiziim calea
.
oricarei religii, YOmgasi .pestetot urmatoarele etllpe de dezvoltiiriÎ.~\ baza: .,
. . - c01l4tIentIzar.ea, mvestIgarea lumii m momentul curent,"~r eare are !oe pr
in negarea 'mediuJui Înconjurator, a dependentei'~ omului fat! de acesta; reJ!lzuJ
cooperarii cu'acesta; . ,,!~.
,
comportamental in concordantii cu aceste Jegi; . ' '::- apJicarea practicii a cu
no~tinteJor obtinute anterior. Inainte acest proces se intindea pe parcursul sec
olelor ~i , mileniilor ~i de aceea, in morl ftecvent oamenii' nu J-au putut con~
tientiza ~i vedea in intregime, ca orbii ,din poveste care, pipiiau un eiefant m
cercând sa-~ Îmagineze cear putea fi. Acum olnenirea are ~nsasa va.daIIcestproces in
toata unitatea sa. În prezent incautiirile spiritualedomina procesul de separare.
'acumuJarea. itlforllJl$ei. Este 0 cale de evadare din reaiitate, de negare a c
i~lizatiei ca atare, de negare a urmatoareJor doua trepte. Aceasta cale 0 utiliz
eaza, de pilda, adeppi lui Krishna. 0 11doua orientare este mdreptata spre re'\l
enirea la principiile eticii, ale comportamentului corect. Sunt doua curente rel
igioase diferite. 0 a treia orientare vizeazii fructificarea rezultatelor practi
ce, Tacand abstracpe de cuno~tere ~i latura etica. Aceasta este magia
-evidentierealegiJor
dezvoltiirii ~i crearea unui sisterii,J
:
Exista orientiiri doar catre prima treapta
.
~ivrajitoria.
0 trans.formare curioasa a inregistrat-o bioenergetica. Început prin elementl':.al
e cuno~terii ~i ale eticii, acest curent, mai ales, dinmomentur În care s-a pus pr
oblema onor!\riilor }ncasate, s-a'
.
Principala cpnditie deSiJJi>i:avi~tuirein momentul de fata, bazata pe principiil
e dialeetice, 0 reprezinta unirea a ceea ce Înainte era imposibil de unit. Este vo
rba de renuntarea la cele piimiinte~ti, intrarea m comuniune du Cosmosul ~i obti
nerea informapei, transformarea ei in legi morale ~i ,aplicarea lor practicii la
toate nivelurile. . . . pop sa,i sJuje~ti~ilui Dumnezeu ~i lui Mamon2", spunea
"Nu lisus Hristos. Cu doua milenii in urma aceste doua tendinte contrarii erau i
reconciliabile in decursul vietii unui singur om, 1 Acum Jumea s-a sehimbat, s-a
schimbat ~i viteza de oscilatie a pendulului, fha ca oscilapiJe sale sa se anih
ileze reciproc, adica j trecerea substantei ~i informapei dinu-un;! in alta. Pri
n urmare " putem vorbi d~spre faptul ca omul eiiruia Îi este hariizit si : supravi
etuiasca in urmatorii câpva ani, trebuie sa fie' in acel~i timp ~isrant, ~iun om o
bi~nuit,.~iun om de actiune. . În c~tiinta fhjciirui contemporan 'trebuie sa exist
e doua ;' procese contrarii: r~untarea la lume, tendinta spre Cosmos, sanctitate
a ~i fructifit:area informatiei obtinute, ni~te actiuni energetice, un ridicat p
ragmatism. Este vorba, de fapt, de un mod de a giindi care va determina structur
a fizica ~i sufleteasca a omului nou. Astfel sanctitatea, renuntarea, cuno~terea
, fructificarea 101-la nivelul giindurilor ~i sentimentelor trebuie aplicate in
structurile. sociale ~i. tehnice. Cuplarea acestora nu trebuie sa fie mecanica d
eoarece ar insemna "oprirea pendulei" ci trebuie sa fie un proces'unic cu 0 desr
~urare consecventa pe cele trei trepte. Fiecare om trebuie sa devina sfânt ~isa se
preocupe de ridicarea continua a sanctitatii sale, de cuno~tere a lumii ~i de ,
comuniunea cu UniversuJ ~i de traducerea acestora in viata r spirituala ~i cell
practica. Civilizatia trebuie hranita În pennanenta \
" ' ','
Mamou
= idol ln mitologia precre~tina
'ii,
!if
54
.
~ .
'"l"'" ''iW Jrjt J
55
prin cultura, Prioritatea, În sistemul de valori, trebuie acordat a ,'{\' . sancti
tâtii ~ nu pragmatismului deoartce Cosmosul este f primordial iar civilizatia este
secundara, , ,Orice civilizatie il-a mentinut pe umerii ~fintilor $i nu' pe cei
ai ' vraJltQnlor, Conforrn legendelor, În vechime oamenii ar fi avut un al treilea
ochi. Ei aveal.l acces la informatii primite pe cale supranaturala indiferent d
edistant1i $i timp, Mai târziu ce] de-al, treilea ochi sea Închis, Cauzele sunt necu
noscute cu toate ca ele sunt, probabil, simple: obtinerea, cl.loo$tintelor primo
rdiale este
,
l
. Tendinta care acum S-I!'cristalizat destul de clar 0 reprezintâ cultivarea aptit
udinilor magi~e ~i oculte În scopuri strict personale, Verigile sistemului nu mai
actioneaza În concordantii cu interesele Întregului sistem ceea ce reprezinta 0 amen
in!are a ; distrugerii sale totale: Sa ne amiittim: triburile cu putefllÎce tradi!
ii În domeniul magiei '$i ocultismului ~-au stopat evolutia pana . când, Îflcele din u
rrnii, au disparut. La bazaciviliza!iei actuale stau religiile mondiale, adica n
i$te sisteme care canalizeaza toate fortelt omului spre formMea $i dezvoltarea s
tructurilor spirituale fine care actioneaza Î!1directia salviirii lumii, În!elegerea
tinitiitii cu toatii lumea $i a responsabilitatii pentru destinele oamenilor" p
e care le dau
,
,
;~
inadmisibila rara respectarea norrnelor eticii, lar fructificarea
yuno$tintelor piirea a nu fi legata În mod direct de etica, Într-o anumitâ etaRa nivel
urile etic $i psiho\ogic au ramas atât de În urma fata de posibilitiiti, Încât acest luc
ru a Început sa ameni~te existenta civilizati.ei,de aceea Închiderea celui de-al tre
ilea ochi' a constituit salvarea, Dio. pacate majoritatea $colilor contemporane
de educatie spÎrituala $i fizica elimina primele doua trepte - cunoa$terea' ~i mor
ahtatea, Parcurge(ea acestor dOl.la trepte necesita cheltuirea a 95% din mijloac
ele $i timpl.ll aferent $i nu da dintr-o data ni$te rezultate palpabile, Practic
multe $eoli.merg pe 0 cale 'inversa fapt pentrl.lcare sfiir$escprin a se degene
ra. , Evolutia organismelor vii are loc dupa urmatoarea schema: la Începutare lac
un proces fo!jrte Îndelufgat de acumulare a' cuno$tin!elor $i flumal dupa aceea IT
uctificarealor, Pentru a supravie!Ui În momentul prez~nt, a~um)Jlarea inf«rmatiei tr
ebuie corelata cu ,ff!Jctificarea ei, rara ca acestea sa se diiltruga una pe alt
a, Cu a.ltecuvinte, afaceristul, politicianul $i savantul trebuie sa devina sfin
ti, Problema eticii trebuie sa devina capitala pentru ace$tia, Deosebit de serio
s se pune 'aceastii ,
' "
religiile,i-a permis omuluisa simtiicomunicareacu copiii sai, cu piirintiisai ~i
cu toti cei dragi lui, siifie con~tientde riispunderea
pe care 0 are pentru destinele urm~ilor, sai, Avertismente indirecte priVind pla
tirlja pacatelor pamante$ti de catre copii sunt date ÎnBiblie. Anume.ruptura struc
turilor fine ale câmpurilor carl' raspund de comun.iunea cu piirintii, copiii, cu
omul 'iubit, duce la boli din cele mal grave, la deforID!\fea destinului $i
personalitatiiomului, Religiile mondiale !IIifost preocupate de 'piistrarea açesto
r"
'
,
problernii În .domeniul bioenergiei, Încerciirile de utilizare a
metodelor magiei sau ale vrajitoriei În scopuri personale meschme se lovesc de cel
e mai Înalte legi ale Universului, Rezultatul este, de regulii, tragic, de$i nu Înto
tdeauna vizibil deoarece urmiirile apar Încetul cu'Încetul $i nu Întotdeauna 0101.11 f
ace legatura Între cauza ~i efect. Fata care Îi face farmece iubitului nici nu banui
e~te faptul, cii ea distruge psihicul, soarta ~i
fizicul viitorilor siii copii, .
structuri $i de dezvoltarea acestora, Porunca iubirii chiar $i a du~manilor are
un' sens profund din punctul de vedere al bioenergeticii, Ea blocheaza programul
de distrugere a ~nui ait om $i implicit al autodistrugerii ,la nivelu\câmpului di
n subcon$tient. Omul care nu a fiicut cuno$tin!a cu legile autoregliirii, care n
u $tie ca ura sa poate deveni motivul unor grave boli ale sale sau ale copiilor
sai, a fost bine apiirat pe parcursul mul(or secole prin poruncile religioÎlSe de
iubire' $i binefaeere care i~au piistrat siiniitatea atât lui cât $i copiilor lui, a
sigurându-se În fapt dezvoltarea civilizatiei. Sistemul autoreglarii câmpurilor functi
oneaza automat. De aceea de culturii$i magie putea sa se ocupe rara a-$i pricinu
i vreun rau, rara riscul de aplati
",
,
cu siinatatea' copiilor sai sau ca destramarea personalitii!iisale,
numai omul care, cuno~tea ~i respecta legile unitatii, legile' Universului, omul
cu ni~te structuri spirituale superioare bine
,.,"
57
, \;;
~:
'. ,"'""1' ,
-'
. ,,\IJ;~.
structlirilor
etice;;
ut..
"
~;,.." mUI}i.Îa~r. ~lmt
.'?S"
,
.,\fI}\"Mdeau.Cum
<,.1, ',. ,-,?t{;'J;"{ .' . -~ .'. ,-
În~&
, ,
.:\!it;tnagic~t;~'este
","'J'",,' '>:':;~-'-')~\~i:'.~':",'::iJ"~'-:I' ,:-"",~-,~:>'}-r:";~~':_~t-. !.
" .
..44!CU
e:"~im1it'ri\allent
ca acutii/~
Unfapt norm~:
':..:'.'::-:,',':f~rt.: ",'~rt:Ç!),'\1k' :' '. ':."'.'$;>D~~'~'~',ri'-
"A,c't!'l,ij~;;~~,lIiY/;1h; ., .' ",~t~#ZiitoraJ .Pl1IsUC4.i~~Ji~~jUyelelor blo~
ne~ç!t!!#
,
-~ a
duce,la:
de_grad~j
acesL, ,
'
','",intij,,'
.,~~~t'.
ibfOen,et ""',,
"
"
""
"ta ~
multor complexe
Mdi, amt
"in,care
""tti'.demoralitate
pentru
au,
"
.' Intrucatcapacltateli\ ,~nergo!iciia structurilorspirituale este de sute $1 Gh
ilp"demndeotir,nai mate decât a celor' fizice
elatlt
:01"111) "'"
"',',",,'
r\ldele'$i chiarprie
"i~ropiap ~i discipoIii,
degradarea spiri«talâ~. des~ari peQ perioada ÎndelungatI!tft mOdo _n~tIa, la eXterior\
C~d Începe decade~1'
flZ1ca,mcercanle, :.~e"tratament . sunt blocate de structurile suflet~t1 degrada
tt!i,Prin aceasta SI $iexplicli 'multiplele cazuri În carem!)dlcrna nupOate fi de,
nici unfulos. Multinaivi COnsidera .ca pJ~nQO,~I;I~ ~a,$i &ecv~tând ni~t~cursllri
,ei vor dev~u, m%:I,~IJvràJUfn, InsàÎn~elé ateStei ~tiinte, spre deo$ebtrjl de alte!e",p
ot Jf\ltrundedoar,t'tillrteputin~dQar oametiii cu o"fdrmasu~ci~~'\t'de curatli,
cu ni§te structuri spirituale d~zvoltate, cu' gancllre strategtca,cll bunatate sut
leteasca ~i 0
~~
Subco~~tientul <I~ului'Jlfo~ Întotdeauna; fuarte bine protejat Procesul patri1nder
iiÎnSJ:Ib~erit a fosHent, CU0 exorcizare fireascaa progTatite!or negatiVecu ajuror
ul eticii sOGietiitii~ial ,. . sistelIlelor de aparare religioasa. PsihanaIi~tii
diverse1or~coli psihoteJ1lPCuticeail. Început sa asalteze subcon~tientul omttlui
~i;ca urmare, În ultimele decenii, acest pro(!~s a ciipatat propottii nemaiviizute
, În acest fel are loc un amestec' gro$Olan~i 0, Îl/fiuenta puternÎoa a structurilor câm
purilor rara 0 suficienta stuclier~ a rezultatelor Îndepartate ale acestor interve
ntii. De regula, pe cercetatori Îi intereseaza mai putin ce reprezintii SQbco~entu
] ~iÎn ce mod reacponeaza el la interventii, Pentru ei au importanta doar rezultat
ele concrete, imediat~ ~ nu Întelegerea profunda a proceseh?rcare determjna , . si
inatatea ~i'destinul omului ~ia rudelor &ale, , Lipsa unei. gândirj ,strategice În d
OlIleniul bionergiei, preferinta pentru procedeele tactice eu le-~ compara cu ac
tiunile ~oferului cat.:e folos@$tetimpul rezervat asimiliirii regulilor de circu
lape pentru marirea puterii ~otorului, E drept ca pare eficien!, Însa re~tatut est
~ absolut irnprevizibü ~ riscant.
, '
.....
,!' ,
.
.
una~a' capacltate . de ,autodiscij5linare, aca' analizam tehnicile D
(jc~~iIiÜigice.,vorn atluJî\lt set de ~tode;
o~set;'~ ca?tac~stea are i$portanta nu un CIœlrtatile mdlV!dualeale Maestrului ~i
ale disclPolulw sa~,,' Tendmfa multot bioenergeticiehi de a obtine acces~1 la ni
~te. posibil!tiiti mai ridicate, siirind peste tre~pta chmwtoare ,a ,'~ectionari
i ,spirituale, 'poate a'Vea un 'sfâr~it deplor~btt Intrucatso\lrta omiJltu, caract
erul ~i starea 'fizica a truPUIUFeste, dete~inatI! de. structurile câmpurilor, oac
tiune msuficlent ,de bme gânditii Înacest domeniu poate aduce préjudicii Întregii omenir
i.
.
t.
...
Vreau sa fia opresc ~ai În,detaliu asupra modalitatilor de aparare, Necuno~ter~a,
faptului ca asuprjl omu]uire'.poate aqionaprin .bio~nergie,mult ,timp .a seIvit
drept \ln mijloc de aparare, Oamenii de $tiintii aucunoscut acest lucru ~i au cr
eat ~coli ermetice pentru stUdierea bioenergiei.. Urt Sistem excelent de aparare
i-au constituit .doctrinele etiço..religioase" care propovaduiau binele nu numai În
,ceea ce priv~ faptele, clar ~j Înceea ce pt:ive~tetrairile emoponale ~i chiar gâmiu
rile, Oricâtar parea de hilat, un roI uri~ În aceasta aparare l-a jucat ~tiinta .car
e respingea pe fata bionergetica, posibilitatea, influentarii bioenergetice sau
info~ationale asupra omttlui. Existau ~i mecanisme de protecpe sociala fatii de
cej care se ocupau prea activ de magie ~i vrajitorie. Acum toate sistemele de bl
ocare sunt demolate ~i creierul riimâne lara garda, Asaltarea subcon~tientului car
e este riispunziitor de procesele fiziologice ~i psihologice clin,organism a fos
t inipata Înca. În secolul trecut. Acum acest asaIt din Întâmplator a devenit intentiona
t. Medicii
t\
~
~.
.
$.
psihiatri, bioenergeticienii, vrajitorii, hipnoti~tii intervin grosolan ~.aubCo~
tient orientându-se ,dUre efectui eXterior, rezolvând !tdesea ni§te problemepractice,
Acest IUCfuse ÎntâmpUipefondul , unei totale necuno~eri a ceea ce reprezintl.acest s
ubc~tient, care sunt legile care il8uv!lfJleaza, ' . . çercetarile pe care 'Ie--am
mtreprins demonstreazadi subco~tientul~i biocâmpul sunt unul ~i acel~i lucru ~i o
~ce infIuen~ a~ttucturilorbiocâmpuluirepre#ntJi 0 irlfluentar\f'a . subco~1ientulu
i 8S4pra tuturor sistemelor de autoregIare
. " .
59
. . ' distruge rudele.. AsWI, daca omul dispune de putine .forte, el . . . . . t
ant daca are mal mu Ite forte el Poate ", '
,;
.
.
.
,.
, Dadi omul este pregatit sa ciasanctltatea cu VI~ta IU mea:~~~ng e la ni~te pos
ibilitati mari, . tru pte 0 munca tltanlca pen" ,
buie sa deVInanumal s
'
.
:
.
se poate ocupa ~i de bioençrgle.
:~ fizio)i;lgica
~ psihici,c.Pe cercetltorii .
practicieni Îi intereseaza
<Joar'profunzimea pil.trunderiim sUbconJlient .~i În procesele autoreg\ârii, lar pen
tru 0 mai mareputere a actiunii se poate . ,.robi chiar o. anurnita aparaturil.,
Bioenergetica a fost " trÎmsformatlÎn~taiIrl1uentarii practice,a om1J\ui.Nimeni nu
se
gânde~te\1sa la faptul cil.,vindecândtrupul, noi putem'prejudÎcia
sllfletu~ ci. boala este 0 apiirare, un blocaj al unui cOmp6rtament .
/
ibcorect'
$Î'
al ncintelegerii lumii tnconjuratDare ~i ca
bi6ei1ergeti~1iI trebuie, ~aiinainte de toate,sii gàseasea motivele.~olii, sa-I aj
ute pe. bolnav sA mteleaga ~i sa. evitepe , viitor ar~eIile. comise. Orientarea
mioapaa bioenergeticii doar spre. p.mmetrÎ .fiziltinu-i aItceva decâtlichidarea trep
telor Q.in()afterü ~i' eticii. infavoarea r~hatelor de moment.' Omul ciare;COl\Sid
e~ca ÎI v:or salva pastilele.san procedeele vrajitor~ti ~tedeja bolnav. Principall
il mod de apiirare Împotriva bolilor ÎI. constituie respectarea inaltelor legi ale e
ticii.. .
fiziC e, de pilda, miirirea : ÇJ.n.~natura 8. urm at paIeaprotectiei _' grllvit11i
! dinozaurilor. san dotaraa testoaselor. cu carapace, . ~Jutia'19r s..a oprit. A
n supravietultcei mai l'utin protejati fizic ~imai bine prott:iatf spiritu~ cei
care ~au pregatiti sii-~imodifice struCtuia psihicà, comportamentul, m concordanti
i cu procesele careaveau loc pe Pâmânt. Etica; m treçut un lux ~i 0 necesitate În prezen
t, este singul'a conditie de;supravietuire În viitOr. Oamenii wc 8e~c numai la sii
niitatea fizicil.,mtr-un .viitor apropiat pÇ>ta\ieasoarta Ifjnozaurilor. . ". . .
C~œ'~ai numim imunitate este lfI1Întreg, un nivel calitativ . .' alinveIi~ biocâmpuril
or. Omul pasionat de magie În d"etrimentuleticü; a iubirii ~i a cuno~terii lumii, se
autodis1rl!ge~i
,
1
,
,
'
l'
.
~.
't..-
61
, f
\
/
""
.
CAPITOLUL II
l
~-.
Atunci am decis' sa l:o~tinui aceste 'investigafii pe fantoma, Am desenat pe hârti
e un 0I'tI,~am Început sa explorez cu cadrul limitele câmpului. Mâna În care ~neam cadru
l a dep~it marginile hârtiei~i a trebuit sa recutg'1a reducerea la scara, Am Început
sa , masor deviafiiJecadrului mai ÎntâiÎn metri, apoi IDkilometri Însa .' cadrulrel;1Jz
aÎn continuare sa se râsuceasca. At!JDciDl-8.ID gândit ca PO!lte câmpuluman se' prelunge
~te ID sus pâna la capatul " Universului. f>iciuâspuns, cadrul s--arâsucit la 180":'Am
Înteles ca biocâm.pulomu!ui ocupa Întregul Univers, În sus ~i În jos, În raport cu limuele
corpului fizic, biocâmpul se prelunge~te la
infinit.' , ' ,
'
StrUCtm'l! informaponalihtabilli,
numitli DM
Densitatea straturilor ~i infonnatia cuprinsa În ele sunt
diferite.
~mp?nerii acestuia,
,
, .', . Cu destul de pup; timp În unna '~.cercun,l,e medlc~e IDca ' mal discuta ap
rins daca termenuLde 10C~p este.~egInm ~is-a, creat 0 noua armatâ de ~ar latan/ ",
pnntre ," a~~f,Jy ferve?ti ai'
,
". 1DI0rmanv-ener g etic , "l' nVlZ l' biJ pentru '
'
Astâzi e greu sa gâs~ti oamen' 1c~e sa nu cuno~câ faptul ca densul corp fizic al omulu
ieste ,I1tCODJurat de stratufÜ '
' '
'
v~demce reprezintâ de fapt, 0 uI din punctul de vedere al blOenergiei,f , Destinap
a straturilor care com pun 'IDve lI~ul ' , '-'" IJJ.loqtJaponal-energetic ' al o
mul w. ca~ ~'. IDterconexiuniJe lor sunt extrem de complexe: . Cu 'mulfi ani Înunn
a, când a)a IDcepeam sa lucrez cu b' . " . ajutorul cadrului !1IIlfost vad fonna.
câmpu~uiuman, Cât timp mâIla rPea,se mi~ur:::~:la cu ,coIP,uI" totu! e~aIDregula, eu v
edeam pâna unde fin Pani' le ; râsucea cu 1800 Cân d "gr am te campulw. Acolo cadrul S
e msa vrut sa vlid fi ' orma campulw de deasupra capului am constatat' stand pe
~odea.: nu pot ajurtge pân! la limita ac~tuia, M-am ~~ ~caun ~ I~ceput sa lidlc ~n
sus mâna În care fineam cadrul ~e acesta ~ nsa ramanea nemi~cat. Insemna Calimita se
gas ea m8.lSUS, '
" ,"', " "
'
e unU!camp " cel'., m8.1 mu 1<1clint,re el. Sa . ..
"
'
Stratul cel mai dens din punct de vedere energetic contine informatia privind st
area fizÎcâ a corpului, a organelor a:ceStuia~i . , se folose~te pentru diagnosticul
medical':' se gâsesc În stra~rile mai, fine ~i au 0 ~.. ;~tructurile~ice mlanpure '
Ierarhica foarte complicatâ. ln ,stratunle cele mai ap~, se" pJsti:eazâinformafia pr
ivindfapte!e, emofiile, sentimentele. ~i gmdurile omuIui pe care elle:-a trait În
aceasta via1â. Str;aturile mai' profunde contin structuri ale karmei f8.IDiliei, e
ste vorba de ,informafia legata dl' J:Udele apropiate pe linie .
, ' ,
'
'.
'
'
patema ~imaterna,'egata de copÜ
.
'
,
.
Karma personala a omului,' comportamentul sau În Încarniiril anterio~e sunt dispuse
la un nive! ~imai fin ~i cu dit vindecatorul poate patrunde, mai'profund În câmpulom
ului, cu atât mai . . puternica va fi interventia sa, Dar În aceasta co~sta concomit
ent ~i forta ~i slâbiciunea diagnosticuluikarmic, Persona! consider ca În pl'ezentni
meni nu este capa:bil sa patrunda ID totaIitate În câmpul uman Întrucât ' orice penetrar
e este legata de o.influentare, iar influentarea poate fi lipsita de, pericol nu
mai dacii vindecatorul este un om perfect,
cu 0 karma pura,
'
/
,
'
'
Ocupându-ma zilnic, timp de mai bine de doi, ani de purificarea karmei mele, ~tiu
câte Îmi sunt Înca inaccesiblle, Inainte de fiecare contact cu câmpul unui ait om eu ver
ific dacii
<,'
- :":0':);.
.'
62
. ,!~
I*~ . 'i/;j' ~.
,,\~ ,'1
.
/.
.
r~
'e
'.> "
.,
.
1i3
pot sau nu sa iricep tratamentul ~i, daca'mi se interzice, Înseamntr ca În câmpul meu
exista tulburiiri asemânatoare celora cu caF~} . . . . 'q trebUte sa ma lupt. Pâna cân
d eu nu le elimindin câmpul propriu;'iii niJ.am dreptul sa vindec pentru ca deform
atiil~ structurilor melc!\'y ,
-
inaccesibA -cunoa§terli 'rau analizei logice a mintii umane,
. .. . determinat de <!Càte ,notiuni. , , ' lnvestigând zonele de ii-ontiera, dincol
o d.e hmIteie loglcll ~I ale ~tiintei oficiale, eu folosl:Sc, termenl care au 0
semmficatle
, ..' precisaÎn si*mUl descris. Astfel, atunci cândeste vorba 'de sen,tImentele dIVi
ne,fieca~e omya Întelege aCeSilucru În felulsau, În funct~e ~!;:onzontul sau ~i d\l ni
veltVsau despiritualitate. Cu cât VOl'fil?sa mal sus aceste
, , ' "
pot pricinui un prejudicil,lbolnavului sau structurile lui se pot\:
,
''''
Un vinaecator Ideal poate ffnumai un om'perfect ceea ce În , Vlatanoastrapamânteasca
este un lucruirealizabilde aceea e atât . de importantâ astiizia doua cale - calea c
unoa~terii,care permite '
,
,muta Încâmpul ,meu ~i atunci eu ~i rudele mele va trebui sa~, ;~ isp~im karma pacie
ntuiui meu.
.
\
sentimentepe SCMa e valon a omulul,cu ~t va fi ma~bme. d
.
,
Întotdeauna utilizarea, ~i dezvoltarea posibilitâtilor tratanientului lui bionergeti
c rara aaduce vreun prejudiciu clin cauza unui,
contact incorect cu 'Structufile câmpului. ,
.
'Notiunea de "natura \}evie" a:e un sens ~olectIv~1 mciude, m primulrând, toatej1U
nuril~,lumll .matenale, de care se folose~te .
:'QIllul
"ff' ' "',
Rabindramat ,Tagore spunea, ca a fi mare ~i puternic nu Înseamna sa. fii superior,
În ceea ce' prive~e foqaci sa ~tiisa-l ridici pe cel slab pâna la Înii.!timeata. Mi-a
m pus de multe ori 'Îi1trebarea de c~ fiilulti.vindecatori nCau putut transmite me
tod<l
",
' prin interventia terape~tica pot Ji ajutatÎ mii de oameni, pe
,
"
lOf discipoliloLln ceea ce ma priv~e, am hotiirât 0' data pen~
totdeauna ca lucrul cel mai cimportant nu sta În' dezvoltarea
'
,
,
.
capacitiitilorunic~ ~În ~tiintade a transmite'informatia, de a-i
Învata pe altii cum sa se foloseascâde ea. Înainte consideram ca multi, vindecatori, n
u voiau sa-~i,destiiinuie secretele pentru <1 [ân1âne În centrul atentiei ~i pentru il
obtin~ maximum de <lvant!\ie.Mai târziu am ÎIJtc:les:nu n1,1mai nu voiau, dar nic!
nu ca
puteau. "
din ''care s-a pierdut din vedere lucrul cel mai important:
'.
În principal "metodele"
101'.erau 0 suma de' tehnici Însu~ite '
~',
tendinta permanenta spr!;: co~tientizaiea §:Ï Întelegerea lumii, slStemattz~ea cuno~ti
ntelor obtinute pentru Înteleg!;:rea, legilor ' existentei Univ.ersului. Singuraex
cePtiea constituit-o lisus Hr~tos la care vindecarea era Îmotdeauna pusa În legiitur
a cu Întelegerea lumii pe care el 0 transmitea oamenilor prin pilde, poruncl ~Isfa
tun. În ciuda faptului di În aceastii carte se vorbe~te mereu de cercetiiri ~tiintif
ice foarte des sunt Întâlnite notiunile de Divinitate sentim«;:nte ~vine, sanctitate.
C;onsider ca, ~ricât s-ar dezvolt~ stiinta, orice culmi ar atinge ea, Întotdeauna va
exista un domeniu
când Întelegerea lumii poate salva"milioane,' Aceasta Întelegere avut ~te strâns legata
de mecanismul cainteial cafUI efect ~ prilejul sa-I v~ pe modificarea structuril
or kanmc~. Cand am ~tarea Înleles cit de rouit este determinata' starea fiz~ca ~e
sa. actlOnez structurilor karmice 'm-cârnpulunum,eitamÎ~cercat asupra 101'prin cele
mai diverse mijloaœ:pnn p.r<lctIcl~aglce, tradtponale. prin vtajitorie,prin mijloa
cele'medicIDeI populare ~ AIn incercat totu!Însa rezultatele erau S\JperfiClaie. .
' Apoi am aju~ lit 0 coucluzieextrem de.simp~a;l):Ianreaf<)'1el deint1uentare n
u fac.'~ deCât sâ-i.traumatIzezê pe paclent~ .(ezolva ea poate da'doM 0 .aJ'!are~tii a
meli.?rare Însa ~u problemele cardinale, ln' onœ f?rma Vlolf;:llta ramane. mt violen
tii. Am intelf;:S un singur mlJloc poate eficleni, ~I I~pslt ,ca de pericol; cun
oscut omenirii de foarte multa vreme. ACf;:St mlJloc
,
?
este cainla.',
,
.
."
'
Patrunzând În structurile spirituale ale omulUl cu programele
mele eu ma orientez dupa propria mea logicii, dupa propna mea conc~ptie despre l
ume. ÎIitrucât eu repre~int 0 parte a Universului ~i la. un nive! fin iau contact cu
rntreg Untversul, atunci, În virtutea imperfectiunii mele, oncum mtroducceva de-a
l
meu În câmpul omului. ,,'
Int1uentarea trebuie sa aiba loc numai din punctul de vedere al intregul~i, adic
a al Universului, iar acest,lucru esteposlbll
"
-64
numai ÎI1 cazuJofunctionarii mecanismulTlicaintei,
1 ~~
.
(
.
,1
cand aceastll.
.,";{,~,;; 'i:"T:;~;):;~~::~,"~,~;'ki~;: ,,;
,
,~
,
,
65
Ildrese~Spintului
,-
spuoem "Univers" În con~tiinta noastra apare un model .avânlf~ , dimensiuni colosale
~i care cuprinde spatiul, timpul, materia. ".r; Ne este greu sa ne reprezentiim
UDiversuI,ca pe un tot unitat:', Numai prin ÎnaIfarea principiuluispiritual dfspa
r componenteIe
,
'
De ce lui Dum nezeu ~ nu Universului? Pentru ca atunci câri4 "
Universal, adicii lui Dumnezeu.
~
' "
,
s~~i=;~~:~:ti;=~=;:;~::~ . ""~,,,,~""Este.necesar . .~':" '. '."
'" ~I all)te~cPl1eKJ unil or
,,~""""
nicio~tii~;
.
. . câmpUlqiiiurÜl.ir~pU1'ld~f~~ob~JlontJ:.9.~acpe~gakvii
lnsensibilitatea omului ;fatà .de
" biocamp~I~~;ea~oneaza. mQment~: la o?ce atul1~ gân(l$~Wi~,~~ ?tj~'JlCes~~~:"~~~e
,
"
",'
.,'
.sa nu .se mte
.'
,'-
.
",
~CUtà.
disparate~i
aparesentimentulUnitatii
Absolute.
,',
' (
energlliefine,
fata de .
',Când omulse adreseazii În gând lui Dumne~u ~i Îi' cere} iertare pentru cele'Înfaptuite, Î
1sufletu/ ~trupul sau se produc'
:~
schimbari uluitoare: ln: acel mOlllent omuI Î~i recuno~te
imperfectiunea, 'se deschide În' fata celui care ne-a creat ~i+ prim~te de la aces
tâ puteri pentru a seschimba, pentru a intra În armonia cu UniveTStM. '.. Nici unfel
de influente din afara nu pot ÎI1locui aspiratiile
pers,onaleale omului. relative,marimeapa(ametruluimasurat.
.
Pentru evaluarea stârii structUrildr karmice eu reeurg la testele biaeneigetice ca
re-mi permit sa stabilesc; În unitâti Struçturile. karmioe cunoscute. astâzi pot fi Împa$t
e ÎI1doua grupe:.strategice~ lactice. StruetUrile strategice au 0 capatitate energ
etica extfem {je mare. ~ide aceea aC1ionareaasupra 1er nu dani$\'e rezultate v.i
zibileimediaL De starea structuiilorstrategice depinde viitorul-omului ~i al des
cendentilor sai, de aceèa orice ÎI1ci;rcare de. fqlosire incorecta sau distrugerea l
or duce la cuR!area sistemului de protectie a acestora prin autoreglarea .sistem
ului câmpurilor. Cel mai adesea acest lucru se manifesta - prin maladii grave. Pri
l\CiPalii paratnetri strategici' sunt spiritualitatea, sufletul ~i Încârcatura de iübi
re. Structurile tactice au un volum cu tnult maimic ~i modificarea lor se produc
e'mai rapid. Deoarece toti parametri câmpuIui uman sunt strâns legati Îotre ei, prin a
ctionarea asupra oricâi'uia dintre ei se modificii~i valorile celorlalti. Astâzi foa
rte des poti vedea. cum, de dragul unei ameliori\ri de moment a starii fizice' a
omului, se sacrifioa rezer'velestrategi\:e. Exell;J.ple de astfel de "tratament
" sunt '.
. .
contQr$ionarea~cestora,- inertiare.actiil~r nive!~lm mlc f~a de defoi"tnatiile'
cAtnpului.incap~tatea 'În.~I:g~~,C!1J'a~t~IUl d~ , oauzli~feet,al\e,VJ$l1i1n.W' d,
n ,j1!J:Af'OIi, VJatlicrc:~a' ogroaza . de sitUatiid~ n~nt~elere.~i\ignoMn~laniv
elulfi~~". '. .P\;1rieoluioonstâNlth:i ,i ip ,aceea. cii fiecàrql om I-'a crescut .
multputereade (;~tMter,Ild!~~P\~terea?e mi1uentar~"asupr~ mediului ~ia. o\Unehil
or,dinJuc'DacJi cudouamll.de ~I, tn.u~a valorile, Jriedii ~puteril,d\I'. influen
tare er~u .<le~ece, Unlt!!.!I,. Il! epoca 8:en~te\'iiiele" au' fost de douazeci
~I teel:, ~a..srar~ltul . aceastà, . , . seco luIu'1 al. XIX-Iea detreizeci:. ~ op
t, .acum -. ~X -.putere .a . "'. " a:ju~Ja.optzeci~i optcde unitiiti$ilUl\1 cont
inua m :;a.cr~~ urmaograve. De.Àceea otite inf1lJentii, negativaar~ . ~ între parall
ietrii strttcturilor tactJced ImpQrt~ta f°arte rnare . 0 are niJ;lul agresivitatii
;cOI't$4entii'sau subçon~ben.ta. . Agresiunea.(;on$tientao sil11tHn imedlat ~'.rea
Ctt°namfata de " ea.Pericoluf agresiunii 5Ilbco~tJente. oonst.a n: hysacontroluIu!
. ~sareactIoneaza asupraacesteia 'Ia nivelul, fizic. C~pul ltwmentan la agresiu
nea subcon~ttenta p~lntr-o agreslune ~e J'!I:spuns ~i,În conditiile cre$teri~~uter
~ de Infl~en'Jare,~ntem I~ prezent martorii unor confu.mtan nevazute farasa ~tun
de ele ~l culegand doar consecintele lor. .' . Agresiunea subcon$tientii este u
n paramet~, ln sistemul de parametri ai ca\npuluiuman, care trebUle sa ,al~ap vJ
loare negativii ~i, cU cat este'mai mare În valoare absoluta, c~ atat est~ mai bin
e. Este baza buniitiitii reale a omulUl ~l a propnel protectu . . fatii deo agre
siune strftil'la. , ~ . . \
.
-
-
"
0
trasatura
caracteristica'
"
importantii
a blOcampulm
0
destule Înjund nostru. .
.
constituie ni~e\ul de conectare al acestuia la Cosmos. Valo~rea lui depinde foar
te mult de etica .omului ~i de a stramo~tlor sai $1 .
t'
,66> "j'"" .',', ,'.. j,. 'j ,'.,
W"j',!!
::':t~f(!IA~'
'
,'i, ' "" '. "1~e
'~"~~:1mp?~tuibUra:e
c()t}stltulC~uOiderea'dragostet,
~are~emold'aceste
, '
,',
structu~;i,
, ,J,)~
\ 'jSf:;ltifuentuliubimeste " ' multilatAnf ~i cel mai mare toc' cadrhlsau tre\m
ie sa fie rezerva.t ~i iubirii fatâde DumnezeU ,il,' ' fatide Onive~,JientUneittdo
r divine datorit~ carora accede)lll~~ ':jImbioucut1IÜvtmnil" cu pirintii,copiii, ,
cuomuliubit ~itu sifief, Nici ofiiniaMt;1 sali nt;1viedin luirlenll trt;1bulesa
fie privatii de:, iubi~eart()astra, eând vOlnÎntelege acest Jucru ~i când, printt-o mu
nca de 'ii cu zi, de ceas'cuc~as, YOmaspira catre aceasta ;;'evaJl1ândti-ne Jn mod
obit;1Ctiv ~Lci!1S1;itaptele, sentimentele,;'/ f
'1'.
.
'CAPtTOLUL
/, '
III
.f
)
'gândurile, viata'noastr1i va deveni cumult mai fericita,
' "" Meçanisinl11kannei' rea.liz.eaiii'unitatea '~i 'intercoIltJxiunile, omului cu
llnive~ul~i, cu c,atÎJ \Tom cutio~te mai bint;1,cu atât' . l1'Iaiscurti p\?atedeveni
ca.lea'nçastrâ deeliminare a crl:ilii actuaJe, fn liniimarj,omenirea dispune de mul
ttimp de tOat!' , 'informatia necesara, privind, legile interconexiuiYlor din lu
me;' eXpusel~c(}pic ~Lstraluc)t ÎnPo~ncile re,ligioase, Noi Însa;
,
,',
"TeSJareabwenergetjcii
1 ,J.nvestigând biocarnpul uman, am, ajuns ,la cQ1lcluziaca câmpuiui ~ corpuL fjzicc
oexistâpa doua contra'rll, care intei:q.cfidnfif1Za reciprQc, Viteza de trecere as
tructu~ or , '. i. ,llIl' " cam"\ly"",,,r"' a" c nm U lUifizicdintr-unul,' ntr-a
lMp oate fi d Ifentà, " ' , ." ",' _ J. " ' E' 1qJenen~tra tariI diferitelqr,bolia
rat a,;~tratam- entu l est e cu , " ' " ", - nu. as U,p ra , rouit maÎ e1;iCac~dac
~' jnfJ,uentar~aesteonentati.i orgMlS\llului bolnav ~i nicimacar a Într\JgulUlor~a
msm CI_asupr~ cauzeicare' a gçnerat boa.la Oricât ai trata 0,boala concretà, ,daca fi
t liminatii cauza ei aceasta va continua sa, ahmente:l:e :~aJ\ ~~, d:paC\lm adem
o~strat-o pra.ctica, ~hiar .poate mIgra ilintr.-un organ Într-a.ltul. ,Boala nu es
te 0 gramada carç sà fieeliminatii curapnd sectorul, bO,alae ca apa c.u.:evm: p~ rob
met pe care 0 pop opri nlJ.lllaiÎnchizând robmetul, mdepartand, eu alte bUvinte, cau
zele bolii. ,',,: '
'
,
Astàzi avein po~i&ilitatellde" a;,pipâi" adevârul c6nj1nut Îrt " Poruncilelegiloi, sa ur
iim~infa cui-eligia pentru,a aprecia cu ajutorul ciffelor, alcaror limbaj ne esté
atat de fa!niJiar,starea În care am adps lumea:În mOinentul de fata ,~isa ÎnperciiIh s
a gamm
drumul catre ArÎponia Lumii" ' , '
precurn Tomanecr:edinciosol,.ne lovim tOttimpul cu capu.!de. acele~i bariere, ~Qâr
id lumea ~ipe noi În~inetari sa tragern mviitiUl'1iiltelecorespunzatQare, ",', , '
'.
'
, atn,Icturile
.
"
,
,
,
,
'
,
,
,
,
'
'
,
'
,
,
"
,
,
",
'
,
'
",
'
"""
"
'
,
'
,
"
'
<..
,
- Anali!:ând deformapile " structunlor
campulUl u~an, am,vRZUt
1
-'"
'. ca m~lte,boli mecp la l1ivelulcâmpullli cu multJ a:",ma!nte caele .f' sa se man
ifeste, la nivelul fizic, Cauza. deformarn campulUi 0 . constituie neconcordanta
caracteristiçilor câmpulm o~ulUl ,cu cam ul informaponal al Piirnântului ~I Vmversulu
l. G~dunle, stiirle, , emotionale, , comportamentul, intrate În c?ntra~lctle cu '
V, mversu ' armoma , l01, duc la deformarea structunlor campulUl,
,
'
,
,
-
"
','
.
,".
~
~
68
,.
..
-
69
,Prin
-'
c~purilor,~~bu!~ fi,e fn numar. de cinci-~pte. Însa,:. sa masuta In~~~~il9r, ml-am
4atseama 'e4.numarul lor . Imèns.Flecai:&t':f~,n~iv.,;. '~sau~rie emo~onali forme
aza În straturile informativ-energetice ale campului uinan "aderente" a,*,or elimi
nare duce. la armonizarea structurilor ~pu!1li $i,asti\rii 'f1zice ~ on1Ului.Ana
lj~dsutele de cazuri,' , ;~.amÎnte/es Ca bclilei tr~~atismele. neplaceriie yieti~
degradarea p~on~itaPi.a~actenüui §i psihicului suntdiferite manifemri
~~:~;~rt~tca:::
~~~~~zelor
~e prod?C~te'defo~
O:U~fl~em~:f~~1I
~
'
ale ispii§irii.Am Î1JtUitcânu numai .corpul fizic constitUieun . s$tem\lnitarcuo.~tran
sa interac~une,it.Qrganelor, dar' $i ca structu~lespirituale;'P.$ihicul{oarta; c
ar~~rUJ sunt element,eale s
acestuisistentlnt'lueniarea oricâ.n.lil\ clin' ac~ti paramètri determqaautom,at'mOdf
ficâii În toticeilal~. Dio acest motiv,de
ac~ll\$itimp psihicul,. soarta"tJXJiea' desMatate ,inBuentândpozitiit toate ' latu
tiIe. \;ieJii <>mului..'Toate problemele diri;' viata omuItti, ' '. neplacehled~
\lliitboliiefizjCè~i psihice, tnuimatismelesutit rezuI~~ 'aletœyit~jti.sistetnului d
e, autoreglarè. a CampI/lui, 0 bldcaie foÜ.uii aÎnCepUitduidestri\mârii smictutilOCspiri
tuale,ale struoro.~or stfategiCe;'de ~,azaj'~ponsabi1e:~ de 'sUPravietuireli
ol1!ll!IUI $t'a,desCèhd~tllors8l, ".
~d~ ;cte~erea ~ul\li.
dè spiritualiiarnidic~În
,
deZvoltàriiorganismului,. am descoperÎt structuri1ekarrni~ de pto~a omului Împotriva n
enorociri1or,' mumati~elor,' ale structUrildr norocului, sticcesulu~ pe, care or
ganlSmuI-. le ,eproduce $iJe reconstituie În pertnarientA. Distrugeréa lor are loc a
tunci când omul se dezice de Dumnezeu, de parinti, de copii, de omuI iubit. în câmp eJ
CÎsta. tructuri care, sunt,responsabile de s capacitateaomului dea iubi. ~deformar
ea lor d\Îce la grave imbc>lnâviriinclusiv la maladii oncologice. Întrucât corpul fizic
impreunii cu structurile kannice constituie' unproces unic, el poate fi testa!,
pot fi fiicute prognoze aSupra stiirii sale,viitoare §i, În"acest fel, sep(ja~ efect
ua'o diagnosticare timpu~ie, se poate da d apreciere corectii a fiecarei influen
tiiri asupra omului. Metoda -peImite ~i testare", in grup a oamenjlor, a program
elor socIale $1 chiar a unor tiiri Întregi,' permite elaborarea unor prog1'1Oze pe
termen hmg,analizareadestinului subiec~lor vii §i aleobiectelor . nevii, .În. condi
tiile lumii. contemporane, urmiirile oricarei. catastrofe devirt din ce in' cern
ai grave. Elaborarea metodei de , descoperire timpurie a situapilot critice pent
ru un om, .Iuat separa!, pentru un colectiv, pentru 0 organizatie sau un obiecti
v industrjal-.este nu .numai Intemeiata dar $i .indispen~bilii pentru
sQpravietuite.' .' . ".
\
.Jn acestIÎ\~dam elaborat,ÎncetUlcuÎnce~( principiiJqi -- eleme,ntele.t~i' bioenergetÜ;e
. are . c permite aprecierea paramet~dor ~lcontr(jJul rezultatelor influentiirii
structurilor
câmpulpj. . " . , '. AI1alizândeoryè)(iun\le dintre parametti de baZa ai sistemului au
toregl,arii am Înœput sa Înteleg mult mai profund legile
11
.I!lpr~e~I"~,*imii asuprllcomplexului inforfuativ-'ener~etic al °Il1u1U1lml~~a.ext
tem-d.e n.ecesar sa: efectuez.o ajJreciere ..~ rè~lt1telo~',~<11unu: re.~pectIve, În
cazcontrar, aJtltând' truptil, . . pop ,de.tenorapnnclpaIele' sttucturi 'katmi.ce
." Influentarea bioenèrgeticii "este cu. multmai puteniiC! 'decât 'mice medicamen~eÎns
~ $i~u mult mai periculqasâ; de aceea nu trebuie lucrat.fiiraun siStem de control.
. ". .
"
. MetOda testiirii extrasenzoriale pemUte analizarea nu a " parametri lo!, fizic
iai obiectivului: ci structura ~âmpul~i, sau, Intrucât embrionul viitoatelor eveJume
nte ale lumll matenale se giise$te ln:structurile campului, situa~ile de viata a
le ni'veluluifizic constituierealizarea programelor existente la nivelul câmpurilo
r. Evenimentele caré au loe ~n Univers nu sunt 0 intera~une ha,otica a diverse/or
obiecte, ci realizarea unor programe determinatécoclate in oampul informativ energ
etic; al Universului. $iiul evenimentelor trece din structurile informa~onale În c
ele energetice $ise materializeazii la nivelulfizic, Mecanlsmul karmel e.,tere:t
lectarea principiului comuniunii omului cu Universul.
.
.
1
. .'
.
Pe exemplul tratamentelor diferitelor maladii, prin analiza . comp~exelor situat
iide viata ale' pacien~lormei$i deasemenea prin testarea diferitelor programe $i
obiecte, am 'sa incerc nu doa~ sa dezvalui posibilitatile metod~i de testare ex
trasenzonala CI. 1sa $
Il 1'1
~ <
.'..'
...,"
....
.
.
.
71
.
,
:-,
Eu n~~'voieaigh1çesc,
Eu, ~e1)
c\Ulzaleholii ~ile
'vad, Supiitarea eSte, una din bele mai. r1lSpândite Înci\Jchi al.e IegiJor Universu
lui care po~ ~,eterminadifeiite nepliceri Î1lviata atâtaceluia pe Fare tes!1peri,cât ~
iin propria ta viata..
hi;-'.:,,, }
',;' ./",' ,", ,: , :~" '" ' ,,' <
::"<',::' \' t: ,\ ~MIIJ4,;Nu.dI' ','
, '.
.<:,
\ -::'~''';i,
:,.',"
:':':';' ,".-
::":,i; ',..."~,~:>:,-:,,,:":,:,
"';}.:i~.";}!~""~;:,~;::'13f~;~.~',rj,"'r:i:::4Mf}i~ti,'~~~'J'/!,-
\
\,
tot cepâtrunde
". .Daci.
. ,Multe.proceseclU"e~u loe( ~~'ÎI1~;ri eliminat:ea bloÇaje1or dintre«n1$tiÎntl'§i
În
~it, Îttlfreptate .spre mtb~ti!mtul'omultii ',,: ",
DiscutaIDcu mainhnÎij fetite de la ani. Mama~ise plângea ca pe fetita 0 e,vitâ colegel
e de, çlaila ~inovor sa fie prieiene cu
"
"
,
,.',
\,
,
'suboo~ti~r~~e
ungbid al:acpunilor~i
'.
§i
,ea.
. . .
.
;.Îl1cePe$AfuncpQ11eze,activ,.
.,;,>,'.:.','
.
~u osuta'o1!!1tifi.cint~;.~'Îp:,\IntIJ absoJutul subco~~tuluier/l.În prDJciPaIap~jul
lll1c(Jilosofiei; al câtorva§coli ezoteriee,Înprezent ~jpro&eSi s,-/l raliaqi
.' ,
,,'
r,
1.
-':'Spuneti
'
nume1e fetitelor.
de fiicasa. .
.
I..aefectuar~testelorvi\d
ca tOatefetitele numite <jefemeie
'.
au 0 atitudtne'negativi\.fatà .
medicjna.
'
mamei,
'
- în'l9?4ati
Ces,-a
jignit foarteputernic0
femeie; Îiexplic eu
S-i\.,(jreat .0
Întâmpla:t?Prin'
aceasta jignire
Logicaco~tiintei umWfeste orielttati.esupravi~
"
"'.,1.'
.'
,corptilui 'fizic,Logiœ 'Stjbw.enttdui ".titre, pamarel{i§i de.zvoltarea', struotiim
or ~lUaIe'Pe aceea;Încercirile ''de sul>Stituiremecaniea' a acestota'm 'cele maimu
Jtecazuri ducm "
disparipauneia diaau*
'C'"
dOll!~mpOnente"
,',' '
,,' '. ','
,
ÎncAArc&,si. Pltru1\di' În eI,.;dat:,~pentro
,;Aeu~ s~bCO~tu10inül~i asimileammurd&1aenergetioi cu, 0 vit~ ,netnchipuitâ, '§i:nullu
maipentnlf~ ci mtf4Î
.
",
".,' p" se' ,bloca
_6n~tientu1. ,. ,"., '. " " SentiJ1)entele§i tcairilenegative; pâti'UnzâM,În' mtbcort~en
t, nu ,1tJ!IÎ',poti 'oontr6Iatede,'om:$i,c'Întnlcât f .~tateafizica. este "s~~legati d
esubcoJ,1~6I1t,'aPIir n~tti dependente comPlicate~i
!-
~.
deformare a structurii câmpului dumneavoasttà care a' trecut Î1l. . câmpul fetitei ~i es
te orientata Împotriva femeiloc Çolegele simt , atest lucru ~inu vor sa se joace cu
ea" ' . . . Dupa corectareasttucttlrilor,cântpu}11i,mamei s-a vazllt,cum se schimb
a atitudinea colegelor m!â de fetita, Mâine ele vor,fl toate prieteneleei. Corectare
astructurilortrebuia s,-o fadi marna Însi\$i. CU toate Ca ea nuera un bioenergetic
ian' ~i bioenergia ei' eraa oinuIui normal, conCentFarea. precisaasupra punctelo
r cântpului we se 'cereau CQrectlite~iajutorul meu pentru a ajunge la un contact l
a nivel spiritua,l cu Universul, au dus la rezWtatul
dorit.
l '
'
D~te urmiri grave..
,':
\~",
}'
','"
"
1
Am avut la.'consultatie.un biUbat'care acuza' ni,$te'dureri de " cap permanente"
Am giisit cauza balii sale, Cu zecettni inainte de ÎntâJnirea noastra els,-a,supAra
t foarte tare pesoJ:ia sa ~, cu laate casoJ:ia i"a dat motive pe*truacest luCIUi
bArbatul totU$Îsufera , din cauza sUpAririi sale.I-am descris toate acestea, el m-
a'
- Totulecorect aGestea'?"
ascultat ~iapoim-aÎntrebat plin de miraie:
Dar spuneti,micum
.
.
deati ghicit toate
~, ,
1
.Orlan tratam pe bunica unui tari~.' Principala tulburare de care discutarn cu e
a era 0 mani supanire pe marna acestet\L Marna ei, Într-o situatie dificila, a jig
nit-o printr-o fapta. oarecare. Probabil ca ri-a putut proceda aItfel .' Însii fii
ca a tinut ace~ta , sQparare ani de zile. Soarta ~istarea de saniitate a fiului,
respectiv nepotului, nu erau tocmai În regula.Întrucât la nivelul câmpului intre copii
~i parinti exista cea mai strânsa comuniune, supiirarea copilului pe piirinti sau
a piirintilor pecopii cf~eaza ruperea. ~1 deformarea l:elor mai fine structuri c
are riispund de el relatnle normale' binevoitoaredintre, oameni,. Bunica tinea s
upiirare pe . " ". marna sa Defurmarea structurilor câmpului' sau a fost transrr.n
sii ' fiului ~i fiul s-a ciisatorÙ de ~ase sau ~apte ori. De. fiecare data s-a
'.,
.
',,"
72
.
: ',' " ,'' -', -', "
' ,,\';t~lt'
"'"
'',' '. -" " ,
,~
5~~~.:_.'.
",
\
-""I.t,,~;,>,~~
73
desl>aqid?re~,~fÜale
C~foot~'SQfie,:i",Si,vtatade
fMuli~~
se'ptindéa~e.~~.l.iltl,urdel. N~ "veaillt"'FQbleI1!~i ghi~ron c~IIu.:rn VI3Fi erso
nalii,-~ este lin OIiIminunat,~ p !a su~~t, se,mtâh:1ea. u fete ,exceptionale, dw:
!nu putea.~ ~
mtemeleze . ~I et !I fl\.tlllhe ca top .oamerui.., . . , ','< '\r '~'i . C6Cceta
rea StructUrileka.tmice demonstreazli,in
mod tlocyent
.Ia ntv~ul'energetic poruneabiblidi: '"Respect~pe tatiÜtau ~pe
marna ta ca sa se prelungeasca zilcletaiepePiin1.inL/' r ., :~ ,. RapçrtUrile,fa!A
'<!e.marna ~i cietata trehuie ~Ii fie intotdeitÎlnar 'cele' de respe,ctat.. Codull
egilor' ~iregulil()r 'care aexistatÎl1 soc.1êtate În to!ite"v.eacurilep.riotej~În1potriv
a destriimarii celo~ ma! fi!1estructUri ~ecâmpului oamenilor. ACÎlm toa.te aCe1:itea
u a
fostpterdute.
. :</...,~.\!
grava bbalâ fizil;â,functionala sau organica. Daca i,s-ar fi racut mas.iIi §Î'i s.ai ,fi
administratanalgezice, ar fiputut apiirea probieme'cuinima. Aceastaesto infonna
pape,.care am obtim~t-o . cercetâhdu-i de/a distanta structUrilecâmpului. Trebuia sa
-~i pUrifiee' karma,,"~aelirnine principalele cauZe,aie bolii. Eui! swuun:,in1:l
ecareorâ$i-i explicarn incalcarlle .inraptuite de piirintii sai.,~Niv,.elul energe
tic, lainceputcatastrofarde scâzut, a inceput sii-ioreascâ incetul ,cuÎncetul. fentrum
ine lucrulcel mai irnportaht6Ca, sa.-i aduc la normal patametridebaza, sa-i, cur
iit câmpuLdeti'llburiirile karmite) sii-i elimin m.rboala fizica ci ca\i2e1epentru
ca simpla eliminarea durerii tizice putea sa-I coste foart:esbump, Armonizarea
structurilor. kartnice este 0 metodii . , ,
,
neefieace.S-ar tiputut, sa nu reu~escsa-l1Vindeç' ia plecare, pani
,','.
'""
:
'
,,'
,
,.
"~';:\,>
Nud: ~ult.s-ltpetrecut o.intâmplare inter~an.ta" M.,a$U.ti~\o de o-.tadiculitâacutii
'illrcl . ,l'emele ~rera Î :~i":lbolniivjtsotul trebUta sa plece r/Jtr~, deplas~e
de lunga duratâ. I~arn cerçetat. star.eli,s!inatatii de "la disumt{. ~i itm cOn$tata
t..I:a nuci deloc Îmbucurito~,. oN!,!;" demu/t ,avus~e .ud ., preinfarct 'iar ' ac
umÙ d~rere a.çut1!,Î!1regjlJnea19mbara.EI a vrutsii.se4:uca 111 octor Q sa-rpotoleasci
i du.rerile; ~r bille,cii nl)a apucatpentru ciiacti J».!M_apâtea ~ro~le!l1~cu inilt)
a.Biirbatul, tanât incâ,prezinta tulburankarrmce ID pnnclpal sUb forma unpi putérnjc s
imtiimant al jrgmr1! pecare I-a, mo§terÜt de la piirinpisai. De aceea el si adesli,°ri
se simtea jignji, ÎI1 subcoll§tient uneorichisnfilrii l7anUlasca.acest lucru.. ln u
ltimii câtiva Ani, conflictele in 'care fusese .~~at I-au .dus in situatia dé a agre
sa rara voia sa . o~menll la mvelu1campului, se supiira §i, caurmar",p[Îm~a lovrtunl
e deraspuns. Acest lucru a inceputsa inflllCnteze inmod negatIvstareasa fizidi ~
i, În primuLtand, inima. Eieste u'nom bun, ~lin de. s<>liçitudine,pararnetrii lui sp
irituali sunt' destul de OdIca.1J~ea ce I"a servit drepto bunAaparare, de,aceea
pedeapsa c p~mcJpala s-a onentat asupra corpolui ~i el a' Început sa fie bolnav. P
e seama.chinurilor fizice e~i§i salva sufletul. Faptul ca -1-au apar;ut dbrenle ,I
ombare" J-a sa/vat de lainfarctdeoarece . putemrca defO/matie a câmpurilor trebuia
sa se manifeste'printr-o
.
.
,
insobimb jj-~Ioc;amoa:u~lebolii. ÎI sunam.,piIiii la mieznl n°Ptii.' '. Dirni~ata.iI
n~am::Ultat'din nou ooadere anivelului energetic ~i deformare!f- c.ampului. MotÎvu
l? Se supiirase pe mine: Seara a vrut ,!I1ise ridic~ dar a ciizut ~i §Î+apierdut cUn
o~nta din cllUza dureriL Omu1nu era';pregiitÎtpentru metodamea. 'de tratarnent co~
dt:rindpiilrdacâÎl vainfluenta unbioenergetician, durerea tre&tiiars!.~:P~W~~ I-~ ex
plicatca numeritlishe. stlpere. El aÎncalcatatati,a Ani legile superioare, ÎI1câtcâteva
ore 'sunt insuficiente "penTtVllrl YÎtldeca:..Eu mi-Ml continuat actiunile. Spre-:
seara'.dureri!e au trecut \Iiel\! putut pleca-În delegatie. ,DUpâcâteva zlleÎnsâ m-a sUnat
sotia ~irn-a rugats-o consult p6'iiicii,r:fetita. i~i pierduse .cuno~tinta la ~
coala ~i medicii n-au putuisâsptlna ';ce-i' cu ea.' Vinovat era tatal. Starea fetÎte
i s-a ; - inrautiititfiindca tatal s-a suparat din nou pe mine~, fiindcii arn >
d Îndiirat~i ldvitura ,. karm<j" estul decuratii; supiirarea s-a Întorscare respecta
ulegile a prirnit-o. copiluL Înainte, când erau sfinti, snpreme, oriee om care s-arf
i supiirat pe ei, primea pedeapsa pe loe. Era un fel deprofilaxie: oarnenii ~tia
u ca n-au voie sa se supere sau sa jigneasca. Acest lucru ei il vedeau ~i-l sirn
teau pe propria piele: Acum n01 totiavem karma negatÎva ~i de aceea supararea ,;se
prabu~e§te" in' camp ~i nu se petrece pedepsirea Instantanee: noi murim cu Încetul.
Lipsa de Întelegere §i de sensibilitate nu ne rermit sa vedem procesele reale.
.
"
.
..1
,74
,
,-1. " r'
,"
.
.,'
75
,.'Uf.,8,t°areà#acienti.vni
pOveS~ca
s-a d~iir1itde
sot ~
'
consiiJeqci~v;ita
deat~t lup~ estemamasotJllui'. Maroaa
Ca, laprimavedere,
.
mcuttot ~si\jjlurpe!1tru,'a"i d~pâryicutoate
~ u.nw, , ,P1UZ1\,
...
,
purta":inecq.,~IJt.Am,tnceput
s!cercerez, sa vad care.i
,~enea ,compol'tamental mamei 'fi' am vazut .'cii pânâ la n~tet"~, fiului.'el! ~"a',
urat sotu!, tot timpul era supiitatâ
. Ba ~I~a creat,unmecamsm,aidivortplui de sot, Sentimentele _negatlve, au.cr.eat
,unbloc infqgnati°nal care a ram~ fu , ;~ubcon,tieutu1el ~j, 4e~marna nitase deinu
ltaceasta Întâmptare ~itI;iJ~te~o~ Ou'SOpilej, m(CaJi.ismul exist! În câmpul
cice$teia
peel. ~iacest~~ntimellt~au pers\stat;in ea destul de mult timp,
'r,:atn.~fiCtt:4:d',DupàteltitiVinovat.\{datiile dintre oameni sunt detei-mina~~db
ni~'>CodUriaie ;câmpOrilor lor, Câmpul fiecirui omOOl1tine câte ,un set de progranie c
are detemuna interteiatiile~OI.flumea, $i'qJ oamenii. Sentimentele de dr8.gosœ,'ur
~'~epe carele,nutrescceidin jur fatiide (}lU '. oorespupd'cu's1(i~'cuceea'~e-i a
cestula. D~ .6ÜditÎn'~ ~aSunt(\~care::sUl:ltu.Wmanentii,'1IgmP, s~t oamenl Cllfesufe
ril\~8.ti$nJe,su11t°atJ1!mÎ ,invidiati~. nuU'departe, ,î~câmptJl~sW!tçQntinutet>fogrameaie
atitudinilor fatA de '
,
'
',J.
~ mœpe si !Üswgiu!eja nu relatiile ei,ci pe cele Ille
fiul~,PrAgramul.distrugerii Jegat\Jrilor dintre oameni actioneaii "re!atlyla,,,o
ipersoanii fQarte draga,ei (fiul), distrugându-i soarta ~i relapile?'!so!iA.F,om)a
l, "marnaÎ~ poate ~plica acest lucru prin faptul ,tIU>-1 plaee"nora"msa in realita
te este, wrba de actiu.nea( mtle&nlsn:1Ului pastlhiiraului pentruçà un rauÎacut cândva-d
e
eÎ~i:programe;a;le&titudinii ~cestuiafati;deaJti ~ameni, Cân~, impçtriva nOii$aseintre
pr4ide:;ceva neplii~t nU:-1, oœsa v raspurtde#1!n'~la$i.fe!,'.Ne~temopun~ numm J~
m~e~ fi~c;
inSâ la ,nivelul. cârnPu~~i lamv\",Jul SplrÎt\lal 'trebule sa pastraD1 in1:otdeaUliac
'oatiti.1dÎl1etde. ~erenie;deb~e, sa marrifestiim i\lbite<fatâdeQJ!meni,i~i sa tmem,
it!1Î11tecà orice neplilcere este
, ,
,
~
cauzatii de Îinpet'fecpunea..na6$t:m, acest IUON'ne curatiikarma,
,
,(}IU"f\~P~~~cjopa~'.eI. s~.cuÎl)~~!n
d~elne .~,ntai.târZ/q, ,',
,
nefe~edebdJi,
:
amelioreazadelitinul~sinatatea copiilor."
'
ril?l.lfu~'În~or~i
sub~n~tient' ~i"mai ,.'
adesea 'se
cet mm
Înçlr\lap~âspre-~ceic~eSUll.t alaturi
~ pe
., 'l',
' ,
care IlQiiiiubim
,
mult
,
","
Averntla
".
.
, r"iJl~J1t~~'i~'i'1,(J8D1~~~~nst1tW.e,o 'tentati\ra -de'~';biG~cnu tnltnai asup
ra unuiindivid ale .Qoneret~!~~~~~I~y~kri"prov~d.d!fo~i. sUuGtUrii )câriiPtih:ii::
;,~gatl':v1'.,'pentrtI. œ~.<;!U'ey.ableste~, '~
, bineltu~il*'cei'ce!vfl, ;,~,
'.
~ " ',
'
'co~ltatieo
,tân8râ'tnamiicafemi~acerut
"
~i
'\
Ip'ilSCi:..~ce~eoea ':
.. ',;""0-".," '..'
mm puterm.ca
,
.
1;.1
,
c~p~.ide diateza. Am stabilit cauzele ~i i-,amexpUcat ce, ~1.cumS-amtâmpla~çmn arata
o~ulpe careea ~a supiitatÎnsa , ' f:meia nt! ~tea, sii-~ ~teasc~, Incep 'si trate
z copilul, fiittdcj vadc50prezmtii ,defoFlpapl ale campulw ~ldeodatiicopilului i
se face ~ J1jairau, Soa inteJ)sificat diateza. Analizezcauza, C~nstat . ca la Înc
ep\,lUm vâzutllumaistratul superficia;!Însa.cauzanu era una singura, FemlJiiÎi rnurise
primul copi!. Cauzil moqiiprimului çopi! ~i adiatezeîcelui de-a;! doilea erali oput
emica sllpiitare a femeii pe sot: Dupa corectiile..:aplicate, copi!ul a)nceput s
a se simta cu multmai bine Însa deformapi!e câmpului nu pispiituserâ
În totalitate" C:..-,tinuJi\; cI,;titi sup~ratii pe so!, i-am spus eu femeii,
' ,
~qec
'~e,'~;!~~p,:boIitO,fj~,I;a
..
Cbi ''''
.
':.'
-; ,1.':,' '"'''''~'''''''..-''' ~'.
..
",','
,,,,,,,,, ,',-
-,'
0,""'"
",.,
,',., ,.. ,
,,' .');
,~",~
",.. ',.. ri"
n\Dnim
..
""""",
, '..
.
,
!~[;, (,!~.t..~::;" vjni
1'1~ ,:gnÜ!
'Asistentamea &VtUtsâ-1 ajut~ pe'vatul eL Eu Î-1II!1xplicat e 'cafe au f'oatgre.,eli
lecotnise de marna v1ruIui ~i ea' s-a d~s' la' ..~ bisericii::':Aco1ois.a'fiicut
dintr-o dati foarte. rau. ~ii mt la câmpul eÜ',este ,idl:teriorat"complet.Una din,
cauze J\r~ supar~ea pe.~ e.a~o, ?neapen~ marna, Viitulul ~I, fRrli sa~~i co~tien
tiieze acest sentlIne~ tara a se eliber~ de el, s.a apropiat de icoanasa,se mage
,pentruiertarea màtu~l1 sale, Chlar ~i sentimentul, su~t al, S\lpiitiitii SIIUura
rea de rau În ,, ' 'câmpul I~ui siant ~\.aI icoanei, orientat. spr~ comuniune~ oamen
ilor Ii 'Î'I.Ibirii, seintensifici putemJc ~I deformeaza
s~cturilecâmpurilOr'omultii. "
,
'1~
"
.
"
.
1 1
1
\..-
,
76.
-,
~"
f'
.
,r
. -,
)'
-
'77
.
.~tÎlnpul ~sulla~eiQfel11etelft-a rugatsa-iteste;l~e I~ distan)i birouldeoar~Înultim
a \Terne nu-i mai~neasa intre in.~ M-am uitat .lItstrua.ura energetica i a Uicap
erü ~ .amvizut el. 1rei ZOQ.eIegative fuarteputemice, alecâror amon eraU dife.ritt;
l persoane: Ceamai.periculoasa §i.mai. Ileplacuti,eraozonaQi l1\Z!de. circa un tne
tru"creata de URbarbat Ii cârqj Urlatiwi'fi vârsta 1 Je-,am d~ri8 .pacientei..Fetnei
a era.nâuatii. Col.l' descris'eraun tip bonom, poIiticos§i care ostima.rCrearea de c
itee el,a\unuiprog~de distrugeœ ,iuriÎnc.impul eQ.~ . , ""'~vestÎ8aPileaie§it la ivea1ii
faptu} eê.fernc.,ia 4ce~i timp ayea . .În ~nu ma .drepta~. deolltect pr~t!l de c\ist
rugere lIferneilor. ~iAtl urii fatâ.de' aeesteal'Cfiona la. Colegol respect/via ni
veluÎ ., subcon~eatului. ..&esti,lwxu seintimpii 4tuncic.8nd autQ1'Ü
.
.
.'
'açtiopare de la distant&'.Este 0 m~eVta specifica wijitoriei ~i de ,
:c~
in mod obi~uit, nu ma folosesc, Nu~u
de ce ml-am
al. lncAperii parea PUr~i
simplu, imposibila..Ùontin\$Jd
principiul ! §Î mi~ain . dat acc.irduLDarsehimolltea spirittiiilii,co~tientizarea il
vindeciipe orn lar a~esta:ra un el.ementalinagiei. 'Poitte.ci din dorinta de a 0
ajUtacat mal repede pe femeie dar $i de a face, .se intelege, ?~ge~t ~11nde 5ch
lmba.S 0 atta cu ~ . Int âlmr.ea e ti . Erit Plieut sa Simp C pOF ! ect I noastri
__. s-a.lncheiat .Eram f6art~mulpJlIllt 'i'este,pan-uore ml-a apiinii.senzatm 1!
cuth'unui marb periC9LAmii1~ .sa cercete~ cauzele ~i am inteles ceea ce se petre
cuse. .Pro~l~a~ ca , ' progt'an1ul de distrugerese' neutl1llizew QUmal 'P!1t1. a
mt~ ~~ c
, itlcaica(
a
,
'
,
,
,
,
,
,
,
,
:
,
:_
,
,
,
,
,.
.
-
..
,
,
,
,
.
-
"
'
chiardaci se elinUniUn,alt mOt!dm oâmpul om~I~I;~c~ntmua
.
programC!klr unt"8aU,inai~sau s
lOCIu,'n~:trecute."k
gre§~le sivâqitede 1>in4n..
oazJl de':farA progr4mul4 Jostcreat' de
stràl)uniC4fun~ui.
c~e 4doriUnOarte4 fetitei.pe CIlieIf
.
nii$Qrt-'OÎn\II"IM:uneisarcini neplanjficatt;. Acestiltogram a'fost
ÎntrJatit ,de puternic, ,mcât, a continuatsa. existe de-4 lungiJl. .
câtpl:'Var~eratü. Rra. sii.biiDliiasca-mr:l1ic, 1110~tOrul,ac., . prograOi'distnagea
În'mOc.tSuDcOÎl§tient 6/lleile..Acest lucru .Wi. f "~tat ~.v!.petsonali..Primalui sot
ie a.povestit.~ .uneoria~ nifte~ cw1QMe,nemfelegând de co ,~.tara sii,-fi. dea s.e
.amade acest lua,u, se trezea Ci se repede cu CI,Iptul8s,uprjl sofulw..,EI s-au
desparpt. Cu a douasope relafiile au fost cu mu!t mai'~.einsii, dlJpi cinci ÎIIIie
iletl'ai.:mcomun, eaa _t intr':'un tJ:agit~den4Cereetând strucnmJe.<:Mnpurilorambe
lor feD1e~ ainÎnteies cioambele caturi au avut 0 singur.icauzii:unp.rogr~ autobOn}
dedistrugere a,femeilor, ~e'exiSta ln 'CâIDpulacestui ont Si program 111acp .0na"çU
atâtmai intens , cwI.'At Qmulerirmai
.
,
, ,
.
sa existe'~ sa actÎvezeÎntr-unaitloc. Tre~wa gaslt loc:ul (lare ~ s-a .mutar.acestpr
ogram. Amconstatat ca elmtrasem camp~1 rnet!i.Atunci'arn;lntelesde.ce vrajitGrii
trin:tit,ooala pe apa, ID pâmânt, În plante in' diferiteobieeJ:p,În.bllZcon~progfaJ~1U1
va actiona impotriva: eelui'c,are l.a ~xorc1i:at. Ammceput. sa Q1Ut ptogr~l ins
tfucttirilecâmpului.meu '~,'nu.I-1U'II g1isltL'an; ~operit ÎlIsiÎn cârnpuLfiu!ui.1nE:u.E
l. ~I_a ','~ m~teneasca . kanna omului pe:catereu I-am' salvat,trebuluadistrugaf
emei!e pe cllte le-ar fi iubit.Eu n-am putut opri prograll1luincânlpul .
fitiluÎ:meudar,ÎlFacelll$i tÎmp,Î11Iipâtea .,i râQde-bii.rbatA~ .'
reU$itsi neutt~ei sH4i~apoiezpentru
,'.'
cam 6W'/0' diftacestpro~' re~l.a trebUÎt chi dejarell$is~ s~..~sup~rt~~nfap.tele §i
eLincorect, dat'despreacest
'.
sale indreptateiq>otriva femeilor. PrmclpiuI.trnrutern.boIi. pe
I!,a sau indiferitlt obiw;eeste
luCt\l mai ,târziu:
'
legat de fem.eutB&tatui nu ,aveaeopii.:Biiiefi u ,;eputeau n~te n
'.
.
.
,-
pentru ca ei arii pri1IlÎtde la ,;otprogramul de' distmgere ~i al' fi,' distrus ta
ra Y9ie muIte altefemei, iar feteien-Ilt fi avut cltpacitate . ... vitala. . ,',
' "',' .. Pacienta voiuio-~i,ajute oolegul ~i, ~tiindca eu potefectua corec~i a
le câ!uPului prin intermediul.desenului,m-a rugat sUac acest lucru. Am seos progra
mul din câmpul acestui om vrin'
"
'Foarte ~ulte boH sunt puse in legaturi cu faptul ci oamenii nu~tiu câte <k' peric
ulos ca Înpefloadele de putemic aVant sufletesc, dragoste; cand niveluLenergetic a
l omulw cre~te brnsc,
sa emane gân.duri~istâri emoponalenegative.
'
. .
< Odata mi-a,.cerut ajutorul Q..femeie al, Ciiru1 copi!. avea enureza. Cautcauza
bblii copilului ~-i spun marnei:
~
:
.
V-ap supâtat ~ii-ap dorit)rau!unui om ~ncut4rean.
Femeia nu poate sa-~i aminteasca. Eu preclZez: . : Era in februarie, cam pe 11-1
2.
il
f'
78 , --Afost.~anuntii mele!
"
-
._"
~
-
79 J.
, ,
-., C~,~amtfimplat fa nuntâ?
;
Ma tem ca s~nsul ciintei il Jntelegem acum Într-un mod cu
t
totul confuz. . .' ,
Femeia nupoate, sa"~ aminteasca de niciun feld~ "tJtAiri ftega~ ~ute~ce sa,u ~e
n~e faptelegatede nuota sa. Diti)/~ confiSIIIatiacampulw vad 0 SUpweputerniCii p
e,o femeie; roda
. cu sotul. , ' , ' ' ('. ,.:,' '. . ,", ",
, , , '
." ~Po.teca
v.ati certat cu soacra? Femeia,~i.aàlnintit cugreuca soaera j-aziscevaoeIalacul
.
Studiind reIigiile mondiale, am inceput sa 3jlalizez nofiunea de poeaintii. Acea
sta este, ÎnaÎnte de toate, nu un ~ir de remu~c~ . sterile 0 autoflagt;lare sali phe
re de rau asuptaa ceea ce a fost ln trecut:Prin asemenea, triiri, omul nu poate
decât sa~ faci rau ~i
nimicaltteva. ' "
,
siiu, ~sii nu 'avease.nti.inentul unei mari jigrn'ncare'8ii:Se fi PWat
, În memqrie:: ' , .;~ 'Eu!hcep sii inteIeg ce ij,:aintâmplat:
A te PÇlcijÎnseamni a"fi Îndrepta toate foqele asupra propriei
,
'",
:
,
tale schimbiri ~i nieiodata si nu-p mai repep gr~elile. Acesta
este procesul al CiiruisenS st1iÎn explozia energetici prpdusa 'prjn con~tientizat
e ~i oare trebuie si acponeze În sen~l creapel. ln timpul ciintei are loc ruperea
lantului,de cauze~i.etecte În care? faptii:rage.' dupa sirie pe' urmitoarea. 'Meca
nismul. transmtten~ informa{iei câtnpului, adici acumularea, acttVlZar~a .~I
'
.'
','
" '
~JnaqainJntiietafiJnlt,ostare
energie caldsalii de:aceea
pe ,soa",,-.,' .~mneavoastr~ I-a:'produs aCesteiaun foarte mate ~reJudlcl~'întorci
f!1.du~se mdarat; aceas~sup~ate,s"a manifestat.
.
?'Supàrare, ':c4W ;I1esemnitkativi,
. '
deputelJ1ic aVânt aveaci0 .
'
sIJHortna,enurezei"fhdui:duinneavoaslt!;",
-
, "
'Îndeplinireaprogramelor poo faptele omulul, poate fi'opni pnn
'caintiL în iudaism cel eare se ,ciiie~te sau În cre~tinism tâ1~1 , . ristignit.pe 'cr
uce care se pocaie~te se pot ndlca. mat sus decat un sfânt pentru;ri ei au nevoie
de eforturide z_~~de on m~ ~~ decât-un om cu karma curati pentrua mu mtre~ga Vlati
iln
sanctitate. .',
\ '
- "En~remnu-i :~.bOali,ci printuI'senmai iuunor putemice 11et~'aI~ ~1~spili~aIea
letopilu1ni.Este 0 bomba au
explozÎe;illtânÎ!it&Ci\re:nu-iobligatoriu
. .
,~'
boal~(~.;~;:~po!""
,
emOJiôàüe~I~ce-,pefom!at6.
se manifeste printr~
"
'
,
avea\) soartA nefUlcitâ,. sau 1J~te structutÎ<
.',,:
,\
, . . .'
, :I)~~:"t;iœ~ntitnêntal
jigqiriiœre,a
intrat
se!.~~.4ebat:asa timpÎndeluog$ nœrepeFlcol.Oamenfl au l'm:ercatÎn mod intuitiv si.d~at
h~eze, sascapede sentitnen~ de supirar.e, s~l!u.i d~' vOiesaseaOtlmlitleze.MOdal
itiple pei$u a face acest Jucru I.au cons~it b<>eetu1, splirtul veselei; sudalme
le... Atunei Însa când suph!ifea estepn1.\tâ timp ÎndeJungatea devine de câteva mi mai
. P~culoasii,~
~~S~~W~'~ulnu rept~~n
la 0 m~ "
,
.
Dumini~a,I~, când omul cere iertare pentru toate ofensele~i '" nedr~?Iepecare le-a
savât1jt cu voiesau tara de voie: Daca acest lueru. seJ&ce cu sinceritate; atunCi
intra În functiune
metanismui ciÎntei ~i are lac autopurificarea În subco~tient. ..
.,
... \
lu1'.Oamenu~~~o~, ae iegttli, GU-~ipermit si fini pre~ mult tunp Bupiirat~ .ln ,
iudaism~i"cr~tinismexi!ltA 0 sarbatoare
IQve~te nu numa.i În cel care' 0 fine, dar
~ În
copiii
.
Omul cu karma familiala ~i personala pura are adesea nevOle de mu/t mai putme ef
orturi pentru aajunge la rezultate marete deeât omul CUO karma grea pentru a fi În'
rând cu lumea, De ' aceea in toatlereligiile mondiale este formulataÎn termeni prec~
i teza conform cheia aspÎrafÜle personale ale omului catie Divin este mai importanta
decâtcapacit1iplecu care 1-11,diruit natura. "', Mecanismul cainteitrebuie. indiso
lubil legat de Întelegerea , tabloului lurnii: pentru c()n~tientizarea ÎncaIcirii le
gii, trebuie sa curio~tilegea, ",.' '. La Început presupuneam ca pocainta bl~heazi
i' nurnat programele' formate de trairilenegative: ura, -Jlgmre, donnta (urarea)
de rau pentru cin~va. Acum Însa vid ca, acest,e posibilitip sun~ cu mult mai mari
; este varna .de 0 transformare maxima ~i de armOliizarea structurilor câtnpub,lI.
. La nivelul spiritual fin fiecare om inltaÎn contact cu DlVlnul, Rilacum orice c
elula a organismului este contact cu organismul
'
,
ei, Contactul nu poilte fi intrerupt
.......
mc! ln cazuI celel mat grele
~
'
A
,
HM
. '. karmesauai"" , 1 > '. ,,' ",. '. ,," -' 'c', -
8/
,
"
' ;J:!HClIrul ~Qmportameritalomului,'StrurifuriJe Pulw fiec om conpnIQform"ha "
,-"'" d lnc~carea le81lor " sup:réJne~e,dtrestrw" ~ ~i.d;:,.pn~, el. m~ I 'in ce/e
lalte e Clitre ÎI1C iiJi '0 1, ,am m."" '''''''' """",.ntat'gra.ve " "y'''" InCilc
irile ,CtI "atiit>maI fine , SUll t'lIi" eJurilepe ~e ac:es tea staI ,,' ,,', ,~
e,mea:za", E~terita a douueze care se eXcU d reclproo, ce 1 " a primor ~c;eaa: p
urita Ï nmord ia/ eaomulmdevui .a paca.tului 'dial ." l' ' l 1'demtees da P/!- Re
gaJl dim'/!\:'dÎfrrltel...,IIW",un, i. " ,MU al
C âIn , ..
.,
'
" , .Discut cuo tâniiri'doamna, Ea a suferit un ,accident rutier, a
"
~I'
,
,
,.
.
,
,
,
'
"
,,
,
',
,
,.
,
.
,"
.
'
-
"
.
.'
..,,
"..
.
,
..
.
.
.,
,
-
'd
.
'
'
'
,
,
,
'
-Caut eauza 'lIçc,identului, analizez CQIlsecintele~i-i explic 1 'ifemeii interdep
endenta dintre nenorocirileomului ~ faptelesa/e,
" '~$i
'!vot 0 emope cerebralii~ ,
,
acum Îi amo*~e
degetul de la 0
,
'
','
"
cum ràmâne cu sânatateamea? ma Întreaba ea,
,
"
'
_
",',
,
',,"
._,
'
,
,
"
'
,
'
'
'',
'
'" ,~n",""ta 'c~treçeea c;e nupoate fi cunoscut,CâtreDi , ~ repreZl~t~ Rtmgere a umi
iniv el mUltmai' , "~ ,;~finÎtlâlt ,area liplntu",,, ' aomuluT ol ',' r, p urificar
a k ,~arme!.,' 'c','
'
,
,", ' Deaceea~apa'\prin
, ,
,
,
"
,,'
,
'
,
'''''''
,,
"
e,stn!ctwilor
"
'
,Cl\1J1purqJr, '"
'
", "
,
,
Cand Vinela consultape un om nepregiitit el ~teapta ca eu sa ,jntervincu mâjnile ~
i'riureceptioneaza cum trebuie explicatiile, '! rtu,Îtttelegedintr-odata cat deput
ernice sunt acesteinfluentiiri
l'" fâta urmiiripentru
,
fata de a/tele,,Uneori se mai ~isupiira~iasta, dinplicate, nutreee
pMient, ,
" '
,
,
,
,,
A
,
"
" Unitatea
.
"
.f.'
,.'
,
'
,
a,
, tot~"cemdncon'
,
",'
-, '
"
, modul'''c~mai
,
nelWePtat.
,',
,~ara
'
uneon., se confirma
,'" ',..
În
'
Înc~~e
"
"
cuno~tiIJtâ, ~ mi'M, plâns ca"II moare . .." caute/e,.'.!uat;;fiiI'ii sa wea" otliavâ"
nu'" ~ se he' daca vaputea fi ' " salvat.M~ lIUiuitat la distaiJ. t a la, tab1~
,b , ', " I . OU,loener"''''hc'aI'''' "", v ",' ...at ne,ul I~1 am ,i\ZlI tJ>et
e I1.6'''''''' ,.. r-.' !IIIWl ~.omatului " """"' .'a ' ':;''' ,." _" ""...
,
' , , , ,
, ,
', Ma".\'" at 0 da~Q c ,,
,~8
Peste cateva rile femeia a Înregistrat serioase ameliorari Însa,' când ea a venit din
nou, am v~t ni~te d~f()r:miiriale campului cauzate deneÎncrederea initialii ~ de a
t1!cul pontan asupra mea, s 'Îi eJ>plicfemeii,toate aoestea,
cr- Nu;-a~a,ceva,este
exclus!
-'- Atentie, vadesc;riu
situapaJ
r '
',
' - le .zece-minutedupa ce ati
,,
,
'
,
,,
c
,
,
,
,
-,
"
,AAia'.8iijJÎ~neze,'
l"" .
,*.n ,) ,
' nem I~Ç't.,
,
,',.,,',r~pra_cr.eJertum,..
.
,'.',..
"
'
"'"
0 ,",",::~,ut>trava
" "
,
,
,
'
C~amele
,
stitea
" ,"--S.ePOlUe "'.;+*81' ,,:,',
.:" "i'
,
actidna as' ", .,.r"l!Prl~""'VlI
,,~.:tK:
,
,
"8"..,,,'"
',;;",j'1~"n'f
", pnnbIOeltergie?
i;,~~:.~'';;"'~;'j' >,t:i~:',:"-<,
--::
'
,
:''' ' , i'ln cep1tt' siL tteu.tr ' wez" '''''' ,l ,l, a ":"-'-- ,, aJ "" ,"", '
", '''''''liUlfaotr-ava, Q1"8am "'smw ""," w ~am te Statçe,ln ".
",
~ ---~jmlv~\m
,
~
'"
'~~~,,',)'
,'-;
',"
' '
,
,
,
,
,'
,
,
,
r,.,
' , ,
,
""
"
"
' "
,
,
Ciino , ... '
_, """"':'
"
,
()cazie; poate mtrtO altacarte",
'
' i!WeP'esteo jwnà tate cJe'or a, ' ' ne, catnele amc,eput sâ-~i revinli l'utin Cate
putin Situa' '. .' ',', Îmbunatatitniu/t P mIne ID ',P.a: bioenergetica acame/uts
-a ,a tnibuit cm'n~le saman ance otra~;~ Am con:tma ~teresa~ce , ' "uuuamWstlg.a
piJe~' t atn vazt,It baza ',aces ' tel,' I\e feric ife Întâni p l'an s'~'6 a COntPPr
tamentul' ca la , stâpanel ' , saie ,care.nu cu mu/t timp,m urma" ; tœ ii.lcase le g
iIe,supre me ale Umversu/uL Mai pe I ,g. d, espte acest 'caz ' ,..., "
'
,
P" ea~rli-a r t si a d"'~ "t gh s a -~~~l1
",
n'''''''',,m ' <m::1PJ1n'te",!UII:',"" ' ''' -''':
"
"
/\pal)', IISplqn /l,", ' ',",
,
,
,
edic!Un lJnti~e ..inate d a, ' ,,":v,
, ,
din
eu '
'~
''
'
',
,,
' .-c...c.
"
"
" dat\.J's!i-,blla\'""am
,
,
,
'' ' , , ,-,
",
'
~hUS "Je
-",
"
I
"
.
'J"
~Am)
,
"S:~ , ca\"uU:uensti1
,
,mod
ie~itde,la niine ~, awi \W.sentiment denemu\tomire~iÎritrucat ,karma dumneavoastrl
inu e prea curatii, ,au fost,'conectate pacatele' piiri.ntiIQr~i,aÎnceput Ul) veri
tabil atac impotrivaroea, Ati awtnepliiceri ln ultimultip? ---"pa; era cat pe ce
sa-mi fie,çiUCll:t cainele d,e ()J1l~ina;jmr tepre1'liritstructurile câmpurilor fem
j:ii ~ale ,câinelui: Ele 'SWtt identice, Animalele domestice, depind foarre mult d
eetica stiipânilor lor iar bolile ~i ,tra\.lmatismele acestora de ,cele mai multe
or! survin din vina omulQi, Câmpul ;câinelui fusese curat În!linte, dupa venirea femei
i la mine au apiir1Jtcontorsiuni În ZOOIi
capu/ui, a piciorului anterior ~i posterior. ' ,
_
,
,
-
"
,
.
,
,
,
'
'
,
,
,
'
,
,
,
-
'
'
'
'
"
,
,
.
'
~~ al'
,
vornvorUl
,
cu 0 alta
,
..
.
)"""
.
-"" latii traumatismul piciorului cainelci, Îi arateu fem~ii pe desen, Cine-i vino
vat de deformarea câmpului? Stapâna! Ce Il fiicut ea? Mi-a dorit rau~ Îi explic eu În am
anuntime tinerei doamrie, P.lecând de la consultatie, timp de-cinçisprezece minute a
ti fost furioasa dar, Întrucat eu nu sunt vinovat, supiirarea .. dum,neavoastrâ s-a
riisfTânt asupra câine/ui, 'bine ca nuasupra ,', sotolui, sau a copilului, Coreetezcâm
pul femeii. Se amelioreaza starea câinelui, ramânând ,distorsiuni do'ar' Înzoha unui sin
gur l'icior posterior pentru ca femeia nu era mcaÎn' totalitate de acordcu informa
tia
,
..",
,,2
8J
totaIitate.
'0,
~.
~wf<~umit
~campuliciinelui se IDdreaptaÎn
,
"
,",,'
~d~enoas1r~ .fi~biar ~alele
',<
doniesticedepmd'de nai,~
'
"'",
daca ~Ol~Încilclm legiJe ettClI,
, 'çunol.
.
"
0
~
c'"
pot fi pedepsif.i Înlpreunii
,
.
t
,
!
,înultimul
.
,
t!ml' mi ~i
destQt felul de~,Ünrecu
diverse
probl~e
desâRita~e. Unul dinu-eei are deja de doulizeci de ziIe
bombliCU:exploziem~tli '~cbi!lt ~ ° 'infnnisuplirarepe, cinevadintre mddesale apro
piate at putea d~l~ ~eto,natorul iicestUi.'rnetIUI~, Peiltru blocareaprogramului
În astfeI de .infarctul, tu/I1oarea pulmonara, !;ifuapi pbtaparea tutxirculoza, g
astricisau esofagiani. .', '. . , " Îll.tI1icât" acwn comportamentul oameniJor nu' s
e 11\81 blocbeazi prin mecanisme:, conceptuale co~espunzitoare,
? bronfitli..M~ brolWIta nu
,-&<..vat, '..
.
au .testat'peel.toate medic~ente1e posibi/e
numm ci nu e dat Înapoi .ci; dimpo1riva,'&-il .
'
~
00 trebule si f.ii '1 cu atâtmaitnult supir~În tine.,&re ca$i ~um~ai SUP8rape Univer
s.' ' , 'Peste doUii Zlle cun~tmfa mea m..asunatdin nou ,i m-a l!IIun~ dbro~ita
i-atrecut detot.. Consultapa,' care i-a liimutit om~ ca~ 1~ scutit de intervenfi
i/e de:duratliaJe medicmei$i cu ciit mmcorectarfifost tratamentul, CU,atit arfi
t'ost mai rlu . ~n1r? ,el dooarece cauza bo.Iii contiriuasi existe.' în astfel de
SItuafueste1lC~ptat tratamentuJ prÎligimnaSticaC/iaiJn~ 1ntrUcât
vin~a~ era~,pe ce s-o'~cârpesc.. " -= .Si Pl nunte: n-~ ~ole si ru supârat mult timp
pe oamenii care 1f1 sunt aproplap
- Ea~af~arte
- "cumG,lunit t~aisuPiirat pes~,
printr..unflivel superior de etici cul~ sau. l'cm res~ctll:"ea perceptèlor biblice
,' În câtnpuJ fief,;ârui~ dmtre. nOI exista asèmenea' bombe" cari! explodeazi din ce 10
ce.mmdes. ~ se exfl/ici ';ecrudescenta ,din ultimelè decenii a bolilor
,~'
catdiovaSculare fi oncologice.' ". .,. "A ~icum acest mecanism Îi este strliin m~d
l.cmel,se Irc~arcaAa
,
.
se giisi explicapi Îtt' deteriorarea condllIDor ecologJce" m
alill1entapa necorespunzitoare $iÎn frecvenfa stressunlor.
"
.
Chiar
'$1 un 0sittgurfapt
caacesta
araticli,
d80il~tr~8?1
arsenal al thedicineicontemporane va fi onentat num81 m imposibil de direexp.ali
cJl.idirii ef~ui nu \~ a cauze~va ~ cOrittacarat toatt "cemobylurile" care amenm
ti sinitatea
,
noaStri.
,
,Logica
. .. propriei noastte con~fe' $i : logica ~stenteJ $1
"
ac~
poate mftuen~ psib~culfi SUb~entul
~ali
"
omlllni ~ si
ambileze ~o~eledistruCt1ve; create de $e11timentul suplfiirii. Acestel111Jl~aceI
ns! nu ~verneazi' ,i pCIII$tiinfa, e 8ceea au Ca d
'
.dezvoltiirii Universului; din 'picate, nu corespund 1(,1tot4ea~na. COti~ta' ,i"
straturile Inferioare ale subcon,tIe~tulul' uneon ~ opun armolliei l\I1l1ii~ ap
roape fiecare caz expus m cartea de fa~
confirma acestlucfU. ',.
J
re.zulta~.ovind~e
~~u-l asiguri 'pe pacientimpotriva
" ,
'
repe~acestet SItuafu. Si continuiim cazul descris Într-o, alti variantli: lm om Ii
rost tratat,o luni-douii cu ajutorul mijloacelor medicinei moderne dar
cauza bro~itei. sup~ea a riimassub forma 'unui pacb~ de programe rnsubooll$tient
ul siiu. Daci În acest timp sau peste '
,
-
cât~va ~tmi sopa lui ar finiiscutun copil, atunci Încâmpul coptlul~1 s-ar firegisit pr
ogramul de suparare fi distrugere 'a oameniJor mo,tenlt ~e la tatli. Copi/ut, cr
escând,. arpurta În el' 0
Un tâniir a venit la mine a doua oll1:i.La prima Întâlnire i~am explicat ci agresivitl
\tea sa interioari Îlidreptatli im~tnva femei/or este cauza sterilitlif.iisopei sa
le. înucma corectliril, am reufit 'si reduc ,aceastli agr~ivitat~, iar aeum vedeam
ci pr<>granielede agresiune s-au actlvat dm nou.. ' ". . Diti nou vi s-a declan
,at programul de <!lStrugerea sotJeJ.
~
'
.
,
,
:= ==ce cu
~''''
:
.
qigrm
~.1.'"cont?lex de metode !eJapetitice apWt hl China anticA ba..t ~ control stric
t aJrespiratiei ~i COIIGeUlnlrea oin::; v
Care credep ca ar putea fi cauza?" .. . - Recent m-am fntâlnit cu prima sope $1"ne
-amcertat dm notl. , . . - Trebuie si vi retrageti toate repro~ri/e ,i toatli pl
~ ce I~O purtap fastei dumneavoastri sopi, s-o iertap $i sa nu mm nutnfl nici un
fel'de sentimentettegativefati!. e 08. d
.CU
.
'\ l,
.
.~
1
-
"
. '-" c
'.tIS
-- ~. .~. -
.
'. --:- Am iFtat." pentru toate ID$!câteYa di/) fapteleei nu ma lasa I1ICI acum in
difcrent,., , . . -,-. ~- . "'-,' ;': '.-' +- Se~~entulofensei ca~ ura sau invid
iarepre.zintâ lJJ1adin "" formele ~e c!i$trugereaomului~ ,~ agresilJJ1ebioenergllt
iça, J;)~ nu ~ep mtele~ acest lucru ~lnu veti r~~i:;,~iiva eohilibrati sentunçntelc
fata de,fosta dwnneavoastra sotie"atlJJ1cieu,l1-a.tnsa va pot aJuta. Pro.w8l1lul
de ,distn.\gete al ~otieiaclio~ AU
. ,'.' ' .".
..."
asupranumehI1Ct~pra,persoa:neipecare, dutn_volISqji. 0 conSJdcr1lt1.drept s9pa d
jJll1neavoastra:, Prima i!.lUIljl1~avoastra aQt1e. u va, ma1,~te demults9tie m p
la,n bioenergetic deaceea n ~~va.rea repro~uriJpr ~~,suP&riirilor, ,de ,aCeasta,
se riiI!fi'âjtge fatii asuprac:le~ de a doua sotn. Pentru a I\Uva ,nitniciunulpe
celiilalt
,
trebUie sa, va lertaf1, d~anul. ,
(
.ve~ r~u~i, ~cest lucru,.. atunçi 'Întregulbagaj de lira ~i supiiriiri ~mp()trlYapnm
et dUmnej1V9aswi'i"S()tu,. acumuli}t" m .'~\!!Jc~~~t, ,.se,. va d~lan,~ j la ::c
ea~aL ~iça" disensiune,
,~a
' :
'
l Oistrugerea.cdormiU bu~e simtiiminte pe .çare:leau \Inlll.fatide , "'\ceIiUJ\It
PMtrJ.!.separare.: . '. . . ." "":':;"''':' ,! Co~tii,nta' omului e pa Q micij r
~titii. care ~e fiA rptJta pun . eforturi nuprea mari Jnainte ~i;ÎiI1IpoJ, Subco~~
tlelltulmsaeste .ca 0.roat3,~a ~igreacare este greu de porDlt,dar~11I).I!.1 e gr
eu 4e ;oprit. $~o~ii. ,n9~ ufI\ea~ ,r~ata ,s!lb<;on"tlentull\l.P1JD aspirat:ia .
catre Dunwezeu,. .p~11 ~ul)!~e §J. facere de .b~ne. u: '. ultjmele ti~i sute d~ a
ninoi triim din 1)!.e$a acestel II1I~card)ra . sàdçunem efprturipentrua.o, ~t;n.tine
peaçeeaa~ ne poate iljuta numai lII!Piratia,co~en~ .§Jn«,lll1trerup~..catrellfI1l:°wa lu
mii; catre Dumnezeu, Rezervele karmelpmenlmsuntepll,lZi\te ~i ..numl.liaspÎJ/lpiJe
personaie ail;, fieca~om vor dete=ma graf,lulsau de protectie ÎmpotrJva nenorociri
lor,
. .. . .
,
:
'(.<'
'
. ,lmPJtova
~tuije." Prograrp.ele cijstn,lyt.!ve, (I~ca,'~n~ayoastra ,~\! vep. reu~ Sa le bl
ocati m,totaiitate,AAt ,l1JlIIJ8e)nC4IJ1Pul populor dumnea.voastriprovc;x;ândll.le
tat felul ~e ,bo~,'fie sa ment:i~a sterilitatea sotiei, Suparându-va pe p~m~
§opel dp~eaYOll84'a,
M.am cclrtat cu coiega mea §i ma liufoça sqpararea, Eu aIn cerut iertarede foarte. m
ulte ori, pentru. faptul ca m-am ~Jlpiirat . . . Însa.pu mica aj1,ltatl~'ni~ic. .
'. ' ., '.
~
.
Nu demu!t m.a sunat 0 c\Jno~tinta,-
' 1
Nu v-a ajutat fiindca trebUiesa cerep. lertare .pu ~mal
~P~i.,dilmneaYoastra depe aeum va ucideri,yiitorii copii, Smw~?1lJ;um~hnt~.,acea
sta,~9tiune care, n~l/., fOstd.atâ'd~ Cft)§tllllSlJ), nU,.msel!lJ1J)a J;O~, 1W1. cum
,s:a Jncwcat multit.!Vfeme
~PUel~puna, CI,U!!mCC3i1!Smaldezvoltirii.spirituale, UmiJint/l Jntenoara este ce
a care ne armo"izeaza cu ' Ul\iY'er~ulla'nivl')!u] . . . Sto.lCtu17iIQf:flne, ,'
.
pentru <dumneavolIStrii,. c~~i,pentru priete~~ pe~trl\ .fap~ CI!~Iea s.a supiira
t pe dumneavoastra, pentru ca §Ieasa fie.~rtata, ,
femeiaaÎnceput
.;~nt
" av~!1itlafllilleunbarbilt ta'"
'
de t8l1lJlte :$e.. aseau: IQ g ~118 .de. divo'" dar' nu..~iputea explica. Jn .lU
cl,unfdcauzelnJ1:uapet la. carese aiunsese Înto.lcât.el ~isQti/l se purtau frumos un
ul CIl.cdiilll.lt. Cauza era .mamabiiCb~lui, ~cestela nu J-jl plicut prima 80tie
a fiuJui ei ~i eaa .flicuttotul ca foarte rouit malntll, msa prograinuI de:distr
ugere,al sentimeritelor \,dIVIne ale, fiului se decIan~eaza În subcon~tientul ei I
D mod ,aut<>mat~I ÎIIIp@tnvanuroriiprefer~.e, Flira sa, bânuillSca acest
.
~~ti~~~
c~
r~latii
Stiti,În c;eatta no~tra ea a fost cea vinovatii, ell .practJc n.am:jignit.o Cl.\ i
mic.. n , . ".:: .",. Fk 0 pauzii Pen~,ca ideea lIlea si fie ma! bmeasJmJla~~H .
explic: .. , .' - Intotdeauna ID stibcon§tJent nOI suntem cel care.( , ofenseaz~
peacela ce. Ile ofenseazii prin comPQ~are~qi vprbele
. A
~
8-0, scalde:..
'
.
.. ,
's,ale, într~o.Via,tii nterioara am. produs necazun unor femel ~! a
prin aceas,ta alncreat .lIllmecani.sm al ofense!" care flInçtJonea:a in. noi, auto
jllat laniv~lul s\lbcon~t1entuIUl,' Î!lpIWj, tatal dumneavolIStra a jignit-O pe ma
rna dumneavoastra În prunele lum de sarcina de aceea Q,fenseledin subcon~tientul q
um~l:avo~tra se ppt decla1Wachiar, §i la un pre\ext minor care coll~tJmteJ11 poate
sciiPii,
sa'l despartji, Ei .s-.au despiiqitCeade,.a
doua norlqÎipJaçea
lucru, marna Ji programeaziitot'timpul pe fiu ~i.pen(lri'i pentru
...
.
,
" '
J l
"",pe,aceea, daca ati fostjignita, dumneavoastra suntet1œa care trebuie sa cereti
iertare ,pentrucii d.efapt ofensa a vemt dm partea
1
i'
lM
.)
dumneawasOi. .,~
,
87
'rertare .~ofensati)r;
,
p!r1nJilor .~. progiamele clin ceIeIaIœ Viep cafe aucreat llitliaj:ia. Dupa aCtlei
1trebuie cerut~ertar~" pentrU filptulci n".p 1'eufit si ~~p uitalt 001 ~i "-&fiS
Uplrat-pe .el ~ abia dupa aceea si Ceret!
ludufti,
programete kanmce'.ale
viata'inomul
care 0 ad~ra~ Dupi te8e.. iwmei aeest progran1
-
Sttpinit ~Ipe dUmrteavdastri. ,în
peJItnJ faptuJ ça els-a
terefJ .lertarepentrU~el. Numai prinir"uit astfel de comportan'lerit se pot "Ioc
a programele. kannice de distrUgere ~i degerierare. .AcesJ lUctu vA va. ajuta .
11umneavo~a..~ pe a tOpillor. ' 'Tot ce am 'exprlS.InW SUSse refer! lastarea iri
tcinoari.a omnlui, m~estâriJeèKterioare pot fi diferite. Principalul cistéCa
;
inl:ef~ti in fOnil interior i sI--i g~o
ca:iuIoriCiréi supitiri trebuie si
~
~ v41
puœmic de distrugere 'a viepi s-a reintors la ca.: rimânând mul~ ani- in cimpul Sluper
itrUœ,.in final, si se, risfiingi asupra fi~lul , Într-un moment bine' determinat, cân
d aceSta a implimt
" ." '" "
ScuZa0muIui\~ apoi.si
Si vA pisttap sinitatea, ~i pe'a
.'
. l cincispre2ece ani: '.' tn structUra cam-puluio~ului exista sute de prograrne
diferite formate. prin inteimediul fa,ptelor, a gândurilor,' a em°tiil°r, nu numai al
e'omuluLci ~i ale ~delor saIe. '. 'ln filosofia orientali este, cuuoscuti expres
ia: ;;Nu exista, ~eni, C1riSti Idei". Cauza crimelor ~ 0 niotivape aparenti, a
,.acestmecamsmsi functioneu msufletul omului.
C~IlÎl-ll
-
Odatiam intrebatfrttr.o'doafi opacientidH mea: Car~credep' ci ecel mai mare pica
t. pe care-l pbate comiteuit omtn viatA?
, , , ',-
-
'
)"
,
,
,
, omuçiderilor ~i sinucideriIor se ascuude, adeseori În programele distructive ,~ au
todistruc1ive, tiinuiœ" pâ!1i la un momentdat,' Î~ subcon~tient 'fÎcreate de, Înain~ crimi
nalilo~sau ,de VlCtI~e!e lor, Programele'nu numai ci, se potpistra tI1I1pde d~en
ll~ ,câmpul omului, ci se -potamplifica hrinindu-se din ~nergJaunor' il,1cilcirisi
milaie ,ale copiilor ~ nepoJilor~utoriIo.r ~est~r programe, daci ele nu sunt blo
cate prin mecamsme ence' ~I pnn
\ ,
aSpiratiacitre Divin.
.
"
, ' '
.-
-
Dupauit ristimp de glindire, mi-arisptins:' Uciderea uituFmt omo
.
,
Exista 0 mm! mai mare ca aceasta. Este 'vorba de
'
','
,la citi-va'bioonergeticieoi insi rezultatnl a fost,hul. ÎÎ expbc feme~
E Amtnfati ° femeiecare acuzi sterjlitatea. a~fo~dejap~
,', . .
nenorOCln,'
\.
,
ucidereaiubirii. pentrU(ci, inainte,de a ucide,unbm, trebuie 'si ucizi ID tine d
ragosœa fati de el. Uciderea sentimentUluide dtagos~.repr~ntiterenulpe'care prolif
ici muIte crime ~i
motivele:..
-r
"
"..-'-1- patru ori v~a dat târco~ De
decl~at in~eavoastri progran1ul~e ~trUg~re al~~~m.~1 viepi: Acestprogram' eStefo
~ pu:ermc ~IorganlS',?ulwIl este
imposibil'sI-lopreasci. Supnmand IDdumneavoas~ drago~ reprimându-vi sentimentele c
are vi aslguri co~~ea cu, tof! 'ceilalti, ,vAfacep un rau nu numai dumneavoastri
CI~I~ora.
,
'
gândul ~ea va smuc:ad~: .A~
':
Avenit lamine la C<?nsultafieuncuplu de la tari; Filllior de c~ncispreZeceani se
uita ta televizor, 'la unprogram cu. un bmecunoScutcomic, a ris copies iardq))l
aceea a i~t in arrtreu
-
"
"
Femeia
miintrerupe:
.
,
, '
~s-a sPânzurat. Pirinpi nu puteau in~egecum dea foSt posibil un asemenealucru. :
, ",
--,.-PutilHmi pasi mie de top ceilalti! Eu vreau si ~u in mod
,
.
concret ce $icum e cu mine.
,
- ~ercetez cauza, anaIizez cele intâtnplaœ cu biiatUI. Ajung la '-,' urmatorultablou
: mama avea un eunoscut care 0 iubea enorm ea ;'i~nsl a fost in~ferenti fati de
el ~i Îi distrUgea cu buni ~inti IUblfea.a~estwa...~ul n-a mai .Sliportat. S.a aru
ncat sub toJile ~:" trenulul ~I a mont. Ce se intâtnptase? Femeia a ucis iubirea ~
i ~i:
Îmi continui ribditor explicapile: "'Acum vii d~cep de top oamenii in folosul dumn
eavoastrli prapriu, dezicându-vi incii 0 d~tIi de iub~e.Cât timp va dliinui În dumneav
oastrii ace5t sen&nent, vefl avea ,probleme nu numai cu fertilitatea. '
k
.' ,'.,
'
.,' ;,,? ,L,','.'," -' ,
: -,(J,:".'
,
, .'.
\1.
u
89
:-:putef!itia?,
,
SpunefÎ!m conQret" O' sâ-mi fienurl i
' '
, ,
,i,
",
,
, ' , ,,
'
,
,
,."
'
"
"-
.-
\i1Vo$e~e.'
'
~~
Suntsup~icitat,
."
,
'roc .,
_.
,
,
Orice in;ebare. 'Iipsita 'de
:'
.'
b' ,me..
"' ? C"e.garanf1uml , A'
"
,
~
,
"
ma
':
acte puternic structura câmpului uman ~i se mll1lifeatUa nivelu! 'c cel mai adesea
prin boli inCUrilbile,
"
;: "
Boala PQate indepÜDidiferlte funcf,ii. Prima functie a bolii este
un rau ~i1Iiaimare.'
N\l vaj>ot ~antaabsolutnitnic pen~ ci''''y.-.,mu " 1t dcpt' h'detotuldeQutrineav
oaStri, , " ' Felneiase ridica ~ipleaci tara-' ' ';" sa s!'un a: un cuva y cerce
tez Ant. tramle imW;onale' .abme C. nu , s-a SUparat , . ri" ' .. . ca
, ,
.
'
.
,r
nu ~I-a...cbt astfel
, '
,
,'t ;', . ':<." , , , '; 'Yine la consUltaf,ie tâniI;a ded, -" ' ' ° n:;.uazea de, a
D!. Deobicei tiu-i,intreb:pe
ultsmguL Starea.fizich futeieste pe depJinr' tisc a' ' ~I numlU structurile spir
ituale ta t~are .~a prezint/iJ' distorsiu'DI ptiteouce. Dar. deocantd ti . acest
ea -' infIu Waza preapuf,in stateade sâna te, 1 spun, . a, Aen ,,' . ta " î ' . l &
prmClplUstarea dumneavoastfade sin- ':,0,
,
'
_
pacie,nf,i'ce-i supha
ci
'a.vertisplentul,.ces. de.adolia,. stoparea activit!fii care Împiedica ,de:zVoltat
ea hOrmaiii II-1>muJui, atreia funcfie 0 constituie , eliminarea meclUljsmeJor ,
care pertnit rispândir~a inrormafiei ' negativ~. ,Nu trebule sâ uitiim deJoc faptul
ci,s\lntemceJuleli: unui " singur organism,imens 'care se.cheam! omenire ~care,
larândul sau, este o-p1Ute a \lnui sistem unitar, a Universului, adicii. Toate , '
i, perceptele de bazii alereJigiilor mondiale constituie 0 coQ:cepf,ie cifratias
upra structurii lumii ~ regulilor intercQnexiunilor noastre '
despre l\lme,sii vedem ceea ce Înainte v,reme' titeau vedea doar p . ,
Inifiafi. ,
, Marii
'
,
,
'
,
,
,
,
'..
'
"
decat m\llf1Imtt.oare: m'ici tahi car le,mcolo 0 d'
A
,
A
M-' pnv~ a
',' cu n~e
-,Am
dlabet.
.
~1iate e mlU .mUlt nmucgrav ,< y ochi obosif,i, absenf,i:', ,
'
,
Or' nU-1at 0 ~1a.: . sa bloche;ze programele "",uu~vve alealtor gamSInu1 trebuie
A ",~.",; ' ,pa, ' oamem - trun se 'fi CA, . cantpul acestuia . " u cat este ma
t, putemic , §1 mai' penculos ",' progrQmu " , " . 1 distructiv cu a+~ t ,mlUeficl
enti . Ut ' , ". ~ mai'sl~ra - treb ulesa fie blocarea acestuia, "adicib al C' e
rcet La plU ~' stt ez cauza dlab ,-1 'sprezece lUIi fata, se Î: d.ago se eun t8n/i
Jr,Aetului fetei, , 'd x m~"'!SvstJta cât oreacfie de aparare aorganÎsmuJui
,
,înahtte poate ci ~ fi ~erit\ln A . ~ocaglUldUl ca n-ampus un 1 diagnostic carett
'...,a'~ "",u 1 e' gray, balnav ;.,.. 'I ,', eu Irmea . 'tr eb\1le sa se simti m
munat. - uupa ce m.ant -apUeat afi-' " :ClI n.. , ' cIIuzeleaparifieibolilot a.1
Iinfeles ca diabetul Î ~~' s~
'
'
'
.
" '
,
,
,
'
'
'
-
,
'
,
"
,
umea fÏ;zica ,. : acest lucru se poate manifesta' ln dm' ente. chipun., Fata'1!1nc
eput . sa-I urasca de rnoarte petân/iJr
'
' , se despartii. S-audespilrfit câm p\ln'1e l or'. mformatlOnaie erau incompatibi
le lit l
raU
de tat, Însiiau trebuit sa
.
,
deoarece
,
, Ù alti pacienti Îmi spune ca nu se plânge de siiniitatelinsa nu ' pOate face fafa"di
ficUltiij:ilor'dm, viafa' personalii, 0, iube~ un ", b/iJrbat. $i ea il iub~te J
nsâ Înto~ea\lna apar ni~te complicafii' neptevizute iar ea ~u poate ÎnteJegece se inti
mplii de rapt. De parea i--ardespirf,i Î~' soarta, Efectue:z testarea, capt vinova
tul ,in mata. afiQerea asta. Cauza iese: la ivealii destul de u~r, Ea se gb~te i
n nijte evenimenteQl'e a\l avut, loc la Începutul anilOf 20,B\lnica,' pœFcomportarea
 ei, 8:'a de:zisde iubire ca sentimel\t divin, faptele sale au fost indreptate s
pre uciderea dragostei, ,La Începutulaniklr 20,.buniCII pacientei mele 8:'a mirÎtat,
din interes pentruavereasof1Ilui. Bunurile oricum le.ar fi fostconfisgate pe com
un~ti ~?buniœ 8:'a desp!rfit de sol' tara. regrete. ,Ea a reC\lnoscut În.fafa nepoat
ei ca n\l ~i-aiubit,niciodati sOf1II.' in El schimb a' divinizat-o ~i 8:'1\chinu
it cumplit dupa ce a fost p/iJrbit.. Amintindu-~i ,de aceasti poveste, paciehta
izbuÇl\~te În plâns ~-mi spmie ca nici ea nu se inteJege cuPetru, omUliubit Darpe prim
uhot al bunicii cum ÎI chema?
'
'
,c,
'
'
~
,
Femeiamapriv~te ~ pronuntiiplina desatisfacfie:
'
1:'
sentrmente au pmvOcat aparitia diabetului d,eoarece a,c~te Itrcâlcati una din lost
legIle de bazl( ale Universul\11, a mtervemt ruptur a Intr e ea Cosmos. ' Renun
farea la sentimentele cele mai ~: , Înalte de fi ormeaza
,
_
ruptura ~i-i do~ea riiUldin trita:~:~lr1a,
El 1-11~t rau de p
'
Retre! Cercetez structura pâmpUlui, pun diagnosticUl medical.
, '
"
.. Problema principal! a pacientei 0 constituie, complicafiile
gil\6cologice. . - Acum opt ani era indriigostit de dumneavoastrii un biitbat.
Da, confirmii ea.' '
"
'
,
H
"
91 ,. ,,"'7' "Acum
'
Ji ''''''VAPlic~:? ,'-Nu,
.:..,..
,
"
tr~
~
' i
,i
s-a nAscut, n copi! mort a riS}n1ns u
. doar Începutul,
El a ,surerit din c8œa dumitaletardumn'
clin eI,Înloc
"
"
'
. evimldumneavo8Stri, atiti~ aoe:tt~os, ~1i~~nu cu destbIA CIUZIt!te . , l)a, ,t
n-1Un purtatcu el nu, cuni II§fi procedat acum.' ,,,* Ceea Ce aJi' ficut atUnc ~co
nstituie ;"-'.' ' , , ' ,b 0 1iJo r "'--'--. ,., """..-voastri. Mai 11, JJlauvut
fi altenepliceri? Ap'/lvut '. intrerUpéœ.4esareinA~att
""
~a
shidespA
,
'.
~~ " ~-I
,-
,', attuClS
,'aceasta,
c
,,'
-
~
Oricum,
sJ vina!
.
~
..'
, Am ticut ~ investigatie mai pro1imdi §i am vimt in \ câmpjJl
'
,
,
tin~eifemei ni~tedef~produse de una din cele'mai grave incilcliria1eIegilor ~pre
me.Aveamin fati un caz clasicde ceea
,
'
'
'
'
'
, ,
,-
"
,
,
,
,
.
,
'
ce seJili,eamli "degenerarea
familier'.
,
"
:~: ';+-De
,
douaofi:
"
din CIUI:œ.mea.
~
-
~tiai ca pe linie materna asupra familieivoastreplaneazli
'
"
"
~si
'", am. COplllDsa n-am reu~ . ",
, "
'.
",c,.
dar nu
','
blestemul? l-am intre!>ateu. ,
,'"'7 Da, 0 Micitoare a zis,odati cevain genulista. C , .:- AspuS ~ lI1otiwl?
,
~1'ebuiasi'avepbiieP,
cauza?
' pe ntnJ ca:atit~ eisJ ubH'ea nn . '
'
7"' Da, ~icare.i
\ , "
,
ui.blirbat,~5;~" "' ,~~, " c""'UJ;~ Jfiau aYUtcapacitate 'vitali. 'Acum avett co
pu? IDasemen~ , '," ''''1°rata,
3..J.-,
.
'
'
'
"
,
,
,
,
,
.
,.
..
.
..
.
-:Attin~catsamai~p?
-Am copii. avutun aecident Am
',',"
Q.mia, ,','
.
,
,
,
..
,.,.,
,
.
.
'
"
, N:u,~tii bine cAele stan ,ciunprost la capitolul ista, , -'-" Coqyoaca-tide ur
gentli toate rudéle pe linie' materna, Moqile cppiilpr, bolile mcurabile, nenoroci
rile grave in faniilia voastri I\UOsinguracaua,
" '
,," ,',
,
"
'
A doua,u~ratamea
,
eriwadunate toate rudele. Eu di!Senez
' , "
euftac1uri ale oaSeI0f b~
.,'
,;ostIO~ti
,~ regiunea ~ldului
poJQme
'"
" '"
tabloul a Ceeace se1ntânwla CJ.1i, e
.~am si nuu pOt.adute
=:
'mirturi
,
Zidafi~aca~"'atiWul,n-.arost
da"
intÎfl1pIlitor?
,,'
'~6~~'::~~~
e
'
de':1'~ '~'~tare
','
de. necontestat
'
ganiBmiilui. Piecare nou ~'constittlie
aacesuii
'
imfl.rm~V"" fapteie
" "
,
'""
realiti'
pnntr-o'abordare
, '..:;'
corectli a ca\lZe1 " care a generat-o"
'
,
tt poo VD;Il\ecarea b01il
.
"
"
?
lltit dezisde copi! Îhluna,a cinœade Sacciua.., ce 0 ~~ De deaspra~ aceastHapti a-$I
I? ,ln Iuj!.a1L,Ql,\cea.copijuleàte. intr"p comuniune absolu~cu i, ticu.u~~, D\'.o
areCo',Ptmtru 0 "vIaji nonnali ~"
,
' "
-'-, Buniculvostru dinspre..~ 'in~pulsarciniisotiei,' a colnisun pbt pentlU care
aCUJrI. pIJtesc toti urmll§iisii, El s-a
'
"
omul ttebuie &à4t'trepeiiodic incontact cu Univ~
el s!j
,
.
/,
'"
'
folosqte pentru, aceasta deamintirile clin luna a cincea, codate:in câmpul s8u, Da
cltatil sau marna s;.au dezis in acest tÎ1J).p copi! 4e
,
,1D~te, NU!1taafust de vis: (il1I1Î1"ea8i, ' tinAri'
. .
. ' . ClDeVa, am v5.n,t 0...,..,.,... cu ~ ' '-"' " ,lDregJstrarea non';; n epoa
+";n..~..; care - avusese 1
,.-
Odati, atlând u-tnli in
'
A'
'
1"""'" '
'ft~ ' .
'.~
"
la
'
'
,.
.
,oc cu ,un ,an
..
iar 1ntimpw UnuiscandaiÎntre soti'acest,lucruse poate 1ntâmpla ti ,la nivelul subcp~
entului, in mod autOll1at,atunci copilul '
m~ten",te nu numaiprogramul ,propriilor copii, dar.fi a UniversuJui:c' CeIuIa po
arta programul de ,distrUgere a organismului, Organismul reactioneazli in mod co
respunzlitor.. Blocarea ac~i,program ~te posibi!a numai prin aspiratia cAtre Dum
nezeufi printr-o JtWe iubire, DacAomul nu face acest lucru disparip&familiei est
e inevitabil/i. -
,
trebuie tratati de urgenti fiiOd a poate avea compJicapi mari la c n~re. . ,,' ,
. . ,
f (
, , ',>:"'" aI1I'easa tari si vreau am in ,cq>ut s-o IDVestighez ~ am vAzutca tâni
r .. a familie se va conftwita cu prob1emefoarte grave,," ',;'-' Cheami-ti imedi
at nepoata, i -am 'spus 'eu ,gazdei Ea
' "
fenclt,
,
rudele
bucuroasePri'''-.1
'
fi fiumoasi, 'unnure
'
,
Vad cum oameniidin rata mea seindreapti cU gândul spre " Dumnezeu, vad cuni se ind
reapti ~ iesdin' câmpullor structurile
'\
,
,
(
",
'
, ,
93
t,
blèsféIitului.' $i6tii conVin g in 1-" c' 0 datii c~ tratamentu! trebuie Iacut, În pri
mul rând prin ,.. ,cuno~ereacau;zel. . ' C . ,OP~1. no~tn acumau ,eapacitiip bideh
' ergetl;e de,,;zect de ori ' " tnlUtnll!":fari' de copiii straitio~il
,
"
,
,forine iji'deitlOdUI eum acestea var fitreeute depinde caracterul ~i viata viit
on'1lui copi!. Principahtl e ca orientarea catre valorile
,
pu!" at~npe dezvottiirii lor spirituaJe. conCentrândU- ne,,', mat-alesÎn d'ire"""a'
wu, .. tOf'. orien, .. "1" ' prolCOlonale, asupra bunastiiJ!H "'--'
,',
"
Ul'inii,'JflSa"noi; acordamprea
y'.
-' -
or '
,
,
spiritualesa fiemai putemic! decât toate celelaltetendinte,
A venit la mine 0 cuno~tiJ'ltii,' doctoritii. I-am vindecat copilul de diate;zii
ariitând care sunt cauzele: Încàlcarea de catreaeeasta CU.tât'iva aili inainte de n~tere
a copiluliu a .inaltelor 'Iegi ale UniversulUi Mum'ea voia saVeirifice; pentiu o
rice-eventualitate" /lac! l'ni' cum'Va existii noi Încàlciri, Am viizut 1n câtnpul ei
putei'rtlce' deformapi ale' structUriJor'care Îi influenteaza destinul. Bxista ind
iciuleà, prinivorbele sale" lm distrugea sentimentul iubiriidibtr-lNi,alt m'Il ~i'
<iin aceastli cau;zii~i ea;$i copiii sai pot avea seridaseiliepUicen. Fetnera mi
-$ip'utea: !llfiinti ~i apl'oapeo oranoialt1catitat Cauzacares-a: dovedit a fi u
nnatoarea:" "
, , 'Fenieia /lvea: 0 CÎl~ntà, 111,1 ,!Dedio tâniir' cu care discuta
~~I
'"
cu ~a~Vligenerapi
m
,
""''"'''1"1.. "" ~
Recent
unei"
'", ""r "
;'1t"'.'
",ate riale, Vlrtoare"a' '
'
'
"
Ulltla$uOt "
"""
" "
"
'
"
,'"
d~a bioenergeticiarlii '&.èc:::;rt un UC':itlele, .,0' 'titlentata i ru."nepl leut
' i -a -paralizat Ciiinele;nu- ~i pu_;e mi~ca icio~ele . a P t enoare"" ,.' pos
',.,1' , . E a m-a rogat s./ol!jut sii'g~a: ,;,"" , .C D1°tl!U1':eea ce , am vi\i
It '", erIi1 nm;d /Iii!: femei~ èrkÎn lWia a..trera deJsarcmii" 'ând , ",-', ",
'
, _
,
,
,,
,
,
,
'
'
"
'
,
,
,
,
,
,
,
program,~ §i
,
""
iI'l"""'f S eitlbrioritil,'adeVênitJgèlôs 'Y'W
distrugere a animalului.
", ',' "
Ji
' ,
"
,Cilné. ~I ~declatf$ilf'un
"
, ,c
,
coptl~l,
atât de't'ldicatea.gtesivita"
,,'Investlgat
cauza!cesteJ
zi,câinel~ eradi~n:::~:~; ~:tuaCopilul, damneavl>asttlnue ':,
mam~ S~ahtgat p~tru el
,
. ',it4ese6ri. Odata ei a veni.t,ilt vizlta Împreun,a:cufata
,
decare era
'
eu
"
c!tJn
,
~t..
t""
mari
"
,
'mêlé
iubeascape Dumne;zeum"":t' b(j~aflÎre'Pam~~Est$ 'lIEICesiir~'IyI'i'é~Cu::':U~~ecât tre
aga dUmne~yoilStli- VJatâ~i ~', ~Ii schimbllti. atittidinéa .,m:",
"
~FTi'ébuièsli
",
6tt\' Il''''' nu'"sunt pr,~e lit deo orientare 'q3 ru II, Z1fJlIcllÉ\Ütru:~efstfie b
un~i~' .
'E1e
, ,
,-
'o..;-~
'
eapacltâft;'
"""',
'
'j. am' explicat
' ',
,
,
Îndragostit. Privind-o, doctrita a spus:
'
'
-Tu
..
n-aisa faei i:I1Sll:cu ea:Te va parasi, Ea-arenevoœ de
", Co
'>
'
'
"
'
"
.
cu ,.t0tula1tfeldesot.
"
'
teufliacum
!IIi schÎinbafi' Btru
de, ~te
mcrutt Dacii 'I1ü'Veti
copitutui, 'afutici
, 111!iriki' sa1e.eapilcitâfi"b'
!:'
fiblo'ca~,ptinsi8tetnul ?attë de, man Contf1lioapiÎtI, Ifi.~lIl(neti-vii bi1!iliaipl
'i;abdatrt ~t sa vedem , V1 en , Outn VJ1P a.tfiona te Co'PiM: d~itiiU"atUt1 CIs
ltuat'a e grava': H il' "'" ''. ' D'm fi enclre copill.llltt~eptat biblia- 8:' :
"', ,'. " ' oum cli Noui !FeStamentl-li', '" i matbrtle decâttrebUle.. Ii'drept "~
,pnmtt pe GiI V eOft1, '", t;;1 Investi' gat"'earatii'ca ' , me! pâltii lan' ", ~
e '" tatUlInteratfÎoneazii ',,' -ptltemio'culumea,înconjarlt ~tegliitiidinPUIUi~/~~8
:~:pat'
, , "
c~aspitJtual1i'i! , éJ!
'
Düp!\ 'untitlip tinerii's-~de,Sp~t Î!1tr~adeviit:femeia, 'rara voia Sà; i4. 'dat'~n~fi
ntei 1IalemecanismuJ de, supritnare. a sentimentului deiubire: Dupaaoeasta mecUi
smul s-a 4ecl~ În tân!ir de foarté multe o,ri. Odata primit, meeanismul a Început sa fun
Ctk>nezeÎn câtnpuJ sau distf'ugând rapOrturile sale fata' de
fémei, ", ,'.,
'
'
'
"
,
,
,
,
,
,
,
.
',
"
"""
"
"
'
'
$l' Il, Stiirii !lalefizice ~~, ~ ca ~pla Btrutturii spiJjtuale eti::utertllc,1i
lbtl~~, ~ctura spiri,tu,~1i~i comportam:= ,mamel. a , sareuul, 'tatUl; daci,ciJ
te 0-., comumune, cu' în. Iurta. " cmcea a. 1II DuI1t, nezeu, atunci Prim~ de la E
lo swn1i4e clÎlita ' . î'n -atreia'.' a patra luna ,P, ' feme,la trece ni,t~ mcercan
. A cestea pot lua cele n;tain~tept8te
. '
,
'
":.Adesea nu ne-,gândimprelttnult la cât de u~or putem faoi.râ\l unui'om !(jar;Înacel~it
ln\p; ~Î>flOOa, OobserVllt!e, nevinova1Jila, prima vedere, ';afetneii', a Iacut. r
au cel ,putin la trei persoane: Cuho~tintei, s~i' ~i 06pilului sau,Însii aeest lan
t se poate intinde "', ' ~i mai departe. , " Recent, analizând cauzele bolii unei
femeÎ arn viizut În câtnpul ei ';ni~e'structuri aleblestemuluidin partea marnei aceste
ia, Aeestea 'nu s-au ,reperçutat În' mod deosebit 'asupra
,
'
:'-""
",
:
"
,
slinat!tf.iifemeii.
'
"
..
-
",
",'
-At! avutconflicte cumatna În 1972? .' - Da, ea era nemultumitii de faptuJ ca ma m
ant. - Endmpotriva? ','
! :~
~
,
..
!14
.'
~
,
,
~~
1Uiri~.
Cercetez
Jnod"ÇategoricIar "(,,,' .eu
stlucNiile
'
"
t-aJn spuscioocptn
'
~
",
. ,
,
,
,
,
95
am ~,Jni
" , "
'
j\.p aUZlt vreodatfi ceva dHn.-e
"
.
'~Am
'
sa vi rog sa nu,vi mirapde cèeace
-,..,
VI ' -"";""
' ,
','
" kaoni ,ce'.. ~.x.. Il,,',,,,,,un
..'
"
,
Confotm horosoopulUi, ele trebuie' si fie sterile, 'imi
,
UIbJou uluitor
:'
.
,
,,,,i
rispundefemeia,'
.
,
am sa vi spun,
~Pa.'
'."
,
',
"t"<' an...,~oare?
.
-. Astrologia este secundara. Timpull!ll4t~ copilului este' , \ detennÎi1atde stru
ctura câmpuluilui, adic! de karma.
.
,
într-o, ~atfi
dumneavoastli: sOt m, VIapf' .ateoolri t v--a fast 10 dnj,' ' .1 go c. Mama ~UI.
UU~v~astriv-a fost tot maml. La ' $l'nu,v-apm,ai c!sfitorit cu el d '. . ~~nta e
l af1~pt IQgQl.fna, 12 ln ~a , ,;~ac~aIfi v"!U1 f!;Ist!tirizi~e a~ fn:r lub~t~rd
inar. ~,fll,,:"af1 ~t a\lllt 0 tu.lnQfi fi cu bine. ~" ~,totl,l(, ençlti $l ,chiar
UIJO»~ "'J~ mvolUn(Gr al. ' "'a_-' nu V"IIatIn$ 'Mam An.' u"""""
"
A ' '.
anterioari'~"
:'
de
'"
cancer.
'7mu/1t
~I
.',
,
,
,
,
'
.
,
.
.
'
.
'
.
douafucercare."Opunându~ , dumneavoastriea ...
'prganismul ea
'pupiuri,anumi~
' '.
celuJicanceroasfi.
mce:~ ~t ,$1 ~ ordon~. Ease transfonnJ,:Îa ,gr:eala.çâr1d cdula se IqptJ CU
.
"",
.categOOf;d1"agostei,$1
','
~1"""n"II,
~~t
a~a
"
~i
în activitatea m'ea am avut ocaZia,sa ma conving de faptulca prezicerile hOroscopu
lui pot fi œodificate.in anumite CondiPi. M-a sunat 0 reporterii de ,la televiziun
e~i m-a rogat si ne fntâlnim.' Ba a fost unconloJ:Utor minunat ~i 0 ascultitoare a
tenti. Ïntrebfirile ei m-au' ajutat ,si-mi sistematizez materialele , acumulate in
decumd anilOr.Este-plfiaitsidiscupcu un am care' " se orienteazAdestu! deprofe$
ionalÎn problemelebioenergiei. Am refuzat Însa aparitia pe ecran pentru a evita agio
tajul .publicital' ~i
a-mi continua Cercetirile.
,
.
'
, ' Qtif; -- '>'-t<, 111!1Jna mf!lta munt ln 1975 din c . ',.'" . " ', ln, ,aces
t moment ,mi A .auza unUI $Meol!!,. ..: '
ti.In
,"', .' . p ,d'e ~dire,femeJa muspt;lpe: nA-
,
sa ne A" 1n(Iep~
~ '
pr4gmatWuuf, , "pnn
,
'
,
',,"
.
.'
'
., ,,'.
to~OIII1 de,sen~le mult
',' . , .
"
~uI
gan-la oQ)elllre,,Ialiptul,ci prin
nostn.J. am În"
.
Nere~d sa epuizim. toate fntrebarile, ne-am ÎAtelessi ne Întâlnim a doua zi. Dar s-au.
petrecut ~te fapte ciudate. Noi ne..am,~tatunul"pe'ceIiilalt aproximativ ocd darÎn
locuri mferite, fiecare'din ,noi,fiind convins ca fn loculunde ~tepta el mii ,
efa fixat! tntâlnirea,'SituaPlldeveniseabsurdii. ~tela
ciuta la telefon; eu "cautam lahotel ~ numai cu 0 ori fnainte de plecareaei ne-a
m intâlnit. Femeia era indignati ~ flçea efol'ttlri . vi.zibile pentru a-$i' reprima
. sentimentl,l( de ofensi, fapt ce i-a chJpfiaç\,ealuamperiodic legitura prin tele
fœ. . .r~1it ~ , Ïntr-una din convorbiri ea s-a scapat ca, dupii boroS4QP,peste câpva
ani va trebui 'Sa mo""ii. Am inceput sa-i analizez structurile
','
'
'
'
"';,.,' .'.'
't1 Q UJ":"" uulultimp ""r~. diVUle." . . , .
,.
.
,
' 'mteonediul câm ul\Ji . ~ tran,snutenu nUlIlai PriA ,.Mam~.este coIilul sau .i e
aceea triirile m~olubillegati prin câmp. de . . eJnOUV"
.
,J:'rinciPB.lainf0~e
.eredita!i'
"
,".
, "c'
".
'
'
'
asuP(a,copüului. Daci este orb,
,
il
'
,.""
aIe n;wnel se ramTâng
,
~:~ negativi a. câmpului femeii d ca~ofii"pentcu ~1. ete~ VlItoarelenenorociri ale
copilul\1Î; muIte. din
~~ctura
,
iilbit, Ifcest JUClU va,1f\",,",n~ ,0
desepararea de omul
kamtice,
..
'.
.
.
'
"An~li:œz
,
, pacœntele mde ~1i zic:1i/or ~'
~ 1:
~,}
incaICirile
le
'.
,"...'
.
1
, ~Fetitele dumneavoastri pre.zintio acumulare atât de puternica aunor programe n
' sterilitate. ve" mcât eJe pot duce la
'
~tivfirii
iubirii la una.din
,
- Judeçând dupii informatia primitii,/vi va muri copilul imediat dupi n~re. Zona vul
nerabiliieste capu!. Aceasta va. atrage dUpa sine uri ~de boli ~ nenorociri incl
usiv tuiburiiri psihice ~,din nenorocire, decesUl, la doi ani dupl\ pierderea co
pilului. :.- Decipre.ziçer.ile oroscopului sunt adevfirate?a intrebat ea h
cu .one~ pe cafe n-a reu~t si ~-o masche.ze. ' ~ Nu-i vorba de boroscop ci de co
nstrUcpa dumneavoasttii
bioenergetici sau, cu alu': ctIymte, de kaonii. ~
,
1
va determiriii
..
destinul fiindcii v-ap niscut intr-un anumit monient, dependent de struatura ene
rgeticl\. Dacl\ dumneavoastra, prin promovarea
/,
:.:;:'11
..
~
9tJ,
-/
.
"', \' '
;V' ,
97
s~ritu1w '. .' Ml1., 1'ri1i aspiratia eatre. D"va . vep modifica s'lJuctura bloe
nergetIcâ, se va modifiea k , arma,~ destmul dwnneavoastrâ. . l.am 'explicat PrinClp
aleie~ tulbudQ'eares '..'." . e ~pwr .' innome l ' stru ctum e . .,.lI1tl A"-~~_
Cluatcoreen,a nec~ara;.Ea.era . '.x .' ampului (emeii>; . " m"" rcma . Dupa un
timp am Slm..caeasd ti t ~ . ta ' ,upra el' p laneazao mare prünejdi~'~iam sooa1o-
0.
,
~
,
'
,
','
,
'
,
,
,
"
,
,
,
,
,
,
'$1 reprO~e
,
. sare"" . mu,,~trecut
,
'\$
- ;Da~ ,mecanismul k nuputetielimina8upâr&. 4ec~a
"
'
'"
,ell . ce,-"1-0,pu~
,
armA;: l n, j una a' trwa . ' ~. ' -,.a patra a printr~omcer ,.'.
, ", '
SO!UI9I ',se
.,'
,
;"'.pericutoasi
, Ia</o
,'.
~
'
'
'""t~
.00
Îm~v~
' ",
,
,.,-j.;e' . "Un timp i-iun unniirit d~ la distantâ el devlIIIes atm onios .,. rea
o;'stahil . Du..4, n..:m~u COnil..".; . . "x , lenCita matna !ni.a ' " dafuntele
fon:.,
fe~eita.
, ;
,
logica: viepi cotidi ,..
, dumneamaStrâ,-cât., .$1pentru copi!. Sltuape LliIliti
,
SOft! m. ,Acum
,,' 0e,
'd
ap r~~t'sii blocap supararea
msa"este. {}' . ..
'
,
,','
e~
,'"
acadonp sii fiti sanatoasâ~
'
,.,
'
1:
,
,
,
, , ,
'
'
,
'
,
,,
,
'
"
indoiaIii li$upra dprintei de a: avea' copiluJ, nemaivorbind de ,.tè11tattlla~Ud,.
d&id.i. ~ Il delno1at~a4estiIl\dui:SAli, a fericirii ~isiinâtiitii sale, a structu
rilor de comunicare ~i '. , .' , solidaritate cuoatnenii. , ' La,j.)inç,i.spr~anio
~ deçlara ,,Eu n-amsafaccopii". Ea , cOlmrma emotional aeest p,rogram iar ,peste cât
iva ani poate ,- aduce pe lume un copilgrav bolnav ~ivinovata pentru acest lucru
va finum.ai 3i 1\utnai ea tara sa biinuiasea macar ca acest fapt se datoreaza u
nei vorbe proste~ti pe,eare a aruncat-o cândva Într-o . " ,doara. .' " ' " Piirintii
~teptau un baiat ~i s-a nas.cut 0 fata. Au suferit ozi, dupa care s-au consolat
cu gândul. Acum Î~i iubese foarte mult fata numai ca aceasta este. bolnavicioasa,Pr
ogramul distructiv dublu creat demamâ' ~i de tata nu a dispiimt nicaieri ci Wface
. co~tiineios datoria În campul copilului,
,
,
'.
""
'
Afiavut-dreptate":copilul .. , oinbilieal'i"~:ur '-.."
.'
'.',
.~~
cordonuJ
mlCfoSCQplee'lariiveIol erei n:artifostuliminjite la .. .ttmp SUPiiriirile:~irep
ro~u~f~ ~emmentele s-ar fij)Utut d~~a dupi stenariul prezis,de orosc6p. . . '1i.
og!Cwiubirii ~' iertâri.ieste ,mat pl"e8US oriee 'lIStrologie,~ de . orice prezice
ri , prin as' p!fap spre armo nie, booatate D' . ~ se.Poat " hi1 k armanegatIVa.
. IVlnltate, . a "e~ ,".', . '
d', . ,', '. .D~ eœmai uluitoar!e Co "" nfirmare a fost" peste trei iuni ÎI1 .. .' .
, , Uil1Ia investi" garn ecogr,aficea-:copiluJui ' .
.
doetom: .
a t ,1n
A Jurol '. gâtulul '~"
,
sa ~o~:E I.s- a.niiscut.cu
"
,
:c:--
a&
ml-au
.
8pUB
. ru1ui"D
E1 prezenta hemoragii
.
'.
.
~~
,
,
.
În timpul sa,;-oinii atul a suparat-ope sopa sa iar acesteia i-a s trecut pringând:
"Nutcebuia safae copii"., Apoi a .maijignit-oo data~i femeii i-a disparut dorint
ade a, trai 0 asemenea viata ,;fericita", Toate acestei).s-au acumu1at În câmpul fir
av, neprotejat . al viitorului fiu, Acurn el este intoxicat de medieamente, t,ee
ut prin muJte spitale, Însa.starea de,siin'âtatenu i s-arestabilit. Este foarte impo
rtant ca În timpul balii copiluJui sa ereiim conditii' pentru Însiiniito~irea lui co
reeta. Ce mseamna acest lûcru? Piifintii trebuie sa se gândeasa, Înainte de toate la s
piritul copilului, ~i abia dupaaceea' la trupul situ, Din acest., motiv Îndoparea
copilului-cu medicamente ~i'mâncare nu poate decat
,
,
'
,
,
.
"
infonna.tjv-energetic 'al iiri momentul eonceppei Je ~:J7 =a, mainte deconcepfie
: ln cQPi!ului. i de aceea, daea ). .. ta ~I~.Idetermmâ viito,ru.l ~ au dubii-daca
sa dea, sau nu n~ere cOI1iluJui,are locp:npl ata C asupr a .acestor s'lJucturi
..;~. , deformlll'e&'.; Chiar W3uugerea or ,p"""a1- E , 1 a. xtrem de negativ se
repercute aZii asupra stru, tu ".1 -!:' . . c nor .Câmp"ul'" p1 lII,1ificarea rut
alii a sexului acestui 'd . w v,ntorulw,' copil b onnta unUiadintre piirinti dea
awa . /lurnÎli baiih ,sau numat. a" fata.Chiar ~i nurnai simpl~ . l
,
,
' : ,Soarta ~i,earacteruJviik>tu1:, ' . uL,eo~ll,se. rormeaziim:câmpuJ
'.
-
L
:
,
sa-i faca un rau.
-'
'
"
,
,
Nu demult discutam cu tatâl unei fetile tare era cat pe. ce sa moara În timpul uuei
boli grave. Am privit câmpul copilului de dinainte ~i de dupa boala ~i atn fost ul
uit. Uria~ele deformatii care produsesera boala au dispiimt aproape complet. Am În
ceput sa caut cauza unui asemenea tratament reu~it ~i cauza a fost dragostea tat
iiIui.pentru fiica. Cea mai mare parte a programelor . de negare a universului a
fost neutralizata prin iubire,
,
,1
98
,
,
99
.
,
foarte multe dépind de,comportarea, de etica §i cillarde regimul
lnsa ijJbitea,fnu ~anientu!. Cu iubireapQti vindeca iar CU ~menttU, doar sa faci
rau. Deaceea, În timpul bolii eopilului,
afunentar al piirintilor. RenWitarea la carne, alcoo~ delicatese, supr811ljm.e~~
, sunt chiar.mai importante pentru parinti. decat Pentn.icopii/Oriee suparari §i r
epro§uri ale piirinplor, unl\1 fata de celâlalt câqi fata de lumea .dii)jur, trebuie e
liminate. Statea sufleteasca a piirintilor este starea sufletului §itrupului copil
ului. Pentru, a-I'pàzi 'pe çopil de boli §f,necazuri piirintii trebuie-sa ,lnteleagâ luc
rul cel tnai important: copilul trebuie sa ,fie sanatos
.
'
. . .' :: elec tul dar nU "Icauza, EntuzIasrnati de binefaœnle civih.za.pel, ,Y, .
" " .. ' tru care 0 Jucane frurnos ne comportâm , coloratâ are pn~~ c~::~ :~f:c~~7e
cu adevâratindisp.ensabil7; "... ", înainte rehgla" Il omului ni§te stereotlpun de d~
~a în toate este voia Domnului". E~, .'~;, compo~ent c~rect'11~e hiocare a influen
tei',negat\ve dl~t, 0 mooaIitate mJOunat, . .., ,.
,
" '
,
,:
.
'.
~
,
',suflete§te.
.
, '
,',
C umll JO oniuratoara- Omul put easubcon§tlentul .010 ulm asupra . 1 .c " intervem
ln desla rarea .evemmen t elor , sa Ii se Opuna pomm dd .e , 3§U , la interese ~r
so~ale: msa În suflet era obligat sa pâstreze.armoma fiindca sufletul reprezinta un
câtnp ~I cu 1umea mconJUratoare'fi
, ,
,
,
"
'
anume la riivelul acestul camp JO0 mul realizeazacomuniuneacu
Întreg
, ,
lnfata tnea stihJntâniiqi-mi spune problemele sale. Cu doi ""ani 'ln urma au mcepu
t sa-I ,doariiputernic picioarele. El a umblat ,pe la wasori,' a taC!!t t9t felu
l de bai. 'Dupa efectuarea procedurilQr prescrise; ÎI1 câteva luni, durerile. i-au t
recut; 'ln . schimbamceput si-i scadavéderel). Cazulera tipic; cândrenun!i la copi!,
mainte de concepfie sau În timpiIJ sarcinii,' cu fllpta cu vorba Saucu gandul, ~'
defotmeaza structurile campului 'ln trei zone: cap, primaceakra §i plci6are. ln a
cest caz au coincis ni§te puternice mcâlciiri pe Imie materna §i paterna din care cà(jzi
i ,deformarea. çampului ,În zona ", picioarelor se muta, prin Procesul carealtiidata
dura decenii, acum decurge doar m' câteva luni. Acesta este §i motivulderutei medic
ilor din ultima vreme. DliCainainte, cand boala àfJuea saselocalizeze Într-un anumit
organ, 'ka era tratatâ 'timp.Îndelungat '§ipacientul'"se msanâto§eal' , (de§i 'ln realitat
boala se muta Într-un aIt organ acumulându-se treptat), acum karma impura a omeniri
i da un cu totul aIt tablou, Boala nu se localizeaza precis ci "floteaza" pe rând
prin diferite organe În' timpul tratamentului.Este deja bolnav nu un singur sector
al campului omului ci este defoiroat mtreg campul. ' Orientarea exclusiva asupr
a corpului fizic ~ nu asupra catizei e lipsita de sens §i periculoasa cum sunt lip
site de sens §i enormele cheltuieli de mijloace pentru lupta cu boala §i!nu cupricin
a aparitiei acestei"" Medicii n-au nici 0 vina. Gândirea oamenilor nu-i perfectâ Încap
iitânându-se fi mod pueril sa. vaqa numai
.intermediul tratamentului medical, 'ln zona urmatoare
Universu!.
'
. , ,
'
Uneori faptu UI .cii suntem Înca foarte departe de a Întelege motivele multor.evemme
nte d" VIa noastra, vine cu ' 10 ta . totul pe 'nea§teptate. . MediculJCf al,unuta
. d' spitale cuno§tea principiife de baza
"
. confirmarea
'1
- capu!..
. . t mijloace,el §I-a 'ammtit de cerceane'1 mele -i a Început sa. se . lit t1arte v
inbvat deceva. Nu-§tlu ce gândeasc a: "Doamne, ,eu su. ,0 '_JO: Paeat am .IlI"lap,tu
lt nu pot sa .gases C ac,umcauza , dar Tu .iarta-mi . ,.; li " te 'gr'e§eala. Aju
ta-m a"sa m, 1eg §Isa nu m ~ "ac asemenea pacate..., " Peste doua ore temperatura
a scâzutpana la 37,2 grade.
'
m" a nu s-a grabit sa le .aplice 'ln aleautbreglam :~~ur~~~dl:~:bOlnav §Îavea,decâteva
zile la practlca sa. Odata :nsa". rand 0 temperatura ndlcata, care nu se lâsa cu
nici un fel, de
'
-
-
,y
,
'
" . '. , ",\ ., " 'la' concluzia pèsimista ca, Întru.cat Cttltorul.ar puteaaJunge. .
'tua are loc cu mulul de fapte negatlve, Sl !Ja omenirii este grava §1 . . ' , 1n
re alitate situatla, es t e cu mult mai' buna. dedit fiirasperan!à..
,
.
.
-
.' ne-am putea Imagma la pnma vedere . ,Exista unmecamsm ( . Ïiareakarmel. blocare
$1 de .pun c '
de
.
' Acest lucru neceslta msa, 10 p rimul rand Întelegerea faptu lUI . , ca fiecare o
m ~I fiecare evemmen t c are tulburA echilibrul este 0 . .
,
.., -.
'
'. parte arlversu 1 De aceeas t area noastra interioara trebUle sa U U!. . , fie
a:propiata la ~aXlmum de sentimentulsmereniei. Cu cat este mai fin mvelul camp~
IUI, atât este el mai putindependentde ~'d personalitatea noastra, cu atat mal epa
rte se situeaza el de Joglca
"
lfO
.'"
;~
'\..
" ,j'
.
. (.
. ,"'9J
,
,P. .carn un grupspre casClldde fi '1 . Oh zona lacul.ui Rita. {)rçam - tara grabi
i, dOUndu-Qe~;::rtul.1n
' -
.po ate ' ' ,Ill""" , pesme ', ~Itn'~. ,' , '. ," 1MI'.~.)1IUItr..tlJllume, ,poi
l alimentatie, $i Îucii 0 Caiitate~' ,faerec t 10art CI unportantâ: ' asplrapa. '.,
' La ÎIlCeputul,~{'''inlui al' 0 tul~a ur '
t~puliJi.FiecBrefom,se
,.
.
~
'
,
,
,
,. . InSU'1 ÎIl P rimul rând
"
.
"
..
'
,-
.
,
.-
~~e
,
,
,,Daca inima pbtreazâ sc:met,ia,b1amarea §i ura, ea se tine
.
f,iepartede. Dumnez,eu",'spunea piirintele Men Într-~!~ predicil~aale.
"
eo patruzecl de ~mute am e mMgmea prapastlel. De la ÎIliilpmeaaceea u~ am vazut ,
traseul pe care I-am,parcurs ~oseaua În gus ta ,,- .undeamceput urcu,ul l1Q tn, ;~
,"" Su,.. A ,tuuClam '
aJuns sus ~i ll,e-am apropi.at d,
,'
~ .
tmpreuua cu
Ce ÎIlSeamna smereriia din punct de vedere biaenergetic? 'Omul care prim~te cu sme
renie, toate Încerciirile viet,ii, economis~te 0 cantitate imensii de forte care a
r fi trebuit safie cheltuite pentru repro~uri sterile fafii de situapa apiirutii
. Aceastii rezerva se Jolose~ pentru' transformarea apirituala a omului
pentru autodezvoltiu'ea sa.
'
. lllcutoasociapeçuviataomului, i am": Stmpt. ca. omul poate realiza incomparabil
mai m It ~.
"
,
.
e ~curta durata. Cel mai eficient mecanism de blo'~ , care_~Ipurilicare a kanI)e
l , este asplrapa, permanenta, nemtreruptâ catre, desavâqire,a spirituala. ,'"
n~ntrerupta, decât pnntr-un saI~izofa~n!It
asp~ape :ontinua, .
, marna se debaraseazâ de sentimentele fata de sot de copil,sau
,
}\deseori sunt Întreba,t dacii se pot ameliOla capacitatile copiilor, da<;ase poat
e spori randamentullor la ÎIlvafiitui-a.Lipsa dorintei de a ÎIlviita apare hi copi!'
foartesimplu. în timpul sarcinii
, !
D\I;!lUlezeu,
. Acum,se vprb~te mult-d e
spunând
',
'
,
Divinul. Credinta io Dumnezeu"esteunproces În-care fizicul se Îmbinacu spiritualul.
,
' disonanfii cu' unp eratlvele ~. orgamsmu IUt.' uu mo; ,p_en.tru. e ams~l'atun"
, ,, ' . CIID~peproces~1 de, , .
,
' '.. " " bISMca, omulpoate'riimâne t; arte departe fara de coutactul.cu ,0
,
. E u C ,necesltatea remtoarcefii', catre . re d m Dumnezeu'" ~I, mergat;! d"la
' "
-', Acest Juçru se vede pe un exem lu t; Parte Slmplu. Dacacel ula P,' a ,Început sa
fu h uc,..oneze fi, . ,
, ' .
'
-.. ÎnsuP pentru a,-'-hn e ceva, dar'sa f1tmmte câ ,. ""',.,.. ar putea aaJIUse vida
,i va trebui t 1 '. mmnerezultatele e , u~p din nou. Nlcl un fel de automulf1tm
ire sau semet;e n-ar ~a b ,.. ,e UISa siil~IUtasciiÎn nai...
.
Irupu]uleste singura cale de sai "vare. "TrebUle sa tInzj; si:ÎIlcerci , sa depui
et; orturi m fi lecare zqlÎn fiecare ora, sa te lupJ1cu Une . . .
,
dificila,':.Încordata, ritn)icJ deu aJ~n~e este nevOle.de 0 munca ,cur pre a celul
et~1 restabilire a armoniei, . ,.' Sufletul ,i spiritul omenirii sun t ac~m IDcr
edibtl-de .çalmate, Celulele gray bolnave ale o~ procesele pe care le vedem acu~W:
:~ ,1 trebUte sadisp<!fa ~. tâ Mun<;aneobositafl con~tienta pentru pe;:ceperea ace
stet munci.' ecponarea~P.tWtlUI ~Ia
"
degenerare~i:dezagregare.Pentru restabilir~a unltiiPI cu 'organismul singura dor
in an'
' ,
,
-
'
'
-
.
fafii de lumea din jur. Aceasta duce la formarea unui program (je renegare a câmpu
lui informaponal. al Universului care blocheaza capapitiiti1e copilului de a luc
ra cu informapa. Copilului Îi vine , gr~u sa Învete ~i el refUziisii faciiacest lucr
u., 0 mamaiubitoare, care nu-~ipermite ,i nu permite nimanui. sa. se Îndoiasca de
sentimentul de dragoste ~i de comuniunea cu Divinitatea, va da ; ~tere, uner cop
ii talentliti. Prin urmare, capacitiiPle copillorsunt . determinatede comportame
ntul etic al piirintilor ~irudelor lor. . lnvestigam un copil cu un) Înalt grad de
agresivitate subcon~tienta. Vinovatii era, sorasotului, matu~a copilului. înainte
de n~terea, copilului eaa .savâflit 0 faptii ID contradictie cu otica. Iatii de ce
a existat Întotdeauna nopunea de cinste a familiei. Ea se baza pe legile bioenerg
iei. Anume familia, ID general pana la a N-a spita. se giise~te Într-o strânsa . int
erdependentii la nivelul biocâmpurilor Are vreo influenta numele asupra d~tinului
copilului? Când piirintii Îi aleg numele, acesta se fixeaza În karma copilului ~i-i in
fluenteazâ structltrile câmpului. Existii nume neutrale, existii nume de bun augur c
are au 0 influenfii.pozitiva, Acest lucru . poate fi miisurat bioenergeti.c. Câteo
datii se Întâmpla ca numele fixat În karma sa nu corespunda numdui pe care ÎI poartii om
ul. Prima oar!i m-am lovit de acest fapt analizând Împreuna cu 0 marna probletnele
,
~"-,
~,.
\~
" ':
102
. .;.
1.
fiüluÎsiu J\.Iri:Nu $ÜU'din(cebIib2i r~
i
.
103
"'. ,'.' "' ,,,
,inereu oA:elilf'trebui
'
lsiaiba'un'altriu1ne.
,;
"
'
,
.
.
Da,noi 8lI1'mJt\a inç.epotsi-ÎpuBeI11JiUflleiedeArtku; ~ar apoÎ n6"am riZgSr!dit ~ nè-at
Il déciS,sl~j chcitte Juri,spune~ . . m~a, , ':,',," ,',', '" ",'
,
'.'L 'Mi'UitIatab1ou] 'b~geud!
"",
nUmeliJtfti~~lIatutui
" "
e ArthUJ',
~um'ele "
~
Dragostea fara' de copii face parte dmtre cele mai Înalte simturi ale Universului
~ de âceea orice forma de Înciilcare a ace~~i' iubiri, exp~matii prin renegarea copi
lului, refuzul de a avea copii sau de a purta 0 sarcina, nemaivorbind de Întrerupe
re În spe~ Îh fazele inaiRtate, renegaFea omulUl'lubit ~I ml nu~al cu faptele, cu vo
rba; ci chiaqi cu gându! poate dl,ice la urman foarte grave.
/
se Îrttipire~te
in târnj,ul
bioenergetic
alomului~i
.
dep~~de d,e karma celuia al cirui nome, il poarti copilul. Înainte . ,copJilor Il
se. ~ideaunume de sfinti nu intâmplit6r. Karma . s~cr()~ta,. pura a,sta.ntIJl~i'se
uhe~ cu k:uma copilului, 'II'proteja ~I acpona m favoarea lm, Dându-f eopilulm:num
ele unei'ri1de rlscim debarece gre,elile'~ vi9Jile,sale va trebui si le ispqeascâ
cel care I-a luat, odati cu ntln\.ele, ~i o. parte dm karma, copHul adll:a., De
aceea, llându-I copilului' nu.nu!le unui mtlritor' éste necesar-a blocarea, piirtii
neglttive akarmei, rugându-J;ie la Dumnezèu in:gândc.a În numelecopilului's1i mtre numal
cetace este IuIlÜM~, ce, aspitàspre' dragoste; comuniune, nOblete, spre Dumn-ezeu 1
11numeJe accluiom ÎlI cinstea ciiniia ne botezârn
copi1u!' ' ,', " " ,
,
,
'
Au venit ,la mine odatadoi pacienti, Femeia ,avea .chist' ovarian baroatul durer
i puternice' În regiunea lombarli, prostatiti. erau BolUe;;:;>ambilor (egate de Înci
ilcarea.legilor energeticeale primei ceakre. Cauza eta una ~i,acee~L Femeia ~~-a
sfatuit ~ colega s1\ facll Întreruper'e,,' biirbatul a 'lnslStat ca sofia sa sa aV
Qlteze. Adica dorinta exprimata În cuvinte sau În gând de a nimici'viitorulom este 0 Înc
iilcarea legilor pentru care omul ,plate~te wJlaniitatea, ~ cu soarta sa. '
. ale 0 tâniira extrem de frumoasa prezenta deformatii structurilor câmpului În regiun
eacapului~i În partea inferioari a abdomenului. Asta Însemna bG)1i ginecologice În vil
tor. Ele s-atl sinucida. decla~t În ID.omentulÎn c,arei.a trecut printninte, sa s: D
upa Întreruperea sarci,nii ~i supiimarea dragostel fata de omul . iabit a Început ac
~onarea acestuiproces~ ' '
,
,
',0 co~rmare coovigitoare privindrespoll$ab\ilitatea pe tare '~ avem Ulll. fata
de alpi, ~avut-o bdati'Într-un .al~or~,Dtipi '
cursulpe care I-am pnutacolo,a venit la mine 0 femeiecam de vreo 40 de ani ~ mi-
apovestit urmiit.oarele:
,
'
A~eacopii
~eja.destulde ,man cârid 9-a decis sa niai aduca pe .
"
,
,
lume:,lI1cii uni COpi!.probl!bil cii avusese destule inciilciiri, ale legildr ,S
Ut>~me !Hndci i~a JÏ!urit eopilul laputin tUnp dupa n~re. Nici macar nu, I-a' mai
inmormântat.. L-a lasat la maternitate ~i, tara sa spuna 0 vorba, a plecat. Dupa 0
Itlna i-a m~nt ?'ru~a; JlpOi alta, apot inca una, Or~ul nu era mare, p.:'etenll
au II1ceputsa caute În dreapta ~iin stânga pe cineva care sa po~tii expllca motlvul
. ~i sa.ajute familia, Au venit la 0 "baba" celebra c!",e.Ie-a .spus ca nu poate
f'ace ,I1ÎII;1ic pentru ca fainilia ~e~me sa dispara .de tot. L1isându-~icopilul În sp
ital femeia a
saValllt 0 cnmii aUit de mare, Încât nimeni 11-0putea absolvi de
Ma gândesc cu gr9azace se ya Întâmpla cu noi peste. câriva ani Suntem total analfabeti.
Pe fata 0 vor trata cu pastile~, chlar da~a ea se va interna Încele mai bune clini
ci ale lumi!, nimeni n.o . vavindeca pentm ca la baza bolii sta boalasufletului.
Omul care ucide dragostea din el nU'poate fi vindecat cu pastile.
'
r
;'1<
~
pe ds1i . eap
/ ,
~
.
.'
" '
0 tâniira avea 0 grava'b@ala de piete, Eu Îi spun motivul: - Bimica dumneavoastrii, În
tlmpul sarcinii, a dorit sa-~i ucida copilul Întrerupând sarcina.' . . . " - Imposi
bil, Îmi raspundefemeia, Bumcll mele I-au munt ~ase copii ~i numai cel de-al ~apte
lea a fost marna mea. Cercetez. cimza mortii copiilor. Buniea, din nu se ~tle ce
motlv, nu ~I-a Qorit prim'a sarcina, ~i Înca foarte puternic. Prograrnul de
,
J
l"~
,
,,.
10;'
,
105
'
diaqugere a
, ,
'
.~~ .iabiap ,IAtnidite
,
pacienteimde provocandu-ini~teomplicatii c epidermice.
'
SentÎlltfntOll!'~'deurâ.. WtotUiQj)pd"'~in subcon~tient ~,.Ia .,fiecare ~na, decla"W
lu prognunql de distrugere a, copiiJor. în ciuda doritltelor ulterioare de a avea
copij".Jn;'~PMt cOtUinuadc '~.'~amul distructiv; ~t program este prezent ~'iI! 8
u~c6n~entul
,
.>~
!
, '
"
" ,
, inst.QJat În ~âmpul ci.
,,' ,
,
- Da. Dupa n~terea COP ~1 " Mi-a trecut tuberculoZR. E drep ~a f~ta a avut 0 dia
teza ' 'putemlca.' lar dupa .ace~a diverse boh" ale pleIii.
iluI'
iiniitateami s-a ameliorat.
, '
'
.
"
'
,
....
'0
:~
,
À,proape c.anu poate mèrge.
-
alti pacientamaroagasa-Iajutpe fiulei: . ÎI dor foarte tare picioarele.de parC$.i
s-at frânge.
,,' c.
,
Analiiezprogramut
-.'
,.
,
-,- .Qupi cinci ani 'de la n~tereadumneavoastra,mama dumneav<>astra,ramas din ne
ai:enpe,i~iircinati. A mcercat si a
fRea aV9l1, a billt ~~e substante otrivitoare, fusi nu a p\riut scapa de Sarcina
. Copilul S"Rnascut totu~imsa fapt1l.1 IlfIl.a' ci dorit, atentatul.la viati ~i
iubire au format În câmpul marnei, distorsiuni care a\$ deformatfÎ, au, deteriorat str
ueturile eâmpului dumneavoastra cândaveati n\J.lIllli, einci ani. MQ~enindu-le, fiul
' dumnea'voastri plate~te acum cu durerea lui de picioare. Comportamentul femeii
cu cinc,ianiÎ'!ainte de'n~tere,m tÏmpul sarcinii ~i deasemenea de la ,liaftere pâni la
. maturizarea 'Sa sexuala, Îi influenteazi putemic destinu! ~i sânatatea. Una clin m
odatitaple ge. blocare a programelor negative introduse În subColJ~tientul 1J0stru
0 eonstituie , rememorarea c~mportamentului femeii În timpui SareiWicât ~i comporta
mentul
,
În câmpu!copilului ~ acesti\ ~~CarteÎntre marna~icopil. Ce n~ Începe si.fie bol~a:t '. s
ugereaza ln pnm rân!('incor~ctitudineastructuril~ câmpulUl copilului? -Sun!dlatezele
, aI"l e, pneumoniiledese m copniirie, er~l boli ale rinicMor, Bolile copnl?r nt
enerate de deforrnatiile structurilor CâmPUIUl.bl~~ne rg,:c" n: te~te de la piiri
np. An~
Ii se arnelioreazi dupii n~rea .. p aptul "este explicat pnn aceea. ci În timpul s
arcIDii . copulor. .. 'ca are Jaco revigorare. Deslgur, ' organismul se mobllize
aza, ~ pil ii Înnoblleaza .' . mblrea pe c'are marna 0 nutr~q- p,entru co ., Câmpu!U
lel arneliorându-i starea fiziCii.Dar males t e structurile .. .. . Înci 0 cauza. Pe
care OaInenllnlCl n -0 bânuiesc..Mama transfera . . . . i tulbur arlle sânat!pi' ma
rne!; pnn care boliIe sale copdulUl!.~dlc,
!
Multe femei .~u ca ~itatea.
'
'
.
.
.
,
ea Î~i'isp~~te prop=~
,
.
'
'
"
.
'
,
,
' Pe pacientii difici\i n" gh1 ez 1 permanelltii, controlându-i tru refacerea 'int
regului ' . de la distantii.E.ste. ab:IU~::Ce1:r' Pa:~steia. Intluentarea ~i ' b
olii tablou §11ntotdeàuna mâni-n;D1ini. Sut1etu1 se merg con~ent1~ek
~
r
rudelai-. sale.'
,----
.
,
1 0 femeie ~i povest~te viata, mai precis, povestese eu iar ea confirma:
'
,
~:;: d~ cazuri simt ca me1?da Înca dau cu capu\. de peref.1. .,. n-arn dus-o la pe
rfecp~ne ~l.IDCleu n-aIn atins perfecpunea ca vindecator ~I filosof ln schimb, d
u Ii 0 'practici Îndelungat~ , t ~aCeÎnc!, un pas' ln direcpa . poate ap~ea 0 luntma
~ se va pu ea '. 'dezvoltirii metodel. '.. at ,Nu demult 0 cuno~tmtaAm-a ru g.
sa-I viid pe fiul, unel d' ~ijumitate Însi avea,un prietene. Copil~. nu avea
DO
vin~eclimaI greu decat ~p. ul Cand trebuie sa ajut un copi! cu e' imi vine de mu
l~ 'on sa mi defofmapi ale ,cara~lt
'.'
A
Înrautiprea stirii dumneavoastri de sânitate. - Da, dupa avort soarta mi-a devenit p
otrivnicii. M-ain Îmbolnavit de tubercu!oza.
, '
-
În 1957 'ap Întrerupt 0 sarema, dupii care a survenit
d~~ caracterilJ~redllill de dur, nce ~o:fii trebuia pe loc sa-i fie . la ÎndetnânliÎn
capu! , Îndeplinita cacl, altti 1, zvârlea cu ce aV_, e.. aflau de fafii. ~i, se eIl
erva iirintilor sau a striiini!orcare se .
~umpllt daca gre~ea:tinta.' A. Odat! bunicu! I('a prop ~~ un, ~g;.." Daca promip
sa te Parti ZIS §l u.cu.t L-a Plimbat, I"a. adus. fromos, te p limb cu m~ma
, , ,
'
,
-
Dupi cinci ani vi s-a nascut 0 fiica?
...
f
'.
acasa iar nepotul a luat 0 m~mul" , ~in~ '
1
t~
§i i-a aruncat-o
buni cuI UI
.'
.
1
lfJ6
. ", "."
\
-~
,
107
batefeul, în cmcisprezecemin te l " 1 ' Întoi'scabinetuJ ~ususul În jo~ a spart (J vei
oza, s-a a;ro;UifcÏ: casetofon ~ a distrus () cas(:tâ, apOia !!-isit'ni~e tuburi :~p
sea pe cJ.ea 10ceput sa le' arunce ÎncapuJ piirintilor sai,AiC::i " 0 p!!!ermca.:w
umulare~e ~artI:1inegativi din.;fa:miliaatiilui ' , ka t arma personala, mamei,
ln a , tlmpul.8arciniipiirintiise cetÜu',~ nutnn~ repulsie unul fata de des , ceHi
lait de 'aceea 'pachet!1l ~iasubo::ogramelordjstructJveajnceput sa ' ;~ acponeze
automat a=~~~Ptcopilului, Niciunfel '~e miisurinu dilÎlinua1J agreslVltate,Lueru!
cel' mai , .. .. InteresaU.t Cfa ,'" ' 'w mdlcatoru agr co~tiente ~i subcon~~te
nl1 ,.erau .p,ea 1oalti~~taJu , biiiat., Pnn unnare . 'QOmpottamentul ' sau er
d "a d,e cbnceppil e, co~portati1entu l.§i starea sp~tual:œ~a~l' a, pannjL'Gr m mome
ntul< de, , , , \ fata" " , . t:;upirarile mocnite r ~' e, p~~!or, unul' fata de
œœ~tdeterrnimii CO/llPortam: .copiluhll pUnficar , arrn..; ~. $1!~,' ÎDCi' .!DI , 1bs
A~--" '. ' , Du" doa ~ ' ' ea k ' , ' ."",,,,,,mmlC' . ameliat.are stabiliia-st
ructuril~ la pu.lw ,~edinfé am vazuto am ~ .marerealaa" I~ copi!, 0 nive!are a , s
trucmrilor Spirituale, Ïnsa 0 schi. b ,' . . .' , co~tunfel areloc
w' "
,
'..',:" Eu i-am idi.qtat la COO8ultati" e ,am ,.1U copl ' luIui pentm ca pricma
era'În ei, 'ln am anP 01 E~!I'Pi\iinp 1 au vetJ' t d ,1 'IIBpreuna Cu' .
:
,
,
,
.
.
Trec pâteva ~ ~.vine lIUIffi8. baiatului la mine. EU.ÎieXplic: ,-.Fiecare'om pe,pama
n.t Se n~e pentru, ca, trecând peste ispite ~i penocociri, sa.~. dezvolte ~i si-~i
perfecponeze sufletul, , structura, sa spirituala..Fieowe °l/l' are cate, 0 cumpi
ina În viapi,~i. Îl:l,permanenpi'el va fi ÎD,q:rcat~Ct mpunctulsau vulnerabil. ln viet
ile anterioare v-ati sup~atcau sotUI, fiul §i tatiil. l-apc~eat pur ~i slmp!.qÎJ:l i
cioare. De ae,eea v-ati niseut mtr"o fatnilie În p progr~ele dumneavoastri §i sarcin
ace vii revine este aceea de a le bloca. Principale!e dumneavoastra Încerean ~ via
pi trebuie si, fie jignirile din partea sOfUlui~i fiului. Fiul deja 0 face cu vârf
~i În4esat $i laBO! progratnul se'p,O\\te deel~cu §i mai multi putere. Dlica yeti r
eu~i si' suportati toate acestea tara sa .Iepurtati pici fiului ~isofU\w' ~armav
i se ridica, ,1oeerciirilese Înçheie ~i totul Ya fi ntinUl;lat. ,N;-o sa r~p; lanepl
icerile pe care le aveti , 'În Iatnilie ,se vor adauga boli §i alte nenorociri. , Fe
meia se uitii ,'(inOVi!-ti p~ânt..Eu continui: ÎIl ~eav?asn:a.~pitii În viapi va ti do
rinta de a , ','=P~cjp~, vae~cati1picioare s01Qt~ifiul. DaQilvetireu~sa va abpne
ti se vaiÎn,drepta in priJnul rand 6.u1,dacii nu veti reu§i, pregâtiti-, va sa
,
,
care-,exista progratne prmiçe ~o38e.
Aceasta intensifica
,
,
,
'
""'"
"
,
.
..
;
'
"
,
,
.
.-
"
.
,
,
,
,
'
rntmat pe$te.weo
treiluni,
1 - (' P\!. sunat cuno'-; 'lWnfa !Dea. . w' , -"-Bai aLU.lUIIIste rau. Sesufooa.
M . w ~>" " e &Icasa a mtrat mparucit . D'iscutcu mam\\ dl Iiç cauza celor c~ /l-
au ÎIl.tâmplat cu ,~exp copilul. ,
,
un~tat. .instatltarieu,l-am . pe pannp ca :rece cJnClllp rezecezile triJbuiesa "
.._~r~enlt eehilibreze cam ...,.-y.e se
'. D w'Clncl,ziIe m-a' "upa
... , '
de a" ceea nu.~ebwews~ conteze pe s~
-
prin\i!i
pedl1apsa.
"",
" "
,
Mai privesc 0 data structurile karmice, 0 tratez pe e~pe fiul §i ne despâ!1impentnl'
operlolldii defunp: ~ ,Peste cit,eva.zile.iarJ3).iS!JQi: uliO§tinta.mea: c
' ,
-
-
.
,
'
"
- Acum Îi e rau ~imamei §icopilului,are din nousufociiri ~i' convulsii. '
, , ,,'
mIne incilcând astfel legile ,supreme, Din aceasti ca!:;~P': era " copiluJ.Va mg-s
i' prlcep,..; -,. acestluclu! Daci ID- apucat sa-I tratez am P fiul dumneavoastr
a, , eu VOl,face tot ee-mi sti 10 , .,
' '
. . '" Ali ~ptat rezultate imediat e. Capacltatea energE;tÎca a . . sufletulw este
de O !DIe de 0 n mat.' mare fat; d e cea a corpului .de :' , '. aceea cbpilW nl
i Prezm.. l' nca ~te schimb"' . . . " b,de.,In a patra ,an VIZ1 Z1 v-ap permis s
a vi '" w. su
' '
,
'
'
.
'
'
.
'
"
uteri ca sa-l aJut. Repr~unle ':" dumneavoasttjreprezinti un 'tandi cap pentru lÎl
ine, pentru dumneavoastra~i ;""ntru COPI. '1
,""-
Motivul e ditl nou acel~i. Marti seara marna a Început clin nou Sa se ÎIldoiasca, da
ca, voi putea sii fae ceva; mica pot eu Într-adevir sa vindec §i.sufletu1, nu nuroai
trupul. S-au pomit repro§Urile, renegarea Divinitapi, dorinta obpnerii unui rezul
tat . 'imediat, a., efectului vizibil. Toate 'acestea s-au reflectat f'ara Întârzier
e asupra comportamentultli copilului: el ~i-a mu§cat prietenul- la gridinipi. Marn
a s-a supirat §i a gândit rau despre ntine: La nivelul câmpulvi s-a produs un atac bio
energetic. întrucat câmpul meu este echilibrat, eu neavând niei o. vina, atacill s-a ÎIl
tors Înapqi ,~ia:ciizut asupra mamei §i fiului: îi expli~ din nou cauzele §i le refac st
ructurile câmpului.
'..
1118
,
109
'
'"
,
,
,fa f!de.treeut;
,
,
;;~
once '-Y' """'0."'.' ald ~voastrii reprezmti un program d 'd' tru al ~Iwa c.~ai-
J adresafi. Celula nu poate faCe ~e;~re proptille sale,intetese. 0 astrel' organ
~mulw plecând. de la . . de c,eliilaeste resprlnsi sau se Îmbolniiv""'teNe-arn ob~nl
t . sii ettHtem pr~enJ:lI..raf!de toata ,. .. .lumea: fata de stat;faf! de ~fi f
l.l- COlegude
"
DlCIun fel de re p ..,..,. af! de soarta,nici r"" N'ICI fi nici faf~ d' . . ,1"
eoarncDI :-t" Put- .' sii..JI exterionzafi eum '." " donf!, darÎn rorul inten' or
"',
,
' . Vrefi s'vA dau 'un sfat ~ ~ii fi~. siiniitoasii ~i sii triifi . . 1JlU\tt1m
~? Niciodati' fl"~ d m, .' . ',~I" e mmeDi... nl ,~, C . nu enutep Preten.;' ~'
"--~' . ml , ," nilIlânui t'l,
.
,.
.
01
.
Jo'
'
.
'
. Unei femei Îi exi>lic camotivul bolii fiului ei ÎI constituie comportamentul ei di
n timpul sarcinii. Ea credea: ca sotul 0 va parasi ~i il ucisÎn ea dragostea pentr
u el. A biitut-o chiar gândut sa-~i puna capat zile/or. Copi/nI are slabit contact
ul eu Divinul, cu UniverM. Acest lucru se ret1ectâ asupra stiirii sale psihice ~i
fiziee.'
,
'
explic cauzele, 0 atentionez cii pentruea Îneercarea capitaUi. va fi sii-~ipastrez
e sentimentele divine fat! dè sot ~ifaJ:ade sine. -- Yeti fi mereu provocatii Sa v
a deziceti de Dumnezeu Însa
ldumneavoastra va ttebuisa rezistati. '
,
t
.
lIVea nid"un cfeot/Bi slavA D ucru::::r m.amtenici cureaua iJÜ 'eampul s.a echili1
:J.tat; procesul e În Curs de ~bilizare, ~mtI
,
. ZiI : Ma un e ;"''''"-" CUItIse SlrntebX;-tul. Marna ,e;z nu-a f4)Usciinu-s /t
id un fel de schimbBriÎ" ' cureaua. incetew eu aruncatUl1 .' ~ dacii 1 se aratA .
.
,
mde. Trec
..
,
"
al"""
..
servici,'faf!
'
.
de
.
,.,
Câteva
, ,
.
'
' ,
,
,
_
'
,
,.
-
,
fi eercetez de Îa distantii e
;, ,.
. .
'
"
.'
ec an$atprogramul de amo.distrugere ",din rnoinenM.~eru "". ',' prograrn orienta
t spre interior' ~e. ,J!entru.a nu pIeri, atest ,mtoarcesp:e exteiior , ,""~in,d
u-l" a~br.! pi! corecpe câmpul copi/ului devin .. . ,cald. Se pare eiI a fast' eli
min . e nta.Il'IlaIeabil,mai
al ' -P
" " '"
8gr~ivitiJU sale:suicidul. SuJU::pil:.. ~c~cii Ocauzii a. de distrugere reciproc
ii au d l ' ,pArintilor, adicA prograrnele
"
cOntpQI1anientuluisiV. '.'; ~~ din caUZeleprincipale ale . " c~ci zile.'Discut e
u cun~ tinfa: mea. ,~. ' $41, pnetena men foSt 0 :""" len. fu-su '.s-a apropiat
de ta ~ toati seaca a mângâiat-oPe~~ .În asemenea:minutem'AI' ... es pentru ce triiesc
pe piimânt.. . . \
"
~~
~
.
oricât s-ar dezl"Ce la suprafaJ:ii,În interior, in subcon~tient ei au ei un bunconta
ct. Rezervele dumneavoastra au fost seciituite. Aveti nevoie de ni~te eforturi c
o~tiente. De câteva ori n~ati rezistat ÎncercBriIOr:Anume de aceea aveti 0 tahicardi
e 'puternicii, dureri de stomac, colitii, compliCatii ginecologice. Am ptts core
ct diagnostieul? -D8:raspunde femeili uiniità. Am fost internata ,În spitaUn "., ','
. wma,euojUmitate~dean. . - Acum, la nivelul cântpului, se fOf!Il.eazaun fibrom u
terin., Daeil RU vA veJ:i repf"ÎIIlasentimentele din cauza' unor ptetenJ:ii steril
e,el va deveni 0 .rea/itate.
, .' "
' "
-
Dar altiicum traiesc? ma Întteabii ea.
Altii au rezerve interioare pentru contactul eu Divinul. ~i .
,
'
,"
-;.-
Dar Înaintecumtriiau oameDii?
"
'
.'
:,
.
,
1 eJq)lic mamet care ar fi cumpAna principala clin viaJ:a~ . '. 1
, wlnerabile. '
l' ..
copm lor. 0 diseutiede maximum' copilde muiti &nide Încerciiri . b:t
. "w
' A' euro, când
"
...
'fratez feme~ ii cercete '
z.1nmod'.obligatoriu ~ pe rute'poate sii~1 pe pe ~
'
'
'
, '-'- ExistA 0 vorba: ,J'inerefea miinânca 0 turti dulee aurita ~i crede ca e pâine
a cea de ,taate zileIe".Ïnainte, prin eforturile prorocilbr, ale sfinJ:ilor,prin p
oruncile Sfintei Scripturi, printr-o comportare oorectii.oamenii se aflau ÎnV-O co
municare str&nsJi cu universul, fiira, sa depuna mari eforturi pentru acest lucr
u. . Aeum ÎnSa toate acestea trebUie sa ni le c~tigam singuri cu . sudoare fi sânge.
"'. Spuneti-mi ee Încercare. 'il a!jteaptii pe fiul men,' ce
. -
fi
care
~puncte1e
,-.
lui
primejdie? , ~3erce~.stru~le.kirmice.
'
'-.,'
.
- Pnnclpala Incercate peste care va trebw sa treaca este sl8biciunea pentru alco
ol. ' / , Femeia ma Wiv~ phna de uimire: \ \\ \
-
-
/
'/ .'
110
,
III
~ El are ~
trei an~ dar,cum vede berea, cere sa 'i sedea
' , '...
"
'
;
siibeii.CunJ.
Roate fi ajutat?
,
,
- PÏimul "Iucru,pe care trebuie sa-l, facep este, sa echilibra!i' regÜnul alimentar
al ropilului,Ce ÎIlseamna slabiciunea,luipentnl
alcool?Înprimul rând faptul ci el mtr-o oarecare mÜ$ura, ste e
robotiil poftelor sale, ca nu se p,oate ab!ine, Aceasta se mtâtnpla fiindQiispiri,
M sau este la Piimânt. Dacii spiritul se mvata,'trupul §i poftele Ilcestuia pot fi c
ontrolate, Omul trebuiesa posede lucrurile~i nu lucrurile sii-Ipo~ede :peom, Înpri
mul'râpd avej:i
,-
&1(.si vrea,creeaza un progr arn de nimicire a '8ceSt ma d ea, 1<11 a avan",je m
ate n ale ' Asta a ~i fost cauza fi " unor ',..' " ce. e srant ln avoare", . "lo
r " 1' annel CIVIIza nl'A Precedente, Dezvoltarea. ' pnnclp aIa a dlsp ~ , . l,'
. mat bun medicament UllpOtn va spiritualititii C9PI!ulw este ce
,
c ann În face din cOPllulsau un sclav al C- 'stipân va fi lucruJ promis. tot
.
, , ,
''','
-
'
'
,
,
A
,
'
'
'
'
,
,
'
,
;~.
grija ca fiul dumneavoastrii"Sa nu ItIanânce Peste masura,
Mâncatul peste masura ÎD1pinge,spiritulcatre piimânt
'
-Femeia o~az:a: " ~Numapot a0tIDesa-i gatesc Cevabunu! de mâncare, Când s,-aniiscut,
plângea tot.tUnpuliar eu, ca sa nu pl." tot timp~Hi;dâdeam saJwgâ, ' , -- SUb~entulsiu
simtea ci el are un contact precarcu
','
Comportarnentul dumneav~as tr- ÎI influen!eazil deasemenea ,,:. continua sa va sup
rimati foarte putemic pe coy~, D~~~ . sentimentele dlVIDe falà. e ~Ot~ dUl!neaveas
tra. aceSt lucrt.lse va iIuI" ' rasfrange neintâfAat asupra cOP", U , t\armece. El
a Început sa .se Imp resta ca 1 s-au lacu . " Am ~ p ,. " rau cu mme,m uln' mul n
m ',
, A
",'
unor apucatunurate,
"
'
'
" , poarte extraordmar oe 1C ,e În 'clumneavoastra, La Nici un fel de farmec e. "
- t; ile dum neavoastra sub con~~~:~e el reactioneaza' Î.ll mod t,
""""
"
,
'
,
~~
"
,
'" "'"
'
,
"
UniversU} §i; plângând, ,Supraa!imentându-I i-apçreat'
mcerca 0 falsi'
"
sa-I
iluzie de
intensifice.
c<m,lPrt:
''T$ice-ideticutacum? l , '- .sa nu-I mai, mdopati. În nici,iunC3Z nu-i -mai'dati
nimic mtre mese: Este necesar wuÎlinimuin dehrana'§i la ore fixe, Mai putina camemtr
ucât aceasta te tintuie§te la.pâmânt HJ;ana trebuie, sa fie vegetalâ, Se exclud,toatedelic
atesurile, Copilul' n-are., nevoie 'de ele. El trebuieorientat cu. prioritate as
upra cerintelor spiritului, Qit maii;pu!ina sare Întrucât aceasta ridica agresivitat
ea subco~enti, . Nu-imai" prom!t~ niciodatii COf~ului ,ca-i v~* ctimpira delicat
ese sau. JUcam. Copdul trebule' si se gandeasci la satisfactiile spirituale, Pro
mitej:i-i ci-I veti duce la teatru, la, muzeu, Omul viseaza la nivelul unor stru
cturi foarte, fine ale
, ' , " , ",' ,
O.uindu-'se,el aineeput saGal,lte izvorul confortillui nu m, ' spirit,.ci m trup
. Cerinteletrupe§ti au inceput ,sRmtreaca. peçele ale sufl«ului.SpirituJ a mceputsi se
deformeze, " '
,'A ." faturile vrajitorilor ru~i cum sa-I ,.' - Am clnt, mtr-o reViS", S " 1 .
' faci farmece ~Ulva. Sespune ci ac est luceu nU-Ipencu os,, 'om trebuie mai intâi
sa UClZl , -,+ pentru ,.-1 face, farmece UDUI. -fiindcli farmecele "...1 VIDe c
are-l , protCJeaz:R, "in elsentlmen: t",\e d 1. " potriva naturui' care es Viole
nt .m drep tat Îm ,
,
' ,'
, '
co~tient.
A
,
reprezmti
'
aduce prejudlcu . stru~:r~ui nu numai a celui vra]lt CI,~} dezi ,nte, grare, a s
plOtulUl~1 es . lucru se rasfr ange ID -'1 celuia care face vrajl e respec twe A
cest ' " , mod catastrofalasupra copu1or, În special acelor ce vor vent. . , Femei
,a da dm cap:, ,-' ot; obti~e niciodata, nimic
,
'
.
WI ~roc
"
.
,
,
,
,
,~ irituale: În acest caz ar.e IQG"o
'
-
"
"
- Întotdeauna am afirmat cu fl)$, prin violenlii. - Deslguc Ce este m
"A '
ca nu P 1",
"
,,',
1..
câmpului ~i penetra'rea in acele zone;
~
visare a ceea ce este
material" /pâmântesc Cùboara incredibil de jos, Facej:i-i cadouri când riu se ~eapta. Ma
rna care-i spune copilului: "Uite, .daca ai sa fii cuminte, dadlai sa mvej:i bin
e cumpar cutare ~i cutare",
, resu rselor divineÎn scop~n, egOiste, , ' 'ter karmiceunor ID ese,tactice de mom
en t . u ,Când pentru o. ce 1 la' disparat8. problema propriilor el interése, a prop
nel ,su~ravie iri este pusa mai presus de lnteresele organlSmulw" c~, d!' se dez
volta dupa 0 lege propne, diferitâ de cele dupa care trate§te or,ganismul" acest luc
ru se,poat~ transforma Într-un proces oncolo~c. , Penetrarea În straturile fine e c âm
purilor unde toM este cele mai ',În scopuri telunce, de consum, decl~eaza ,
, ,
,
"ond vra;itoria? Este utilizarea '" subordonarea structun 1or
,
-
,
'
,
,
uimitor,
f"",:,,:.,>~
,112
,
" ~ .. piJtemice progfüne de apirar~ ',ln fun' cIJe d~ ~adul de penetrare, se c,up
leazA mecanistriul distru' ",
'
.
lp . dumrteavO'astri rle comunicare cu Cosmosul va SUlltÎnchise,aveti ,un nive! bi
oenelgetie scUIlt, va PUtetiaminti ces-a mtâmplat? " 'Am avut un logodnic,. ne pre
gateam de nuntamsa eu am cunoSCUt.Un care 'mi-a'pliicut fO'artemlllt ~ rn-am ~tO
'rit cu om aoesta, Am gr~it cri ceva? Îl iubeam'1)18i mult pe cel cu care
unuIgnJp de O'arneni~ichiar ~l
arnenirii Întregf .. -DacHemeia
~lfacAfericit cu adevirat
, ""'1", Prin bagatia Sp ' ' tual x O'fernele nu nurnai A' , ,ln . .. c ~l pO'at
e'"ferrneca" s6tW, dat si-I
-
Am sAva m°rh,"; ,~.",.sesc
.unO'i grave Înciilciiri' a '-""," .' ' wea si fie cu O'muwblt ce trebuie'siifacA?
l'"
c
=
"
mdiVld, a unci farnjlii a
-
/
,"
a "straveche <."-x",
'
rn-am
miiritat,
, ' '
'
. ,
Îi',e,q,lic femeii ca "omul 'care iub~te
nutre~te asemenea
0'
,.,~ii tO't.ce,mi~cii pe Plimânt sea;::u, mal~tI; cald, ApO'isenzatia curA de i/um
marea unci pArti a mtregulwcare se mtm...te Um' vers, , ' .'"
'
. ," . Fefi1cia~ja rlimasb~n iar eu ,mat ()~ sery un tunp abreO'la,ei ~ a cO'ptl
ului,Câmpul devine.
sentimenteÎncât uciderea',lor, ID tine'.sau În el, ~te
crima
~
,
'
.
,trel anl mat' nte de n."A rea .' m . sa" - farntlie au avut lac certun ", dIV°rtu
IUl;>5itatAlui ~i marnel np "pu te mlce pana la limita " 0' datii Ie-atrecut pri
n minte, gândul 'sinuciderii, Aceste de autodistrugere atât.de'"SOlidar" Întocmite,~:o
~e~O'nstante
,
Un co pl'l' are 0 encefalapatie "
,
Cu
l '
'.
'
'
',
-
-.-.
se gasescacufli1 În strucfura
~.
prO'teJat'fÏ':prooesuldistrugeriil cO'ptllllcarea tn~nitdl e a Piirinp cumultmal'i
elit,'pe aând ~ dO'uli,prograrne puternÏce.l 'IJ e' au.tO'distlugere PI.'AO'~ acumpn
n encefala ' . ",.., , pa~e, ... Marna estenedmneritii; , .' ,
' ,
,
, ,
~ u:a'?te de ll~terea copi/ului ul Ul sau, Adultetuleste mai bine
.
,
'
" bme?
-'"- Dare, dacii s-arelimina
,
a
"
,
"
~tea~ copi/ul s-ar putea face
' .
-
imensi. Daca ne luam dup/i IO'gicade'zi cu zi, sterilitatea poate fi eliminatii
ppn' interventie chirurgic~. Ahumecu ;~a {,levase otuparitedicina contempOIalla.
Insii; distrug~d iubirea, sentimentul contactului cu Universul, femeia a distru
s structurile spirituale' fine atât la ea cât' ~ila biirba!, Copi!uI naScut În astfel
de canditii, ppate avea ni~ structuri defannate ale spiritului. Drganismul femir
iin blocheaza aceasta posibilitate, refuza' sa conceapa uncopij care sa fie gray
bolnav, sa moara sau'sa faca mu altora. Dacâ pa1!ametrispirituali ai femcii ar fi
fostcobO'rati , nu S~(If i instalat nici sterilitatea, ea ar fi nisent un copi!
cu karma f , lneagra, Swctura ci spirituaiUnsi ~i sistemul de protectie au fost
-destul de bune pentru a reallza ce pericol Îi p~te pe copii ~i nepotÏ, Noi cO'nsid
erlimÎn mO'dobi~uit cii :aceasta este 0 boala ~i ne luptirn cu noi ~ine" cu prO'pr
iulorganism care Încearca si, ne salveze familia de la pieire, .IiexplÎc femcii toat
e aceste legi §i.vad ca structurile campului ei Încep si seffidrepte,
"
, . -'"- Sanatatea' copilului .l ' ..umneavO'astrii d,epmde de " star ' stru"""
1or sale spirituale iar ac ~.~n SUlltdefotrnate~ ~j, dacii e~ se vormdrepta, cop
ilul va fi siin::a
'
' '
',
.'
. . sufeta' din cauza S "'" t.erilitiilJ'-Mi apuc sa' Pun diagnostreuL Judecând. d
upa - star blaener""g"uca,. este vO'rba de 0 . ea - ' hi po llC. stoza O'variani
i,
. O'rganismulnu' va' mai, avea de ce si se opuna
sistemul de protectie. Cea maibunii
"
-unÎnprimul rand saspirilual,Când veliÎntelege tO'atèacestea, va c~n~entizati nu la nive
lul p!irnântesc ci la nivel superiO'r,
' '
'+-- Ce si fac? Întreabafemeia,'
~
si cupleze .
'
,
O' f~meie
degrailiirii 0 reprezinm, deformarea structurilorprimitive
\
Femeia se mira, . '-, , -CucâtivaaniÎn , urm aaIJcO'mlSO'f1 ,ap t a Impotriva reguli
lor "- " "";" "uCII ~~aceasta este cauza Sterili" ,taIJ1.AIJucls,lUblreadin care
va adorA 1i Încii fi OaTtecrud :p pnn surp rindere, blirbatul Canalele .
.
- Singurii Ullteti S vÎnovata e boala dumneavoastra, d
'
'
,
ale corplllui. Distrugerea acestO'rail obliga pe om sa mute punotul de sprijin d
e pe trup pe suflet eeea c&-lsalveaz/i, " ,,Baala nu' te Iasa.sa pa~ti" ; se spu
ne În Biblie. , lmi .amintesc de 0 tâniirâ cu un CIIZ ana1og, Avea 0' opturare totalii
a. trompelof,' Cauza era, uua singura. Strabunica ei a .racut un avori' Însi defon
narea structurilor spirituale s-a Încheiat prin protect!a fizica a arganismului st
riiriepoatei sale, Dupa. discutia cu
ap3'raœ a spiritului ÎmpO'triva
J
r.
.
114
j
reconwu!atfwneii 'Mediciiaut~t,s,.o consulte:pe motiv ' ciboala' einu poate fi.v
indelra~prinpioenergie.Singura cale, spuneau. ei, este: intervenfia chirutgicali
i.' Femeia, a,.trebuit sa recurgâ 18 oclinici patticu1arii ~i, peste: doua sâptiimâni,
mi~a adus radiografiile. Opturafiile dispâruseia complet. ,, Asifel de ca.zuri co
nfirmi faPtul ca Începutul mul~r' :" l' boli ginecologice se gâSescJa nivdu! cimputu
i constitllind cel'mai
mille s...adeclanpt re80rbfiItopturapilor,I-am
sa m.i fll.dt1<!Jl controL
.,
"
. adesea 0: protecfÎe .impetriva m~te:nirii\lnor urmlllji .cU maJfOfJ11$: Dist1'tl
gând din c,e În te mai, acti,,: aeest sistem :.de '''protecfie, ,nt;dicir)i contt\mp
oranii, contrib1,liela aparipa unei generaJ.ii~iDeÎDtelegândcauz~le; bOlii, capacita
te: vitali la nive! fizic,i' moral.]zbivindu.l peom (de 0 boala COIicretii,medic
ina
"
Tb Inavicios sauhart Icap , unobicei:daca se ~tea un COPlas~ ra 0 generatie de u
rm~1 , gu ~. mare pentrU a se" t .
, '
..
. De aceea,când În '. " striicturi\Or spirituale ale câmpul~., ... trebUie si protectJ
a , ,,; apate', problema su.pr~, 'fat8o~~ adica cele supra,Vletulasca, l'Omul rând
, strUctun!e.~ateg!ce,. .x de cauza primordlala. ' al :" spmtue" care ne l~g" '
: '.. " '. 'ta , " '. W,.tim' lecJ.iileistone1. în Sparta annca eXIS N~liVerrtVOle
sa t, el a 'd ,
", '
'
.
115
' , ,
~
'
,
"
'
,
,
,
,
"
,
deschideo portiti dezvoltiirii'pro~elor care coboariiimunitatea generljlia omeni
rii:, /
,
'
'," ""
'.'
.",.,
Ceea; ce$eÎntâmplii aeum.cu medjcina ne 1Uninte:~te:, de povestea PUcll4retuV , l),n
i;aliref care venea 1n goanipe drum, Ufutrebii pe un
, , "
,
"
','
,
~;
,',
"
.
,
era ~unca ln . ' . siniit~i" ? - ' fin:" sta;,,. ' sn arta n a pierit fiindca se
destramase al, tul ' ; , , S piritual. . ',; . Idoarcapeuncorp fiZlc duce 1a Fi
losofia; careprive~te.oI1lU '" ., nllaterallla 'mtr e.,. medicine,contemporane,
' "ii conceptia tngu~ta, u, " tezareaExtirparea organulUibolnav, .chiuretarea,ec
tomla, pro t Daciromul'arfifostnumal 'ia+~ ,pr incipalele metode detratarnen ct~
' Însa omul ,este,În acel~1 "" , trUri toate acestea 'a.'" fi fost '.core, ...' , ,'
. rtant dec at trUpul . pu! til11p,~icâmp,lar :am,. este, mal 11111'0, " Întfe paIar
ie~i ghete: spUnea Wà1t
' ,
,
,1nsB,
,
10
.
;
,
:.,'
,
,
'
"
\ "
."
,
,
.
'
ù
"
'
,
,
'
'
"
,
.
,
,
,
,
" -Cum
sa,~ungpânUaN?
,
'.
taranul,
'~L>umneavoastl'i mergefiÎntr-odirecfie 8r~ti, Îi rispunde
tiranu! si-llimureasci pe ciliret.
,
-
- Nu-i nÎmic, am.un calminunat!,
'
'",
,
"
" Nu Înoap În IDtreglme . " . . ' trU'trUp Whitm an. , , . 'tifun:~i legl pen,' ' .
Leg l' le ...iritu IUlU 1I1an. suat ID ace IIIjl rie ,..,.. . 1 la severll: Pe c
at sont "t', ' ex1Staocore.. numai ca Întfe ac~tea
,, , ' "
.
"
,
,
'
Da, dar trebuie sii mergeti mtr-o alra direcfie,iftsistli
.
, , ,
i--4<licio problemii, amrezeiVe dehrani pentru multezile. -:->"' Çucât va fi, mai bu
n :caIul dumneavoastri ~i,cu cât vefi . , avea mai multe:provim; tu atât viti fimai
departe,d~ tel. ' Cu.cât maimarisunt realidrile ftÎÎnteimedicaie cu atâtsunt mai Îndoielni
ce În..faptrezu1tateldacestorrealiziirf.
.
aceste legi>'-de umce, pe ~ domeniul s:Rmpulul, al spintU lui , ". ., medicma IO
C:Pe sll penetreze, ID tiune asupra " Însll metodele .sPecifiee, de , act'" uman p
ii'stran dU-~I duce . , .' aaerea)aceastll lntervent' tie ,. ' " ", corpu'1 (re.
"';. extlrparea, co U1 -t..."..
' ' '
nU'atâi ele pot fi .~i de op~e.
, ',$'
"
~
~ând
,
' tu ale insesu:ablle la '. la. ,serioase deformarl, ale structunlor spm , ,., "
. . lnceput, " În~ sll faca ~I deei trUpul este ca mal
,
'
,
'
LogicaQelora
,
.
' ce Vin ,
.
.
'
Ne-am obi~nuit,În virtuteainerfiei, si credem ci.principalul
sistem de protecpe al organi.smuluisuntcelule!e imÎmitare.' Uiram Însi, un adevâr simp
lu: sufletul ~ trupul reprezin~untot .ullitar, Subco~entu1 §i cOD§tÎÎDta reprezinra câmpul
iar corpul fizic'este 0 varietate:, un contrariu, dialectic al acestpi camp: $i
cel mai ~ perfect sistem de 'l~roteCfiei l organismului este, În primulrând, a
"
,.
., apol si anali:zeze. , q; abia.dupi aceea .. tâi " Logicaspintu lU1este de a ana
liza mal ln .,.. , . . . . ' . d e a a""ona . , ~t' hl p noza, or p lllÎn me dicma
coatemp~. '~~' Ceea ce se 'tâm ID. d e aPropiere a sihoterapia, extrasenson~,' es
te 0 Îneer,care , , P ca Pnntr-o ~el d e . mecaDicll a logicii corpului.de .log! ,
sufletului,filosofia~ 10gJca î cat ln abordare aceasta, d' urma dlspare, ntru. "r
ezent ' spiritului constltule strateg!"a iar cea a trupului - tactlca, IDP , ,
, '
,
,
'
lU
~ potQI:iuIw .a~estelo'ca. corpWUI.însat?tuI. "Dupâmin~ gJ Inttebarea.,este . ~ da A
x va mm_..ceva noI! .'" ,1 , ,'" . , . . '"'1''' . , . , .
'
,
succesuJ tacticmomenlan,
.
.
.
.
.. '.
. .
Jl7 .-...-,
.
'
a eçJj
.
-';'
-'
,.~uLasupra
copuIQr,. Mecanica ram~e
,
~~rimenire spiritualii, boala nu se va vindeca. 'r Îmiamintesc 0 pjW.pe çare mica ~
tânar...AI!ihi.a
.
,Jotmeçanici".F~ . .; , 1J
,Q
'i 'Ji.':
un meKut< rciarte
le,imP-rta .
'. . '.. . Ne-am ob~uit sa-i tratiim' d e mlo~le pe oameni prin intervenJ:iichir
urgitale. Am pe banda rulanta ~i acum În' Zeci de o~e se :~m:oooIOgJa ac~ 0 /!$fie
l de .operatie !ara probleme. Dar cine a sUt J sa 'analizezewnsecmtc:le a:cestei
. "victOlji"? '
;~
adunatpe
Ciameni ~i a!J\çepqt;$à
.
,
j)edepse pentru Încalcarea,legilor. Cea mai. cumpliti,pedeapai t-a revenit medicul
ui. Doct'imI1:ra indignat .".. ,r> d. . 1 ~Dece? de Eu suntmedic, u ~. pe oanleJ
Ji.Ji ~
suferinte! ,'.,' l' i)J'
,
.
. . constituie defa. op at.ea strueturilor . " câJ:npulUl detenninate de sentim en
tul de ur~ stat!.latÎn strutturile stabi!eale cânipului um~. Aceste stru~ nu clispar
nic!ieri dupa iIltenrenpa. chi rurgJcaIi, ~auza miopieia
.
la mvelulcapului
"
distructivelanivelul'
bloenergettcenegative,
.'
. '. d' Sil~ ."con~entÎ1.éze gr~l' e..r~nastfelsa ". clin s.ufletul sau. !', .ChUu-,
.,mai' deplofabile pot fi. r~1 . .
,
" sp~tuali" lIlomuluI. . . Openqiile,de tr.artSpla:rtt saD " eaie unor ~ganeduc
deasemenea . la l'ezultate, aseniAnatext1rpar ,oare Este bille daca omul . .., c
oncomitent, Încearai" si -§1VID,d cee ~ ,l!UfIetuI sa t
,
ale corpulw, sauasupra
"
campu' 1 se tr81lsfera, asUPfj! ait UI,
. param~triI
',
.
,el: contmui'aCfiunile
'.
./:
.
or.'organe
;Alah ha riispunl>: .,,:1,' ,...,. Pentruca ew trimit \)p.\iIe pentJ:ql.p~~p-ça pi
j.~or . . " ,~, 0mene§ti, iartunu le dai;v9ie S/I-lii,dea~~ad~lelel ,Çonsider ca rel
igia. oferind ,0 , concept\ej' de.wce comportamentul corect a tacut mai, R\ulto'
.pentru s~ Am cunoscut un om care a fost vindecat dEI0 bo!llf!,gTJ\'i.~~ ' .c~re
un. bioenergetician.. Qmu! »,!1}bla çâr~",Q1.Ipji~~ent Jp. n\l a 1W1i vut nevoie.de.e
le. BuCJ.Iriabolnayul\li,~i,ll,familiqiAW a ,!Daiavea margini Discutând cu 'el sim
tic~,~Jiul,siiuÎk P~'19 mar~ nenorocire, Testez. ~ vad cabiiia.f!J,1~tc;. m~:C!lUz
a
omuluidec~t meqicina.
i 1
"
.
.'
,
"
.
'
.
caP, eclUWl, ' '. schup,becl\te ceva
'.
,.'.. e jJJI(I1Interventll ". . ,
~tatea.,În faptJ,It. barbatul avea. pe. /,ip.ie ca ~nm,\I~
py.~
.
s~a ~ ~ eXlsta.o ,Î!1 eun 'copi! este ~ataf; de bâlbâiaJ! ria mtennecliul,bipno;z;el.,
;Am
t.. .anaJ'>:atQèJe..cese petrecÎn astfe1de metodede ttatare f~ unOf ,u .pr~ZIJlti de
vJ,enaie ' a bâlbâier C a_-' sebâlbâie.oml' Il "
.
în tilmuIJui A. TIII'kovslci Oglind ,,'.
...
,
VIe~. vntoare ale copil~l~bolnav, Oare nu,i 0 catas:o~/trel . Fara 0 mtervenpe a
supra ca'UZet este pOSlbili ',doar . . . transferar.eabolii fie asupra: ,altul.
organ, fie asu p ta d""":- . .., .. u IUI, . .. asupra pSlhlCl,lIUlj ntr -una di
nviet1,1 e UI'YIltoaresau sa sc atimce . Î . 1 ,
.'
.. estmape. Am. descoperit ca , hipnoza a transferat . boaJa În yu to r. odistru g
ef e total'il .'a struCtunlor .karmice ale desti A avut loc"'" . l'
'Pill'aRtetri!pr, dostinului misurat, Înmnte §1, dupa tratament. Parametri au rilmas
acei~i D ~pnoza n-a putut aqfiona asnpra cauzei bolii doar a ~~ar~ce er~ -0 .mt
r~unaltloe. am Început sa caut' pentru a' gui locul de
M ~ .fJ.wui~.a1J. . ~~ pericwos saelipriniproble!1l~~~bile gase~ §i ,siil~climini
cauzeleprimor!!ilUcl înai~bqa4 ,WII dintr-I.\norgan Într"!J.Itu1.A,cuj11 extrasensor
ica §im~icina,~i'!iif
(psihogeneratoarele~i a.watcle. care lactiO!l~ la.,I}i~
cfuTIpului)alungii boaladin trup În suflet. ,1\1I1~tin, ÎnpsiW.cui
chiar asupra generatiiloqj, vietilorMitoare. .', . . :'1.<'1 '
prpgr\ID.1 Ik;rdill1,{Us~e a.f4lor.. care. s--a maniKesta~:MJ1.b~ piçiowelor. D\1p
atratament, boal,a:~ fp~, trl\lW~~i'AllUINI st;TUcturilor.destin].IIui, biirhatu
lui ~i a$üpra' tIupJ11\JÎ~,.'cj~i
''-.,
'
.
-
.
P$ihogeneratQrul,care lucreazii. qicânlpl.lFil!:. infQ~tioAA!~ are ca rezultat 0 a
meliorareviziqila)~,wvelul~c §i .laini~ liens al câmpului §i 0 di~trqger~ -totaIa aniv
elurilor'IP La televizor a fost arat.ata 0 f~meie,.care a !,U11Iat,un trat~t cu
reclama, "poate ajutorul psihogeneratoruluicare, ~ cu\X\3fl11Il!i. Înlocui 0 mie d
e .bioenergeticieni". Ii fae femeii.u~ eontrot de la
distan!a. Vad Q vindec~re cpmp!eti lI!.,nivelul fizic~itrMSferul ~ a deforma!iil
or a~pra structurilor spi~tuale" asupradestinului
( ;,,'
,
119
118
,
t
.
.
.-. "
'
~:.
~
.'. "
..J\cum: meliicul face inj.ecpi,opereazii, pFesc~iepastile, r~spectii
' '
pairWviep viitGlU"e.0 piute(Ün defortnatii Ii fost transferatà
asupra oopiilor.
,
!',Daciboala estert!teptatà cariu,ea este tratatiprin zvârlirea bi dintt~un Ioc.tn a
Itul/ Când va fi adtlptataooneepfi/lcOnf'onn cirèia:'boala este '0 fâtimia degradarii:
spirituale ~i. vOr fi
,
,regl,lIamente, xista $i,oalta al~rna~lva?~J\~tii! E .. ~ :~edicul terapeut,aVând
0 Jnalta ebca ~I0 structura spmtuala 1 superioara, trateaza.oumimaitrupul, ci ~i
sufletul,Înacel~1 bmp" mm i Behterev' spunea ca, daI:iidupa oonsultattebolnavulse
~~te
! 'bine 'asta ÎnseaUina da.el a datpeste un medic bun. EX1S~m\llt~ " caz~ În care si
mpla aparitie' a medicu1ui În salon ~ehore~ starea pacientilor. Din pacateÎnsa, În til
tim,e~ decenp, me~lcma acorda 0 aten1ie tot mai mare aparatum m ceea ce pnv~' (\
jagnosticarea.$i trat!llJ)entul, ~i l1Uli putin personahtatlI, medicului. . i' N
u demult mi s-a adres~t 0,cuno~tintii~irn-a rUg~tsate~tez ' , unftou J'lparat ca
re a sosit la ce.otrul lor de cercetan" Ea Iml vorbea cu mult entuziasm. despre
poslblh$,ile multiple. ale .aparatuh.ti care acpona asupra .câmpulUIuman ~Icare pe
.rmlt:a. vi.odecarea pacientilor Îaramedlcamente, Am declS s,aanaitZez~ . ce mod a
c1ioneazii aparatul ~i ~ efectuat dlagnosnClireanurnal dupa nurne a unui pacient
care a urrnat tratamentul çu ~Jutorul 'acestui aparat. Omul Iacuse. serviciul mil
itar i.o Mgants,~ ljI suferea de un uicer gastric. Cauza ulceru\UI era 0 .!n~.tc
ata pe ~~e a trebUlt sa-I ,agresivitate con~tientà ~i sentimentul ~e u~a nutreasca
În 'timpul acestui razbOl.. ln ~pul >s~ s-au f~t puternice programe ,distructive
onentate JD1.po~va oamenilor: Structurile Jwmice erau, deforrnate. Du~i actt~ea
aparatulw câmpul pacientului s-acuratat, defo~atttle. au d~arut, starea fizica a o
rganelor s-a ameliorat coftS1der~11:Am Iftceput . sa:1 analizez bioenergia mai f
ini a organe1or ~I am viizut ca St&rea energetica a centrului endocrin ~ial priJ
nei ceakre era cu muk mai proastà decât inainte de tratament. Am anahz~t J>8:.1'amet
n spirituali ai iubirii, agresivi~pi ~i am ~teles de mdata to~:
,,'.' ' "
" , eliminatecauzete ei, boala se va stinge'singura. lniperfeçtiunea filosOfiei ~i
a' oonceppei nbastre' despre !ume
.
.~
,
ne duce laautodistruge~e. ; Discut CU un cunoscut despre medicina ~ontemporana ÎD.
ptezentafi\Jlui 'si\f{ student lamedicina. Pefiutl durea cUl1lplit
,
,
, ,
Tatti i-a rMpuÎlSca d!!ÎnVatattrebuie oricliin sa ii1vep. EU am ta'cllt. 'Pentru aCl
arificaaceastà problema, 0 disCupe' de doua miliute nU eStesuficientà. 'JMetbda desp
rè care este vorba În carte peimite tratarea bol;1ot'œmuiti iU!:iitWntede aparipa prim
elor 'simptome Mce aleliceStoca: Afo~to etapa, in perioada elaborammetodei, 'când
.,tltezUtca diAgnostiC1.ll jwn1ei va putea iniocui''tOtai medidina. ApoillÎn mtele
s un adevif -cit se pdate de sin1plu.~rtta metodei donsti'lti prevenir~.èvenimente
1or CRres-ar p\Jte8 procfute msa ,COhI1tfulfà noa!itt!"onentatiasupra l1evoilortru
pe$ti,hu va ]'Iutea p~ea toa'te prc;>cese1e. aceea nu se puneproblema,negarii De
meditinei contemporane ci' a interactiunii medicinei spiritului cu medtcina'tru
pului, 'l!CotdândU"seprioritatetrat8rii~i dezvoltarii spiritului. Este yorba de 0
schinibare cardinala ,a pFincipiiior ritedicinei mOderne, de' 0 unIDcare $i comp
letare' reciproca ~i nu de o,1hlocUirea unei conceptii cu alta.
h
. ' " ,
capu!. A luatcâ(evaplI$tile,darboida nu.trceea;Atn presatun pUh.ctdep8'.gât,l-amscut
Utat~el $iboala,,'a disparut.Tânarul . a awrore!tCiie inWtesab.tà:' " -Tata, la ce b
un sa Înyat la Universitate, daca se' pc;>ate . vindecaÎn acest fel?, ' ' '. ''
,
ulcerul se cica~ase,agreslV1tatea extenoara a s~iizut ~ult, t,
f; :'.
~:!
~
tot mai 'IIlitltde la menirea sa principala - vindecarea omului,' caci
6mtl1 este, m primtilrând, spirit,.câmp.
,
Ocupându-se
numai de trupul fizic, medicina
se indepi\rteaza
schimb cea din subcon~tient a crescut conslderab1l. Rele~ea ~a .titratunle . til
cerul bloca extinderea programului distructiv ,Î~
profunde ale subco~tientu1ui. Dupa tratament agreslV1~teas-a
cefCl:lAlor =,cu VladimirMibailoVici Behterev (1857-1927) medic~i importaitte co
ntributii ln domOniulmorfologiei,fiiiologiet, netU'0p8tologle.,
psihiatriei ,i poihologiei. '
,. . ;,Un jpedic-filo$Of este ilSemanator unui. zeu", spune, Hipocrate. ;Înainte f
ilosofia, religia ~i medicina erau un tot unitar.
Un singur om !>tirtainel toate aceste cuno~tinte.~i el vindeca. '
r-12ft, ,.,
"'
\"'''-''-
.'
.,..
,->---~
i' ,;,:~!~.;, "
. ..,
,?',', "n"
,"
,
:.,
,
I~l
elevorfi ca!1).piQ!jlIe~ei-apiei, Çer~etiirileJacutede mi.n~aratii t ,di StructUri
le câmpului ~e conVn infornap.a genetlca sUllt " temeinic prQtejate ~i intluel1!el
e bioenergetÎçe nupatrund pâna 'acolo" Sunt, p0sibile ,doar doua exceppi, pentru un om
care ; dispurie de r;apacitiitisuperioare ~ipentru ~~~generator. Patrunderea to
t mai profunda În structunle karmlce pentru În~epiirtarea polilor trçbuje sii.iduci\ i
n 1Ilq,d HUWÎ~il pe ,Qercetiitori, În 'acele zoneunde se g~c programe!e ,c~e determi
nâ coQulgenet!c alplantelor, I\IlÎl,nalelor~ omulul.,Mest , proQes poatesciipa de su
bcontrol. ~i atunci incepe,amr,:ltec~~a ~l "c;pntopir$'!a"kiil'JUeigenetice~" ro
m Întâia programelor tmediate, adica, a omului ~i animalelor, iar ,apoi amestecul pr
()~am~I(): tUtu{oi' fiit1,!elorvii. Deja.intrcunviitof aprop,tate~e. po.mbtla ap
aritia unor !1).utan!i vand ~tUrii,gAA~~ana a ~~~~à În acel~itjmp. Astfel <.lemuta~
,apar une<Jn ,Ulnatwa,tn&1I,lD , urllla ,intl\Ientelor ,lnforriutti6nal-energeti
ce, nuntarul lor .po~ ' Qre~ În:ava).an~, ,Experimentele .efectuate de JIan -Kauzh
eo dm 'Habarovsk a\l ariitat ca, 'dispunând de °i aparatUra ~u prea , .' soiis.~Qa~,
Se ppt reuni,co\lQTÎlegenetiCjj,,~~8â~f;V!!-}~ale ~
,
,
,ir~t dih' co~titlbt ÎJ) sUbCO~ent Parametrii spirituali ~u coborât jar li.$1l dia;#
ldiSatorii '~tJ18i-.~li.. capacitateade a iubi-care: 'lIste raspunzitor pentru s
anitatea copiilor~i sàriii~tea noastrii ln viitor,atcizut pana la PunoNl' icritic.în
Hnii ge(1erale am vazut~llIfit~~IOlI pe çat:e-1vedem'pretutil1deni În 'turne: diSti
ttgerea"resUtserot;Stra~'ale Organlsll1Ufuidedragul sâniitapi temporate a oowuluif
izic. Acest aparat <;II' altele zeci fi sau, SUted.elabOliate sau numai ÎIl faiii
de proieat reprezintii 0 1 'cllceriieeJtaeP!ionàli\'nnedicinei oon.temporane~i tas
ponde pe ;~ deplincerintelor 'acesteia~i filosofiei ei:eliminaiea consetintelor
tari\ depistareacauzelor bolii. Aparatele pot Îndrepta doar suatUrile cele mai gro
solane ale StructUrilor karmice, alunga . boala ÎtI interior, tara a 0 elimina. Bo
alaalungati\ În interior va distruge nu un an,umit seator al corpulJ.risau vreun o
rgan i:z;olat,
,
~'
'
ci imunitateaÎntregului organism.în aeest fel, Învingând'oboala
unui comportament ~ auneigândiri. incorecte, cel mai adesea subcOI'lftU:l).te,elim
illarea acestor blocaje va' accelera ,mult , procesuldedezintegrare. " , Analizând
, stnÎcturile dâmpului societiitii ~i omeuirii Ji deasemenea infonn!'1iaprdvenitA di
n diferite surse am,'ajuns la ul"lhAlloarea OIlchlzie:În~timü 0 sutâ cinciZllcide ani
nivelulde C agresivi1ateal .omenirii,ci'~e am ce În,ce inai mtilt $ii'fiinddi slst
emelei:de,!blocare,dintrt! con~ta, $Î sl.ibcon~tient,(:sunt d.e,are IQCoor~rintens
ivr aagresiviti\pi subcon~tiente 1\gtesivitatea noastrà emanii; la" niVelul câmpului
, În Univers, Pentru stopareaacestui ptoces,din" tO/111100 anului 1995, judeaând dup
a, rezultatele" cerœtanldt mele;. ar ,trebui sa" se cdeclan~ezeprogmhele de diStru
gere. ale ornenirii.:În aceste Condi,~ vor"supnivietuidoar oamenii cu' .Structwi '
spiriiuale echmbrate, " ~ vreil foane: muh ca aceastil:prognoiii a mea sa fie gr
e~ita ~isallu se'cO~eniciodatà;insa astiZi peI1tru.acestlucru' eXis~
" ">,
disparitie,lentil'~ichinuitoare, .ÏnttQcât. boala reprezintii ,blocarea
izolata; mediclnamodemacondamnii
Olnenirea la 0 degenerare ~i
,
.
'
s~ , plaI!te,. Nu' este ,eKClus deaselllenea Cjl' ~toru, bâ!i.uiasca,,'faptUl" ca
vizeaza. a\Jtodistrugerea Olllemm, sa f~a exp~rimente pe coduri,legelletice U!lW
le ~ ~e. P~cOIUI
'
'~,
unor astfe!.de (;)xperimente cq\1l!ta, faptW ca pr~ul În W: ale ~ul\ll, ~QntQpirea
l,çodu!iJorgenetiçe ~e OInuluicu ~e
0 data materializat, ,,!je, Quibiiri În ~çt\1TijeinfoanatIolUlle va ale biogenpsfere
i ~i!je,va dezvolta ÎI). ~ntinu~e. Crima sav~~~tii Împotriva unui p1J).,dupii cum 0
atesta cercetârile, se trans1IDte.c~ Pt;Qgram' eX~~l\billtlultor,' generap.t., . S
lStemul . auroregliiri!
, '
.
Il
. Iwala nu va bloca..cJ,estriimarea ,.structunlor fine ale SPlTltulul,
(,
çâmpurilor va veni În apârare;l qârnpIlIUlinformatJ,onal. ~\ daca
, .
i
,1
atunci Începe &a:~ction~
cel mai efiQieptmecanlSm de
.'. ~"i
,
'
,',
l,
,
.lit;,.. Un cftZ foarte se~nificati1!~~-a façut ~ desQOPiITun ,0° l/
. ~'parametru al SistemulUi autoregljU11 dragostea de Sille. .
.' ~ocare-lJ).oartea,
putinesperan!e.
Il ~
-
",
.
1
,
,,' "" .' Aparat~m ;cü' d~l, mai mi,lre Viitof""'"~i cu l:;e~!1).ai pUlemica' "
, ," "'. .'.':..".,.,.'.'.,' ,.', ,. --' ..'. . "".,. ,.:.'"
'
actiune sunt psihogeneratoarele. Probabil ca În viitorul ap!opiat
" !"b\lM,'t.!i~~~ ~Ufiirin~l11I).ifi~~ve -'Il apiNt d1n ca\.l~ ~ ,Ut W 1'(78 ea~
Qutrit un s~timeDt.de ~â~, de 0 femele; ,Cu . "
0 femeie çare ,aveQ.itla'mille la çO!lSUl~ vedi)l'eadestul avea
1
.,
1
123
,,122
, .t
<.
';
cieCatdt~a.~ftr.caeu.*1
'" '
fi~t~~a
. " A
siifidiscutat
e .
,
toate . ~oifurile deptise1 pacienta' nu"1Î'!?oate adUi»' amittte Sa fi awt astrel .d
esentimente. A trebUit' sacercetezmai În' profundn1~. Am gAmtca ura era.indreptata
Împotriva.ei ins5$i,
~ 1Cli t. De aceea ~8.hotarit siima mc~rce. e i scotând din pantâ 0 'fotografie ma r
oaga sa-1arat ~e satu! ei. tl a(it. .,
. -'çumpop
siite ~singut?Poate
fi vorbade un'gândde
' ,
sinuci4~eo~
.~
~)punecHn permanentii$lte ci nll ~ai at'echef de viati\; Testarea arata ca lipsa
dorintci de a mai trai ~igândurile de Sinupidete sunt dout Iucrori diferite. ~ips
a dorintei'de a mai trai se 4Rtoréwunw fond vital sçazutlntr-o asemenea si~tie suitt
suiiciet1temJ!nai ~e ,Mid nepttceri ~poate apiitea gândill ,
-*' F~eia
eu.'
'
",' ..,..;. çorect, Darn-ap putea sii-lgis1j1pc b~a.tuI care a munt . . .. la cinc
iani dupiice af~ :fi.cutaaceas1apoza. deformatlparlU;l1etru ,tlvad imediat pe ot
nul ça.-eareputemic
l
.JI~nU\vi..~ i-Iariit. femeiae uluitA:
":""'Cum deV,.apdat~a?
'
.,
'
"
'
sinuoiderU.';'
Îl,Wnteieu
,
,
'
'1
0
fODdutuivitai ~
CQnsideram cauza,;dar reiesecA'scMeteil uttd"ect ~ eSte dmiminata de karma famil
iwa
sunt;P!pfes19WSt. în loc derisp1,1llSdau'a I~bamite din.~.un4:lrmmc1 mclelun g"te
tut ~w asta. Este rezulta _.n ' ..A N.U.1", DiC1(1 ' un e ~" pert'ectionareacap~
ltà\11 .. ~ 1 e. tnC9rdti.t.ede4~voltare.fÎ ~
'
, ' , ",
,;'.".
'
.'
.
,
,
,
,
,
,
,
,,'
-
in urmii CU catevalUDlDl,oa"bordat0 cuno§tlnta: p~ ,Am intrat inpanicii,mi-a ~pus
ea: Am ~
~
"'A
CU~e
a' otnuluj,pcin ÎrIcllcarel\legilor supremede cttre, stramo~ sai, in cazu;tde fati
imamafemeii nutrea unSenfÎin~t de umfata de \ln Qm:,dorindu~irauLAœst tucru acreat i
ncâmpmei tm
,
,
n'iiicuno$C demulta.w~e. declaratie de dragost.e.,~
,
0 ~a vemt la mme.§l nu-a ~t pentru mine ni§te sent1men~Cluda~.,
,
N.oficumvavreo,deVlece.
, " "A.u efectuat.
reala.
.'
:
'. Co
. i, ;. .' , ~ ' '
!,dete~ind'
.~
dedisir\lllere~'~PiiStteaiâ
~se tranSmite copiilor
deprinuilltAfata deviata,
'
testarea
dispar!tialent!' a rahUliei,'Pi6gramul,llicteliia' $t~rs,
-
~ i-am spus ca, dinPtcate., deV14:l"e& este . .
",."
fa
""
insesiza.l;>il.cteând tb interior6atitudine
.!urbata,
,,'
Nu se poate' e\imina?Nu §tlUce st n'iii' c: .1eJnel8.:ea c
'
,cU
,
,
uncori'nuiliifestà, al~ri inseSizabi1i;'~, care sapa necontenit la rada~m.ile ' fa
miliei, ~i om~' cu un astfelde mecanismdistrUttiv poateetih1tte CU u~tii 0 raptâ '
co-i poate fi fatala, n\1-1i ptitui!J$te'nici viatapropneriici peawtc)ra; 'poate
face rlu imw ' mare n'Urnatde biul1enidaca ace~tia depind df;:eL' ,. .,'
.
"
.
,
,
tema..,pptJ\oaredevierile~6~at.ede~.co~tlera
homQ$OOJalita.tea§Î les~1IUllS!Ilul.se
'
,Era:.~. ""
foarte in~ant
,~,
amin~.~
,"
~die.f~:: .
"
caC41Vll
.'
,
. artalo~e, l'relenta o~erioaSii deformare a ciimPlllui dincauziil) reprimam dra
gOstei rata de sil1e,Prin urmaremecanismul miul1e\.) s-a transmiS,mai deparle, ~
i a luat amploare. D~ ,tâniirulsesimtea deocamdatA excelent, era sanatos; mci Ihii
Gar nu biinliia 'tnee pencol se afla' pentru ca meeanismul disttuctiv declan§at de
Am- investigatcampulfiuluifemen. El prezenta'ni$testAri
lumea ~con.vm.gerea ca sunt nopnlll.ExistA nu, nurnai çluburi"dar ,fenODlel/,eabso
lut normale. D~a ~cest lucru este un r~tat al mseam~a structurilor kannice. ~ el
e se pot cor~ deformatillor Stnl~e
'ca
ascendenti ,~
continua activitatea macabracAutând' sa se
, ' "
,manifeste În cmpul cel mai nea§teptat
' "
logicnoo~te. 0 feI'ReieIIcvenÎtla mine pentru a doua"oara. La prima ~ti am ajutat-
o nu n~ peea dar ~ pe sOtu}ei,Erafoarte
"
~ illexpliÇabii cumijloacele .
.ceea ce i s-aÎntâmplatei: a fapte rep~obabds: preferatA de eue era foarte legatA. P
rin vorbe ~ prietena a distrus rela~ dintrc ele dmrminând un pu~u~es: de Q; emotib
nal. Acest meca,.i~m'+ar diStrugere a dragostei fata d pe ntru ,a-1 compensa" .,
., _n.~;Q eredi
'
se p<:Jat.e vorbi despre 0 anunntAbowa..Am.~~at karmi~ ale femeiÎ §Îam vwt ca DlOti~ d
eVlatle1 .stiiteam swe fostputerl11cofens.atâ depnetena ~
emel 11
s-a u "" " subcon§tientulridiciigradu! de a~ent fa~de flmle1,exp~t , printr-O asem
ellea atitudine. Eu am procedat de la distan~ 1\ ,
',
multumitii de .rezultateÎrIsl in sinea ei nu' credea ca sotu! putea fi
'.
~,',~, ",~"",' " '. ~" '",..
,,,,",,,.
.. -
"'~~~,~---'...-
'"
125,
~L._,.".
, "/"
.1>
~J.acditbrstructciri
So,811modifiCllt. ' '",',',
,
~i~am w.zut ci sentimedtele femeii
,". " "i
atul
','
decipeei~prog~turalor. ,
"
Prietenava avea uh cu totul ait comportament.
va :."':""Â<!Um,!<>ns!.. fi iD ordinè. Nu vor mai apJirea excese:
'
,
'
tmbuniitâtesckarma, se ~ femeile ~e se iubesc t§i ',. ' . . Cauza a IU-a
'
:
'
"
Ptietena a venit peste 0 zi ~~ cu'jena, i-a .", ':~sLIi ~ii~plati SpUS CIlnu poa
te mtel~ cnm'de a putut spune tot ce a $pus. ", Me!lbe/fi.'1fticinu'ne'. Închipuim
tit de deforrnat! eSte În " co~inta no~tra imaginea despre IUlne.Homosexuatismul
poate apirea ca 0 mcercare de a compensa 0 iubire cilre dispar~ sau
Orice tfaz!. constituie ogrupare infofD;Ultionaiii. Cuvântul " nu-ivrabie", ci pro
gram, un organism care interactioneaza pe i
. tirimulcâmpului cualteprograme.
..
. - -
.
..
."tar~~
...~,
ce se di~u~~~it'~
pe,~ ~enü, iIr,lI1blf'ea ~~i
pmoanl. Omultrebme,
reprezintâ 0
'i striÎCtU1'Üor fizice~ispirituaie. . ") '~..cWe ;tncak;âJ:oJegilec6mpottamentului 's
aubiologic
"
ptIi't'e8'it!Ibirilgenerai.oumane,a IUbU'lI fatAde oameni ~ ~l ~ti'I4\! .~aMJ1a;
'fll.ti' de. aceastâlminunatâ .pirticicii a Umversulw. ,l)all/t 'lipse.,te''acêastli i
ubire umanista interioara atunc~ca 0 ÎIlcercare de aocompensa, pot ~'~~~'n~ ÇitiM, d
cml$ile<iJeXuàlê!'Acestel1constituie.oboala, 0 deVterede taI~~'w 'l$Uifat al faptulu
i caiD.noi moare' iubrea, Racirea uJbirii umane duce la cre~ea numarului' de' ho
mosexuali. iar Ii~t;;, rsprezinti.iuciderea iubilii;' de&trmnarea
(' ' Cândam' citit intr-o carte .de filosofie, antiCii1O.diana stab1l ca , este sp
iritul iar ,corpul o,iluzie, nu.mi.a venit sa cred.' Ideea lUi . Lao Zis ca tot'
cee&:.ce este, siab !Ii lipsit deaparare invinge tot ceea ce este solid ~idur,
mi s-a pin!t deasemenea o'l\1~ori, . ", Lucrând cu metode spiritua1e detrataDlent
este 1It1poSibii a s deputerriict este'dependentaw~ui' de nu l'iisutPrinsde ~t n
e spiri~,de structurile biocâmpului. tn viata de. toate ~el~ penWtem adeseori sa-i
vorbimde rau pe altu, pe ,no~, sa ne
plângemde soarta, Se doved~insii
cà
Il Ii, 1' ,,l
' l'
11
'i.
1
['1 l,
,
,
1
'i
pro~ stmgerea~eamului sau la niveIul structurji câmpurilor. ,~<lI8tê pi'abtiCi:homos
exuaiismul sufera ,0 'dezintegrare .SJiii'iM_II1: .,SutteltlIuV' dWItin~o scider
e a bioetlergiei. ~'1ttUCtUrilor' ~'Iabltbateste' mai 'slab ~~1Il ferneiê, iÎn plaft
~neraltnsa 'homosexua1itatea ~i'Îtii! ~)''SttUCturil" :tâmplllui ,cafe 'raspund 'de
 ''U>~ti ~d~.1;o1ile cI1iu'Jefoase,de siiniltatea
distrugerea... dintilor. Am œrcetat zecl.de cazun ~,am u~~ descoperit cil cele mai
periculoase sunt vorbele ~ele la adre:;a . parinti!O{, rudelor, urareariiUluio~
enilor '.~rop13V:.Laace~te i'nCer~le tn~oiriseadauga structurile karmice ale pir
intilor " , . trecute. tnsiideosebitde p~culoasa este Ae!llUltul1l1rea' faptd~ s
ine. ,'Owza parodontozei .0, CÇlnstituie, ~ârfirea ,tatâIui, supruolicitarea karrnei ~
i alimentap.a' inco~ectâ., Echilibrarea emotibnalii cohodrea Ilgre5ivitiitii.subco
~bente, sunt facilitate de utilizarea regulati iD alimentave a verdepu;ilor, ,~a
cum . eficaci~a filoterapiei este deternrinata. tn primul fând de faptul ca .ea a
ctioneazaasupra structurilorspiritual~; ca ~asupra, celor
~
OOICel.ar~,ca
.
~,'
l
'i
l,
'! l Il;
il!
Ioc'sup'rimareadragostei~i ,'It.'~,tn"pami'iet. 'Copiii iCestora pot avea'iDclir
iapi 5prè \4oItIaJi111DpotriW;.'8horoam.u 'spresadisill. Homosexualii 'fi 'JiU*.W,
.~qOStda'§i"vi.tnei _i, ropiii lorpotdeveni ~.Glh cdifimtAllhN:rime,potiveiaitl. s
tt<uctnrilc âmpurilor lOt c
~ ~r',~Ito~lIactMare
~,r.
lj
"
C
fizice.""'"
"
,
,
'
Prin'cesunt
periculo.e
"
'
"
"
vorbele ~i gândurile cele?
,
.'mt'
.~.PentfU'complitatie
,voi
da
1
,~'o8meoiIo1":œrese ,'ff~t"'MI; ~!'I1e' (~ ~fnti
.iUbC!SC: spirituilitatea, sufletul 'dtago8te, au' 'VaIorile'cele mai ridiette' œl
e"fmai'milii valori cuputinta:
Când ne,gândun la cineva se ,creeaza 0 punte energetlCa mtre de mforrnap.e~I noi ~i
omulla care negândim. Are Ioc un ~~b de energie. De aceea orice ,gând rau repfezJnta
un atac energebc care poate aduce un,prejudiciu, Chiar ~ipactullntenor cu omul c
are bâ1f~ ,poatefiperi~os. Barra, !gând~urâ~e ~pre oameni reprezmta un traumatlSm apli
cat omulUllmpotnva carola
j,' , r..ao'Zi = fl!osof antic chinez (,.;.,. VI .!nainte de, Cristo.s), Îll\emeie
torul !ioaetAjil (dao). Daoismu!uilR baza oirWa stAideea ordinii Î1IUU\d\Ie naturi
. 'Il a ,
. -A
il
'"
.
116
'.
.
~'
127
a(;es..sunt.~dreptate
~ in aœlllfi timp,.distrugetea.piopriilor
.
,~
structuri kannice. Cuvântul intensifiea ol"ic,o,pTogram.n preient l energCticapamânt
ului estède ~ natura, mcat pana ~ gândurile riiuvoitoare despre mi om sunt suficiénte
pentru ...i \produce un riiu.AnaJizând un numiir mare de &pte am, ajuns la concluz
ia ca; m .utmii .cu .cateva secole omenirea. a mceput .sase mdepiirte:re
. Analizând faptul,
.
vad~sc
Întâmpla: se constituie un program fie
d .de distrugere,fie de despirtire (ceea ce m mOdcurent se nUID~e h') Astizioric
e expresie,diIriiafirmatape un ton .c~gonc e:~~~paclue, provocarea unui rau atât ~
i cat ~lunU1 altom:
, '.
.mult de la principiile armonie1 l"miifi aeum. campul inforrnationalal Piimântului
este, supnUncârcat de programe' negative, Când oinulse gân~e la cinevanuprea ftumos,
are
100'cClflectarea. tm,turilor katmice negative conmne, ~i chiar tira s
a-i dori raul cuiva; p,otJisa i-I prQduci.
,La consuItatie vine unbiirbat_cu ~ze deane~ie, moli~ii.m~ Indicatorii bioene:rg
etici foarte. sciizutL Testarea tm1 permIte .
descopiircauza:
. -.Aveji
, --'~a~1Jrtati
"'.
o.vecinii cucare v-atI certat..,
Ne atacânr~ineomorâm'uDuI pe.altul m mod sistematic, de multeoii tirasii ne dam Sea1
Da deacestlucru, he Iocpn proces sub forma' de aVal~aI autodistrugeriitira ca ni
ci macar sa fie necesara.' c6nectarea '1.InOI'triiiri, negative.Este suficient .
pOtenpalul negativ acurnuiatpâni. m prezent de omenire.', De . aceea acmn 1111' s
uficient si ru bun Qisa nu factrau nimiinui. e Subcon~en'nJl nostru e Într-atât 'de
deformat ca nici. 1Jlacar supoft1!,t:e8riu!ui Du,.i.oyçondipesuficientii .pentrupi
istrarea irit~ sufletuIui§i.a. trupului. În situafia 1I"'11.,laprit1cipala ~ondifÎe ve
ntru. ~pravietuire' o.~oll$tituie efo~e co~ti~nte mdreptate.spre schimblireaprop
nel persoane..Nu-I suficient sa fil doar boa, ti'ebUie sa fiiattiv de bon. Orice
om bun sauoormal deapieri, tir! a maj'vorbideceicarefucalci Legile . are' ~ Sup
reme. Ideal\1rile~Î perceptele ,dupa caretriiiau oamènii cu miIeŒiÎn urinA aCi\.lDt uita
te, treCute pe pIanul al doilea.' Din sunt aceastii 'cauzi omenireatrebuie sa mi
liteze CG~tient ~i activ
pentru restabilirea' spiritualitiitii, a mnariismuIui, a mtelegerii
'.
.
.
"
. câmpul, din care cauzii pica ~ asta deformeazà
ayeji pierderi de energie. însa ce-i grav,dumneavoastra 0 vprbItt de r~~liciun~ ii
trece de indatii ce.elimina ace9tetulburiiri.
Câmpulse x..' . a /,' A recierea' negativii a cuiva produce 0 pute~mca sCiI.Uere J
m. Dacà. omuibane~te' pe . cineva, el Il p~oduce un ~:matism 'persoanei respective
" \propriului. câm~~t pl!!rder~ ' . ... .Un gând udt despre un om, un cuvant urat 1&
8dresa IU.1 pentru acestlucru :=::~e:siune la nivelul bioenergetic ~i"ata Judeca
p; ciel cu ce este ounoscutii: "Nu judecati. ca si. mI fi?, : m!sUtl miisU'rati,
cu aceea vi se va miisura: . Il
'
ei:hilibreaza.
.
.'.
Traumatismul produs de vorbele. rele se poate. manif~ . ?eapar:t la DIvelul fizi
c §inu-i obIigatonu)cadintr*o datà sa
.
Q
.
armoniei lumii. ;,liIbiti-i pe du~apii~'~. este un ap~ la esenpt " spiritualii a
o.mului de a nu reagionaprintr-a Iovitura la unatac energetic. Sarcina unui om
deprins cu a1fabetuleticii este si nu admita ~te sentimente negative insubco~ent
ul.sAu. Omul . care-~i mcepe ziuil' cu' rugàciunea: ,,Doamne, da rudelor ~i c~oscu
tilor mei siinatateiar mie riibdare" se va
asiguraimpotriva muItor pacate.. . '.
. area structurilor ~ne. $i, IDceap" n~ t e. boli Poate Începe destram ... 1 fi' m
1 VOl' cu. toate cà omul se va simti minunat .Ia mve nc,.. e se. roducedefonnatii
ale structurilorsplntuale care ~u ~ ca'pacltat~ ~olosala: ~irtu potfidescoperit
e dintr-o d~t8..ApOl, can? mcep ~a aparinenorocirile, bolilerudelorsa~ ~opiilor,
omuI abla daca: va niai .aminti de cC1emtâinplate ~I slgur nU~1 va. da searna - .
pricina nenorocirilor a fast bana.
,
.
-.
~
-
,
Noi ne nimicimfir8.$i.
ne dam seama d~
acest lucru' Bana n~
.
Iata l.)Itexemplu de cum actioneaza 0 singura fÏ'aza. Un tâniir a jignito fata. EI1
ii spune:"N-am sa uit asta niciodatii!"
~
. sClJ1'teaz8. iata. ne distruge fizic ~I SplOtual, ne influenteaza v . . longev
itatea. '1 '"' 1 A:rncautat si viid care este numitolUl comun lU onge~VI 0:. : .
.' AIImenta ha este diversa,comportamentul deasemenea. ~mgun:1 . IntrUcat fi t l
ucru comun' tut\iror este bunatatea. su e easca.
,
-
/
1 ~.'
.'
129
J*
avea III 4f-';\'.IIlAemeilof,..:pe,œre'dl 9'OJ9flll1w..'ide .diJ$f si se fi subco~
ent, format de tatiil siiu Încii inainte ca niiscut. Dupa coreqiilCfde rigoare, câmp
ul s-a armomzat. . .. ..
'.
I-am explicat. clmotiwl'
cIsatoriei' ratate I-a COi1sti~it
~
.
.
D'iideam consultatiila ~ fabricii.Una din lucratoare revrne la
. , vreo doua ore dupaconsulta1ie ~i. mi se pl.~ge de dure~1 . putemice in zona
celui de-ial treilea ochi. Ma un la 'cauza \xlIII: din'punctde vedereenergetic e
ra vorbadeo urarede rau ~Ide .,... '." ". . unprogram distructiv '. '
.
.L..Atizis'
expliceu.'
c;eVI!. deSpre mine dupa ce atl plecat de alCI, \1 riiu .
. .' . . . , ~.
"
-.., Ce tot .puneti! Nici macar cu g~dul n-am gatldlt la ceva raUdespre. dupmeav
oastri..Eu amspus: "Siirmatlul S.N.,', e
, . . . '. aptoape verde de oboseala. " - Mi-ati provo<:at un necaz ~ompiitimmdu
-ma.
.'
. ~ Nu-i voie-sacompitim~
'Odatii, la ,0
.
un om?
.
.
.
,..Peompotisa-I ajuti, dar, nu' sa~1.co~piittme~t1. Compatimirea 'se.adreseazA c
orpu1Ui.,i poate preJudlcta,spmtul, snfletu1omului. '. 0
consu1tatie,o pacientii s-a apucat
"
,.'
compatimeascii. pe ,alta. ~i, dupa doualu~ ~-au. maladii. A trebuit si seopeleze
. NutrebUlie sa Ultam ca astazl tott oamenii au un grad ridicat de bioenergie, d
e aceea orice gre~eala costii mari. deformari ale structurilor câmpuluicu', toate
consecintelece decurg deaici. ". Boala nu-iun riiu ci un mijloc de stopare a pro
gramelo: . destrâmiirii sfar§itului, C~d~compMimiti un om, du~eav~astra nu sunteti d
e acord cu boala lui; ç:u nenoroClrea lUI,va gandltl pnn . ~asta favo~atI numai la
oons8Cinte, ui~d de cau:!:e.~I. destrfunarea spiritului. Aici e 0 \tmlta foarie
fini, cand compasiunea externa, dorinta de a ajuta patrund În int~rior, ele se c~
pot tratlsforma in contrar. ln interior trebUle,sa ~ecuno~tem pe 0 parghle a ~e
moltarll ~a legiti-n!<ii logicaexistentabolii ~i spiritului ~i sa 0 acceptiim CI
l smerenie. Este 0 amb~~ltate a . rapol-l\\ljlor: smerenia interioara :~I aJutor
ul, solu:ltudmea exterioara pennit piistrarea armoniel cu Umversul rara a 1 se
apiirnt ~ele~1
sa '
-
/'
130
,
131
adresarepIO~. numail1ll'Jiu,ci
misuri:"IJ
,
Boaij;,n.a:fost.niciodaii numai 0 biaefacere sau . Îlltotdeailnava rimâne ~ una ~ al
ti!, Îlt-egali
' '.,',: "" , " ".,'
,
..
~aIV-a
"
.
Ceœetând .probtemaVampiris'ltlului "1UJ1 ÎIlcercatsa eiuçidez motivu/opentni care omul d
e~'vampir. Vampirismuleste 0 oeupapc.:,nu tocrnai inofensiva;( Influentateaoarne
nilof' la un asemeneanivel al oâmpului este cu mult mai.dificiJa decat ne pu~em ÎIlc
hipui. Varnpirismul Înseamna mr Ilumai ,furtul unei
Egoismui/;cruzimeaducla dcconectarea de ,Cosmos ~iatunci omut.,estenevoit sAia:'
energia de laparneru. ~l: acest lucru , distrugesistémuLde,proteçj:ie alcopiilonij.
.Copi~iÎncep sA f}e grav bolnavi, pot incope' tulbpriirile pSlhlce ~I alte problem
e. ln cami de futii.egoisnutl bunicului ;,a mâncat,J' 0 parte -dm karma
, ,
.flului
~i nepotului.
'
"
Un tâniir Îmi poveste~te:'
,',.
anUlllitecantitâti de energie;,,ÎncMcareaÎnvel~i
câmpului ~i
. .~
crearea condiJ:iilor pentiu pierderiJe ulterioare de energie, dar ~i prc;judicie
rtia. struCfuriifine a câmpului care poate duce la d~ofmarealiniilor kMmice!aledes
tinului, sin~j:ii, p>ihicuJui.
observat nu o.'datâ ca, dupa un furt'masivde' enl!rgie.apM
1
1 1
,
1
!
1
. devieri psihice:,OtnuIuÎ'i)are ÎRCepesanse foloseasca de energia striiina i se Închi
d carialele de cOJ;llUJ1icarecucosmosul~iel este nevoit8a ia dinœ m'ce mai multiie
nergie"altfel pot apàrea ni~te boli graVe ~ chiar sa SjJrvifii,moartea.înœputulll'Cest
ui proces sta ÎIl e$~ismul, exacerbat manifestat În gânduri, emoj:ii,sau fapte, ÎnneÎnfeie
gerea~J:ii lumii. Ace.asta blocheazi çanalele de legiituticucosmosul~iprovoa\la 0
,eiidereenergeticà..Aœst proces este greiI de .oprit. El condamna copiii.vampirului'
la n~te boli grllvemtruciit 1IICe~tiae nasc cu Œànalele de .Ieg~à s cu Cosmosul. Întl$e
~ ~tunci fie ,ca sunt sup~i Vampirismului ~i corpullor seciituit de energie se
va, demola, fie cà eiÎn~i~i vor de~ varnpiri ~i VOt,continua mai departe ruinarea pr
opriului suflet.~a cà vampirismul C'Q tema compliCllta ~i destul de .serioasii latâ
câteva .exemple clinpractica mea. Vine la mine 0 feml}iep.entTua trl}iaoarâ. Diagnos
ticarea, de la distanpi a fiiœi ei aratâ ca unul din profesorii de la '~coal!!de muz
icâ Îi tUea energia. Motivuleste de natura karmicii: pe linie paternaa existat varnp
irism, fa.ta are ,protectia strapUIISal1i de aœea i se furiienergia. îl testez pe ta
tiilfetei. El fura energie, dar
,
'
"":-'Uh huiigan, narcoitJ.an, un orn degradat Înultunul hal, un hot profesiQnist;
venea tot timpulla noi la.blo~' fo~ u~a Cu u§~ , spiirgea becurite, srnulgea.telef
oa.nele m~111festan~ permanenta m agresivitate. Ultima data când a venlt, a.mcep?t
sa-nu.s~arga u~a de la. apartament., Stina, În spatele, u~lI,arn mceput ~a m~ rog
pentrU 'el. Huli~ul aÎnc~tat l1iapol am aUZlteum s-a mdepartat, mairepede ça de obi
ceLlnainte nu $e Întamplase lII1a. efiecare D data când pleca,el batea În u~ile vecini
lor; ~pargea gearnun,
becuri. Ce s-a putut1ntâmplacu el?
, '. ..
Testarea arata 0 'puternica influent! pozitiva a rugaclunll asupr4spiri~i, psihi
cuiui, destinului '~i comportamentulUi
" ,'. , scandaiagiUlui:',' Se vede ca, atunci când se roaga pentru sufletul altUia
omul 'are 0 influentâ ~"aipute1'Dicaasupra lui decât un blOenergetJclan 'profesioni
st ,deoarece rugaciunea ,acj:ioneaza asupra structunlor
,
l
1
"
"
:
;1
Il
În cazul de fat! nu era el vinovat cHatâl siiu,care a fostfoarte egoist ÎIl re~ilecu m
arna sa pecareo subjuga, 0 oprima~i ca, ,ca sâscape, fi diidea din energia ,ei.' "
1
,
fin\estarea p~arnetrilor' energetici ai huliganului pâna. la rugaciune: un nivel r
idicat dè agresivitate., prez'enta unor devIen psihice, un nivel foarte seiizuta.l
legaturn .cUCosmosul. Pnn :e era. 'determinat ,comportamentulacestul om? Slm!md
ID subcon~tient niveltd ridicat al bioenergiei tâniirului el Îneepea. scmdalul ÎI ener
va'~i În IIcest iel primea energta de la acesta fiiridcii;;.d~pascandai, mvelul en
ergetic Îi cre~~a. Dupa J:\.Igaciune el a primit deaseml;Jneaenergie, dar de 0 alt
a calitate. 0 energle care a .Început sii-I schimbe. Pentru, el acest lucru a fost
, se pare, sucprinzator §i de aceea a plecat În tâcere.. Se Întâmplase ceva neobi~nuit ~i'
el nu putea sa-~ explice noua lUIsta;e. . Testarea dupa rugiiciune:' ,spiritul a
Înregis1rat 0 ~odJficare nes~mnificati~ d~iacj:iunea a fost de natura spirituala.
Inseamna
'
'
.
!>$)
-
,
ca, eaa tlecut in. .aJtiparametri, in' special asupra Co1l1pOJ1lUa~tu1ui JI6ihi<
:l.JlW. fi,.. Plll6itiç amui. dtMèit 8initGS din puÎlct' ~,vederepsihic insi:parametri
corpului, sterea Safiziçi .
.~ .
133
--
deaseaneneaobtineeaergie,
ride
$Î 1$i
~
Il inregistrat. 0 oareca.re,inriutitite. Uqcori rugiciunea poate
ac..l"~ SCQp,Prin UJD)ffe.pto.voc;area ~~ un1Ji ait am ciste Ulla dÎJ1formele vamp
irifllnului.
joc de ~ 10 ~cefÎ HIici-'e
.',' '
agrava parametrii cotpului daci trupul ~i structurile spiritualese gisesc 1n con
tradictie. Când se malf! .spiritul si sIibeasca temporar trupu11nsi comportamentul
,i caracteruJ acestui Om au
~
..
Uneori insii marna poa:te crea' singura condifÜle peetru
aparitia $Î dez.voltarea Vlllnp~ulTJi IacoPiI.. ~~IVÎnd cursurile
1neeput si corespundii
normelor.
,
Princi~ . i;:auUa tulblJfirilor.psihiee,l1ivelul precar al > contact\llui .C\) C
osmosul; ,i comportamen~ui agresiv, a .
.'
.
,
'm~ive de masaj firJ contactea, la celmallI11o,semn ~boalii al CQpiiTJIni, 10cep
e si-I .vinci. cu lIlâinile ~i 0 ~gie 1i.zic1i bruta. iii nu una spirituaJi, sau .
se infurie fi tip~ neinCjltat la copil.eII!Wnd, deaseme,nea, 0 energie bruti, ob
~Uin~.I.a$'eI
CQnstituit-o colUportamentul autodistrug~ipeClllead~t-o
tatil; a determinat destinul tragic aJ flului. Dupi corectarea structuriikarmiee
a. tati/ui acresçut b1UsÇI1i.ve.lulde f;9nexiune cu Cs1$mosul,aJ '1iului. Rugaclunea
. ,tânIrului a~~bat compo~ ~ajegi1,Jhli insi recQnectareala Cosmoss-a . f~ numaiin
.urmauneicorectii ,maiprofunde.
A fost interesant de continuat investi8/ltille.
~ ei ~ fie~tos.d~eazi dea:sernenea energie insii este 0 energIe spmtualii care f
i VÎndeci
,i-I ajut1i pe cOpil sise dez.volte.
pe copi(si fie doar COl!swnatori }1ama care se roagi pentru ca
,
.
-
'.
.
.
"
- în ce momer(te vel)eade obicei~
om?
,
'
-Qricât ar parea de.cilldat,el /Q)irea1n lUomente1e'fericite ale VÎefii mele, la cel
e mai nepotriVÎte ore. Efjj, intotdeauna
ingrozitoqi penibil. . , . -\ , ,...,.' Este ,,0 intâmplaredoar? El apirea ur cele
mai. ferieite . , si obpni aceasti energie.
inomente. pentru., ci 1nilfatea spirituali incarCl'organismul de energie. Probab
il ci el simtea aeest lueru 10 subcon~ent ,idor.ea
.
"Este posil:1il."\III1Ilpmsrnuintentionat; adicifurtul nemijlocit i de energie.
dIj.J" pentru aeest \ucrutrebuie si aianumite amo,tinte in domel1iulbioel!ergiçj,
~ simp. co-i ~ energie. .' ,..r. ., ' Omului cu strpcturile spjrituale !leterior
ate Îi .'iiz1e diri ce ~ce mai greu si mentini,contactul CUÇoslUosul pentrpa se,_cir
\<ll ~. eilergi~.DeJlCC08 din Ce.in ce mai des el,recurge /4,(9oIosir~ energi~ s
tr~. ~ 'incep.eprocesul În a~aI.vampmstnului ti. al deconeçtitii faf! de9Psmos, proc
es çar~,se in.eod!B8Î
adesea ~() boaIa.. gravi. Vampirul se, aseamJ.na..,'
'
'.
','
'-
,
1
1
1
l,
1
1
.',Cum procedeazi oamenii care au nevoie ' de energie? Ei . 1nfi.l1'1e, chilJJJi
eVÎctima,(;auti diferite rnijloac~ de a subjuga omul . pentru ci Il lua de la unul
egal pee complicat; e mai,u,or si iei de . la aeela pe care fi I-ai subordonat.
De ce omuldeVÎne, . de exemplu,sadic? Pirinfii lui au renegat comUf!.iuneacu lume
a, au renegat,Înaitele-sentimenteceea ce a dus la 10chiderea cqnpleti a cana/elor
care-i uneau cu CosnWsul. A10ceput degtadarea ,i ,destramarea structurilor campu
lui. Enei-gia:nu putea fi procurata. dinaita. parte decât prin furtul delaalfi oam
eni. Dacâ, este .vorba de un copil, el 10cepe si-,i irite maIita, 8"'0necijea:sci.
Ea incepe ,sli fipe 1n.ptjnnanenfi, se '1nfurie,~.Îi cedeaz1i energie. Copil).d~i
. bate J?s. de colegii de joacâ ',i-i jign~te, bate animalele $i
-
.
'.'
narcomanul..care I)bfineastizi 0 sat.isfacp.epe -care.o' va, pliti foarte scwpp
mâioe. Uneori .bioenergeticienii ÎndeÎjuns, pr~ pot fura .energia, tari si-fidea, seam
a, de lacopiij ~ rud. lor, dm care cauU ~tia incep si'se Hnboln1iveascâ.. , .' . T
ratamentultrebuie sifiespiritual; prin. urarea binelU~ printr~un diagnostic prec
is ,1 nu prin 'pompa:rea deeri~~e. Subcon$tÎentul bolna.vului tinde si elimine cau
telebo.lit. Jar influentarea bioenergetici impiedicli acest proces. Pufiaicurtos
c cât' de gravi e pedeapsa pentru .vampirisrn ,i cât cIe:puPnesunt ~ansele de a i~i
dintr-0 atare situatie. Cândare loc iDfbleatarea bioenergeticli inso#tâ de furtul de
energiese produee-deformarea struCtunlor câInpurilor victimei care poate diiinTJi
muIt.timp ducând la boli pentru care. vapliti ,i agresorul~i copüi pru4ele . JWe8tui
a., nul dm mijloaeele spirituale de apitare impetri.va unni U om certat cu regul
ile .eticii, care 10cearci si fure energia il !
~
~
,
.
~
1311
,
"
135
.
r
~,.,"
1.,
',,'.
c~~Unea'~ ckiOeastMlOlIStitUieÎI1~limp , $Ï''I./II''ajuw pentni'~tectarea:'deforrnat
iilbt structurilof sale sp~e. ,,RU~ipt!I1trtt'ceI ce vi btesteml ~i IriAfltUVântaf
i-i
pe'<:tiicewutisC.'"
,<':<:~'\',,,:.J '.":'., '-~~:i
.
,,' ..''''' ,< .'~ ,:,;'
.
.;~
.
,:.. -. ',', . r 'ilt5 Îti~ un cu 'de ,,'vampirism. 0 femeie m-a rtlgatsii le' aju
t pe fiica cealrtai micâ~ pe'nepoatii;~ca biii~tufuiceJuifilare,' ~. Testez' pe 'f
lcieafemeii.. Fata arepaisprezece ani ~este eleva, Pre~ttput~ce defOtII1apiilles
tructurilor tâmpului În .. regIunea capulUl produse de"v!i!npirisniuluhui birbat. .
. .
-rAre'
--:- "'
dese' d~reri de cap?
i' " '1. ",
.
' \
- - E palida ~i obose~te?
,.
Da".'"
,~Da, obos~ foarte tste, ÎI1spebiillia mat~maticli: ' ~'~Pr~I~.1iU-ide.iriatematic
a. Fetei Îifura.energia un bar~at,. poslbilthiar pro(esorul.' larm6tiwl ÎI constitui
e faptul ca tataI ei futa cADdvln:nergie "dehidumnealloastta: De aceea fata . at
egarda spartl!~ipoatedeveni -victimavampiriiOr.' ",' M~ la dimptil' nepoatei. Pe
nepoata' deasemenea 0 st6arce <leenergie, un' Vétftpir. Vinovatu1 este chiar tatM
eicare fura energie '$ide tà sOfia'Sa.Dai"lanful nu ~e întrerupeaicj. Tatàl este . nèvo
itsa fure.energiel'penttu ca buniea, ces care.~init la mine, În anrW1962]Ua en~rgi
e dé la Un barbat. Dupa cinci ani softil ei a lu~tenergie de la,ea,de accca 8parar
ea ei eràstI'iipunsa A aparut un' pf?CesÎ~ cate ;"vfctimaiiprovoaca pe cririlinill".
Bunica ~i-a ~pt slStemul defe~iv ~iaC\lMare .l°co reacpe În lanf; sUferHiut, filCll
, n;/lUata, Rtsuntcondamnafi la a lua 'sau ada energie provocand aStfel ,'destràma
rea structurilor câmpului$i . degmerarea fiziçi gradatà. 0 singulii fapm.prin care s-a
u.Înciilcat le~i~tfe4icii de. ditte. bunicaa detetminatdegradarea fiZÎcji ~i spmtual
J':a4ntregii familii. ,LipSa de' riispundere la nivelul
Ii
'
ocadere eaergetica lafuca. FataÎmi confirma ca.tatiil este ateu, . materialist. ~.
.,.,..Problema nu, !lti hifaptul daca omul crede sau nu În DumnezeU: Ol1}uleste 0
celula a unui organism unitar ~i trebuie . sa traiascii dupii legile brganismul
ui. Daci omul nu Întelege acest Iucru, copili lui vor fi cobdamnati la. degenerare
, mai Întâi spirituilla iar apoi fizica. PriveSc structurile câmpului fetei: Întrucât are
1I,nnive1.energetic precar ~i legàtura.ei 'cu Cosmosul este .minÎmi, .ea este vampir
a. Îmi furii energia. FatII,nu sirote acest lucru1nsa a observat cà,celor miei nu je
place ÎI1brate la,ea. Câinpulcopilului este. foarte slab protejat ~ pofi sa-i iei ~
or energia.~. atunci el esteaparat deintuifia sa. Sa ne amintim ca ÎI1ainte vreme
copiii mici erau mtotdeauna ferifi' de privirile straine pentru ca un om certat
cuetica s1inulepoatàface vr~n rau. Odatii, la curs, a venit vorba de vampirism. Eu
.explic mecanismul acestuia, curo are loc ,lI1ltodistrugereaomului daca el Începe
sa ia'energia de la iIlpi. La curs participa bioenergeticienii. Unul din 'cursan
p, un tanar destul de plin dQsine, declarii ca el are un mijlocminuna\Împotriva Va
mpirismului. Îl rog .sa se
'.'
.
.'
l
.
/
, ,~plice. Era interesalit de ~t. . -". Cand vampirul fura 'energiatrebuiesa-p
reprezinfi un
de
focar de supurajie ~in~aredecât sa ia.,'.
acest mod, ÎI1 curând
" ,,.,- Daca vep fi pnta permanenta a vampirilor ~ va vetiapàra
singI1r vefi deveni un ,,focar
, 'in ,
supurafie""Ce ne imaginàmca suntem, aceea ~idevenim.Nu ~ /SÎatuiescsarecurgefi la as
tfe!.de recomandàri. Când simpp ca ':'cineva va fura energia, nigafi-va ca acestui o
m sa-i fie daruite
"
biOt:hergeticse
star~~te
tragic.,
'.'1:
1: :1
,1
~rmàfo~eapacimtà este otânlra cu multipleprobleme. .Îi exphcÎI1 cemod Încil1câea legiJl!-su
me,Îi atatce intluenfii.are h)cro ,asupfa caracteruhJi; destinului '$i sànatapi ei.
Are' ~. Incluse CM8\ele de comumcareOOUniversul.œeade a dete~nat .
, ", "
'
;
,\
, iubirea divina ~ienergia ciu"e-Ivor schimba, Îi vor purificasutletul ~i-Ivor.uni
cu Cosmosul. . Mai târZÎu am testat sfaturile tânarului:spirituillitatea, sutletul, c
omportamentul aveau villori negative. Era 0 degradare totalii a structutilor spi
rltuille.fine: Daca te rogi ca vampirului sa i se dea . .ubirQa ~i energia' divi
nà, atunci viI10rileparametrilor sai spirituilli .. vacridica mult. Un ajutor con~
tient il siI1veazape cel care, cu
1
ie sau rara de voie, fura enetgia. Aceastà Întâmplare este
1
137
:',.
..
'~ \,'
"', i.:i-',;,/,',"f;:j-,;~,~"...'~_.. ".,.:J;,;,,' , l
.",',
, ",,'-""
'~I;~,~:;;"ti
"_:'",,',-''''',.
'
\','.
-
(.
<"""',',
.
.' Aflându..roi
oda~la
mare am ficut CUJIO~ticu
0 fami.lie ':0
. elocventl ~tr\1
,deti_,,~dia'--;.
obijnuit; iriprimuldOd,ü
trUpui siU..,
faptuliœ tebniÇ4violentei.
~--'~.'/--
CIlle În pr~t
destul
.
doi oopii. Fiica cea mic,i ave~ fopie .de Î1\ilttme, noaptea J1Pa 10
bioenergiei;.esœ sinucigap. Omulnu sesiwad &pCoJpe niciodatà
somn Întotdeauna,Am.mvest1gat-o§Iam ~t
ci ~a,
mamte
tralisf0anarea sa. Apelind de citeva orila ~dlentila
nivel
.
~""'I!IW~'t.'.,~~,I1"fiinM'1M1
fie intei'esat de Ceea ce s~hrtâmpli eu
.'
...~
~i ce-i mai interesant,caÎn' tandemul vampir-victima Întotdeauaa~gi \i~apentrucivamp
irismul pentru aceasta este un semnal. al, ,unei comuniuni preeare cu Divinul. V
ampirisn1u1,obligi. victima si .ae..orienteze..spreenergiiJe superi08re, spre en
ergiile spirituluLLa .vampirÎnsi are loc un
procesinvers: degradareaprogreaiva astructurilor spiritualefu1e, IBspunzitoare ~
ref,e(Jtareael1ergiei divine.
.
de na§terea fetitei a avut 0 Întreruperede sarc~ ~I unirea câmpului copilului neniscut
cu cel al fet1tet.I-am. expbca~ femeii În ce consti vina ei, ea §i-a ÎnSU§it-o,s-a dus
la b~cii §1 l-a ~~cut.~pii s-a rugat .sa fie iertatà pentJu copilul ~e tare ,?U aœasta
câlnpul fetitei s-8 nivelat §I ea a IDeetat sa, mal ppe ..noaptea Însomn.,. . .' .' .
A venit la consulta!ie 0 feme1eal cirel ~amp ave~ 0 puterrncii faptu\ ci ~ devi
ere numita "deochi": S-a deocheat ea smgura p~ nlll~t.11mp.m urma. meneaderiiupe
bunicu1ei deœdat ~
.
et Ii avut..loc
ktnacât. câmpul omului contine infqrmatn pnvmdllbsol~toa~ rudele,triirile negativeÎn r
aport cu bum~ decedatae gase&I_m
câmpul femeii ~iÎl deformau: Este 'foarte pericu10s si ne suparam pe oameni ~i si-i
urâm mli1 ales pe ~ de care su~tem legap bioenergetic:pirintii, copiii, omullUblt,
ru~ele. Cu cat ~ste ma: puternici dragostea, §Î' ~t~§amentul, cu atiit. e nuu penculo
asa.
.
CauzaaV-a..
.
Toti cunoac zi~: "De.morp numai de bine"; De 'qeZlntre lumeadini ,amogiJor 'JÎ ,hu
nea noastrifizica suntPbsibile contacte.§i, 'daçAelCillpar,aceatlucrud~ ambelorlumi.
.' "Sudarea" '.câmpbrilor w:l.uiom viu iiiunui mort areloc atllnci ~d SIiIILÎncilca
te legile supreme.' ReIigja IIi obiceiuriJe de Înmormântare la toate .popoarele sunt
orientate spre .deapi1}irea eâmpuriJor:œlorviidelJlecelor. morp: sunt. 8lujbele la
cre§tini, .
arderea pe f!lg .Ia indieni cancw:i, la aepaqu-ea ~or
. .
orice'triirenegativiipetttrliomul dJ:ag. .
,;;;i /:' ", r:< .'
."
,'.
..' """
,
~ la treeerea sttucturilor câÎnpului celui decedat la.niveluriJeierarb,ice coresp~it
oare ale . . . . Universului;
Daciomul pistreazâ picicelui decedat, aceat lucru Se
~
.qa, mai ,departe.
Toate' acestea
.
.. . \
.
la contopirea..câmpurilor §i probabil ca de aceea trebuie ÎntotdeliUlUt ndeplinità ultim
a dorinti a omului: '.' Î . Daci pâni la na§terea copihJlui femeia' afictit avort,câmpul
.oopilului.mbrioilulqi mort se . poate uni cu oâm:pul copilului n~cut ulterior JÎel
poate fi foarte bolnivicios; fiicos, obaedat.
,',
reflectâ .negativ asupra sa §i'po~ duce la diferite boli,' tulburari ,'. . .. psilii
ce, schinibarea catacterului. Supararea omului Înainte de moarte poat~ duce deasem
enea .
j'
fO!lf1e riiu.. 1 se parea ci are un diabet. 1IIC1p1~t..M~~cu respingeau aceasti
idee ÎnSi nu-~ puteau explica monve!e starn e~ proaste .de sinltate' I-~.cero~t câml
'ul. ln zona ~nt1uentel Am . salace i se scurgea energm "" §UVOI. IDcepu~~ caut~.
,Fenieia mi-a povestit ci, În urmi cu oluna, I-a munt bumca care a fost 0 vrijitoa
re pr.ofeaionistà. Inainte de m?arte ea.a .veut foarte mult sii-§ivadiin.epoata, Însa.
femela n-amalaJUns la tnn~. Bunica/a nwrit mainte de a apuca si-~i vadii nep~ta.
Femeia a §1awt lac 0 legiitura ~cu astralul §i de a~ . avea 0 putemici oi... Unul dm
semnele unel .' d asemenea scurgere .1IlIISIva e en~..,... . ..' asemenea spiir
turi. TI constituie sentnnentul .unel . groaze ; inexplicabiJe. . a§ p~tea rem edi
a Am Început si ma gândesc În ce ~od IIxmirile. I~am propus siaprindii ÎIl b1Sef1ci0 lum
an&:e p~~ on pana bunica defunctii, dar femeia fâcuse acest lucru de m~e . acuni.
Atunci am decis si fac un expenment. Pot sa comumc, ,'.i
La Moscovaamfost .rugat si vid? fem~ie.c~e
se siJntea:
.
,
1
138
'"
139
eJd:nlverbal,cufsufleteieinortilOr, le simt atitudinea fati'de céi vii. M~ gândit ca
bumca, mainte. de moaite, avrut !I8:.ittansmità ceva n~atei ~ n-ainai apucat. Am
hotarât sa orgânizez 0 m~re.. M-amconcenCat,ain invocat;suttetul dèotdatei,.'am stab!l
it.in~, sufletuI bunicii.~i nepoatii un contact bioenetgetic' ~
Vneori (},persoanil!decedata Oumult titnp m urma displ.lne de infOJ1l1AtÜ privind
evenimenetele clin lurnea, materialii ~ çhiar poatemtr~unanultlitfel'sainflentœfiJd~
arealor. '. 1 .
,
,
M\,s-a mtâmplat 'QdatâceV~interesam:An!. fiicuto~tintâ
am 1~ dÎncamera.c .
.
, .
".
.
-~
,\;'C~~m-:amÎntQrs dupa câtcjva mmute,femcia,mi-a:povestit ca' ;mâinile! S'lau.orieftt
at cU'paJmele. În sus '~' ca ceva8-'a mtfu,nplat. CâmpuI femeii s-a r~cut complet,..
i-a ',trecut .de groazii. înseanuü Ca ceea:oe, dorise'.bunica 3entlmentul
nepoata:aÎndeplillit:.'..
;. .Dupa
.' oanumitâ perioadiide timp femeia a observat ca, dupa:
.
cu 0 femeie având <capacitiitl' exceppona1em, <\omeqiql 'bioenergici, ,Cu muJti an
.iÎn urma i.a, murit tat!! ~ dintr-p data a mceput, sii-i vinàÎn mod regulat Î,Il vis. L
IiÎnceput femeia s-a sperial,: apoi 8-'a ob~nuil, a Început sa comunice' cu"el ~i el
. adeseori a prevenit-o În legatura cu undk: nepliiceri, i~a dat , sfaturi. , '.
" " '. Ma pregiit~ sapil,!c În COftcedium Sud., NueraIn 'm!'dea
.,'
ac~tâ intilnplarej 's-auschinibat inbine $istarea eidesanatllte'~ purtarea.oamenil
or'fatâ de ea.Se tIOattpresupune ca' Il aVlitloc un.~,l(je ttansmitere acullO§tinteJ
or ~'eJq!erientei. î~ eu
mai buna fQrma,simteaInca,se poate JJitâmplaeeva rap, Am vprbit cu ffiJmeia anr'61
gat-o sa iotre Înclegatura CUtat81ci,~ ~ sa-Iroage si,ma ajute, sa 1Ila,lipere'.da
ca<6e ÎQtâinp1i\,çeva
neprevazut.
,
n-am maIrepetat asemeneaell:perimente. ,.'
! ". . "
,
'.
., "
" "
Câteva :zile.la InarI' au trecut cu"bine insi, :Înotân.iJntr-una
mult deJnai,,1I1IlsimJ:it Înigenunchio
'"
,
'WS pe nej)Oat&'sa:.
.
aIbAco§lI1Mur1 care ap81'!l.1II.t6tdealina m bunica'fetei, ~.de un an ~ jumatate,
Bunicavo~ cu nepoata,iida sfaturi di$~tâ -despreintAmpl!rit:are?s-~ 'pétretut dupi.l
noartea e/ inamt~ sa,tee$:! patruZeci de zile de' la moarte bunica 0 ruga ' .
. ,'
,
°
,
altii Pac~lIftâ ~ . roagA 's.oajut.pe'fiica ,ci 'care a ÎJ!fepuli sa
,
, '" dinzile ~jjndt!pirtându-ma
,
,
.
-..
...
,
,
.
,
..
'
"
Putea revMilatân'ni Îngem.m~hdreW."~o depl~'a \ meniscului.; Faoând dupa aceea 0 .tes~
e' )I!ndescoperit ,ça, ,
datoritâ ajutorului ,iJidiiéct,al, tat81uicun~tint~ .male [WIsc8P~ , , delamol!lte,
alegânclu-nli doar cu un tra\imllti»m. . :n
i
durera, atat, de ,acutii '.Îneat nu-mlcp\lteam ,imagina 'CUIIl",:.mai
.
_
,
".., .
'
.'
','
.'
'.'
':'"
:"
:
1m :,
mmtenmuc,.',
. ~~o~est~to'n'1i
'.'
cumam fostiDmo~ânta~flindcAeul1u
.' "', . ,.
til)
'
i Âaeuti,situatie4
ap8rIit JiindçlmainUL~:lpl~e
l1I-mn
, "~ândlucrurile '~uniciiau fost duse la vila din afara o~ui, ~UI1ltaa Îhceput sa"!
repro$ezé nepoatei: ',;: De ce atidus din casa lucrurile mele?,
.
-' 'Nepoatai"a explÎcatca, de '(Temece a muril,\lucrurile einu
'
SUP8ratioarte. tare,pe ,6 fetneie.,,Confotml9gicii cotidiene., ea.. f pH)cedat i
ncorect, A fQlt.(\ Încercarede,'care n"mn.pututtrece i~ prin 'urmare ,trebuia. sa
.mi se'Îi1tâmple ori,.' nenorocire,;,ori un o traumatism, ori 0 bOala. ' . .
,
'
maIfaetrebuintA1n'CaSi.
. Nu, eu mca n-am murit;'1irispUns bunica. Este. ~ exemplu tipie de colltopire a
. câmpurilor bunicii decedate ~ ale nepoatei., Cauza ,acestei contopiri 0 constitu
ie supitrarea ~œmici a nepoatei'JIa 'bupicii. Supararea. pe oIiIul carea m~nt. est
e unul din motivele distrugerii blocajului normal
ai'Oâmpuri1or. ...
"
-
. i".
,Când m.am ÎntQrs'cuno~ta meami-a poves~t ci..iar.,i.a aparutÎn vis tat8lei, stând.a18tu
ride mine. EI.bea, zâmbeam
"
'
'
" ~ eu, iar pieioarul drept Îmistiitea mtr-un chip,çittdat mtr-o.parte, . . A"..li?ând
apoi câmpurilekarmjce" am mtelesca. tatil eia " reu~it,sa-mi comute pedeapsacaret
rebuia sa ,tie'omare nenorocire cu opedeapsa mai ~ar!, -,' traum.atismul ' genun
chiuJ.ui, adiea m-a, scapat de nenorocire cu J'retuJ, unui prejudlciu minÎnl. În ce
mod a reu~it el sAfacaacesfIucru n,-am . , putut afla cu precizie.'
lÎ/J
'.
-
.;
. .'
.
141
C~ ~area ~profundi PfSte ,car~ ~adtp~rtrece inniciun fel Ea açrescut, s.a tranaf'o
rmat uri !JIau,aVQt eiuferit,in primul rândoamenii cei m d mai,epI'Opiapmie.',Avea
m~"..p. ciinmine se cuibIris.eœV8 stif~ti rn-a subjttgatpei imi8Jitl 0 uri oarbi,
Penttu aœasti it1èik:a,re IegiIor~ ~ia a si pIAtesccu 0 mare nenOrocirepc
care -niu$it
", ':' . i'
" ,<:Jauzar~a t
11'-0 'CVlt()U 8Juton1I cun~
1 .. ~ \' '. .. . '
mde.'
"",
Care 'este motivul,acestei lipsea dorin~ de a trii? în primul rând este vorba de ,Un
' program de auto~gere care se formeazi În câmpul bioenergetic dac~ vr,eunul din, as
cendentJ .a nutrit mult timp gânduri de,lipsa donntCl de a tt.'ii sau; a comls ten
tative de,sinucidere. Chiar daci aceste luc1\lO S'oauIntâmplat cu trei-patru gener
a:jii in W111i,prbgiamul rimâne stabil ~se , . transmite ereditar urm~or.,' ,
. ~.
:' . '
.
"0rttz8
t'''JI1.;.a'. s&Ittatea
Nu foarte d~uIt, luc:rand cu una din paciente, am evidentiat
.~Wj'~'~al'~';inf1uenJt18z1 fi soarta multor
' ",'
Acestprogrampoatefi
'
,
aaveacopii.
.
'()urmare alipSei dorinteipirinJilor de
-, . "
,
gen~fU. H~cll in.iftt~ *pul meuQrmic nu era indeajuDs. pur'lJI'Hm PU'u.tobfincac
:easti informape. Fondu! de prob18li18J;~ tmnitorW:'ooœ gândlegat de sinucidere.este
extrem ~ pen~~ fi de distructiv pentruomfidescendentii ui. l
"
Câmpul
omului
are un SIStemdefenSIV
fat!
de
lumea
Înconjuriitoar.e, insieste~ totUl desc~,pirinJilor. C~le mallI11Cl, ~aIe' pirinJil
or În timpu~ sarClnll fat! de w~orul coptl creeazaacestl1ia un programdistmctJ,v.
Acest program este. de
,
lungi durati pentruci este conceput de pirinti,
.
"
.
karmi°~/'am'aflat;ci taW ~ ,a co'mis. 0 fapti la limita sinuciderii: , diI ,~ ~ '
ere- funCP '!D ciro ~ . 008 ~d " puI'fietlleup OWICiJi
'
'
de '~bleroirilede
"
foarte niulfiani. Femeia ai IDOftenitdela WII,~"un~è&'!program' dll'autodiatrugere
atit de
~tul
.
.
..
,
CIIt8"D-IItt"put\Jt, fi.indeplrtate dllniCÎ 'un fel, de' medicamente MediQiinUefaU
siguri,pvdiagDostit ~ atunci femeiaa deci&si Uioei'cefpriniiltlilmlldiut ;bio8l1
ergtticii. Câmii~am' vlzut liniile
:
'
.
.
,11iltamofem- care sufere6dedureri d~ cap ingrozitoare
,
.
DecePtia În legiwri cu fa:ptul c! fiica:sau fiu.1 Ilmic ~i slab, cii e IDolnivicio
B; eJiIu4uurirea legati de sexul,copilu1ui,deaspe<:tID. n
siu de capriciile noului nisCut, daci toateace!ltea sunt mm
pu~ce decit dragostea pentru e~ decât.~~tiinta !aptulUi ci trecm un copite un,Dar
Dunmezeiesc, atunC1~e n~ profunzimea .câmpului fui; În subco~~t ~ decb\l~.~~ mecanis
mul autodistrugerii." 0" fixare indeIungati atramlor negative pentru copi! trece
În, subco~i ti incepe si se dezvolte aut.onoin. Co~taPlerde controlul asupra aces
tor .
,
:-
' ~ef°ODaJU"~. ,
' -, ..
..-,
_.
.
'
,
,
'
.
'Program.ele ~.dorintei .. autodistrugere pot si diinuiasci În
,
,'
~
,
,
.
,
,
,
,
,"
"
~
puterni.c; tAoAt, ,pentru
blOCl8'ea 1Ui, OI-gIIni"'TlUl rCC1,1fgela 4ureri
de .c.tP.,extraor~e. D.upi (foui §edinte de corecpe, il ~.J'~ dureriIe.\Io~ auÎnc:ep
utsi se diminueze. 11aci, n' asemenea program se u . AmnC1,am,.decIa si ~~ in~de
a.. 'sptedeziJuzia mee, am ~t cifiecare al doilea paiCI~.' are~, depre8iune,' ~r
i prin izbucniri de ,~~pecareomul nu P-o,~ contro1a.Starea pe care ~ , dicud~.c8
r8cteruIIJi, omu1ui.,
...
. ..-'.
tiiiri cât P Întelegereapericoluluiprezenteilor.
..'
~n:~~,
~
0 ftnUll1C:SC ~resi~"
~<O 1ip9i a dorinfei de a trii,
IJI
poaœprovoca:.muIœ mAlfdiipoaœ aduce
.si"~1iœ -,
fuartemuItviata
Câmpu! pirinJilor Începe si distrugi câmpul copilului La copi! se cupleazi instantaneu
doua. programe. de riSpuns. distrugc:reapirinJilor ~i auto~gerea. ,0 deceptJe p
uterm~i a tatRJ.uicbiar fi În decursul unCi SlDgurezile pentru f~tu1 c~ 1 s.a . ni
scut 0 fuci ~, nu. un fiu poate duce, peste am de ztle, la nenumirate tentative
de sinucidere a,le ~cei ceea ce. se~a transmite ~ lI11I18PJor. programele su~co~
ente care se ,gasesc ln m. :.spetlal de la ~c~utul câmpul. copiilor O' dati cu ;
maturizirii sexua1e,trec În co~tiinti ~mcep disensiuni1e d~tre
~
copii ~ parinp. CinCÎminute de dezicere pot costa am ~ultJ de izolare, reprO§UrÎ, supi
iriri, ur!. Iati de ce respectarea normelor
142
"pentru
;'
, .),'"
~,
143 .
.
etieü, ,'spirituljlitatea,"ln, genda!, "8I.IIlt~)jmporlante sanatate decit pri~~ ~
injectille. .
'''''''moriei, s-a constatatpler derea;"""",
.
0 ~ildereputernicii a imunit~ii
'.
~ialtefel10mene ?~g~;
,
~i ÎI1ca 0 partidularitate. ,foarie, importlu1tii.Programul de suicid" poate "fi ~
nectat'de orn:e' program. putemic'.din" .arara Îtldteptat'spro~barea colnpoltament
ului omului.Organismul reaetione~. violenta prin lip~ de <lorintâ.de~ta.. . Am eer
c8ta.tdaci poate un program exterior, introdus special În subco~ si acfionèze negati
vasupra omului,' si determine uhele fenomene secundare. S-a <loveditcapoate. Ori
ce program ~... put:ernic "poate ,.~ oçontraactiune "(eiprimata prin programuf ale
ooliamului~ fuœatUlui?m-aÎntrebat asistenta,.. '. ' Amtestat câpvà oameni,careau'{ost co
dap ~w descqperit programul'de sitilicidete apâIut Iit câ1ni>ulacestora ttin Q)Otnen
1.u1 eodiirii. Se evidenj'iazhnsuicid slab sui>fu.l1l'1ll inriiirii ~a'unei ridi
eate iraseibjJitiit.i,aparipa unO! gânduri, de sinueidere ~i a 81tor modifieiirine
gative: ncompOJ:taln~ Î . omului.. ' . ,.Qicmeiea veaitsa/seeo~cu:mine ' dacâ poate;
siise dllCii la CUl'$UrileiRtensivc,dc!'iimbien8lezâ: . . ," '. ~.'.(rebuiesaplec
" În America,~ de &CjIet, -am ÎI1SerÎII,Ja "m 'cmrsuriledQ;.,~nglezi,prin interrnediul
.hipno~i, ,{)upa câtova ore 'Îl1S&atnÎnœpWsa masimt.nu l'ma bine, Nu"gyputepspune daca
simetgÎn~lÜ'e.'~e~"?...,:\
. ,
" 0 femele' tanara.;Ill1-~,Pove s'tit cil a vrut sil'consulte un .. ' bioenerget
Icl~ entru ca il place extraordinar un tâIlir care este
.",
l' ltimul timp a observat ni~te neregu r1 indlferentfata de ea, ~.- mu, ;
.
',' bioenergetIclan, aavut kIc.,.~ntactul . .. ::' . . ; ,tran81ll1er ea de.. mf
ormaJ:l1 ~, t ,
'
' m IegiiturAeu siinitatea. , ' .. . - d l'Ucrw1 de-a Analizez struc tUJ.ile, câmp
ului femel1, ~I va '" .. . L tu1 uiuitoare FemeIa fi-a 'mstris Peu,truoonsultaJ:
l1 ,la UJ'ep, .
'
.
.
(
1 ~' atunci subcon~tIenty.l . w' . -actioneze,' asupra'"tjinâru 1 Ul bioenergetici
anulUla. I~eeput sa
structurii c~pun.or
'..
"
"
"
,
a Împingandu-I sa se ,mtâlneu.~ c: i~tneia ÎndrAgostiti'de, el. la nivelco~ent.,fiÎltdcA
n~ Despre;ace~ n~ ~tIan~~~ea fizici, Îl1'afarilde gândurile ~I . se Întâ,mplaSeIDcamnue
ID
'
1" :,' '.
de dorinte1e fem~n,.dar; stru,cturi1ecâmputilorcelor trei oamem oneze, a Început vri
ijirea tânirului, , au ~H neeput sa mterac\1 n.w;nto Iwa 'dur' AIre$t fapt a unm "
pr ogram ". introducerea ID 00,,,, . ..
. . .
,
.
..
determinat, deform~ea
\
infbrmatice, programarea.
!
1
Ma uit 'la structura eâmpului. Miiril11'eadefunnatiei, a. atins limita maxima ceea
ee'Î11BeaÎ:nna;pericolul unei'boli grave. Verific câmpull din perioada ,premergatoare În
c.eperii cursurilor: def()nnajjilesunt~", "'.. " . (;e;la 'determinat,o"atât de PU
temiçi.deformape a eâmpului femeii?Continuitestarea ~igâsesccauza. E$teo indileare.a l
egii
, }..
. .,,'
,,(,
amu1uide aut0dlstrugere. . dec~area progr:. w s-a ales ~:acel~i defurmiiri 'ale
Femela Care-I1Ub~ pe fie bolnavi, Bioenergeticilmul a stru~nlor, sale ~I ~mceflU
. .avut§1,el:panede ~te defQnn iri utmIiceaie câlnpului.. ,;."',, . 0 faptA neetIca
'a creat oS! ~tie tragid..ale cirei cauze nu
~etu ,riI or tânirului', ~i'Într\1cat. vriJll'ea dusla 8IIU,, consiituie un' program
dittafara ~p ului'-a-œasta'à .
"
. .
.
.
.
t~:
..
:'"
.'
erauvizibile.
, "
"
.
i
Când- in Ii\Ibcon~4entu1Gmuluic.se introduce ,0 'iaformat.ie . printr-0 métodA dura,
are loc defurmatia stmoturii eâmpului care, dupA.un timp, se paate manifma.plintt
.o ÎmbolnAvire la nivel fizic; Se ~tie câ mBulgaria a existat 0 ,telStativâ:de efectUa
re a Înviifârij teleVi.zateprm'hjpnozii, Oamenü au aCUmulatJÎllllt mai multe iriformapi În
Sâpeste 3-4 aniJa participantii acestili,program
...
.' . Violenta n,u poate d cat violenta.. Am fost Întrebat gen:iki ~ testarea pe ca
re am efl:ctuatco, .despre paClentu:,luIKII§~~a 'p~us faptul ca orice programdur,
m confirma dm pacate,.0 ~I mt en.œre ale omului introdus .sub $train fata de convm
gerl e hipnozâ sau autosugestIe se poate tran8forma, Într-~n programde
djstrugere.
.vechiul daca n-aIcreat ceva nou' N u este vorba de interzicerea ' . u ,..... ti
l) medicamentelor prea pu.. eficace. darcare mr A tiitp.c karma .' . oinenirii ~
i mCI despre ln1 oculrea sistemului de, codare a
.
. ,.Sigur cil În Sltuap.a. interzisA ime d lat onc e programare ' "
:.'
. " "
"
noastra - a ctUalAegreu de spœcA trebuie ,
.a
0' mulw '.
'
Nu
P oti Îruocui ",
/il4
1>,
,
,
,
145
,
bolnavilor, Toa;e efOl1uriletrebuieindteptatespre
,
inlocuirea
. . treptatâ a violen~eispre care inclinà medicina contemporana prin
dezvoltarea naturali a I8piritu!ui uman, prin restauraroa armoniei
'
'
"'.",'
"
""
,',.,.
dintre om ~i1ume,
,
Àproximativ'cu un an În urma am' inceput si cercetez
posibilitateae1iber8rii omului do viciulalcOoiuluipe cale naturala, Am fost ruga
tshjutun om inteJigent fi taIentat carenu se put08 opri singUr fi' era IaUmita a
lcoolisntulw cronic, El 'nu mai credea
ci cinevaÎlpoate ajuta.' , , , '
' enea atuni. Î namte ~bu ie sa fd 0 mul '''''''''tru asc..pa de asem " p P .. 1:'
''''': .' po'''+e su ne P'I,himea "" ae toate omul trebule dÎitceteze sa mal indra
geascapre:ten, 'ln ' tu! a o .' din }U," " Intr e in mm me «u ea, s r"sa i' ' ' '
'' ' " inten 'oru 1si U insuflet '<!' 1 , rezeitt\)l"~toTul sunt re , i Iubirea
1nseamn .artnorne ',~xToutu ., P 1d
,
Cüüf
,
' este '1ineGd , , .
,,
,
'.'
~shl
,.':;1..",
~M O' l
'
,"
"',,
. "
.,, '
'~'~acec
'
, ,
b
'
,, ,
'
,
,
,
,
,
',
'
'
,
,
'
'
'
,
,
'
.
'
",
",
"",.,:",.,
'),t';~\"'d':'/'
"':
;,
,
,
,
,
"
,
,
,
"
,
""",.: """,
,
';
,,
,,
',.
,"
,,
,
"
,
,
Ji""
,,';'\'
,
.
"",""",
,
"
,,
'
'
'
"
,
'Omul obiecteale dragostel.,
'
.'
trebUle ... tinda catre sintAmantl,1 e
,
,
iubire,ÎDintenorul sau ~Iatunc i el nu va maitrebuisi -,
,
.
,
".
;~M.am
intâlnit cu:el.4ii,.am
spus:,
,
, ,
,
"
-'- $tiJi <lince cauza;beti? OmuI trebuie si iubeasci ~ea din fi daci acest sent
iment Îi Iip~, ÎD,suflet i se inst1rI ~ 0 . stare de discohfort, de chin spiritual,
Omul incearci sa-ti S!Jprime
. jur
aceastâ dutere spirituali. cuoricclDijloa.ce, Aceasta,'duce ,la narcomanie; alcool
ism, diversefonne de toximanie,Adevirata Cauza a, narcomaniai fi alcoolismului e
ste, un. nivel scizut, de
",
iubiiedin sufletul dumneavoastra. Aceasta stareaparedin cauza unor'puternice>fi'
ustâri;.a repJ:imiriidragostei fatA , I-am dezValuit faptele de lic:idere adragost
ei.de oameni, de ' sivâttite pirinpis1liip de elÎD8\lfi,
, "
" Dupa' cofllCtate, deformati8:puteruici a câmptuui a dispàrut. Dupa câtevazile :contr
olut adezv!luitpuritatea, câmpului; pasiullea pell.tru.alcool Îi dispiruse, Dupa 0 j
umatate de an am verificat: omul a Încetat sa mai bOl vindecându-se de ,aceastâ boala,
'" ' "
'
fi tului ca nu Impotnva teren.' Éste une~ctal nelntel~~~~,lac:,caUZacare d~ermina
narcoticelor ttebUle dusa~ptaa : patima .pentru acestea" au~" 0 constituie niveh
:d"scazut .. ~i inca din catiZ8"fncaJciirii dragostei in..terioare~ om~: dtagost
ea",s-aspus4:Jespre nOl' multor'Iegi 1n°at1l~mse ~ cu doua ml~de anl ln urm:'t~::
in erea iubiriipeittruDumnezeu ~I ' : ~I. a simtAmmtelor diVIne a,a pi~o ti ~i d
e copii, fatade sinene .. '. ~ de lumea ct , . de 'om U I drag, 1atf! de' natura
'ne vie ~I ."t~ , este , " ",... at" '/ioastri " Iaa t e aC 1 VI in'Conioar a a
devam t Ceva cotIdlan " ,'. a p re gramul des"di tru gere a Gr&g!>Ste l care
"
'
,,, Situatia care $-a creat acu m În lume cotespunde mvelulUl .. Se Cheltuiesc tat
mai mul~1 . ", aI.omemnt. spiritual contetnpor~ . ". l~, 'pta impotriva acestor
a .Jnsa b ani pentru nar cotICe ~I pentru 1 Ca.ti~ 10t ,mai mUlt . " ,. efectul
este" mlzer " timp ce narcottce e "i!la ln,
,
,
,
'
"
,
~
,
,
,
,
Co
.
"
.
,
,
,
,
'
'
'
'
,
,
,,
,
,
,
,
"
,
,
. . ..
,
~
tJ
Înciilcâri ' declan~eaz.." h' da a cruzimii pe eacen-o po,: are dtept reZUItatct~~re
aln ic~~~tru aie~i dinilllpasiti cn~ stinge cu alcool sau ~o~'aI 'omenirea trebu
ie sa Învete dm actuale ~i a scapa de p gi e s e, Universul oatt1enii, Jumea
"
"
'
,
,
,
,
,
"
.
Un -caz.intereaant:s-.apetrecut la Ialta, in timpce fineam ~te cursuri, A veDit,
unom ~,mi-a. povestit urma~ea in$D,plare: vl'Cinul sIIu acizut in patÎbla bef1ei d
e care nu putea scapa
rnclcum" ,
.
'
.. .,
'
- M-am dus la el ',ti am hotiirât si aplic' metoda dunmeavoastrii., L-am intrebat:
"Spune-mi ce Ji s.a intâmplat Înainte de a te apucarde baut? Ceti~a riimas 1n 9lÎnte?
" "Când IraU Împirtit cartofii,pentru mine n.a mai ajuns .. atunci rn-am supiirat fo
arte tare", Eu i-am sptlS;,Cere-ti iertare pentru faptu! ca te-ai supiirat", !I
a cernt iertare fi,a scii.patdo betie,
"
~i.viitoml.' ,,Du~ezeu este Înconjuratoare, trecutul, pre~ , ,e mai mult decât SlP\p
lu: a~ l u bire", Unii cred ca acest ucm ., -' b Iubirea este 0 arta spus cà iubes
c~1 gata, am Început sa lU esc, ,. complicata care trebUle ", ' l\1vat~taprintr.un
efort permat;le1i.t.. 'Oricecelulaa . organls mu UI nos tru pentru " existenta
ei deplina .x lncetat, dar .i si respecte ""oneze trebuie ,nu . numal... funv" .
n,e' " . " 'ntre g orgamsmu 1 Omul este 0 .celulii a lumll, regulite umtapt cu
l d ar si " 1 de a-~i Îndeplini funcpt e,
,
nou sa, iubeasca: pe Dumnez:i
,
,
.
.
Sarcina lui este nu numal ~~I ~i tinda neÎncetat spre conta~
,
iubirea fat! de Dumneze~, determinat nu numal pnn 0 rin;~~ ' credinta, dar ~i pr
in puritatea
i unitatea cu Universul,.spre : ctul nostru cu Divinul este
~
1'46
-~.. , .. .
\
..
.. , , "
, ..
,.f'
147
'
.
'=1~C~~~~P~~m~P~mC:=:= .
,
. :viDe lami~bi.ietdul " meu de~ ani~i mi se Piang~ ~ii ÎI doare picioruI.' - TI.I
~tiice inseamnii l)umnezeu? Pune miinile pe g~1JI1~hi ~ cere iertare pentru tiit
icul,tau ,qu-e III optsprez.:ce am n-a mai
, ,(.,
maimarCit contacq.I.
,
,
vrutsa tr~
.~
dCt'ItC~~doare pe,tinepiciorul.
El se iJ)ag&,~icm vid culIJ i se r.efaee câmpul.
,
Nuçu mult timpi);\ ur:miile explicampa~pJor
&e eJÇtinde
me{:karma
,
,
, ~
" 'numai ,..asupra ,adul~", Pânii la treispre2;ete~illcispreze()eatjioopilul. ~e p
roteja~. S\!pararCtillui !lU~ente~ Jauma. -Numai dupa maturizarea sexualii copil
ul Încq>e sii'~riispllnZ8tor pentru (apte!e §.ii!lcii1~le sale, ,ln 1Iltimu~a.t! cme
rgetiql Piimântului .s-a modificat ÎnQ:-!Jtât,
"
", Te primesc, A' raspun de Il -' spune: ,Pnmeljte-ma., si mnoptez" , 'uroi din
trei: on Innt~ ta~u 1, o~'te ' femela, :1ns3trebUte alegt tat culci cu nnne, ~n
bel .vm, Ale fi'. Cilugiirul s-'a gan~t: "Sa un taP nu potfiindoii e om or ~ ma
culc CIlfemeia JaI'~ nu, pot. Ar fi un sa.cnlegtu.Va trebu!"si beau vin, este pa
catul,cel mat nnc 'il iirul a indeplimt ~I celelalte dintre toate" ,Dupa ce a ba
ut, c ug
.
'~~siO()~e2:e~cu~~~a D'acà~I;~!. ."!ristemulse qestraiDii.Cand din fuaa acorda ate
ntJa~truI~ i se 1n1ocui~ecu 0 alta triitre om dispare sentlmen~l d~ negativii se
deschide calea -. se . distrug blocajele ~I pnn :':~~re , :. . Pentnl de$t1'ilm
are.. îmlamm itesCAde o pilda.. V me un ciilugarla 0 femeie ~i-i
'.'"
" ' '
,
,
-
,
'
~
'A"
'
.
,
,
doua dorin1e ale femell,
Încâka<;u!D n", nUlllai t1Qpiii de tapte...t\OuA am ci .§.i.cei de un a!l-doi 'pr.ovoa
cii loviNri, ~ioenel8etica, ~i sedistrug,. ulUll. pe celiilalt;a;felca ~ lUhl4ii
, l
"
,
~adar, iubilea esteA$truc:tUra,P or Întrea g a, atunci celelalte I~cil can. nU ~ a
vea urmiiri catastrofale, , x este una din triiirile sale , Omul' s.-a:obi~nult
Sa co nsulere Ca lUbIr es bunul sau plac, ,Este. 0 conceptle de care poate dispu
ne dupa ,
.
,
'.
rincipala ~i, daca 'ea este
.-
"
gre~itii,
.
'
crqtemari? am, distru$.barier~e' Wensive fi copiji noJtR au ll1P~tenit,!.Noi I~e
structlui . deformate .1iJecâmpt,Wi. <4/botiÎÎpâ!1desc?(e 'se. va alege de psihicullcir
~ial qQpillOflor ,dacii:ei' acum, la aceastii tTagediivârstii,Încep si se:atacebioe
n~etic unji peaJJii? A.deseori câ!1d lespun ciamenilor: "voi nu HUll iubit". voi d
ragostea"; mi ,se ri.spunde: ,p", niei macar lIt&iniibUfÎt În De fiecare data mi vid
neV;oit'»il exp!iQfaptu! cii drasostea este un sentiment U~~icii noi trebuie.sii.
~prin el ~.cii el trebuie sa se . Împrii~ În.. lumeaÎntreagii, Este iubirea pentruÎntreg
ui organism' alciirui nume este Univers. Poruncile de bazij ale Bibliei suntJegi
le lumii spirituale,<caJe acpunii bioenergetice asupra oamenÎlor. p", acumcâad marna
jigne~~ Pop Cl.lvâ!1t, privire,gest, nemaivoi'bind de fap~ copiiJor siii,.ea nu Înt
elege ca initiazi Încopil un progr,am CirQpeste UII an-doi pO<ltesa-I Împinga sub ro
pJor unei ~ni sau sa-i detennine 0 boaJi grava
'
.' M~"uitla ~fe~kmele ~i'yjd un purernic.deochj pxpvocatde unbarbat I>loltd. Vir
sta .zecelllli.Eu!l colegde clasa.Ce'e. ~ a1ege ,de oopiii J!~tricindvpr
fe el', d(ept sa atentiim la '1 c'ind Însa În noi Încep' si t1'/.UIl1 , . gem cepem sa
ne distru ' ' -sim.nrile mlcu lUt pro P netar~lnOlm 'w "pnn aceasta structDrile
spmtuale trugem ", dIS' dragostea,nOl
.
Iubirea este acel mtreg a wei ,P arte suntem, ea Îmbrati~eazii ' .. . Întreaga lume,
1ub'Ifes ~I Vlatam se diirUiesc .;,n-avem met. un
,
A'
'
'A
,
.
'"
'
.
,
. sup erioare care ne leaga de Umvers, Noi dispunem de ceva care ... 'etatea noa
stri person aIa" . de fapt nu este propn ,
,
.
Ne-am salbaticit f~arte ~ult mA ltimele decenii ale istoriei ~elegem lucrurile c
ele mai noastre ~i,'din aceastà cauza,nu Ill,
A
, '
Cauza a VI/-a'
ele!mentare.
' Multi dintre nOlpot da un ras puns coretetla Întrebarea: Ce-iaceea hrani?:' ,.'
"
'
-A pnmulr ând, s tructu rile cânlpului uman " Hrana influent~ m " - la fel este ~ om
u!. Am testat sa ~i ~a cum es:e ace~sta mfluent\ viid ce se Întamplil. ~ bloener:u
l ID timp ce mânciim ~i am, ~ost asimileaza hrana pnn pn~a extrem de mlrat afland
ca 0 ta poate fi vindeteat un om m ceakrii, Printr-o' alimentatte corec
... J
1.h
,
. -'~'~~fie
1-19
decât conceppadesprerome ~icomportament. , " , ",~ra spus' Dumnezeu: iatâ, V::"arit
tot Celuide ierburi care dat
'
jncOrectàifduc«rIa'Pièrzanienu
1I1al'pufin
Îm~tie~âmanaWCâtasegise~
pe intreg Pilmântul, ~. tot Celui
, ,
w11e:4e'Mmi". În "Bhahawat.t'1ita" se interzicecollsumarea hranei care. a stat mai
mult de trt\i oredupâ. ce Ii Cost gâtita: esre 0 manii,,murdarii" fiindcael\ e buna
doar pentru -trup;oÎn,ea nu se mai giis~tenimic
pentru suflet.
"
de'~._e,facioade
~r8spandesc BiIninta si.
.
Înindoism exista nofiunea de "came nec~erii". Este vorba
'
"
.
"
,'de carnell'carecontme sange ~i~i1Use folose~te Înnici Un caz la gatit; De ce'?rSân
gele. estepwatorul datelor despre viata corpulur fizie, În el lita toata informafi
a privind bolile,simturile ~i triirile emofionale pe:care le ÎnCearœ animalele,la ta
iere,'
;,. " r
"
.
Odata oremeie "m~a fU$I1t,!a analaez motivele eomportamentului ciudat al copilul
ui unor rudeeare avea ~apte . . an!.
,
'
'
Copiluldejafuma, se ,simtea airas de alcool, Încearca sa flirtez!;cu<femeile ature
. Înel nu-i nimic eopilarese.Întreaga lui m
,
puritatese rem&rcii printr-un incredibilpragmatism În sensu! cel mai raual cuvantu
lui, Analizez eauzele. Top parametrii spirituali sunt eXtrem'de scazup, 0 situat
ie care Hl popor se defin~te prin expresia"iI arepe necuratul În,el". Vinovat este
tatiil copilului ~i nu la nivelul karmei çj prin modJli situ de viata. . . Patame
tri gândirii, divinitatii ei ~icomportamentul tatiilui sunt foarte~cazuti. E chiar
dificil sa'-pimagine1;ieumpollte triii un om pentru aavea parametri atât de rlega
tivi ce trebuie sa faei pentru
1 cand se mchinau Anamte d e sacr lficarea animalului cerandu-l A 't; , iertare
pentru.fi tul ca erau nevOlt' sa-1Întrebuinteze la mancare. ap . 1 t 1 negative,pe
care acum nOl 1 e . În acest fel el blo.cauconsec!n,e e , . Înghitim rata sa ne pes
e." Înmnte nu Înlelegeam d e ce 'n cultura populara exista, l ; interdicti a de a 9i
ti În timpul mesel. '. ' 1În fat-a, sau mâncatul - , Reiese ca manc.atul cu çartea sau Z
laru, , . 'zbaterile olitice ~i familiale pot , În fa18 eeranulul teleVlz~rulw, '
-t:raumatiza sufietul omu w, ca În ti~Pul mesei inforniatia Pex;.' aCes trece libe
r În su"con~tJ.ent.10e contact fapt este bazat ritualul . nerea ... :, Împ8rta~tnl,
ad Ica t cu Divinul. Daca Însa ~u _.;.. se g andp.te la treburile sale ,"'V. 'preo
tu l 10 t'm pul Impàrt~tnl 1, ~'cU 'Divinitateanu se.reahzeaza., Pamânte~tJ.atuncl c
ontactu . eputul Sacru ceva omenesc ta e ' ln fiecare 010 c:.XIS,un sufi. t mc '
.. stare nor m~atrupul trebuie sa pnmeasca ~i ceva animalic. ln .: p t , '. hran
a de 1 su fie,. sufletul de la SplA, .S iritul de la Dumnezeu, a , t . .. " dmac
estevengl ' ale acestuf ~Ireste " . ' 'Excluderea onc..re1l\. . . . . rincipiul
primitlv . al linadml sib1a lar. Vlata bazat.. doar Pe P 'trupu 1w. la W a da at
entiecelorlalte vengt,. ÎmbuibiiriinUffim a ara . . , ' rep,"" zmta calea ,cea mai
sigura spre regres., , "
A' A
,Stramo§l1
'-
..
.A " no~tn In4ep iirta'P erau. mult mai de~tepti dec~t noi ,
.
,
. ,
,
,
,
,
,
-
~
A
,
A
"
A
,
,
'
'
,
'
,
a distrugecomplet câmpulpropriuluicopil?
- Ce-i tatiil biiiatului? 0 Întreb eu pe femeie.
'
-Locui~telatarâ. Este miicelar. Taie porci. Verific nivelul agresivitapi subco~ent
e a copiJului. Este la zero. Îiiseamna ca tatiil nu participa afeciiv la activitat
ea sa.'
~
1. . Dar Îi place sa beasângeIe animalelbr,Îmi spune femeia,
Acum totul, este Clar. Structura câmpului tatiilui, ~rin intennediul sângelui animal
elor, prime~te informapi privind suferintele aces'iora În timpul tiiieni. , ,
.f'
151
-/
"l' fil., -.if'
1"
.
,<.T,
.,'
,.,.
f,
'.'\',ù"
CAPITOLUL IV
'Da~ an~ e~h1tia o~\~lor, vii,pc, Piirn&nt,se po~te _progno~or~l a observa 0 cr~
e .1\ vit~ei ~efe~pa diferenti~obiectel% -lnttnlp mtrucat, ivn~ de, realizf': ~t
e legatii dein,divi,du~e,dede~area dÎ,l1~dlU, ynn ,\I1W1fCII unitatU câmpurilor. Pri
ncipalel~ progrlUl1e, rasp~~toare pCl)tru y» ~nevn $Jnt f~e;zentate de . stacea fi
zicaa,obiectelpr
structurile infonnational-mergetice,y,AnaliZil~cCII~r~ pemute elaborareauner pro
gnoze d~l de eXaCte ,ale vut,?ru1~, ,..
,.."'"'
"
Diag~psticu/'
tt:hnic
tç~poral . Q,qie~~e!e vii~i nevii, au ~o~a.~orpm;:ti#9~1. Corp~1 ,temporal se rea;
1izeaza ~n cel,. fi~c pop. ,lntermeWul -ge I\~a. pute.m ,.yorbl câmpurilqr iJ1form
ationat-energ~tJ.ce. despre J?rezenw. progu,melor, ID,fprmatt~~ ,<te CfPst~~ .~
o\jieCte!or nevii~i d~re Inter~p\1D.ea,prograrnelqr, genetJ.ce~,
. ~pr:ezent H acumulat 0 mare c.ntitatede'fapt~ privinli pr~l~ea, pr:ecisii a ev
\Jllimentelor viitoare,a. comportwii obiectelor vii ~i' Mvii. Mai multsau mai pu
tin sin!p!ustau' Jucrurile :referitorla obiectele vii. Comportamentllllor poate
fi '"
anal~t, generalizat
~
pe aceastA bazà se, ,pot ernitepFPgnoze
,~
~
precise. Pentru obiectele. nevii 0 asemenea metodi este inacceptabilii Întruçât aceste
a,"În Iwnea fizica, cel putin la prima vederesuntlipsite de comportament, de progr
artle de realizare a modi~cârilor structurii, de dezvokart} În tinip ~i spatiu. Într-u
n anumlt Interval de timp starea 'Ior' este rezultatul actiunii fizice asupra lo
r din partea alt()r obiecte. Cercetârile mele arata ca Iucrurile nu stau tocmai ~a
 de simplu:, programele care determina soarta obieCtelor nevii exista. , ' Ele s
e formeaU ca rezultat al interfe~en!elor câmpului unui obiect individual cu câmpuril
e altor obiecte. Aparitia unor programe genetice ~i dezvoltarea sistemului nervo
s ca set de programe constante ale obieetelor vii a permis accelerarea realizâriip
rogramelor. câmpurilor la nive! fizic. Cornportamentul obiectelor vii se deoseb~ d
e acela al obiectelor ncvii doar prin . parametri 14'rnporali. Pe.ntru intervale
mari de timp aceastii diferenta dispare.
,
infQ"B~onide aleobiec~lo~ vii.. . . '. .', ,.' Aetipn,ând,asupra ,S~tunlor \nfQnna
pv-~erg~ce? ,se.1?~;He " schimba. starea ;fi,ZÎca. ~ çOQl!1°~entul.or,I~~ oblect.<~A,e
asemenea se poate Pj"ospecta vntoru!, ~9~la;!.f ~1eclfin,e%1al di~ostiCl\fe;a d
e la distantii ~ico~ptia ()bie*lor VII~l ne,YIl Pf ~ det.erminate de rne~l ~a ex
plJ!l. AstÎel, p~8!"anwl infom,tatio~aI..Serea~.lanivel~c, d~. trebufe ~,.,e~ste ;
~I mecanis!nuI Înyers. Ac,ea:ita ~te, RPn4Ï\1a oo,Mgatooe a eJqSte11tei Uniyersul{U"
J'fin urml1fl.\'~rÎFe obie~ S'i ,poateJ1111;lSfo~~ ~a 111 nivelul câlnpuril~f,inform
atlv-energet1c: p~n .~er~Jw orice punCt al Univ,ersu\Ui(d~ar~ ln camlj~F1I1ti:'I
1I1~!-\ye
lipse~tespatiul) ~i se pl)~t~.re~ dW nou la rnvel fizic. Ac,est principiu stii l
a baza telepo~, Mfluentareaobie.ctelqr: e la ~
distantil.,În 'particular, a nebu!o:l1tiiplor.. .,' '. '.
Deoarece particularitiitile climati~e, geQcl)iffilce~l. ~tOl}lI;e .. .ale Piirnânt
ului ,sunt conditionate de .procese!e 'informational-energetice, .mstii posibili
tatea exercit&riiinfluen,t~~ pnn' eforturile volitive a!e. omulu~ asupra,evepllI
lente1or ~I . -. ;.' ,." - . obiectelor clinlumea ll,u;on,plri\tolll'e. ., . Zon
a çata.cliamelor eÇllfe ne apropiern,dov~enunw:nal d . Stl:\1ctuolor transfofrniiril
e ecologice dar, ~,defonparea informati<>nal-energetice ale Piimântului. ln pre,ze
nt omul, Încercând .sa controleze starea vrerni~ sa-~ieJ(etClte.,int]uenta asupra ,o
bi~or nevii. se fiisfrânge, În mod nejpLtlv asupra
'
151
. , '''~:')''fO,;'. ""uiiili,:i.,~"."'" ;' ,",' "".,' ...' ,"-'~;', ".."
153
'f, ..
SJStein~'.~iriii,}C!n1\it{UI' "
fji~j*ii'Uli~1Izi
,
stnitturile ,i?fbm,t~tiotuil-,energeticeale, Pimii1ti$i, Testarea ~atl ,~ c11iar
,' 1'.nemulfumirtià 'in ',IegÎ.tUIt'~ $ éD,j.eaVretmi
am decis si' ~z enc~teIi testârii~tr-un. dpmeni~ nou pentru mine.,Mis-a pr,pU$ sa
gasesepe harta pepmsulelC?IDeea
I~rile favorabilecu1.tlviilii vqei de vie, Am .cercetat cu ~Jutorul cadrului, A.
ceste locun erau ~puse de-:a lungulcoastel, lucru cenfinnat de \ID lIgI'onom car
e a fost de fat!. Dar cele mat fayorabile 10cu.6 pentru product.ia de mere, dupa
datele mele, s~
&f:wt:~~~~ , Labaza ~turor
ti~u~e
, , .~,
~trucfurilel'~~~!'i~~~~~~~,fi~l:
~rce~lotœre
precizie a, dlagnosticmi
,
,pe
~
prives<: biei:teJeVii~ nevii o
'~i' 0;' aria1izlla
sÀ stea oiiialtâ
existente, macpeSJbile dm ~um!te' mottve ,observatiei ~ aparattii#"
.
~unt ~n~ntate,spred~coperu:eadefecte!ordeja
poS!bilelotconsecinteale intervenpilor,' ~et~deletrad*onale ale dÎ~gnosticirii' 1J
leclinice,de regela,
~uin
,
"
preZlceOl vlltoarelor 4,eformatii' fizice ale, obiectelor intru~ât c~denta ,eveni~
ent~lor. la pivelulfizÎi; se aflaÎri prograniul cattlPul~',~~~etltelor niveluri ale
programelor câmpuri,lor as~1i 0 maltâpreclZle a prognozirii, Dar cUm diagnosticatea
~ec~w:~ .~erc~or
structuri~' câmpului 'da ,posibilltat a
celt(mat favorablle deasemenea. "AIn fnceput.apoi s1ieaut l~e unde s-@).! ~~ p c
~ate ~a ~l ~rul, pentru ~e~men~tl" ce m.:am'uitat unde e mai bine s1i se constru
Jasca sanatont, ~n Iq(:\.Irisereco~1i, sa se ,trateze anumite poli.Au f~st o~\1~
ute constructiile ndica!e nWte rezultate foat1e. interes~te~~o~ Jnaintede rewNVa
din1911,m specialvilel~, eral) amp\iiS~~ ,desttnui °lIlulUl.
10cUP.eJdreJII 4efavorabilePent(U sWtatea
e~
petUnsulei,departbde.tarm"fapt. co~at
,
~
'
k.
~ w iinto!~ea~a
6 'intetven~~ ~'O intèracpune cu câmpurile
°9Iec~~I, ,~cl ~p~rat?rul. lIte ,incâmpul .sau" 'Prograrne dlSt;uctJ~e ~l autodiStru
cttve,1 ele pot trece in câmpul obiectului neVlu, ~1, s1i, cre~,. condipi. pen~. d
istrugerea- aC:estuia, ' Mec~mul ~ut~regtatii cârt!puri!°r cupnnde un progmrit-repli
c1i , de,..dIStrugere a '~ptrat6rului. 'De aceea actionarea asupra , ?biecu;tor
,/ n~yu ,~r1n ,. intennediuf ' ,'structurilor Ipformativ-ertergettce poate fipen
culog petitr6, fntreaga omenire '
,
scbimb ~Ie Înai.multe din constructiile 'Ul\enoat;e era\l ~~Iasate 0 nstrucf<>~ mm
>~ ri În l o cU netav mbiIe", ,probabil C inainte C I?Qlrile ' 'intuiti:v uv.de ~
po~te. ~ ullde. nU se poate :c,onstruJ. 'l' , nefavorapile de obleet erau IiID;
plasateC\1I1lttrel~,.. parcurile s~
°
,
,
a
,
'
'
_
,
,
,
,
,
..
:,..
,
,
,
,
,
..
'
-
"
-
"
"
"
~..~e.~~,~~~~~~
cele can~e '~p~
cat, 1:~er1~ !lWaU: de,r~~;up.;ÇOnfoJ;tbio.energetJC'~ .'. .~~ celemall~uIte mçIYsIV
poli. p~~lo~pare, ~~~ ~ c1i
~i l-am gaslt. ,Aceste.cercet8.riduf~ld~, ~.jp;e~,~tro tr~~ 10~tot\lQr: eX1~~
..$i1}u ~ :~nefa;om{~iOiie~voi.abile
Î1ll.ega~l~
mel
deoart:Cela un ~em,e~ea ,mveltop o~el1ii sunt egali:
,îrt
'
~omemul, dutgnos~clrii ,tehnice ética ~peratOrului,
un, fel. de, fort)1atiUtiigeoclilinice sau geotectomc:.~est
mecanism. in:ti!:Ste deoeamdatâ neclar ins1i ,el
influent! asupra Vietii oamenilor. ,1 .
~)
pUfol'tatea,. stru~~rilorJw:mlcesubco~tiente sunt .Ia fel. de o~hgato~lI.ca~1 m
cazul diagnosticirii ~itratirii Utim bolnav. Un tllvel~dlcat al agresivit1ipi su
bCbn~tiente in structurile. mfo~\1onal~ ale om1Jluipoate determina Într-un viitor
apropiat 0 Sene de ~atastr~fe globale care nu vor putea fi stiivilite prin cre~r
ea mve1ulUl de ,pregatire tehliica a, personalUIJi de exploatare, , Problema eco
logiei spiritului esteprlmordiali'i caci . anume ea det~na starea mediului incon
jur1itor,
~
~ are
, În C9meea zonele favorabile ~au dispuse sub fonna
iar În Pe~burg situatia a. fost tu totul alta. ", .". '.
de pete
.
oblectelotrteViI a avut loc 1\1pnmavaraanuluil991la
. Prima
,
1Ip1~~are ,a . testârii
e~asenzoriale
În diagnosticarea
în 1991 ~. tnine a ve~ unprofesor de la InstiJ;utulPoliteh~c. Îl interesa metOda mea
~i II}i-apropus s-o .utilizim În ~ostttn! tehnic. El se ocupa de cerc~ În domemul e
cologtet ~ ~orea de sa efectueze Qserie de, exPerientC pentru a se ~onV1D~e al s
tiril bazmelor , extras enzorial,' , poS!'b1'tiih\' 'studi.,'ului lli"'e. . . pl
a
,
.
Ialta,' Eu'
d 1dhidrografice.,Astfel de cercetâri se taceau deJa, s e pot, ':
detennina' depozite de zIIclminte subterane nu survoland °.
.
.-
1$4
! ','.
,l,
.1
(,'. '~'
155
.'
' an.tIJIIj~" z dnâ,Clini!Rcea'Uri'He1fer ' hana. Amluat ru~h~~ am ,<,
\..
1u~.MCeiCe'7'1' ta!.Nm lL.LL'.u...lt_" ' maXima'co" ,colISl"". mu ca
','
,
;~~I:ade
, !.i.;,"-".'i.rl! ni .'-Ut"'" ,Nevel stint locun unde "V~, lui d'~,poluare
. ~"':W 'H'. ' 3e ee cânipüIeund~ a~cultura sepractlcam mod ne.:.!;'t ., . , f>L1jen
.
, t' .
,
""'" '" Ace~tIuCrli'~a!mtâm' ln CazuI azotului Cauza 0 ~nstit1Jle ,P ta'. t ~I ' '
" .., ",. 'or fi ,!iptill t~1 ~e' cursul superior a:i-;eJeN"eVet z.'.""
"
ftiiviulÎli ÎllSIi am constatat
,','
,
..
", ". ncenttatte trebwe' sa fie la gurile . . ca era e cursuI ,supenor al Neve!,
' . P
, , , '
pe ~ut$~.~e règiumqt am tncepUtsii in pnVlrtta pol n,am . cu "fosDor. E u
,~I 'fu.pa .!o~ografiisau
_
,,'
,
.
'
"
fosforul ~Iazotul
" cIJfusfoqi
î1\
0
pNn~là
' "..
'.'
azot
"
.
~~I'iie'~p~'~~ÎÎi:pp~~~e ~p~endlcular. pe firulapel. , &tfel \le'~i'c\i'~F . ~ii;cur
ata le sunt cunosCUte s"";';~I;-";I' .t;':-v~or1nsa :L)J[1"" d'" ", " '," " aeoc
...uaUnü'~eÎiIcn n,nP~ e,'Ca~ l!~anfleiI?r.PeSte hOtare d" " ÇerceWbrii' 'iitisenfual:
0 da ta "et1ectul a et . 1It~u, _, 1L "cu, rate "':,/~o I p" . ':"",1I.~oe,' '1
J' .;" toate cal 1 r, tI'ebuia $i fie 0 Poluate 'foarte "' uUl'ii c' ee,. '.'. ,
' 'ca 'rli'.1-"rn; ,...,":;7"~i' <Arif Început ln\>'esHmu'ea aluril Aco1 .m .or:
bunde apa, in Ne-fa'deveneiiciiratâ'''1'~ 0 Parte ~ Inelulw -".' IUI mal Co "', "!
. '. trecea .., ',. <1, 1avoral)! ~; ,. , , fte , n tfu' tt wu ) oatnen' Or ln
s ,: ""' " , ,,'" ' 11 "" . "' ' ': uuo"LUJ<1energ eti<:i a o-m.",: . t." est ,e
i'~="''';;&. ,'" '''?
' ,,',
~
,
~ou..~ ~~oati'lent.Existi
Verifie. Rezulta din nou opatâ in mijlo~acului. Am intocmit un prQgram confprm car
uia doua. luni a durat prelpcrareadatelor primite. Ceea ce am Iacu.t eu În doua-tt
ei ore, În conditii normale seface,Îndoua-trei lu~i de l11unca.Când am lucrat pe harta
, cercetàrile privind poluarea cu fpsfor Înca nu se efeetuall, Ma! tâ.rziupe lacul Lad
oga au ilPiirutvasele d~ cercetâri hidrografice. RetuItatele cercetanlor lor au co
nfirinat cii poluarea maxil11ii ;Ilfosfor.,s~ gasea exact În locul indicat.de mine
. N-am ( avut. de unde lua ipformapa fiindcii n..oavea inca nimeni., ,Ani tucrat
numai cumetodeIe bionergetice. COIlcordanta era' În propoqie de 80%.
,
Rezultate, .foarte iutet'esante
au fost obtinute
~
În cazul
'
'
,'
,
,
,
,
,
,,
,
,
,
,
",
--
,
,
"
~
"
',"
:
,,
,
,
,
'
'
"
,
,
_
,
,
"
_
'
,
,
,
,
,
'
"
','.
'
p.I1I11<1\1UUC, specifica Speci4lizaU'"
"
,
""
,
"
,
'
"""" ~-' r"tS .'ll s-a . crlisC opent exIStent.> un or - sUUv "d ; ,energetice '
"" ,~ t", ", irtel/U'e'foarte~p~ 'fu~' gate tlure ete. . " ."" ,'" ," '" ".. ""
p'""ot fi ' " AcWilasemenea cercetiri . ,. , ,'" , utile ,'" u "numat,.pe, ' ut
ru " n . c6nstru).';.;a '-"1.. . lor Be locwt,dar " vI' =ere
are '6Înf{tieJifa'b::ce;~ereallpe~ ,., "asupra iocwtorilo't,dar extsta ~Izone \\up
tea b _~e pen~,~ filb'tUite: $iaceStea siint de . ; 'a'sei1i~et;~ sUU' tnerar e.
La: 'p ~ burg ) I. ,", jj ~to/,i, .1..L .,".", '-r-. ~uv , d e
,'
:r~~p#$i~6
'~e'
În
°
.
, ...'" ,,'
,
,
,
,
,
,
"
,
'
'
'
;;"
,
"Pc"
,
,
perjC\itate.
arnplisamentelorpentru obiectiveleteh mcecu un gradndicatde "
"
,
~ penttu" pr~Iectarea
""
. r"~ o--G
"')
' ~' Lad oga, _ ", 'atapoluantâ ~otar~,m ' "Lad9~aformaunei IiInbilungi ., ,&i'Yârfu
i"""'c~ lar tea cu fost'or are form a , $SCUJrt, " , ' un,el p~ de cemeala "
'
" Éfapa .urm~a'cons
_,p
, ,',
titw ' in'Vesti 'i..o ' ';
' ,
, ,,
,
,:
,
,
,, ,
,
:
,
,
g, ."""
"
~
,
LacuI",
,at1i<'" yu, combinat deconcei1fl1ite P ro" .tetn.ic:e, foarte multe :" sO,vh62u
ri. Oh, Vblflo'VadtJclo'" de ~?t. FoSfotuI trèbUi &1aiba ~ elfOrmâ'd~~;:~:"..me~ a:
,. J
' I!b~oIut't:Orec~' ,~,i este ;';!;.\r.:.~" <11f~de
""
$Ï,~-~t\1iitacbiatiii;1:b'ntt'ullticul' ut J," '"".',', ,LUtlDa' pe care ah deSelt
at' ',L--> ' ..
,
stabilirii locu1uide infiltrlu-eaI apei În sala "Olctiabrskii". Eu am cemt un plan
al silii ~i ,am gisit locul unde trebuia sa fie infilttatia. ln câteva locuri ind
iCate de mine et'a deja pl~ul spart ~i se efectuau lucran. 0 parte a zonelor ava
riate Ie-arn descoperit Înainte. caacolo ,sa ajunga infilttatiile. Amfost inttebat
de unde, vine apa: .diri interionU,sau, din afara cIiidirii? Am sin:4it ca apa
vine'liin afara dintt..o !f,éaviicar-.:tnlCe la:t;â1iva ;l:eci..~metri de . sala. Ve
rificând, ttaseele cana,lizirii vedeam clar CUI11urge apa, c in cestare .se afta t
evile, simteain in mod fizic comportamentul apei În locurile de bifurcape.' Puteam
chiar sa preci1;ez~i ce metal' se aftiiÎn apa. Pentrumirte ,acesta era un domelii
unou de cercetl!.l:e,Am ,mteleieâte de ~or pentru omulcare c\mo~te metodatçstirii bi
oenergetice sa treaca de la diagnosticul medOCallaunu! tehnic. ,Analizând rezultat
ele diagnosticani, amexplicat ca nu exista nimic mistic În posibilitiiplemetodei.
Este vorba doar de manifestarea unor legi inca nec~~tient~te ~ineÎntelese demultâ ,
.Iume.
~ '" '
"
(
','
'
,'"
'"
~
.',
Volhov pe" IIIaIurile caruÏa ,e s , ,
,.'.
o spun e' ,Pro1esorul,
'
,.,'
,
este
l'rincipala ,ttasatura a. diagnosticani bioenergetice .constâ În accea ca eu lucrez
nu cu obiecteTefizice ci cu, câmpurile acestora,
iar.câmpurile con~ 0, informajie muIt mai completâ
~ mai exacta
decat obiectuI fizic Îns~i.
156
' , '
157
,
Intamplat laFernobyl? " campul Centralei
ÎnseatAna~'
se putea 'prevedea clin ,tImpceea
'
rn-a intrebat cmeva:
an:
'
ce s-a
,
Testanle aratil: cii inca cu doi
atomo~electri
,s dus catastrofii,. .deformatii tale structurilor aee tuia... care eauavanela l
a: once'' te1ltrala ' , ' ' ' - P0 fi ,,','d',eplsta'teposfbilitiit;1~ ' e /atom
icii? - Da, Însâ' eu acum'nu pot' ad once c~trala atomica
"
ce 'd e a Cemobyl au apirut
, , 'in' amte de accident, in'
caracteristici,interaCtioneaza.,iDtre, ele,de. acooa orice gând negativ,orice trai
re sau purtare are lin impact asupra obiectului
La nivelul final' câinpuriloT Qbiectelorvii ~ nem au acele~i
' '
neviu putându-iprovoca prqudicii.
'
'
'i
~~
.
. " ln '.dlagno,sticarea oriciirui obie ,este neces~a intrarea În contact cu acest
ala' nivelul ~C\ pu I}l. Daca, bloenergeticienii curio~ivor Încetca sa diagn tich~
eo, centr~iiatomo-electrica ~i ' dupa aceea vor chelicom o:et, sa nu se, mire, D
ar nu acesta-i p lucryl cel mai important.
, ' '
sa" pentru dinucam 0 karma destu fac eforturi sustIDute pentfu. a ~:~c~:~a. ; su
bcon~tient nu este des tul de nwcat. ,
.
.
"
I?e~ml1 bine de I1n an
.
a, msa mvelul meu etic
'
în interacfiunea, structurilor informationale ale obiectelor nevii, progresele dis
tructive' pot trece de la om În campul obiectului rieviu, De aceea.: aviatorii,ope
ratorii centralelor .nucleare ~i alti speciali~tiÎn ~ectoare de lucru. de mare rii
spundere trebuie si fie oameni .b).l'\lÎa.suflet,sa aiM 0 va\oare negativa a l iti
dicatorului- agresivitiitiisubcon~tiente.' Îp caz contrar, tara sa d()reasc~ acest
lucru, pot declan~a situatii de.avarie, Cr~tereaglobalaa agresivitifii iD struc
turile subco~tiente ,poate crea ale ,omului influenfe~a energetica piimântului ~ '
conditiilepentru aparitiaunor situafiicatastrofale, Toti bioen\tl"geticienii, vi
ndecatoriide Îtlal~ clasa au un nivel
,
0
1'.
de dlv~se subnivele, În protl!s\ll diagn os tIciri 1 0 blectu lui dac,a , ", ...~
, .' 'a4u sufi" clent <no,pur! pot ce un P"" UdlclUprin , reJ '-. , "n ciilcarea
S tructuriicâm ' pu lw ""lectu lUI res p ecti ~" ' V~l acest lucru ", poateavea u
f! sflir~ittragic. "
' ~trucât câmpurile informationalenetgetJc~.sun~eterogene ~i
"
"
nu am ""'HI a """"'
"
,
, '
,
,
,
-
"
""
'
'
"
,
,
,
,
,
,
'
,
'
"
Ditectia
.
"
l
'
\
,'ttnei' sau
Întreprinderim-a.
10 t ,1 a "'o0 grafie nu numat a 'al' ltâfl1 pwfesionale, c - ' or dar ~i a$Abitat
i~ destinului' ~I de asemenea reconstituirea Î ' .. n tre gl1 . infdnn a,'tu 1 " e
gate de Vlata omului. , ," Am efee;uat testiirile ~i am " d ar r~oman~iirile ' d
e rigoare ' . ~ vind comp atibilitatea ~i formar unw colectJ.vde Înaltadasa ,ea }ŒZu
ltatula ft St '1nsa neatteptat" . du a' untImp O , oarecare ' ' P" muncitorii s-
au at~at atât d e ul't de ' munca lor Încât au incetat sa se. mai duca acasii'. ~Ormea
u la SeTV1CI provocând nemulp:unirea so!""or . multealtec<implicafii ..a familial.
, e.
,'
, ,
baza SGl'1sului .
profeslon , alaa
.
lucritorilor .
B10energetJca Permlte stabilIre8 pe
,
.
ru
,
' gat si teste z ". capaptatea
,
'
'
"
'
'
,
,
,
-
(,f
foarte sciizut cie agresivitate 'subco~entii pentru ca Rltfel ale Universuiui ar
fi foarte intrarea Încâmpurileinformaponale peribuloasA. Ïncercafea de a mari numirul
bioenergeticienilor prin ~etod~'mtensi~'f!ra a se/ua Îtl ç:onSideraree.aitiitile~ce
ale .acestora; poate duce la rezultate negative, Subcon~~tul onwlui controleazi
ÎntJegu! Univefs, dar este deosebit de puternic cOlili"olulpe 0 raziila 'aproxima
tiv ~aizeci de metri În jU1'l1!omuluiund,e are loc interaqiunea~i',.entaœa tuturorob
iectelbr vii ~i nevii. Chill(~i ~tile: care se ~esc În campul proxim permanent al
omului:,ofera subcon~entului informatia confinuta Îtl ele. Foarte activ are loc ,a
similarea mformatiei intimpul somnului.de aceea este periculos'rle finut la capJ
lIpatului copiluluiliteratura politistii; Campul fieciruÎ obiect viu ~i neviu conf
ine mformatia nu ÎtllegatUracu ceea\ces-a numai despre obieCtUlrespectiv, dar ~ Înta
mplat in jurul sau. -Structura câmpului oriciiroi inciiperi
.
.
" '..-,'
'acumuleazi informapi, interacfioneaza.cu campurile noastre ~i
actioneaziasupra lor: Omului care se cearta"intr-o camera nici miicar nu-i trece
prin minte ca acest lucru are un impact asupra sinatiitii tuturor celor care se
gasesc in ea Îtltrucât are loc ,. acumularea de energie negativa de catre structuri
le '
informationale ale incaperii. '
blOenergetJce eticient. muncll ~IprofeslOnalismul Iucriitoril ,... or au depllfl
t cu Rluit capacitiitiIe condu catorulw" ~I lucratonl.. aucerut -' ' " . schmtba
rea lui.
"',.
" . 'î. ntr-~ ait coIectiv formai de, 88emeneafu UrIna testiirilor
'
'
158
'"
159
'. ' . Cindoin6I distruge prin triirile sale emoponaJe structura '
"
. câmpului, unui, obiect, asupra 1 wse?I, dr eaptà un. atac .de r8spUlls Structura ~
.. unui. obi ect ~Vlue la fel de autonomi ca, ~i . '.
structura câm p uIw unw oblect,VlU ObiectuI n'eVlUpoate acpona .. asupra celui viu
~ sa faca schitnb d'e itID ormaPtcu aœsta..
. " . - dQpiiord e de consuIu$e mi 88 opnt~, . Odata. . ÎDco rdat'. Mi-am &dus ami
nt e ,e Ufi HelI er. am pout d
,.'
,
,
,
,
.
.
,
,
mini ',~ ela ÎDCeput... ron"';oneze '.. ~:" ;~existi, ÎDsAi um c
. putermca spartutB. a acestul8;' Poo urmare triii le lI°astre emop~e pot deforma
,structura câmpuIui'~' b" 0 lee; I1eVlU in,~ .~ fel si aiba . intluenti asupra Ob~
- . ::.
-
': Mec aniSnUd de decl~are fim"';n .,...,neaza..ÎDœput Am siistudiez . .}~~ '" cii11
tpul1Pclin ~~ceasuIui ~iam ,6escoperit 0
-
,
.
,
,
.
.
d~i e ra ' uI' m ,ceas
, ,
era foarte fromos, ii .plieea mult, insa dintr-o de aur. ~ data a displrut nu Se
~e unde. '. ...L''Nu ma ,ecup de aSeD:1e11e8 probleme, i-am r8spuns eu femeÎÎ, dar
dumneavoastra trebuia sa pierdeti Iiin~ru1. în caz contrar el v-ar ti provocat nep
1ieeri. în campullan~rului exista un puteniicprogram de autodistrugere care putea
ti dechl.n~atin
anwnite
'.
Odata Jn-a rugat 0 remeie 8-0' ajut si-~i giiseasca un liinti~or
.
'
,
,
_,
,
,
.
:œ.~, nu--a $pus .ca .,piri~tilor.1i H' stricat televizo~:= luÎta.fuarte des la eR1I
SIUnt Ireaotiona violent!' ~ tel~ven~~e.ecoQ.o1Il1.ce ~Ipolitice din Jara. ~câmpul
ruIw $1vid ci este deformat de
,'. ,
.J
Nu de muItrili.-a
teld-OI1at'
'
'"
.
"
Femeia nu' 111-11, crezut, dlir peste 0 ,siiptii.mât1a venit din nou a la consulta
tie'~ mi-a poWStit plinide uimtre :cii liinti~orul a aparfinutinainre une( ferne
i' care, Îh timpul blocadei Lenirtgradului, a vrut si se'sinucida. Liin~rultiicimi
carnu era la gâtill el ci În camera, ÎIlSii:nfomtatiaprivind acele evenimel1te i Îrldepl
irtate ~a tixat ~iS-8,' pasttat În camjJUIobiectu1ui. ' La una' ~in consuItapi a f
ost la mine 6 femeie cu 0 eruplie alei'gica. Cimzan-am depistat-o dintr-o- data
~i prima ~ediIita a fust dedicatiiÎmbuniititirii stiirii' ~nerale. La Il doua~edin
lA feineia a:tiCutobservatia di, deoCa31dati,.nu simtenici un' fel de ameliorare
. Am continuat eàutiitile ~ .am descoperitci aletgia ii .
.
conditii.
'
"
"
'
progr'ame'deuri.i,
,
.,
.', '. m. JU~ tii~ eviu:televizorul, fiigideruI.'toateobi~tele;:-' te porti urât,
cu ele, . 1, """'ldteIege ca'."
~
," ,..'
ii,spul18:taWui::i.
.
.
.. . ""
eloip t1Spw1dcu aceea~ . T~s-a mirat peste miawii:
.tel e)/lZO' ruI 7 ."
""'~'
mo:::;'
.~
este provocttiideplari~1!i ca boalase mimifestii. putemic mai
atunci când feffieia este llcasii. în ~care!litii . parte' ea Se simte
., ;"~''''''M
".
.
Al1'I
.
.
" . lumea -are' capaciti fi. foarte man. ~I asta nu . . depinde de tine CId e ce
e. ce se petrece pe Piimânt.. :. . ~
"
,
eu:ap .fIUteri ÎDcatpot~ , ".-'''''''''''''
.
'
p' - ana
,
l,
- ~I.
,
Atwn~
,,'
..,'"
-
.
~I CtJ-Ide fiœt acum?'
'
...LGând~telafaptu1'ca~
sentilllel1tele?egativepe'care le-ai avut. . ...' DupA 0 Jumitate de orA tatil ~
a CO~tlel11:1zat mfurmatia. primitii de la roca §1ieleVizoruIa' t si :m~oneze . no
rrlurl. . .Obiecteleitoastre, imbrAcamin":"~~me ,~~t.œ B.CUmuleaza ~ ~I pistreazii
informa' D' '.cme~ .m-a mvidiat privind un obiect de-ahneu , in~ l-~ 0;urma "ia
ni vii face un rau daca. """ eu nu sunt apiirat printr-o bunilvointa interioari.
,
'.. '. vinovat,'. cere-p lertarepentru
-
'<;âteva ghivececu plante' de corifimtat caaoolo erau ~te apartamel1t: a\be, Ialel
e. narcise. M~am uitat lacampurile fIorilor si w<heacpa acestOra.fati de paeient
a mea. Aceasta nu prea era favorabila din partea nici unei plante. Cauza 0 coDStÎt
uiefaptul di dupa n~terea copilului, nu-i . mamei femeii, În timpul sarcinii ~ p~c
eau plantele. ACest program s-a fixat ÎD subco~tient ~i ferneia, llebiinuind nimic
, a atacat plantele la nivel bioenergetic, ~i Carispuns a awt parte de un atac a
na/og din piirtea acMora. . Cauza muItor altirgii fati de plante; p~te,aniInaleèst
e deterttiinatide triiirile emo~onale negat:ive 'ale ascendentilor i\O$ttÎ fatide
aceste obiecte. Obiectele nevii reaCj:ioneaza la poate deveni, de iriiarea ~i li
ra fatii de, acestea. Acest lucru .
bine. Ath tugat-o sa-n\t d~eze uri plan al apartainentului.La buCâtirie, lângi peret
e, Ï-am indicat focu\ unde trebuiau'sa se gaseasca platttae careconstituie cauza b
otii. Femeia mi-a .
160
1 " ,
.
161
lIStj1neo.~uJ
Înain~i
, '"
momentul cam! omul le d em.oponalde exemplu injur.ilJ.dUl1lac ri1J-_aito~C~ un P
l!§~,cu çare H. intoxicat, pr~ q(:\Ç8f~~"aaityrat~câ~. Exemple !te inf1u!IDta ~~' ,a obl
ecU!\oro.eviÏaaupra omului:O~ use foarte multe. ... .'. ,Q~eie, eraIa od,iIm- A tr
-op~lUI1e ,a.ID tm preunl",91cçpm . §1 " d'\fi CII~ am pului "'." ..." nefavor abil
er a nevol", sa .stea ,ca.rnera. '- , ÎD " vOla - . Co pl1l,s~ Ultau la tele,vizo
tiar feme,t&. . sa cltca$ça. Tele~rul "" ' "
'
motiv de aIer' ,,81e. Tramle negatl\r.e nutritc de . BaU dA pm m altcÎntrupârÏ lamA 1
'. ' pâni În e . ~ .,.~~,
','
'
:..'"
'.'
",
'
'
A
'
,
,
..
,
.~
,
~ ntCl_\.I!Wl~ specjal~tii medicin~( fi. 'al n~aptiUt /là ~ea ~e CIIp~,mQtJye!qr b
olii" ia{a<;eas!<j ~ac~r: ,fatà de .tele~or \fi deçursul & do~saptimânii ' , atacu unU
l obleçt fievi", la nivelul , '.' ' câInpului. ,
,'" " "
'
0 qeranja, Qiril<j,iiprovoca I.\D ~ttmeDt de nem.ulpm1ireo Când s , . .. - starcmd
esanatatea f1emeu scazut bruac §i " ~aÎDtQl:S qe la od ihna ' , .
,
.' alta Pacientii are m ul"; 'Ie problem.e cu. sànitat ea, pre~ta , ",p "'0" '. de
.p~'W~téI1)1cealestructuril .o "A' ~ ,ulUI. ~ u;ezm otiveie. ,~ ' i; .de,..Î-""~- .
f~ ' .'l,\e,~ura ," . ,~I!Ue!Utl.~~'utitudi ", '.1." fiHi"':",," ca;.~lucra, "
,0
",','
'
'.
"'
,
.
,
-.,
.
at+'~t';'~ica '."'i'1":'~'l)ri,
, ,.
'. '
,
,
'
"
,
.
.
.
..
,..
'
..
..
...
'"" "
,
"
_
.
niel
. .
nu-nn .,n:wven. sa ~ duda I~ru ,~p ti ca,ea, ~.iÇ4M:aIAt."'b' a, ,F1JI,D,.ptmtru,~
~dçdragoste? '~r:~ ',,'
,
de ~cul GU vec;!t/l.~ "~ .nncatPt
., ,
Rw.pI.I! din .CIIlIZa'l\Sta '..
'
' ,
'
'
,
,
.
,
.
,"; .,<',"";
..
,r
,,'
,,'
'.:.j/X-"j:";
"""
"','"
'-'."
.\.f
,
Cu'ra~~~chi§tPcul de cap'ota ~e} ,ma§ini.:Nici~3:~n~-t ::nstrece poo mmte ca acest f
aPt j)analll' va decl~ o. cumPlitii durere ~e ~p: s-a 4ecl ~at f; " .ftn~ prpgra
mul de ura fa 'de \.ln <,,"".Lul, lect ~ el Ilvaras d- \fi t ob pan e ,1"." ...;
 moçici, . ace~ d la nivelul câmpului ~biec tu l". V1!1~1 neviu cel " . reacpon.eaza
identic '. f, .
'
Ofata,e;te
PfO$t'dis"
E"
,"'"
-'
,'"
.
,
,
.
.
'
.
.
'
defO=a:~~dfp~à
ID!:S e l deGar~,s-alovit ~uI sptman d: "NuPI;l ge te m O doare.' ,. pe ,ea." îny-
-p a.semenea .r pedagogie' intr~ 0-atiu'1din mcorecta fa<; de lum e care va gene
ra e ' ..,' 1" VIItoareleprobleme ale omului,
", .
.
bàtea.;q,
-~
c:
,"~
1,1 ..
~ obiect.~e~upoate <letennina ~ or omulw, Sa nI: amintim cum
.
,
.
-:
.~,Ct~~
i'
Foarte orl\PHc!i.teau fost rapo~rile III~lècu cpmputerul pe care s-a cules teJ!1ulp
rezentei cfu1i. Venind odata sa lucrez, am vàzut cae, ceva in neregula cu el, pe e
cranul monitorului erau ni$te dist~U1li Am~tatit si'corectezcâmpul calculatorului
~i intrândin contact cu 'acesta 1lffi simtit tin disconfort fizic. Efectuând diagnos
ticarea, am descoperit 0 defonnare a . structurilor câmpului in regiunea pieptului
. Asemenea deformatii apareau de obicei când ma suparam pe câte cineva. Probabil ~a
cititoruIuiii vafigreu sa accepte cooa ce vt>isptine, Însa eu nu fae dècât sa, expun f
aptele, a§a cum s-au petiecut. Pentru restabilirea starii fizice trebuie sa gaseBC
pe cel care s-a suparat pe mine fiindca I-um suparat. ~i peste câteva minute I-am
gasit pe cel ofensat. Eracalculatorul. Am gasit ~i motivul supararii. De vina er
a un program distructiv care "stiitea" În câmpul meu. Cu ,trei ani mainte de na§terea
mea, tatiil meu a nutrit ura pentru un Qm care I-a ofensat. programul de distrug
ere introdus in câmpul tatiilui,meu mi s-a transmis mie ~i nu numai cas-a material
izat sub forma de boh ~itra).!matisme,dar $i ataca pe oriee om cu care ,',inclus
iv pe eopiii mer. Calculatorul a eU intramÎn contact, reactionat pro~pt la acestpr
ogram. Câmpul sau, drept raspuns, rn-a atacat ~i mi-a modificat mveli~ul campului.
Dupa lini~tit". ce am eliminat 'programul din câmpul meu, calculatorul "s-a Am ho
tarât sa verific daca ma§ina poate sa-~i schimbe atifudinea fatA de diferiti oameni.
>5i cu uimire am vazut cum câmpul caleulatorului reaqioneazâ ÎD mod diferentiat la câmp
ul fiecàrui operator care lucreaza cu el. Calculatorul reactiopa negativ la persoa
nele cu karma negativa, la cele cu un marenumar de programe distructiv~ ~i autod
istrUctive. Calculatorul nu-I putea suporta in mod special pe unul din operatori
.Amconstatat ca acesta Îi ~i provoca cele mai mari prejudicii. Acum imi devenise c
lar un mecanism pe care-l bànuiam de foarte multa vreme ~i care consta ]n faptul c
a unit oameni influenteaza in ràu aparatura ~ima~inile. ln ~rezenta lor acestea to
t timpul se stpca.
'
,.,>-'""""""",.-
162
"
,
"
'
,',
/63
,,~~~Î1~~iitili,ia
,
rugat silviid ~â:~~tat
"'e este caun, Am Înçeputsa-i stu~
plânSdedtn-eri de~fuchj~i rn-a
structurile
iCI).~~ot~tÎ~ucate,iÎiitiP~~e<'-~~id~l~a~~t:~~~
" "." lOfluent
a p o.a:itiva,o au nUm&ll!:oane e a
,',
~~%~::fii~
legdenu ea, ci'un';obi~t neviu car~se aflaÎn
icoanele,'OQtJa icoane erau yechi iar celelalte
:~~~~~Pt~tP::~e:::~~i:
i~j~fiC: desenate pe I;~~~ carton,
'," 14r",,.',ii.,;I'ti Mi-am RU!.1ll ,l'plate t III am arlJ.!de,radio ~iarn obse
!'Yatca eu'A.mra~U~;iD"at~hellll ~~:u'1~tft.c~eziIt ca s"a stricat ~i'1~am
~
'" ,',' , ' , " " " al careiprotagonist am fost '2hla~
, '
cumpiitate!fin biserica, M-am uitat sa vad cum ,se comporta icoanelefatade stapâna
, Nu ÎncaJca~Ie oare,legile În raport cu ea? DotW, coane, una reprezentându-Ipe lisus
I!ristos, cC<\laltii i
"
. pe Sfitit1,ll,Niçollje .fiiçiitorul ,de lniouni, erausaturate
,
'
ÎnainuiJ:lUorice artis! aveaacces la pictarEiaiçoanelof, În mO(l,intui4vera,ales Ul10m
cu kar:macurllta, Dar~i aCestlucru
'
- distrugere. pe Hristos sat;4dieZe ,Ilra ~i sil pr0grameze pentrtJ chipulluiIis
us stiipân~ icpanei respective!' Dupa ().teBtare deta/iata n~terea iCOauçsedoved~te
ca artistul care a pietat-o nu a dorit a primei fiului~, Qmul ,careare În çâmpul sau I
l$tfel de programe nu aV~.a'dreptul sai picteze icoane,,Pictorul care a pictat i
coana SfintuluÎ, NicOIae s-a4e~s de sentimentelf#, ivine fatAdecopii ~i d de tatâ ~
ace,eà~i el il.codat dezicerea de Divin ,În icoana pe care a pictatcOÎ'Femeii h cleyen
ise clar de ce nu-i placea $Jistea multa vremeÎnaœacametA,
' , " "
progrlUJ1e e,ura ~idistrugerç,Suniiasacrilegiu d
de
~i"api~dut c,ahtâtiJe a~ten~~e, dus acasa, Aco_ lo lar a mcep:-" S!l fuQctio~eze b
ine, L-arn dus dm : nou ÎD atelieru1 meu .iiar~1 n-a mal vrut ~ funcponeze Însa de <
curios daca exista un mo IV ac'easta data'pent~mult tlmp. E, dr~: Testarea a ar
atat ca asupra poveste CIU ma terial in ac easta ~t.. clionat un uvlec t n'eviu,
Am inceput sac aut aparatulut'de Tadi0 a a,
w
'
,
,
l'
'
,
,
"
,
'
,
'
,
',
. pe schita a(eherului ~I 0 b'lec t u 1 respediv
' "
,
era oieoana
,
' "
care se
, '.
'
gaseala un metru de aparat
,
,
,
'nu, era de Îjuri$, Era nevoie de un meoanism de bk>care a karmei fata deinfluente
le i1egative, Acest lucru se realiu prin' etica personalA, prin aspiratia', catr
e Dumnezeu, prin posturi ÎI1delungate~i rugaciuni pentru renuntare,a la ispitele l
ume~ti, ,$i ' numlfi,tnstarea de ihi!l1Înaredivina se pictau icoanele cu vopsele d
izolvate În aghi~mit Astfel' de; icoaneputeau vindeca, Simpla pie;zenta ÎI1 preajma
Jor armoniia structurile câmpului ofl1ului bolnav~i se vindeea nu numai trujJUIci,
Jn primul rand, ,sufjetuL Astfel de icoane, giisindu-se În camera, influentau cara
cterul, ' s1in,~tatea~i' soarta oamenilor numai În sens pozitiv, Iconitele pictate
de un om Într-o stare normala, chiarsfintite În bis'enca pot' aduce rau stâpânilor lor.
Cu atât mai mult, cu cât tot ce este legat de numele lui lisus Hristos ~i de' cele
ale sfintilor, noi le admitem tara piedici Î~ subcon~tientul nostru, Am cuantifica
t influenta
1 .
b;;ot dintr-o'tar a baltlca,, 1 , da ta am lOSt ru g at sa consut un.-, " ' ','
t"ca a campu 1 " " -' ' UI $<lU .i boala care tocmm < DefonJ]atla pu erm'd " eli
le tatiUui comise cu d"01 anl incepuse. erau declan~tee un sacrilegiu legat d~ i
nainte den~terea cQp;luluLf:stsavâIlit obiectelede cult Am Illceput s';;' intrebpe
marna copilulUi daca nu'tine m~e vreun evell1~e: t~gat deicoane sau de obiecte
roximativ cu vreo doi ani Înatnte biserice~ti; E<\~I,a ~Illtltcap , de n~tefea;cop
"ulUI" sotul ,a,pus <>icoana in baru! in ,eare se gAseau bauturi alcoohce, Dm, p
u~ct , de vedere energetlc acest lucru semiina cu 0 hul~rea ~o mou U~ Ura impotr
iva unui QlJiect , D 't" a:tii ' lntrucataceas t a ~a pta a fost determinata de
neviu~ia 'IVlll1 , 't 'a strÎtlctura,informatlv-energ:tlc .a t atalui fiul care i-
a 'mo~tem i a p'entru imperfectiunea , sa t aceasa,,' < st ructura trebUta sa Is
pa~çasc
.
;
"
' ,
°
,
'
'
'
,
,
,
'
"
'
,
,
,
"
"
"
,
,
,
'
spiritua,la.
,
" Orice: oblect neVlU,.oncat ar pare~ de fantastic; se raport~aza 'clusiv la om,
Deoseblt de once alt oblec~ m În med, individualla Obiectele de cult Aiti ar , '"
Puternic se manhes ta acest lucm m 'putea sa fie ~I ca uza mortn prem atu re a
oamenilor care, 10 b: virtutea profeslel lor, tre Ule, sa intre in co~tact cu as
emenea ,:, ,
,
,
,',
'
,
,
'
'
"
,
,'.' ,,,", !,
obiecte, de exemplu arheologn, art1~tn, ,
, ',.
'
,
Pe de'alta parte msa aproap e ,in orice bisericii acum se face un l 'nari icoane
~icl1 aile negot incisiv cu literatura cre~ttna, uma ,
-
. .-,'
i:f~;T"~
~:;~'
164
atrib~t~reli,~~aiIe,...
":.. A ultrat Wttt
vmdeau ,i cumpârau in temple..." Testez sa viid ce aduce in.
energerica bisericii negotnt Biserica se tr'ansforma dintr-o "casa a ~gil~iu~ii'
:intr~9_a'negotu!ui, PreofÜorinu simt, ori nu pot dm difentemotIveslse opuniiacest
uilucru, dar negotu! distruge , energetica Templelor. . Analiza bioenergetica ar
atâ ca, pentru restaurarea campului Templului, tot negoful trebuie eliminat din pe
rimetrul sau.
,~.
P Templu1 Dollihuhn $u.a JZgonit det°ticue pe .~iblie?
e ce.uita ~luJitOri~ ~~~iSlll\l~
.
.
165
._
Un cazinteresantmi s-a povestitla Kronstadt.fn or~ se atla
/
0 biserica in ruina~i cei biitrâni ~i amintesc cum s-a' incercat aruncarea ei in a
er. S-a pus de citeva ori.explozibil, au inceput sa . aparacrapaturi incliidiril
e din vecinatate .iar biserica nu se dadea dertlolata. Op~rapunile erau eonduse
de un ofiter tâniir ,i chipe, carea:decedat la.seur! timp. Sopa nui-a supravietuit
niciea prea ~u~t$t fiullor a fost dat afarii din orfelinat. ln urma cu câpva ani,
mct nu apucas.e incil sUmplineasca 30 de ani ,i a murit ,ifiul, in apartamentul
silu, firil'urme alevreunei boli grave. Le-a murit . intreg neainul. Stranii co
incidente. TatM 1i el avea in jur de treizeci de arii când incerca sa arunce În aer
biserica. .Am Început sila.nalizez ca sa viid ce H intamplat cu familia? De cea pi
erit? Care-i motivul acestui ,ir de evenimente? S-au constatat urmiitoarele: La
inceput ofiterul a riispuns de
Fac 0 mica parantezâ. Mergeam prin or~ pe lânga 0 cladire interesanta cate amintea d
e 0 stalactitâ. Privind la cliidire, am simtit ceva sâcâitor, discordant, care se asoc
ia cu distrugerea. Am verificat sa' vad cum interactioneaza dadirea cu omul, ce
influenta are fatada sa. Rezu~tatul es!e interesant: par~etn psihici ~i ai corpu
lui erau negatIve, adlca aspectul fatadel cI~dlru determina 0 anumita deforrnare
a structunlor fizlce ale omulUl. Este 0 marturie 1n plus a faptului ca noi am p
ierdut simtul intuitiv al armonieifiira Îrisa a ajunge sa Întelegem Jumea, de aceea
construim cl1idiri care ne aduc. prejudicii numai. ~i prin . simplul fapt al exi
st~ntei lor. Cercetarile mele confirma faptul ca din iunie 1987 1n structurÎle ene
rgo-inforrnationale ale' Pamântului s-an produs puternice schimbari negative. A Înce
put cumularea ~l ~ctIvarea programelor. de distrugere ~i acum once gând negatlv, o
nce traire, chiar ~i.nesemnificativa, se intensifica dato-ritiiprogramelor nega~
ive ale câmpului inforrnationa,l al Pamântului. La niv:lul, câmpului are loc 0 separar
e În deua tabere: a celor ce tmd catre iubire, catre bine, ~i a celor la care are
loc. 0 destramare accelerata a spiritului, 0 degradare cauzata de saturare.a str
ucturilor biocâmpuriJor cu programe negative
\) dinarnitare ca ex:ecutant, Însa, când a viizut ca biserica nu puteafi
demolatii prin dinamitare, el a Început sa facil eforturi deosebite sa-$i p!!nii În
aceastii activitate intreg sufletul. A avut loc u~ Impact. cu centrul energetic
al bisericii, cu programul de itibir~ ,i comumune lar acestea se opun programelo
r agresive. De aceea programul sau denimi'cire ofiterull-a primit inapoi. întrucât s
otia ~i~11Ierau solidari cu el in ceeace priv~te campul, ei au pierit cu . tOln.
. Unul dincOSlllonaupi americani, dupa zborul pe. luna, povestea ca avusese sen
zatia ca intreg Universul este 0 fiinta vie. ~iPiimântul de asernenea ~ Îi1câfoarte in
teligentâ. .
,
. .
,.
'( f
\'.'.::"
t
,',
167
ni~te triiiri emoponale. pQzitive treeeÎn subcon~tient tara piedici, se pianteaza
fcarte adânc, se pàstreazà foarte multa vreme ~i deoarece 8ubcon§tientul lucreaza În regun
!1Utonom, el poate receptiona informaP!l În mod independent §i rara 0 selectie
.,;}"
critica,
'
"
~ :.--'
. " .
,,'~':;:it\~:':i::
'(",';':'
'CAJPfr~LVf}V
,"
",'
',,:
,,'
,',
Cuitura, arIa. ~i strllctlfrllek,,!,m,ice
.
,i':,:"" '\. " ':',,", '. .' '" "
ale o",,'1lu;..
'
'
~pr~ o~ului\\re'~~H1AabsohiÜotceea c~Unconjoara: s~atlul,obiecteled~,tlZca5nÎ9.~e, t
ilmele,.spectacolelepentru de !?âmpuri.l1fIergo-informationale Ùre t;a toa~ acestea
,'" mteractloneazacu s~ctuti1e. 'Câmpului uman. " Tes~~ap~nnite d~etmin~rea ni~lul
ui §i cali!iiWacestei . mte~Ct1unL. baca. fill11ele §i.,.. ~le c ;au În 'ele elemetite
de agresl1~ne, ele pot determinapeformarea structurilor câmpului .
omulUi cu urmàri u§or de prevJiZut. ' ,
~
\)
\
Ïncepând a: augustl~5 are loc 0 cre§tere a agresivita\ij s~con§ttente m:. stroGtUrile in
form~onale ale' Pamântului. Re~sel~. strateglce ale spiritualit,pi sunt acum aproa
pe total
epulzate lar Vlataa~RI;Ig.z~noi p°rtll de agresiUne. Deose~lt cie ndlcat este ,nlv
elul de' agresivitate În arta e4ificatlpeprincipiile concuren\ei ~i a occldentala,
de m~ propagande! f°rtet Când tara, noastraa fost invadata de un nesraf§lt torent de
videofilme; procesul influentarij ' subcon§t\entului a scapat practic,de'sub contr
oL Chiar' ~i filmele de deselie animate destinate copiilor, mofenslVe .la pnma v
edere, În cea mai m!1re parte a 1er contin ~rograme"de, vio.!entâ,§i, ceea- ~mare~te §i
mai mult pericol~l, mtr-un "ambalaJ !Tumos, atr~gatoL .Informapa care determilla
,
Pentru aprecierea ,impactului a5upra omului a câtorva filme sovietice ~i striiine,
yom recurge la parametri de, bazà: nivelul agresivitapi con§~ente §i $lbcon§tiente, Am
VOroit deJa despre faptul ca valoarea agresivitapi subeon§tiente a oriearui obiee!
trebuie sa fie negativa. Operele de mare talent Întotdeadnapoarta În ele 0 Încarcatur
a de um~ism avand un foarte .,scàzutnlvel de ,de exemplu, agresivitate subcon§tientà.
ln poeZla lUI Pu§kin, indicatorul nivelului agresivitapi subcon§tiente este, extrem
de scazut. Dar sa ne ÎntOarcem la arta, de masa. Testezcelebrul film de zero, ,cea
animape ;,Tom §i Jerry": agresivitatea con§ti~ntà -. ,~eparte: ,,Alba ~zapada §l cel su
bcon§tienta - plus optzecl.Mat ~apte pitici": agresivitatea con~enta - minua patmZ
eel,.cea subcon§tienta-. plus §I!oizeci, Acestefilme, ÎI).Cll.\dabOl1ùmtellor ciuzimea;
~~ dupa vizionarea externe intrùduc În 8ubcon~tient lor,' niv~lul agresivitatii subc
on§tiente a eopilului cre~te de cateva ori. AC\lm,doo nefericire, copiii au Înc~put
sa poarteràspunderea ~ pimtru ÎncaIcarea Legilor Supreme iar a5ta Înseamna ca Începefie
destramarea spiritului, fte a psihicului, fie a trupului. Când aceasta
,
,
destramareÎncepe de la vârsta de un aIlcdoiacest lucru d~ce la
,
degradarea personalitapi copilului, eopiii pierzându-§l capacttatea
viiala, ,
.
Atunci de ce sa complicam~i sa Îngreunam viata copiilor ~i prin intermediul unei a
rte distructive? Sa vedem situatia filmelor care rulau pâna nu demult pe ecranele
cinematografelor §i televizoarelor.'Filmul "Cenu~areasa" ar~ agresivitatea: con§tien
ta minus cincizeci iar cea subcon~tienta ,,; . - minus douazeci'", prizoniera di
!\ Kaukaz" - minus 0 suta §atZeCI ~i respectiv minus 0 suta; "So;uele alb al de§ertu
lUi : ml!1US ~aizeci §i minus cincizeci; "Solaris": plus ~i minus doua sute zece;
,
,
1 1
...
168, , ,,'
., , ,''; " " .dou~eci~inrinus' pentrilndi1lft{f." .
, "
, ~~
169
"Andtei~qtJlio,r;'p~S" Iatâcée<ice:arept~titat
.
d~i
'~ute' plittvzeci, >;'11:,
a" diverselor '
la suta pentru ca trapul copilului se z5.n1isle~tedin gândurile
marnel.
"/ .
Cercetând
, tUye!~1
.agresivitatii
s\lbco~tiente
. grupuri sodale, ind\lsiveele i alt\liilli~ilorpo1itic~ ale cântâretilor renumip, a
l~ ~tiIOf, m-1UIl~onvins 0 data În plus de infailibilitatea sistemului autoregliri
i câmpurilot. .' Acest lucru consta În faptul di omul care apare, !Je scena manifest
a 0 influenta foarte pt1ternica asupra, subcon~entului , spectatorilorsau asCult
atotilor. Déaceell90municarea §ÎIÙcrulcu -~o asistentWtnare 'pot fi realizate' numai de
Un om cu agresivitate subcon§tienta minima' §i 'cu 0 ma:xirlia Încarcatura de iubire.
Altminteri prin sttucturile sale spiritualeel poate aduce prejudicii publicului'
Toate steleleestradei, teatrului §i cinematografiei noastre, tara exœppe, au un nive
! foarte sdizut de agresivitate SUbCPD§tÎenta., 'Chiar ~i ci cre~tere' nesemnificati
vaa agresJvitapi duce la 'IÎUtoelit)1inare: omul Î~ipoate pierde calitiitile, talent
ul, Sa se Îmbolniveasi::ape ne8!/te~te,' sa: par~Câscena din cauza unui accident nef
ericit sau, prin voia destirtului'.i a Întâm plirii" , ,.,,,
,
Co~tiinta acestui fapt. a existat dintotdeauna la toate popoarele. ln epoca I\,e
n$erii femeile Î6siircinate erauduse sa vÎ7iteze expozitii, erau ÎnconJurate de lucrun
fTumoase, de muzici~ §i iubire. În satele ruse~ti se, ~tia ca tot ceea. ce vede, gând
e§te, simte viitoarea marna, are o. influentii,put~r~lca asupr~ copilului ~i oarne
nii cautau s-o pr.otejezll pe femelal~sii!cmata chia,r ~i de privirile S1Tiiine,
Acum sa neco Imagmam pe , contemporana noastra bruscata ~i Înjuratii pe la cozi, În
ghesuit1i . În~ijloacele de transport În comun, "destinzându-se" În fata unui
' '
videofilmoccidentaL..
'
, " '
Ne reprezentiim 1ntr-un mod foarte simplist mecanismu] karmei nu Întotdeauna reu~i
m sa veI1em Întregul proces al autore~larii câmpurilor, cât de precis, cât de complicat~
i cat de
neÎnteiesse de~ara
. . ~. Etica, higiena viepi i spirituale trebuie sa fie acmu nu simple
'. ,
,
carieraluHncepe sa se destrame fi\tiimotiveaparente.
"
,
'
,
De aceea,ÎllaltUbiprofesionalisiD al' t/l'iui câr1tiret sau actor trebuie si ipCluda
nlÎfiumai ni~te calitatf strict prGfesi~e (Ii ~i0 imensa buIlatatesufleteascii' ~
i 0' la' felde mare mearcaturii de iubire. lar pentru eultiV'area acestor caliti
ip se cere 0 munca permaèa.' La primavedere pare surprinzator, Însa acest mecanism a
cponeazii~ În sferapoliticii. Politicianul cu un nivel ridica,tdeagresivitaie subc
on~tienta nu are perspective. Vointa ~i inteleetul aici trec,pe planul al doilea
. ' Foarte periculoasa este agresivitatea subcon~entii pentru tinerele femei, În s
pecial pentru cele gravide pentru ci' spiritul . mamei devine trupul~ copihJlui
~i cu cat mai adâncii este patrunderea agresivitiipi În subcon~tient, cu htât ea este
mai,' periculoasii. Femeia care 'nu respingeviolc:mta la nivelul con~tiintei adu
ce un prejudiciu psihicului sau doar În proportie de doi la sutii, daca fusa peSte
ullan-doi ea vII'da n~tere unui copil, deformatiile psihice ale acestuia pot at
i~e 0 proportie de optzeci
'
lozinci ci rezultatul \loei Întelegeri profunde a lumn ~I a legllor acestei~ Dific
ultatea ~onsta În aceea ca trebuie sa Î\J.vatiimsa asociern nopunile(,:ont,l:\U'e:.i
d,ealismuJ cumaterialismlJ.!,'religia cu ~tiinta, logica cu intUipa, spiritualit
atea,Înalt1i cu pragmatJsmul, permaneJ;\tiliubire fl\tii de lume .~i oarneni cu tr
amle emoponale . , cùtidiene.
' '
Acum interacpunile oarnenilor s-au transformat ÎQtr-un pmces incontrolabil ~i arta
, În acest sens, nu ,a jucat un roi seçundar. Începand de la mijloçul sec01l1lUl trecut,
pnn dezvoltarea impresionismului ~i a altor cuiente orientate .s~r~ Sljbcon~tie
nt,.apArarea acestuia Împotriva piitrundem agreslVltapl devine din ce 1n Cil mai d
ificilii. Majoritatea lucrarllor artI~ti1or occidentali au 0, spiritualitate sçiiz
utii~i un Înalt nivel d: agresivitate sub(;o~tienta. Astfel de tabloun de~ormeaza
structurile biocâmpurilor §i, prin aceasta, aduc prejudlcII omulUl. Poti vedeÙn expozi
pi tabJouti care furii energia pnvltorulUl~D: la 0 astfel de expozitie omul plea
cii oboSlt, epUlzat, tara sa Înteleaga despre ce este vorba, . '
1
170,
pentru mine °. deseoperire n~teptatâ a constituit-o Dupa testarea expoZlpa de lablQu
rirituale a ~tiior australieni.
'
i
171
,.."',.,.,... '. .
câtorva lucriiri fost uimit de puterea acpunii 101'pozitive ~i, asupra celor ml\ll
mportMti parametri ai (mIului' inciirditura de i~biie ~ comuniunea.cu çO$mosuI.M-a
m oprit În fata unuia dintre 1OOloun.. a~esta I\Ung!.lfau obiecte concrete, era co
mpus Pt dm Pun~te, ~mu~~1 pet.e. Aflân~u-ma În preajma acestui tablou ~ SI~!lt ca.el
' n~teracpo~eaza cu mine, m~am apropiat' ~i am , mmentm câmpul mformaponalal acest
uia, Senzapa era ciudata: -~ .deodatas-au schimbat ~rQPortiile,'a aparut 0 stare
de vrajii ~i de lteal.Par~etn.1OOlo~lul, la testare,s-au aratat a fide exceppe:
0 fo~e Înaltâsptntualltate, multsut1et ~i 0 ma.rernciircaturii de I,ublte, 'agresiv
itaiea. con~tienta ~ subcon~eilta ext~em' de ,
coborâte, ,
$piritUaiitale; este Ïgn<ira.til:lentrupa.DUda rezultate de moment. Pictând câtev!! ta
blourid~te'Spre subcon~tient, mi-am dat seanta, ca este posibj1iie~!t unei aItfe
l de picturi eare poate aç1Ïona"de sute de,' ori ÏQai putetnie asupra lumii spirituale
a Ofu1)1ui.în modcorespunzaror cresc de sute de ori ~icerintele fata deautor; fat
Ade ~ea lui interioara, fata de etica ~i p(!tfc;Ctillne.încereBrileundr'~ti de .at
tea 0 picturj terapeutica ~ r<ist lipsite,des~s. ,pentru cid aveau În vedere dOllr
terapia flziœ, 'Trupul nostru' depinde mult prea puternie de starea spiritulUi t't
ostru de aceea'pot ~deCa numaiacele 1OOlouri are e sunfplinede spiritualitate ~i
de iubire. ' ,'Analizand. cail!!d~zvOltârii ~i primenirii spirituale aQ1efeetuat,
testarea unor tari pentrudetetminatea posibilitatilor dezvoltiirii )pr spiritual
e;am testat interactiunea notiunilor de ~,cultura" ~i, "civitizatie", însu~i cuvânwI
,;cultura", vine de lactlvântul "cult". COnStru~tiiledestihate eultului, culful r
eprezintaorientarea spre ~a.ç~iii. 'Wt,~e ..P~ toti; .çeva,'suptanuiterial, 'Astfel
cllltura .ap~clfreZl:tltatialt~tei ~lunitate,catre-Divin ca simbol suprem al uni
tâtii, NUIfiai dupa i realizarea unitatii este' posibila divetsificarea;materializ
areasauceea ce noi numim "civilizatie", Cultura detennina oprimenire spirituala
neintrerupta a poporuiui ÎntiÏnpee civilizatia ~ctionéazâ În dpmel1iÎ1ltransfonniirii fizic
. 'Cuh:umereeaia ciViJizaVII,htsa-Îritr.oanumita etapa a ciVilizapei Înd~e sa nege ~
i sa diStrtt$i cu1tura: Pentru ca procesul sarilmâna ilemtrerupt se cere acumulare
a vaIorilor spirituale, în societatettebuie sa:existe structUri care sa
,
,
asocieri' co~tieiJ.te, vmdec.a bloenergettc omul, Îi dainf°11IU!tii,interactioneazii
cu el cao, fiinta vie: Dupa ce am vi.zitatexpozitia, am Ît'tcét{;atsa !ratez cu aJu
~oq.d,,I\~1ouril?r~i aQ1ipst )lÎmit de pUterea lorde acfiune t Atuncl amlnteies Î11c
e consti eset'tta talismanelor icoanelor Având 0 structura~ctiva a biocâmp~rilor, el
e atm~f1izeazii n~ ?um~ s~iritul, sâniitatea ~i destiilul;dar' fi spatiul din jtir
ullor, ° Icoana: Plctatâ de un om cu 0 Înalta spirituaIitate nu ni.1maica-I ,pune p~ o
~. in.c~ntaqt . cu Divinitatea 'clar ÎI ~i' protejeaza. Tablounle c,on~PQranear tr
ebui sa fie create ca ~i icoanele p~ntru c~ ,pnnclpala~roblema a lumii contempor
ane 0 repreZintii C~8.;.splntual~ Pas~area, oa.rba ,a tendinteIor striiin~Îp arta
adanc~te dec,lt?ul economlc prin intermediul declinului spiritual. Potenp'alul S
P,tntualcolosal aC\!lllulatde Rusia de-a lungul atâtor, ~~enn de chinun' SI:Iflet~
tIse pare ca se Împ~tie rnvâIit. Qaca m~te tablourile1 in plan energetic, semanau cu
ni~te arbori avand 0 putemicà retea de radiicini ~i 0 co!.'oanadensilaeum ele se
pot comp,ara Cuni~te,~ori~pitipi care crescÎntr-o ~I~tina, A rilmas numal tulpma,
adlca realizarea tehnica, , .
. Ac~t:tabrou.
~a a-~ cr~a nici un fel de
'''''',
'
,
respinga doar bunâstarea materialii, fiziea
~
care sa pregateasca
"
.;j,
Lumea. d~ azi triii~te Ît't principal prin necesitatÎle sale ~i aceste sentlmente re
pre~ntii- vârful infim' al aisbergului, iar ceea ce nu se vede -' ineiircatura . d
e iubire, d,e Cosmos, ~i de
po~entialul pentru '0 nouil cr~tere a culturii. Acum au rilmas putine posibiliti
itipentru oinnoire spirituala, Sunt interesanti pararitetriinotiunilor de, "cult
ura" ~i "civilizatie" diil punet de vedere bioenergetic, "Cultura" se earaeteriz
eaza prin \lrmatorii parametri: agresivitatea eo~tienta plus zèce, cea subcon~tien
tii - minus doua sute zecei notiunea de "eivilizape": agresivitatea eo~tientii -
' minus eincizeci, agresivitatea subco~tientii: plus cincizeci, Acest lucru eonf
itma
l
172
,
,
la nivel bioener~tic orientar.ea ~ulturii asupra creapei ,fi tintp ce civilizapa
poartâ fi ea elemente ale distmgerii.
Am 'testat parametri câtorva Jâri' pentrua determina potenpalul acestora de dezvolta
re 'a culturii ~i civilizatiei, Aprecierea s-a flicut numai in funcpe deparametr
ul agresivitatii,
.
CAPITOLUL VI
Germania: agresivitatea co~tientii - minus cincizeci. cea subcon~tienta plus cin
cizeci; S.UA: agresivitatea co~tienta zero, subco~tienta - plus doua sute; Japon
ia: agresivitatea con~tienta minus patruzeci, ..subco~enta minus. zece;' Rusia:
agresivitatea con~tienta plus 0 sutii optzeci, subcon~tienta -,minus c'doua sute
zece. Analizând datele de mai sus se poate spune ca Germarua este tara care riisp
Unde ideal nopunii de civilizatiei
-
America este tara cu cea' mai Înaltii civilizape insii pentru
.'
'
'dezvoltarea ulterioara vor fi necesare mari eforturi in direcJia mic~orarii ~gr
esivitalii' subcon~tiente; JapQnia imbina cultura ~] civilizapa,.Vând un bun poten
tial pentru viitor;În RusÜi'fi prezent nu exista civilizape Însa exista 0 cultura inte
rioara, un colosalpotenpal pentru dezvoltare, Mi-au devenit clare proorocirilemu
ltor prezicatori care afirrnau,ca saIvarea vine de la
Ce este diavolismul?
, Traglcu1refuz al omului de, a a~cepta ideea .'
.
.
ca adeviiru 1 este 0
.
Rusia,
. '
-,
adeviir Schimbarea lumü se produce cu V1tezedifente ~I œ.re 0. . NeÎnteleg~rea .1egilo
r I~II ~I neÎfltr~ruptiico~entizat:e, Înciil~area açestora duce la deformarea ~I d~!X'
amarea campuli~ '. creeaza puterrnce progr ame ne gatlvecare damUlesc autonom st
ructurile informationale ale stru~o,r '"' campuril?r umane, . Existenta În .diferi
te religii a nopuou de diavo~m acum poate , . .. . studlata -,' ~I an allza... d
in Punct de vedere blOenergetlc Cil fi , ' ajutorul mijloacelor extrasenzttlve,
"
",
'
substanta inconstantii,pensabiUiln ttrnp, se manifesta fi toate, , ,.. . cu CIOC
I de a~ ~II Nopunea de adevar care a existat, s~ sp~~ in urma este to~ diferitii
de ceea ~co!1Sld,er~p:ol ~ Ca a
.
C'
.
....
. . fi ID ormaJlon al "ln car e existii 0 cantitate iniensa de programe '1 tru t
ive ~l autonome' atat pozitive cat ~i negative. Programe e d'IS c.. ' 1 ' eXls..
. ID câm p ul informaponal ca un organlsm 'programele rau Ul '.." , . independent,
guvernat de anum~te legl, " Cum am 1 uatcuno~ tI' nt' d e existent. Programelor
dlstructlve ,,, ... . . I ~Icum am - neeput sa luerez cu ele? Cereetarea ~I an
al'1Z8 .
,
.
uno~ tem deja faptul ca gândurileomului creeaza un sistem
structurilor
biocâmpurilor
demonstreazii
." ca ID
"pul cam
<
'"
174 "
, ",,-: J
1
11'
"-",
,
. . 1 . ... abl deVlOe meV1t 1 0' pr~d1i a unui asemenea . "c!\re "VIrus'.
175
infor(ll&ponal ,lu'fq~~1ui' ~i womenirÎi exista maseimari de pr.ograme distnictiv~
autono~e,' fo~e put~iee, creat~ de oameni m decursul riiÎJltorani. Aceste pr(lgra
me sunt ca un fe!de b\>a1a~idepind Î1Imic;amasura, de con~inta umana, pot trece ne
&tingherite dÎJ1tr-un,oâml'Îl1tr"~ttd ~i ~iar sa pritpeasœsprijin, din.,~at!ea ,.bloCUlu
i, n~fI.~~'progJ1lme' ~ alomenirji,.,'A<;este ptogtaniesuI1t ,neutre panil ÎiicliP
a În care nu aparcondipile pentruactjvarea lor. Deindata ce omul a 'dechin~at Mte
triiiri negative sau.ID procesul' .tratan1.entu~ a ~parutneCesitatea ~liminarii
acestor program.e, eleÎncepsii se activeze ~'oa1\erepede ~Iacest luçru ,se des~oarâÎntr-
un mod 'foarte Qrigih~incepe activitatea pestrucfurileinformati~na!efine. Omul n
u d~unede organ~ caI:.eslFconttpleze ~~pfop~se, de aceea de decurg pe h/Jobserva
te. Putemsii' le numim;;bol\" 'sau" vi~i" Î!1sa,;viru~ii" disttUgeriise ilctiveaza
.~idec1an~eazâ programele de.wstrugere il omului. Gând orgallÎs!I:\ulfncaicaLegileSupr
eme, se abate de la calea evo!utlva,i 'se;defo~ea2;a '~tructimienergetica, }tpar
bre~e
Îns~ten)1,Jl sii~'(}efe!1siv, ,§i,.1Ii.dfiVirte,0, J!f.It~. ,!1~/l,fâ'p~tru 'VitttsUl,
i;câte'Bta6pli1t ~t'mb'Ji!ft~;ùnril~eri1 ponltl-v:- P a~p;;a -
În -' "~ permanenla ne p~de~tegr e~dile.'Ïn ce fel actioneazii"VI11Isul . al' t ,cum
se dezvolta el, ~ mIfi ~~a chiar pe mine. TrebUIe sa destuI' de periculos pentr
u ca recunosc ca acest studlU a, ~ fi tale atât trliè'Cat ~i grupului gre~elile mele
putea~ sii-m~~~ddiferite maiadii, structurile
.
ÎmJireuna
,
,
~ care lucramilii biocâm?,unlor a~eStora,'.', observat ca din 1987 practic tap pac
ie nl11 prez mta 0 .acn VIzar~ a programelornegatÏye. Daca <t anumita forma e ta -
. '-mc",c area legtlor se manlfies ..printr-o 1987dimenSlUm. a mamte . '1 i: du
pa ' '. 1 devierilorstructnrale aleblOcampUn,° .. . defottBapllof au cr~cut consld
erabll; au mceput sa"-'.villa ni~te ' l"'" pedepse muIt mal gr~e~ tru diferitele
pacate. Ce, mseamna pedepsemultmm gre . 6::abmuHace ceva negatWÎItlpotriva . t- C
apta Începesa se amplifice ',' sa sau.a unpi~lto~, atonel a~:: ~n biocâmput sau.A ct
escut
"
..
,
,
,
,
.,
,
-
,
,
'-
"
.
! ~ 1 t 1 1
1
~st~.'~Lea ?f!gÎJ1~la -feloc'm\lI~I'I~c~ea,,\'~I1l~llor':~!f.IIJ>~~~~~ ootsttucror
ipebaza'açestbra.' o.:r,neI\1rea,caretncepe sa se aliata Cfelac~~ cea dteapta (iar
calea .ceadreapta 0 i:ansfituie c°rrÎW!iunea:cu T)ni~ersril), .empedepsit~ prin 'a~
ti~ea . ptogr~el<)rneg~iNe ~~,'$e 1~in'ulteScm;Struct\iril~1'Sj)iritualepe care
le ~i'iilstni~.'Deoaiece 'cotpm §iSpiriful cOnstitUleun 'sÎstem energo-inrormaponaJ
unie," ;,infectia'~ lanivelul' structurilor spirituale distt.uge mai Întâ'Î suf\etul O
nlului dup'â care ,trece la demolarea trupului. Programefe' autodistrugerii se pot
uni ~i exista sub1011lla unor stI1icturi 8I.Itonome~, giisindu-~i timp de
'
deze~1 de on ~I sa se.actlVla putermc farta de ~cttUl1e,' , tutUror gândurilor neg
ative, il gârtduril0r Îndreptate spre ra~ ~I resiune Întrucât.gândul este 0 bune se .atlO
nalii. at â~ gan ,\ln 'le reie' cât ~~le Unita te, ' iof0 rm . ' .., .. .. . .., . +
J"".'eÎnultiinii - structtJn al" apo t 11'1slSteme }D,6rma!"",,,, . . " teunesc ln
, ,
,
,
,'.
,
1
'
:
..,
,
,
,
,
,
,
"
deceriii ÎD campul comUn al' OInenirii,' incearca slipiitninda
ÎR
'
orgamsmulm. Daell o~ . . c 'unea se 'Îndreitptaspre piistreze integritatea. spm~:u
~~~e;e~a fie bolnav mmdes.De , destramarea corpulm ~ztc. ' aceea bolile grave ,n
u mtot d eauna sunt. un rau Întrucât protejeaza , . .. ' w 1 Îtnpotrivademoam stroctu
rilor spm_tuale . AI "" el "stau luenirile
. .
,
. al ~aSe ani În ,campul, Iinf, ~rmatto~u al omenirii are loc activarea Qrientate
~ spre ravietuire ~i spre' distrugere. structurilor " 1 . . '.. " e 'comporta st
ru cttJn 1 orien tate spre e Foarte mter,~ts '. '. 1 ii.nd,sa distrug~ structuri
le di$tritgere.Îi1ainte. de,wate, e e 'deza gareafizicà a spiri~ate p~ni()rdlale 'ca
re, etlc,' tinde sa ar:I:h~:portlln:t
'
' , ,
~
'
,
"
'
,
,
,
,
'
'
,
psihii:,În sutlet' pentru ca amuis! le activeie la nivelul comportamentului. Progr
amele se comporta ca un rvUustipic, care"patninzâi1dri1aimtâiÎntr-o ,eeltiIa'izolatii,
,ajun$~. sâ. se mmulteasca ,~I sa distrugii.' ,.mb-eg brganismU1f" Vifusul ihfoin
llijidna/ lariÎvelul câmpu1ui spiritual a/ omenirH'reprezinta diavolul de car~sescri
ei'it Biblie. Daca omul nu nierge pe ca/.ea dezvoltiirii 'spiritUa/e ~i Începe sa
renege legile Universului, el
~" 11
lt tul distroge~ structurilor , 'd tita spirituale. În acest caz ea va uce la dezi
ntegrarea fizica.,' 1 . . ctI ' pnmu 1 caz Care, m mdelungata mea pra, ca m-a fi
leut sa simt ce , , can,d ,onbaalaeSterezua une,.
'
"
,
'
,
Înseamna
un program
cKstruct1v,
'.
,
,
Analizam. cau~ele pentru care un tânar, bun, ~~priete::, . c~ manlfestat dmtr-o. d
atii 0 agresivitate putermca m rap . prietenul sau. Anallza, cauzel a aratat ca,
În trlare,
,
1
,
1
176
,
177
. ~ .
~mportamel'i~11 il era qete1lJ1in~t de tatâl, sau.' Pragramul .de dlstrugc:re se.8
31iea Î11 ,biccâmpIII tatâl1,li; acesta Îl acttv* iar fiul ~-a P\IIi.In apbcar~ la niVel
ui c?mpcrtamentuiui. Am Î11cbeiat aCest " caz,ml-am t~~at l~crul ~1, p.este 0 (Ira
, Î11timpce, mergeam
.
,
,pnn crlil!l,.am~lmp! di.ntr-c data un ata.c n~teptat ~,neÎnteles. Av~ ~n~tuI.:a C
Ineva.a luat un bat ~i Ii Î11ceput sa,.mi ameti~creIem ln cap, tCtul a inceputsâ mi
se Î11~a. În
Întotd~~a. prin ,faza:denlolirii vechiIcr st~cturi. Creatia este abligatOriulegi$.
d~ demolare, dar În creape demolarea trebUle . si- fie eontralati. ,Privit din ae
est punet de vedere, rlm/ nu este altom decât binele scapat -de-sub ccntrcl.. . ..
'' L>acâ la' baza deq1.c!ârii sta un Începutsplritual, atu~cI . demolarea cr~, Însi can
d spiritualul seaci" de~olarea de\lme
de neconttclat.' .
~~de~~alat.,§tarea mi se "Î11rautâteacu flecare minut. ~pa aeeea ~nslmtIt ca mJmm.pot
merge..A trebuit,sa,!l1a ~ezpe ()banci ~i .~ .doml vrec clnClSprezeçeminute. M-am
trezit, Însâ staxea mea era la fel deproasta. Mergeam de parei Înctam În unt. Îmi venea
fcatte grel1sà Înaintez.
fatll ocMar, m-a ~uprins ~biciuneg~nerala. S~a flzicape care aveam eraaceeaca ~
Clneva ma Î11v~rt... te Intr ,.0 d.'
.0
,
'
,
,
'...
,
"
'
'.'
"',~,
,-
o.wv
" ',,-m"'itna
v
,
~
aveam senzatia uneigreutiti
rellle de
parca, ~Ineva ml~~ fi pus un sac În wei. Acéasta stare a fest produsa 4e at~cul~erge
tic al tatâlui. tâniiru1ui. În timp ee . ~Iall>gam:~ I.ntrat Ill. ccntact cu biacâmpuLac
estuia ~iel, a .lIlceput S3;1Jj,a atace detitul deprofesionist.Cu ,tome ca elÎl1Bu
~i habar n-IlVea.a<:~ee}l ce se .petrece, ,Încareitura autodÎstructiva dln ,.~bC9~e~
~I.AA\I filncpcna., actÎV. ~(,c8W\1u1ilU,Ito~m de d,~~gere'~I\1 \l1ccâ,?Wul, tatiilu
i.tâniinllui.meupacient puteaJucra a~t Impc~V:1l;UICat~I., IIlpc.trIva, ltpr canie
ni $Ljneila nivelu! l ! a fizicreal.l~lfe.a era. ~a Sll1gura: trebuia sa aCticne
zasupra acestel strl.lC~n agreslve.Întrucât.structuriJe distructive 'se nutrescdin I
I}ciilc~ealegi1cr În rapottul. Cq. camenii, prin .!'rc_ducer~au~1 rau,. ,pM uClder
ea-iubirii, amlt~ali".ât tcate Inciilc5rile legilcr ccmlSe de tatâl baiatului,' de s
tramc~ii acestuia . ccrectia neCt)sara. ~ numai dupa aceea atacurile a~ ~ proced
at lacc~yinsca, Inc~~t.M.am cCntact cu unprpgramnegativ, este pcsI~da .0 puterll
lca agreslUne nu numai la. niveLinfcrmaticnal, dar ~lla cel blOe\fergetic, .
, Din llCeastacauza civilizatiile Care ~-au epuizat splntual1tatea ','Cc,. se au
todistrug~ distrug ~ce.i Înju~. '.. . Mâuitlate1evizor ~a~dc,fraza: ,;Nlclodati pana
.acumraul n.; fost ,Mât de &eXUal;~. vcrba de reclam~ ualll: na~ film Er;!. ac;est
lucru? InfcrmatIa. ~f1~lta, pnn amcirican,CeÎnse~: intermediuiprimei ceaJwe nuse:c
cntroleaza pnn num,c ~Inu ~te cprita, Daca agresivitatea ~cbcara pânila ~I".elulpn
mel.eeakre, atunci blocarea' ei prin mtemul 'autcre~ se, .reallZel\.Zi pe seamas
terilititii femei~a mcqii saua bclu grave a ccpiilor el. de.-a .Acestmecanism 'f
uI)ctioneazapqat, Întinzându-se, unecn . lunguJ ,8 ~orva ge1'ieratii.Acumvi~atuturor
proceselor,. ntmul vietij, puterea de influentar~ a ~alnemlcr unul asupra eelul
lalt au crescut atat œ rouit; Încât ccnectarea SlsteJ;QulUlde.ut~regla:e
Întâ17z.ie uneori ~ nu are Ice" acumularea . de agre8\vitate ,Ill . . . structurile
informationale ereditare. ,. '.
,"
'
. .
.
.
,
Înatta Întregii lumi,În .specialÎn America, are Icc' prolife~ea violentei. îri' ultimul ti
tnp se .observa ascclerea VIOIeI1~el cu sexual,itatea. Ce se Întâmpli cu cmul care v
izicneaza filme ca~ fac apclcgia viclentei? Agresivitatea ~a subccn~tIenta se 1:
\'ansfera În prim.a ceakra~i devine neecntralabIlâ. ' ,
.
,
.
,
.
~
"
"
',Recent
am Ïacut .0 interesanti
diagnosticare.
Era vorba
~,o
,
Ce Înseanlnii rau/?
.' , ," J{ .'
'
Es~ imperfectiunea ncastra. Una ~ acee~i fap!itÎn diferite ccnditll pcate avea sem
nificatii" diverse. Care-i dif~enta? Din punctul de, v.edere al mecanismului kar
mic, rauI Înseatnna demclare, binde - creatie. îl1sa dezvcltarea ncului trece
catell cu un grad Înalt de agresivitate: Cineva I-a sÏatu~tpe stapan sa..i dea ,narc
otice, dupa' care agreslV1tateadlll ccmpcrtamentul, el .. a dis~t ~imult timp a
fast un animal blând, Iim~tIt., Dupa câteva luni cateaua a niiscut ~l... ~I-a mancat
prcpm
pui. Stapânul a fcst nevcit s-c Împ~~. . ,. " . Analizez situatia. Câmele avea III zcn
acapulUl un putermc centra' alagresivitatii, fcrmat din cauza unel ndlcate agres
lvltalI . cc~iente a stapânului.
178
"",
179
,
'
' 'iJishliJ~~'~':~iitatea
""c",",
,H,~"~~& '-"IUtTcl>ticul,œDtntlfa8resivdtü~~ui AHi Întrtat, Îni~ceakfa dincare cauza s"a
U niscut citei cU 0 a~1iridica1Rçate~imultiplicattrapid Îfi CâmpulacestOR. I:antulcrC§te
rii agresivitiPf afü;ltintreruptinsa izvondacesteia a , I-,~~,,'~q "'''' "' ', " -
,':;:"",,c'i'" 'v' " " "
,
,
legitura~",
omului, ~i nec~itatea
'
respectiirii
dec~
,
,
'
,-
,,
,
,
,
",
'"
"
".,},;(~:",'
,
. Tratez, pe unul, pe altul ~i simt p puternica actiVllfea programelor negative"
Acest lucru' dQved~te faptul 'ca, Îtl geneiaI, Încâmpul omenirii,eXÎstii un mediu agt;e
Siv care,se ,~hrlin~e .pe seama mciilciriide catre OatDenj,a ~r Supreme, . Am de
cis ,si verifie daca'omtIDirea, .ca' OfganÎSmuni~,prezintii mciilcm ,aie legilor,.
De, Îndatii 'C6;tUnilic.ercatsàajung, la.acest , nive! am ~tit un Putemic ,atacimpot
rivamea, Am ,Început si catit,'d4tpartea ,cui ;venea ',atacul' Deobicei g~sc, pers
oana, cercetez deladistantii biocâmpul,acestoia, efectuez corectiile necesare'~ el
imin atacurile.Aiciinsa am Înteles,câ nu eravorba de 0,petso~eoncTeti: Am, ajuns,dit
ect laprogramul general. al agresivitiitii:,Cind .amifincercatl&fo cerce1ez dinp
unctul de vedere
'
'
,
. ;Z'e se ~POrtà ca 0 fiID~~;I;' Înce 'sa se opuna ~ sa ma atace.Eu $i,probabll Într~o
alii~vindecator. mi apar: Mi~c .un".!8itivindeciitori de ÎIIalta clasii, Boalanu-I
ci acest lucru il slmt ~." trebuie azvârlit din trup, ea este doar. un bulgare de
nMolçare ". d "1 1 " ppat unor~nism wu c.are~ e fi;foarte agresÏv. $1daca vm eca or
u . I~ceput tr8teze În mod incorect, atunci fie
.' ' ", '
'
"
a:uta.a:~r'e::~velurile,firie .CiJid
~
~i~u de ba!lii, ~ceasta
nua gaslt cauza .~I
'
~ na fie va asupra sa boala ci el nu va.reu~ sa VlJIdece 01 wI~ui.s-au lua progr
amului de a " n . acestulapn. asl!nilarea ,"mecaOlsm b Inavirea p'iicientului sa
u.' B oa1 a a ,distrugere care' a ~U8 1 11110 tr ebuie s-o ,.., 1imu l, se ,œmpoJ1
i" omeOlm ~n plan sm1'ltual. dlavo s t'.-~ L ~tiv recunosC, mult mal 1t~ve decât b
olile de la nivelulfiZlc, a 'm It mai palide decât nivelunle fine acest mvel,progr
ame le suntu, extrem de d agreS1ve ~1 ." poarta
'
~
,
,
'
,
"
'
'
,
,
,
,
,
al Întregi[omeniri,'sa viid;dacârpot sa ajutcuceva,;ainceputo
,
tezistenta)turbat~; Ig,.a ~t, ataCul' programului negativ ,central. .'~Mta ,iii.
' umesc, eu diav:ol. Am testat,p~ett:ii n acesteia:agresiVitate ,'con~tie~ - 'mi
nusdou! .sutezece, awesivitatea.subco~tientii plus doua sute," zece. Aceasta 1Ds
eamnaea acest program nupoaten fixat Înmodco~tient, el -este nesesizabi1;, Îtlschimb
,agresivitlitea subcon~til:!l~ ,este maro~~.Faptulci,boaia se opune in~erventiei
medicu1ui I-am observat demult. $amanii'În astfel de cazuri'spuneau: ;,Trebuie iz
gonii duhul rau", Din punctulde vedere al bioenergeticii "duhul rau" Jlconstifui
e pn,'J.gramulde"distrugere. Gmul care.Încalc,a Legile Supreme include În biocâmpul sa
u un program de , diStrogere ~i,acest lucru are loc: la dlferite nivele În planul
fizic, $amanul, avind 0 informatie suboo~entii in legatura cu acest luem; Îndreapt
ii, structura ,biocâmpului omului, insa nu ÎntotdeauÎla el putea sa dea ni~te indicati
i, precise privind compo\1lU11entul,corect. Când vraeii ~i vrajitorii' ii spuneau'
omului ca acesta .se comportii incorect §i de aceea În eL~i~auflicut siila~ul duhur
ikrele, ei, prin aceasta, confirmau in rnod intuitiv
"
,
unele acestea ,?evm """ , invent1v,mergand pin~~~ ~~troduCereain subcon~tientul
omului " " aunui program de auJodistrugere~ Omul careincearcasa se lupte 'de la
aceSta 0 Încarcatura cu un program negatlv ~n,m~ectia demoliirii lui ca sistem dis
tru ctiva care actIoneaza ,ln . lll, , 1 a, Cnd gru pui ,meu a "'- Cercat sa act
ioneze
" '
"
" '
'
,
'
,
,
-
,
,
,
,
,
,
bioenerglIDc"asupta .~es"tul pr 0 am s-~ decl~at un puterOlc Çli, d.c:asup r:rno~t
ra . s"a,pogorât Clivafoarte atac. EXISta senzatla 'lin ~ moale care ne sugea IDtr
eagaenergte.
,
al informaJ1<>lI, '
,
,
,
,
'
'
ative se poate Rezistenta programelor ?e;i-aconfirmatCât manifesta lli mod de pute
rnice, : dlfent Cazul . care u~eaza ,. t fi astfehde manifestiin, , , , po pencu
1 oase ~I. surnnnzatoare t' ' a, ' , , porter al unUl coU' dl ' an des pre bioe
nergœ ~I .
.'
,
,
'
"
Dlseutam cu un"r'e
'
'
venit .vorba de dlavohsm, SCdt1:'~m~iserica cre~tina considera Se a n, ' problem
e Înc;epuse deJa s~ , ri f'aramotiv'se explica prin ca.ln prezent marele nmnar de
omom ducândaceasta afirmatœ , "' .. b"";' 0 m . Tra faptul ca dlavo1 1 s- a ';CUI <u
" ID 'na ca aeum, din cauza actÎVlzani u .., Înlim baJul blOenergetl~llDSe ~ dezvolt
a ~i trec la Vlolen tel ID 0 amen!, se ' ' Permanente a 1del 1or. d Omenire 'car
e-I 1 '
,
"1
meu in pnvIDtaacestel
'
,
-
'
,
,
-
'
,
'
,
,
e actiune programe, 1,:. neg ative' acumu ate " ' " fi t e 'necontrolate, Am Încep
ut sa-! deterinina sa comlta. m~te ,ap . '
.\ '\'0
..
180
.'
<J
181
(
i.
.
.
expun.reponeruiUi acest mecanisrn$iamspuscitevatTaZe ln plus... Problema este ci
etica trebuje respectati inWte,inclusiv in utilizareainformatillor.CindvoTbeamam
rostit eâtevaftaze
care ar fiputut aduceprejudicii cititorilor nepregitij:i.fiindci
.
" exetllplu:.o. cashuo arhitectur! nearrllonioasa,. desencle an\mate de. tip ;,T
on\ $1: erry" cu un inalt grad de agresivitate,pemuta. de J aee sub formi de omp
e. care 0 impungem zilnic. Toate acestea sunt clemente,. aie agresivitiitii, ale
reaIizarii programelor de
c
unele idei 'Suntdificil de insUfiç CâBd am inteiesacest lucru, l-am rugat si ~gi 0 p
ortfune de douA minute .din inregistrare. Am deruIatoaseta'.~ am inc~t sA,~ergem
. S-a~ totu~ Cil. exceptia frazei..cheie. $tergem din Mu ~i din nou rAmine acee~
i bu pe care am vrutsa. 0 . eliminAm. Frazaplutea, migrind -aintr-unlocin altul
alcasetei, PillA la .~. am ~f$vreo zoce minute din inregistrare insiiftaza respe
ctivi n-am reu~it 8-0 eliminAm. Impresia era foarte ciudad. Cu un asemll11eafeno
men miiintâlneam pentru prima oari.Am inceput si acponez la nivel . bioenergetic.
$1:.n cele din urma,:am reu~it 8-0 elimin. AnaIizând i situati!l>8.ntintclesdinbiQ
cÎmpu'lmeu se g1sea un program de distrugere CRrese opunea puternic an\IJ,iIiiriis
aie la nivelfizic. Aduce a misticism, insi. ac.est: &pt mis-a' intâmplataievea. Pe
ricolul a eeea ce se cheami "diavo1ism~'se at1i in 001 ~i nu 'in
autodistrugerea omenirii.
,
'
afaraluL
.
.
.
înbiocâni.pul fiecirui 001;chiai ~a celui mai bun, mai ~erit ~imai etic poate exista
un program de distrugere. Aceasta e greu de .depistat prin lIlijloacele ob~nuit
e.EI se dezvolt! ~i, ca un virus, ocupa structurile fine,' sufletul,iI schimonos
~te; $1:-1 deformeaza. ln fapt in prezent a inceput sa se deruleze programul de
distrugere al omeniriL Capacitatea energetici. a sufletului este foarte mare. Co
mitând 0 fapt! reprobabili, poti sa te simti excelent din punct de vedere fizic. B
oIile pot incepe dupa câtiva ani insa destrAmarea spirituala condamna la boli mai
des pe copii ~i'pe nepoti. Omul care .a savâqit 0 fapt! reprobabili nu simte aeest
lucru ~i nici nu Î11!clege:odat! decl~at, .programul de distrugere evolueaza in s
tructura biocampului in mod autonom. Subco~tientul nostru eSte acum incredibil d
e agresiv. Am inteles acest lucm relativ recent $1: m ÎncepUt sa caut motivele. a
; S-a dovedit ~ii, daca. Înainte agresivitatea era alimenta'!a de cruzime la nivel
ul actului comis, acum ea este alimentatii de amanunte nesemnificative la prima
vedere, din viata noastra ca de
Calit!ple' profesionaIe, InteHgen1a,'taientul nu oonstituie cel mai important lu
cru la om.Tendintacatre perfecponarea doar a deprinderilor profesionale, tiri as
piratia la dezvoltarea ~pirituala, poate duce la "eliminarea" omului de catredes
tin. Încerciirilede . perfectionare Ïara intelegQrea legilorimiversale ~i ale dezvol
tirii etice surtt deosebit de nociveirt bioenergetica. Aceast! tendinlâ duce la fa
pt\ll ca urma$ii no~tri, copiii ~i n potii, au din ce Înce mai multe posibiliHi(ibio
energetice ~i din lie io ce mai putiJ1e forte pentru utilizareacOI\ecta.a acestQ
r posibilita!i. Forta'iese de sub eontro\ ~i, prin simpla hotarare de genul "Mâine
,eu voi dev'eni bun" ~ I1Uva,puteafi tinutii În frâu. Cunosc un .tânar pe care destinu
l.l-a Tacutsiisimta cetnseamna forta lara'etica.' . . Odata, Împœuni\. cu ,un .grup
de bioener~eticieni, ~fectuam diagnosticarea de la distanta a marinarilor HilaliÎn
cursa..ln pauzii a venit la mine un barbaqi rn-a rugat sa".!consult pc flul sau
. Am (ost de acord.' În Încaperea intrat un tânir de vreo douazeci ~idoi deani C\l 0 n
tini absent! ~i.cu privireaMinsii. Tânarul a \lrmat de câteva ori un tratamenf'cu ~o
c insulinic, Însa starea 1ui a ramas grava ~i, mai ales, de neinteles pentru medic
i. L-am mgat sa-mipoveste~sca
.'
despre el.
'
.
evenimente ~i rn-am ,ciiznit s.a.ma. antrenez ~i sa dezvolt aceste capacititi. l
n timpul sefV1clUlulmllttar putenle mele de influentare au crescut ~i am inceput
sa citesc gândurile oamenilor
.-
În copilirie am observa! ci am puterea de a prezice unele
~sa leinfluentez vointa.
, .'
..
- Stârtd in post, Î~icontinua tâniirul.relatarea, am viizut ni~te . .oameni care incer
cau sa escaladeze gardul Îtitr-un loc interzis ~i ". .!;l'a de ajuns sa ordon În gând,
ca omul ~icadea de pe gard. Sau . ' . ." mergea Înaintea mea un biir~at cu 0 saco
~a plina cu vese!a. .: ~;omand În gând: "Cazt!" ~I 10 cltpa aceea el cade ~I sparge
, :,j;> .,., 't-,'-:
. "
'
,
,,
,
:",_,...",
.<-.
j'Ir;
.
1;"
<
.-.".,..,.."
"', ...,
''i'
18Z,
,l, ,',,'0 "", "
"
Erau la
" '.:'
,
.
IIJ3
,='~~1'~::=d~:=:~'
J. ,
sI;~UitIa'~~~1i8l!'t'~~;'f:'!!\'
M-amtat'la.'
'r IM'~'\ii\f,';.'~:
pararnetni
.
.a~vit!fiidnltufui,
':.
'1l!~'.~~9;,;
~"",,~,~+~eli~'ie\ll indrep4tl,$pre distN~~e. . '.';, .'.. :în~;ttmptân8rul~1:tlep~a
:nuntJnle:
,.. <:\I,tinlpula,m
."i<'"
.
.
..,...Once, aOtirita:ti la,niwlul biocâmpului trebpiecontrolatâ printr~oetiea strict
ii. Daca aeest. luCIiJ nu se intâm.pla, atuoei cre~reaposibilitltilor 'Îlftrece orie
ntarea OInului CCie& se ~i ce intâmplâcu fiul dUmneavoastra.M~naÎ~i mar~te viteza in l
imp ce ~oferutincepe sitmotiie. Ge rezwtat poate avea '0 asemenea etttSatrtl!far
.ade 0 catastrota?,Capacitâtile deosebite~i egoismul
interior'mo~tenite de la tiltlIau fO$tintârite de supirl1;ile~iura
inœputd
observca 'aptitullilIile mele SUnf
.q~~ spœa'taU'm.spre'~ere.,~fOSt sfituit sa ma -~ duc,l.itiiseQta ~,.mibo~.Îhtitnpul
~oteztUu~ când am fost 'ttèÇtJt. prina\tar,i~'i#rnt,)tJI,~'PI"çJs;.artiroptceva.~ 'R1Jl'
$itIltito ~risii~ chiJluitoatetristete;CitevÙ:Îie am fost iatr-;; sUite 'ingtoiitoa
re,dtq>1i ';'eare.am 'venit 'la preotul eare ma . bote~e$i. i-am~puscamor: .~Pre
otril mi~~ s~us sa...mi,ptin DQJlptea sub 'pern! biblia. Pimin~ Î1t/i~ra $i.mairii
uca $i.eum~pullJYi..ar fifost aplatizat Peo.~I:Când,,'lasfatui ptec;tulUi; am'ince
putsa citese rugaeiuui,incameriise" des&ideau ,ferestrele, u$a,' Mara Începea sapl
oua.Dqpl eateva !uni de asemen:ea ehinuri ainajuns fntr-~ ) .eliIJica~pSihilitri
e.,' . '
'
dtimneavoastra, La fiul dumneavoastrl asurvenit 0 reeodare a biocâmpurilor ~ el s-
a transfotmat iil.tt-oo'aparatdis'tructiv.Dacii mainte Vreme pedeapsa pentru ace
ste fapte il ajungeapeomdoar ,Într-o viatiNiitoare, aCU1l1 ~tproces".a SQlrt8t la
numai-câJÎva
an'i..., l,'
Cu foar eâpva ani in urma,când tratant bolile~
-
'1:.
.;~;
mâinÎle ~
nu vedeam eauzelelor,ain Încercat sa vindec ofetitlde treiluni
deoinfeepecare nu <:Wain fata niei unui antibiotic. Am aprins la biserici 0 lumâna
rep~tru slnatateaei ~i,dupa. cit~ minute (dupa cum am caleulateumaitâbriu), fata a
intratÎn'Colril'~ia. fost'dusâ lareanimare: Eta de' asemenea' urtiC&Z de. eedare neg
ativlabioenergiei copiltilui. Ma)11a'copiluMa looservatca, ,aturtci cândease suplr
a fuartetaI'e pe eineva, acest.!~cn.i dueea '. de Celemai multe orlla moartea ce
lui cateii provoca'supirareaii' ~Concen:trareaasUpra urei.~ ofenselor a dust. ro
oodarea biotlâmpurilorretitei~içllndmecaniSmulerimei a avutun impact CUbioer~gia bis
ericii, fetira era aproape si rnoara. Ceva asemlil1itqr se Întâmpli~''CU''fiul.dumne
avoastra, ii explic"eu mamei. tânirului. Analizap..va, cu atenpe intreaga viail, A
mintip.vatoate'caZqrile de supàrare~iuri pe cafe Ie'-aptrlitin special !utimpul .s
a;cinii. Rugap.-va in. gând la Dumnezeu~i cerep-iiertare pentru toate iar dupa ace
ea iertap-i pe top cei cate .v-aUprovocat suparari. De asemenea cereti-Ie in gând
iertare]a totieei pe eare i~ati,fipuf4tjigni in intreaga dumneavoastra vi. depânii
: aeum. Sopd dumneavoastra trebuie sa faeiacelqi lucru: . Peste doua zile pirint
ii tânlrului mi~au povestit ca acestuÎa a Început. sa-irevina. bunadispozitie iar lor
sperarita. În
Însanato~irea lui.
t
..,...;PIi~
si-I ajutaji,Jn vretm'fel.pefiul
'.
,',
"
men? m~a intrebat
,",
.
'tati! $~Iui.
L-am 'luat
'.
,.
~i i-am explieafea adevArata eauza' a bolii fiului se afll ilf ei, ÎrIplrinti. ' .
Sopa'dumneavoastra ar putea vern? " . '..;..-Desigur, indouhile vafiaici. . -~i
ia~ diseut Cufemeia; obosita, epuizatl de' chinuri, marna tanlirului. . . .','
. -'. 'Problemeie fiului sunt, În bunapll1:te 'determinate de orientarea dumneavoa
strl incorecta,' de conceppa deformatli pe eare 0 avep.. Fiul dumneavoastrp poat
e fi numitun mag negru. Pe linie pliteml el a mo~tenitn~e ca1iiap bioenergel:ieé,d
eosebite iarde la,dumneavoilstriura fil.tideoamt1/li. DecoJ..ati urât atât . de pute
mic p~ so1UJ dUmneavollStrlin Iimpul.saranÎi?, - El ~e urt tip 'extrem de dur ~iin
totdeaimaa avat telidinta de a mi domina: El are mari Înclinapi pentru hipnoza. în f
amilie se ~tiefaptul elbunicUl sàu a fostvr!ijitot.
pe tatli bliatu1ui' În' camera 8l!tuntl
.-
Iar eu m-am convins Înca o'dataei niv~lul spiritua\ trebuie sa fie Îiltotdeaooa deas
upra posibilitatilor.omului. . .
.
.
'.
'
,
1
,lU
""
185
, '
"Oamcmii aœrr,t,~, repreœt1
.
,y
'
, "
destuJ OIIi.nebulo&cceaCe, ar
pute&; i-\tj.JbcD~ntUl. ,.De ~. f
~deJ'eaanaeeastitona
complex.fÎI>primej4,io~!$e realizeaZtnu la, un niveleticci la unul"prini:itfv,~'Ja
>nivelulsho.w-programelor '"a unar biaenergeticie1)i'?e;"cl~mPDdi~'. ~Co1l§tientub
re~tii a zonam,ultpl"e!l'senoasa ,,$imult preapericulDas!."Sate zona 'unei etici
s~are~tru ci la ni~ bio<;âmpurilornoi S\Jnteln1uft
,
lat unitar'$iari~incii1C&(eseintoarce autpmat qupatrivacelui Ce
,~:i~Omis-.o;igna~a'L4e1iber~ '~Ia~,prin.:f~\cil,,()amenii ~r",prQb1eme1ar etici
i,este' \ÇQ,aSpÎf&pi,actfve ,pentru"
"
C1U1Q8fterepot fi,~
,
.daCi~vri;jlto(.40rette $i-rfaci un,rauv.U:tilneisale" el trePuie si a lipseasd
de apirare. Cel'IIU1Lbun SÎ8tem defensival omuluiÎI rep~tt coltl'!/ti,.n6JICU,{1nivC
tsui ~areceatuncicand, t1ai sunu:tnoparte Il~versul~ !tjt.\~1JlnVIMer~i1i.jl po.
filipsipe i o~ deep~~jwpand ~easti;le~Juc~qare devine PQsibii ponsp~ faptelor.ol
tlulQide ÎJ)citlc;ateaLegilor"Supreroe. Cmn-s~~n~ ~tluent? Sa .ZÎC!'m,caeu "prezint
Il~te tulburiri ~ce: IIJlwdID p!t:intii~ tatil.sau mama,adatitau uri~,~a!kofeQSa
tpe, ~n~~eziçAAdU+Se,inaeest mod, de ~nl'vers, ~jubire, A~te pUilete.e ,de ,culpii
1u prins Vlgaareln,structuracimpulllimeu inf~atiana.i,s-al,l intensifieat ~i, da
ci mainte ele, praotic nu aveau..nici 0- influentit asupra ifaptelor.' me1e,iacu
m,,'m~du-se,! au. Îllceput' sa-mi ~etemJine .ln mad activ Comp()rt~entttl. Eu insümi
Începsâ
Am.t~~ aCtÎ\lnilevriijitqri1ar.c;um .Iucrea.zaet? Areie~itc~
'
Ja.pragrameIede.~tOdi'stnlsere.
Acest fapt duce Ja odestramare ~. mai pute.rnica a calitittilar sale spiritUaie
~i ladegènerare.,Cum se spune m biserica, "dacit .amul nU.merge spre Dumneieu,atUn
ci merg\'; !!pre diavo!." ÎIltrucât orice faptâ' de-a naas~a, ,se n.xeazâin' câmpul infari
natianal ~i iiIfluet:l!eaziicomponameiltul .~ destinul nastru, tDt ceea ~ este Înd
reptat, Împotriva legilor iubirii §i UIlitâtii ne ,mdepârtea4 de Urrivers, pravbacâ dezvol
4U'ea ~ intensificarea progfamelar.de distrugere.De.ceea~~ia faptiiÎntâmplatoare Ile
poate iiIfluen\:!isaal1a, Întregu} $ens al eticii r~dâ În faptul de' a nu . acumula a
 karmâ negativa'care, ajl,lngând la un anun'lit marnent, Se paate activiza ~i paatei
ncepe sa nedistrugâ atatpe noLcat §Î pj!-capiii n~tri.
U).
La cansultatie auvenit parintii unui baietel de im'an~i jumiitate. Un Caz campli
cat: :capiluls-a aprit din cr~e. Mi uit lacauzii. La baza balii~*,e'a ucid6fea d
ragastei,Pârintii au ,ucis iubirea unuI În celâlalt cucâtiva ani Înainte de n~ea copilului
~ia.ceast~ ~estrâmare a ~cturil(.}i spiritua,Ie,faarte putemica $i cU 'c1irec1i~p
reçisâ,...jfarmat ~pro~. care are acum a existent!... autunomâ,i.:<in,,',bia.pulcopilu
lui..Stn.K1tutile biooâmpului . capiluIui!ii.tntÎntr~atâtde defarmate Încat!eM, sau
, ,,1 ", '.
, ;J.. ,1;
mviatitVcl fi ilâ1Ïnili1'iteascisemeniiiarorglifliRTl'iulblOcheazâ.
a~tiipasibilitateprintt-o.baali
.
gttava. Dacamedicina va mv~!a
sa vindecetrupul §i va re~i sa eliminebaala deJa'nivelul fizic,
.atut1civa tr~ui salle. ~eptiim la' degenerarea Întregii amenu; mtrucat numiirul o
amenilor care triiiesc Iiumai pentru .a-i distruge pe aI!ii.cr~te .vertiginos, $
i prablema nu canst8:În faptul cit.ar trebui.8ft refuziimtrata.n).entul ci ma.1 pr
actiaain, mad adecvat, altfe! 'BevOr adeveri' pr~berile lui Nostradamus: ';,La ~
ttil acestui veac var üpiJea oamenii-di-aci, a eAlar rapunede a fi.a va . '. . con
stituidistrugereaaltotaameni", .La' Eetersburg numarilJ copiilar care suferii de
"bali mintali!.fi' psihiœ.În ultimul1itiJ:P aiaescut brusc, ,ceeace Înse8mni;A~
mcalçLegile SuPI:eJI1t1, .legàtura melt.cu. Univemtl, devine tat !l1ai precari,~i 'd
e a,iciIncola are.' lac'mod.e1area '!Dell proprie. Pragramele. de mstrugere au.
,un comportament extfem' de inve~v. Elc pravOacâ a pu~:acti~ a.pragramelor negatlv
e. stoc,ate ln biocâmpul' omului. ,Ciind'amul.1inde .cittre unitate; iubire,resp&:
tare . a Lc;giIorSupreroe În.el are lac a creFespirituali . rapidâ. ~i anno_eastru~,
cimpului. ~~easta'reprezintâ de faptapiirl\fea.lui, imunitatea, .~ânâtatea~i . Vlltar
ul fenclt al urm~ilor ~i rudelar sale. Daci Însii amuIe . ~. agreslv,. e801St,. ph
n de riintate, el Intretine programul, de distruger~ aflat m stare-emboonarâundeva
Îp -câmpul acestuia.
'
sistemele de blacare ". lucr~ prin iiItermediul dezinte~ psihicu1i.ri ~ trupului
, Dar triedicina, neÎn!élegând adevaratete'. . .
cauze ale bali~ cat de curand va rezalva, cred, prablemele fizice, ~a ~i b~câ miic
ar ce farta malefica va pUlle ea.in libertate:
j
. ". \":":,'1"
'.
!f4
,
.'
"
~~Iii,Urât
1
, "
,
Je faptutane c
"
~i numai CODIIJI!icatea CUlin
,', "
(~eneacopilla'nivelulbiocâmpurilof
poatedeveni P~QII$ft.
l'.
l'.'
l'
;
~am
Y,o!
Îtl.t,
sâtratœCOpilul ~ asupra mea s-a pomit .aW:ul. sjQ.StnJ~t:i!e dt(qnnirii
oopi1<'~:«in ~ ~ jumatate, Care'gtÀ'cuminte la ffiatoi,osaÎn
~~;'n1a
";multip~
~tacIiprin subco~entul
aÇtiv.Mai~
CAPITOLUL VII
, ":L' ',f
~u4Ii~pilu4rile-aJI!
regisit 111 D1Î11Ç, 'prognunui de cü~e
aJI!siJntit oslâbiciun",tizicà.
~ritu;lll}~fin~- Ïnci:rcând sa-!. vindec pe copil aniptcfuat
;~~; sâudedistru~e Cate a inqep.ut sii-,mi demo\eze ~',l'iip4âmpultJj meu. Sti"POitt
e,'vorbi deci ~, faplUI ca, biQ,eo."get.i.cienii are,tratea2:a ta.ra~ vadaçe ~icwn
tra~~ c ,119~OSC m.etodele ~diagnOsticare a structurilor câmpului pot ~~,rwo~amele
de di$trug~"i,În'1inal,daca ei;nuau 0 '~t";e1tceptio~a ~ o'aspiratie spiritUaIaper
manent!; pot
;~
~'~
duphnWtip ÎnSiau ÎllceputsA$e d~u~e
'~~
~. ,
,
.jncheiere
l ,~ ,; ,:\
j;,
;y
,
;',
',,J,
~
, ' " " , ..~tr~o~i .n<$i co~l1erau,ç;a vi~spiritua1a a. oamenilor se Spn]1i1a. j>
e.tretbalene. Prima balena. ~ repr~q~1i de ,cele zece . J,.b ~e ~ Pte l!I; \iI'a
~ M run C ~&i~J;~:'J ' ge-- I/' ,doua . b!IIW ° çonstt~ ' ,pilcatetapif8.le,:~,_~.t
reaa, tij!ena. - cciIètretrWtut!. ,Dacil )11PIjlV!,DH p~el. i?a1C!leavem o. ol\feçar
e Idee, ccle
, ,
~
~~~~
~ÎQ,~t. "i/r.'i:::):>,';;i:.':r\,..
J:epede~4egenerare. D~'piicate.acest proces este
c.
;1; , , \.
'."
"
...~ ;o;"l'.:d W,~.in.""" ~~!!'~: ..t4~\.d~ge'"orlP',p~!'1\iln~.q~d
,
(i;;;V~'
dis~ispirliului
",'il' obligii ,pe
"
°iU:' "sa se
'
,'
"
~~.o
tnaIti greei,vitateinstructuri1e a biotmpu\ui
"
fljpt ~oluLun\1isaniw, acest vAd 0 destrirnare
i3Pte' ~p.tecmitafe
" " , ' ,. ,
~' '~!IlJ!1t'
,
~19r\ '1aF1eg,' T()1ulbote~W;, fi .'" '.\)iaeriçiid. ,'pe'P()~j:iiJe ~ibOp~j,~ awf
.' iJIf1uen~ as!Jpra . Il lUl' pendintotdeauna 0 isen ' 01' âmp U tru ,ca e,oergia
b . 'cii,interi0IUl 'l: ~m
'
'
'
,
,
,
, -,
,
'
'.
' ,
,
,,,
,
,,,
,
~ dlfecponate
, ,
w.p!>rtant;~piiitualitatea:, Deaçeea, când În 'biserica seaduçe ul1 ~ilCll." o,:cedare.
Degativa' ,a. biocinlpUrilor,çu pmernice defQ~.,ale structuriiDr ac~,œra",' impacIUI
'asupra spiritUlui 4uceJa: OO/JCICta[eaidefol'tnajiilor.,din ~cturile,fine.Uneor
i,acest IUCIV Io.cp,~.seama inriutiitiriistirii fiziœ, copjhd putându-se are 'Unboln
lvi djJpi botez insâ Înf'~ aœst lucni:ii vindeca
" "" "
"'
,-"
-
,
,
,
",
asupra parametruiuj celui mai ,
,
,
,
,
,
",
". semetÎJl, "Iacomia; mania, zgârcet1ia, m§hn;rea, 1 invi~ .. desftâuI: . fusa iwnea' s
-a schimbat mult in doua nillenii ~i a~ !, omenÎfe&a:~ 'considerabillista p~ateior
§i une!edin ele, ~ , ç;umult~gr"ye~~dec#e de mat sus. Sa anah7Ji.m œltinur, , ..,: Im
por4rite, cèle tna1. isttuctJ.ve. a , ' ,.}
"""',.,
j)ntria 'I!~1iI1.ri1i~,~ ~,sn~Ui AP°stot Joan ele~t aate ~îrrUnnitQarea Qrdine: mVlm
., 'zgarcell1a, desfriu1, Iaconu , , ""'\' . ' , "" """"''''''''''''!'''''' !;. ..
':'" ''' '' '~clre "'' "" "'acesre ,"~ ' . ', ' se m~n;~ii ' " 'i::. " ' -
~ ,..,~= ~ obtirlutu:rmatoareaors::.e:, energetic'
,"
,,
"
,
;..,'
""
,
.
,.
, " , ,
,
,;,
,
,
,'; :', :'
-
,
,,
,
"
,
,
,
,
,
,
',
'
,
"
,
;
",
",,
'
"
"
"
"'"
"
"
nn oocmele PQ.atenunudintr-o data. ln
, '
"
,,
,
"'
,
,1,
,
'
'
"
,
,
"
,,
,
',
,-
"
'
"',,'"
"
-""","
'"
'"
,,',,
,',
,
,.,
,
,
"""
,
,
,,-"
,'-
,
""
",
.'
.v;
,
",'
1. Cel mai mare pacat astiizi il constituie Întremperea sa:rcinilince,Pând çu luna a çmc
ea.
",. ' ,
~
~ "
spirituaIe;,iiameliora'~
','
~
.' ',-,
vijtnrulsAu; al ~piilot
",i"
" ~.'
-,., {
~i'",
.co\ctate
ln :procesul dezvoltiiriiintrauterine fitul la,dif!:riteterrnOlll; refacedrumulp
u:q.JrS deUDÎvel'Sindezvoltareasa luând con~ cu diferite ~te: .Cualte Iumi, 'çu Divini
tatea, ~ cel mai striIIs
1~1!D a cincea
Junà: ,
'
.,
.~
";"
iB.
\
189
Starea feme~ in timpul sarcinii determinâ foarte multe În destinul viitorului om de
aceea comportarnentul marnei'tTebuie subordo!)a!,in prim~ rând, inte~eselorcopilul
ui iar a~ lucru
presupune 0 serie Întreaga de exigente: '. formarei spiritului ~i asP!.ri.tQajit8t
ucopilului are loc pâna la ~e luni ~i de I!ceea fenieia in ace8sta perioada trebui
e sa se orienteze spre sentime~ele divine: dragoste, bunatate, smerenie, caritat
e. Hraita trebuie sa fie numai de natura Ii\cto::vegetariana care sa nu imp'iedi
ce dezvoltarea spiritului copilului iar in, prinrele dQua luni lSiise limiteze d
oar la strictul necesar. Dupa ~ase luni se poate manca came ~i pe~te; delicatese
le nulnai dupa luna a
.
4. Desl're,inciil~legate de .sentimentelede ura ~ jignire, de.o, comportwe grosO
lana.tata.de oarneni, În carte s-a vorbit foarte';nult. AcesteÎncBlCiri e at1ii. loc
ul al patrulea. s pe TrclJuia sa sun in Belgia, Am format numiirtli.centralei ,
intern8tionale
.
~~
auzit' un glas iritat:
.'
,.
~aptea;
~
-
.
'
dl?osebit de importantiieste
un tot uhitar' ,
Dumnezeusunt .
Iuna acincea . când flitul ~i
~i nu trebuie sa, se supere sllu sa ,tTaijlSca ni~te sentimente
oegative;, tTclJuie accepte 'cusenihata~ fea1itcrtea~a cum este ,sa el! ~i sii n
u admitii parerile cte.rau În legatur1i, cu trecutulsau sa . ' ' grabeasca viitoru
L .' " Toxicoza Clue chinliie adeseafemeile este rezultattJi unei gândiri incorect
e ~i a unei cqncepfi,i"gre~ite.despfe lurne, MiUl deformapi )iQ!':nergetice,apat
iii cazui cand cineva' din rude se dezicede ViitoruI-copil sau când are 0 atitudi
ne negativa fa'ti de ferneia ÎnsMclriatii" ACeliti:a ,sUnt p91!f ceri!)teJe cele m
ai 1 elementare, l1i:respectRrl:aciiI:9ra poate aduce pr~udicii ÎiI1ense . . .sânâtiip
i ~idestinului copilulul.
~ , . .
-În timpul sarcinii femeia trebuie sa fie lii1i~tita~i rabdatpare
.
. ""7~Astâzi eJgia nuise mai poate obpne, ,i În receptor s-a B auzi!siimnalul de Între
~ Iaranici un fel de altiieJ'I~licatie, Am . mai:fotD,1atÎnca' data~iirulcentralei
. De data,a~ta 0 voce 9 Iin~tI,.. plâcutii, mi-a 'ltplicat foarte l'oliticos ca nu
se mai primese comenzi pen~' astiizi ~i'ca cel mai apropiat termen pentrti. con
vorbirear6 mâinela ora cinei dimineata. Am multumit ~arn Închis.,,M-arnuitat la câml'u
l primei tel~oniste. Dupa convorbireacu D1iPe l a fost spin~cat ,i deformat. !nt
r-un e .timp sgurtea poate avea diferite nepliceri ~ boli, pentru ca bioeâmpulmeu
eraechilibrat~i grosolaniaeis-aintorsde 1,Inde a plecat ~ii-a prejudiciatsttJlct
urabiocâmpului. " , $i 'cate asemenea"autotorturi" comitemzilnic!...
\.'
5. N~te deformàrÏ destul de paternice, ale câmp1,llui bioenergetic 'apar in cazul vorb
irii de rau a obiectelorvii ,i nevii. . '. .Regula principaliia. igienei spiritu
all: ~iaexistentl:i,normale a structurilor ,biocâmpUqIor umane 0 constituie, Înciircât
ura de iubire , caci 'iubirea este manifeistarea ce! mai Înaltii aunitiifi,i, '.a
. .
armoniei luroii. ' .,
, 2. Foarte putern1ce deformàri pfOvoacii gânduriIe ~i Eaptele Îndreptate 'spre distru
gerea sentimeritelot divine În sine sau În ait om, tradarea iubirii de dragul unor.a
vantaje materiale. . . 1 3. Pe locu\altreilea se giis~te astiizi regretul În legâtur
a cu trecutul, prezentul sau viitorul, dorinta .de ,a accelera sau de a. . Încetin
i evenimentele, adicâ atacurile Îndreptat&' impotriva timpului,
'.
Condipa existentl:i dl:plin\l a, omului 0 c()nstituie'cre,terea spirituala perma
nenta la'baza careia trebuie sa stea iubirea fatii de Univers, Jati de Întreg~i tr
ecerea de la intregla parte, adica dragostea pentru pârinp,' pentru. copii, pentru
sine. Acest proces trebuie sa fie neintrerupt, sa pulseze de la Întreg sl're part
e ~i invers ~ numai atunci el va fi in concordanti cu armonia lumii ~i-iva aduce
omulni bucuria viePi'~i sa.natate. . A rimas sa ne mai amintim ~i de ceade-a tr
eia balena, de virtuple in eare ". ..mtraacestea trei: Credinta,. Speranta. ~i I
ubirea; dar Iubirea ecea mai mare dintre ele".
1
"
.
...
./
.
j
.r -'
IIHJ
,.,
191
'~ile enulII~~ai'suS.sunt geooolle.EJrist!înili fi.,un grupsepanitde avertismentef
o~ importante pentru œipe. eare metOdadiaga~ kamieijiVkatrage'inmod practic." Ii.a
~ntionez mea odatii' petot! e~i: met.oQaeste
,ASimiltœa tehnicii complicatii ~i, ' foltrte ,pericmoasi. ponderomotbrografiei .e
stePo,sibilâ ÎDSâ difibUtatea 'met.odei conl>ti Îh ~~ ci .utilizatrea Aebnici a acesteia
fariQ;;Îiaa1tji
,
spirttualitaU,aunei anaIizenemt.!'erupte:'isituapi1fu" 8pwte, ftra p~ilede rigœre,
poateduce la urmariimpn1Vizibile.bucruI'
cel!œi-Împ?rtant Îl eonstituie faptnt camet.oda esœpericulollScâ ~nuIna,i., penttuunvind,e
cAtdrSiab pregatit da.r,~ipentru ~av; ExiStio,seriede par.ticUhuititi"i condipi
acarQtonerespectare
poateprovdca.:un rfiu orimlui.
' '
~,". .. < , 0 iritluetttare bi~'ergetici iIlcoJjelrtasau ,Ueglltivaasupra. natur
Uvii ~,primejdioasi poo rapiditatca reactiei de rispuns, iar asupra~lei iieViipM
faptul oii reacfia din p.arteaacesteia; f d~i vine' maj lent, aréÎnSchimb>,~teUrmai
imblt mai distrugiitQ~" Voi da caexClnplu relatarile linui tâniircare,
' .
,.
avântat Îil rezolvarea 'ci"ln aeel moment Lazarev m-a prevenit ca În ni~te mâiIli neÎ11dem
aœtice metoda poate avea 0 influentii nefastA.asupra,celordiIl jur, 'N'-am giisit
altceva mai bun de meut decâtsa masupar. pe el: Rezultatul ~ fast eutremuriitor:,
am pierdut 0 jumatate de câmp, toa~a partea stân~a, de..a lungul;liniei de simet'rie
a corpuluL Senzapa n-a fost dm cele mal placute. , Mel~ lucrus-a mtâmplat ~i cufi
ul cel ~. M-am speriat. Mii chilluia ÎngrijorareapentlU; sotie, copii$i chiar p~tr
u mille. Am . futeles cât de u~r e samori ~ Încii ÎmprC\lnacucei dragi $i apropiati. L
azarev rn-a seas din imp/lS,~i cu asta ar fi .ttebUit sa - ma cumilltese Însa orgo
li,ul ma Îmboldea sa merg mat, departe, ;,sa.l ajungdiJlurma ~i'$l-I Întrec~'. Aceas
tiloziIlcaÎnva~ din ! cOpiliirie mii dilauzea, ,'Am !nceput 'sa luerez'cu natura g
mg~a, ,~ mceream sa descopàr defeçpunil.e diIlautomobil, ~, ~ mai ',' departe.' De '
fieeare data '()astfe~ide~ncer~are,: era 'urm~~ de fTagmentarea câmpului:l'~entru
cel nemlpap.m blOenetgetlea VOl !!mun'cf!,' Într-o atare'sÏtuatie, Întrei'-patru l~i.i
nfarctul de
,
'
W!iid.~eu:'~a
,,~V~fieu!,.
decis,
,',;
J'
,','< ,,"
mi~çardtJStewetu1 ~mpe Cafe trebui~ ~.J'pl~caomul pentra impri1~ta sa.~' s-a destq
urat practlca,mea,.I1I"bletqda
LazareV". Lueram p.r~c În fiecare zi mJa Încalcirile Legilor " Divin~tli catreasce~
mei~au~! sf'~itiarlC\l dPr-eam 'sa merg Înainte. 'Pe;ne~~tate au iiÎnceput aiiapara
neconc()tdante În diagftostieare. .Oia~ul,~n,,8tP~~.era larg:de liis.oarea de'meng
hinaacapului $i."CUie1f care 1: pe ' simteamÎlnplântatepeste tot pâna la senzapa, meom
parabilii, ca deasupra eapulcl nu am;biocâmp,Cel mai cumplit er~Înaii aii ~d suferin
tele cqpiilor, ~tiiIld di VÜ10vatulsunt eU.$1 ca' met 0 "salvare" nu-i poate ajuta
, Sa nu.va dea Dumn~z~ ,sa tr.ecep.,pnn ee-am trecut eu, daca vi vep..apuea de b
loen.ergetlcii ~I de , ,
',"";...~,aiidialopa\~pa
"RI~~Ji.azerev'I,
,Piirea
,
Bnnp1u#u$Çr.Îtt1ireu$ea ~tul!cie 'biIle~i:mi invâlitr- ?Jl'8ios ", fi ,>f'im~âitd PI!ÎP2;.
~:,f~a."~~tf;,m!lIjUnsurile\1' vieille":Chiar Î1hÎ.pliicea. Mi-am schimbat atitudine
a .fatiide difurite senzapi, Întelegeam fiecare, durere de capsau 'Întepatura diJl,a
b'domen'.,Unfiil de foItii' mii mana mainte ~.am Început.sa ma acttvizei.;Am decis
aii Sl!prim toate picatele<dintr-o dati ~
,
;i'
~uicepuVsi'oeercetez .tolUefapteteeare'au a influentiiasupra
,
meR, care in1i compuneaukann8J''frobabil ca acest luclU a datun rezultat, dar pe
n~eptate În aoest proces au fast atr~ sofia ~ eopiii, Când primeam, diverse ÎovitUrip
tintru gre,e1ile mm, Împreuna cu mine sufereau ~i ei. ln special fiul cel mi,t:pe
care Îi iubescnespusdeimult.N-ampututÎntelege de ce, ..,buieei si
diagnosticareakarmei,"
',[
Nci putem l'urie punet relatarilor tâniirului. Escnta metodei nu constâ ÎIi mânuirea ei
tehnica ci. in dezvoltaTea coneeptiei despre lume ~i a eticiL Cea, mal periculbi
lsi ,,~ inadmisibili abordare a metodei .este cea mercantili:,Ritmurile universu
lui nu trebUie tulburate. Flecare om care aspiIi:,.'la' .Divin se Încarca, de ener
giile ~perioare ~,
displindapentrIJpiicatelemelesi~te
În acel monient F;iceam
,
tot ce puteam: Curapun, diagnosticaJn, mai eurapun;o datii. Fiul JI
Început aii sufere mai putiIl În 8chimb am Începtit sa primesc ,Iovituri diIl ptrtea s
otiei, Era 0. ptoblema nouii' ~ eu m-am 1
. 1
.,
1~
.
-"
..."
1 ,
,
1!13
JrrtorC~du.sept~~ poate sa ~ ~himbein ~uri IUateriale, Daci,' .Jegil.espiritUlUi
0.411fust trecute prinfil~ sirnfirli~i,n~atidevenit principü p\mod de,viatiiar{)it
lUl inCearca imediat.sa ()bpllà .avantajul tnaterial aturici lIJ'e 'loc.nu 0 ,,~te
re a oopilului"ci 0 "Întreruperede .sarcina",Pra~lexacerbat ameninti siitsetransfo
rmeln'Sterilitate$iritual~ ~i.fizica., , Când,i!Jcerc'Sii explicmetoda;subliniez.a
cestluGN În primul t'ind.$i,miemi s-a.paiUtla inceput procÎISUI8similariiacesteia .
cevasitnpJu.J;)in' pâc,atetnetoda 0 pot stipâni ~mai !oarte'
,~..,.
Plilini;daca,in general,poatecineva 8-0 invete. " '
desc~
fati deDivinitate. Cu karma impura, pnând Într-o mâila
vila ia.rÎn cealaltiiJIl~ina nu pop ajungeprea sus. karma este Închisa.
Poli vindeca ~i obtine 0 .informape pura numai În starea când
Voidaun.singl1rexemphlde difiCul1iate are poate apirea'în c orice moment Efectuez'
diagnosticarea -unei femet' .~i vâd
.
prmcipalele ei pkateintr-o'" ÎDtrupare anterIDara. Ii descriu
caratterul Înciilc8rjloqi depdatisnnl ca nu pot lua 0 infbtmatie precisiiAnalizân&sÎtu
apa, wad cà. gradul deprelucnire' a infortnatieti mi-a soazut'Ia zeFd, tnsearnI1à ca
in karmatnea s)Jnt prezente ~ri arialoage~i ~boo~tiei1tul meu.iJlli deformeaza
imormapa.iEste necesar ,sa-!\IlicorectezbiOcâmpbIIDainte de a . cohtin)Jadiagnosti
J:area. ' '. . -. Mi salveazii faptul ca pot BicootroleZ tat tirnpulsituhth~i sa
j
,
tra.n~onn inftângerea iD.victerÎf>;;;'in camI< de fat&-aceasta a fost
un,pratext~ntru (!Jn(ma C\lrl\tafé akarrnei mele.,' ' , .
'.,,'"Eu contfolez inPl!I'tnariehti calitatea informajiei prithite m legatura CU
iUn pe care m.91ti vind~tori nicinu-I billuiesc. fapt . Jatii ce mi-a spus un bi
oenergetieian ~Ar: . , ~ Eu,intotdeaunaintreb daCApot s'iilucrezsaunu. :.
,' ,...,$i cine viirâspunde'? . Probabil DiVinu~a
-
' fOstrA$punsulsiu nesigue. '
'
,
Putep fi convinsde acestlucru?
'
Tânarol a riilnas ihcurcat.
,(
,
L....
ce-i aceea karma? 'Este un mecanism de rasplatire a faptelor .pfunânt~~tide a.ceea
karma se poate lnchide abjurând cu trup ~i suflet. Vindec~torii~ bioenergeticieni
i trebuie sa treaca prin peripade ~e mampe ~! posturi severe, sa excluda depende
nta de b].Jnunle,mat~nale. Adevaratii vindecatori au fost intotdeauna sfinpt ~!
prOQrOcll. K~a omenirii, contemporane este atât, de impur a ca inchiderea ei acum
este cu mult mai dificila decât inainte. Pentru 'ca in metoda diagnosticului' karr
nic se reunesc COIWtiin1a i subcon~tientul; credinta ~i cuno~tintele, aplicând-o ~
trebuie de gândit, de 'gândit ~i iar de gândit. Asigurarea autorului relatarilor de m
ai Înainte, care a ÎncerClit aplicarea metodei mele, echilibrarea structuri~or câmpuri
lo! saie au permis salvarealui insii fapta sa estetIp!ca pentru 0 gandire unilat
erala. Voi fi fericit da.ca omul .care-nu va cIt! carte a va Întelege cât de deforma
tii este conceppa noastr~ despre lu~e~! va $ti ceea ce trebuie schirnbat in viat
a sa pentru a nu-~! mm adauga noi probleme. Acum principalul e sa n~ oprim miica
r "pe margine". Omul i~ipoatebloca karma pnntr-o alimentape corectà ~ printr-o com
portare etica ~i,a<:asta e p~ullu:ru ce trebuie, ficut fiindca raul cu care. ne
mtâlnun z!lmc se gase~te chiar ln noi. , Ïnfilosofia chineza existii undeva 0 afirma
pe cum ca fiecare om trebuie sa se simtii salvatorullurnü.
-
'
.- . La nivel1il- dumneavoastti ÎncearCa m~ sa lucreze nebânuind lac~ poate duce aee
st Iucru. tyfe~uI e foarte simplu. Penttb a'obPne 0 inforntatie ,puri. omul treb
uie sa. fie
- ~titi exact când primiti 0 iriformape co~ d.formatii? .. " : Tânarol numi-arA$p~.
~ când
!'
întÎ'-un rnanual sovietic de psihiatrie asemenea convingeri erau tratate ca primele
.semne de. p!U'anoia. ' Astazi' pot afirma plin decqrivjngere, viizând interferent
ete biocâmpurilor, cà fiecare om caretinde catre Divin.itate, lucreaza activ pentru
salvarea lurnü §i.estt\un salvator allumll. ' ,Am vorbit deja despre faptÜI cà procesele
care au loc in Univers sunt, arnbigui. Aspira1ÏiJ.spr(\ Dumnezeu, spre .p1JDctul
, ,"
J
/ 194
, .. ..,','J." -', ',> ',>" ,', -' ,'- ~,,' ":, ',',
'/i4itjalJ;_l, ~~ ,~~~ nisa1tJ,'ni~", trébtii~ieali~ti'p~!~I\t~a fortificirii spir
itultil $i a cr~teriicoeziunü laniverot câmpiJrilor, iIIsi,it~'pro(:eseste 'de: neci
>~t Bra, intehsificllf6a
"
,'-,"
-
195
,
diferentierii
fI1!1teriaie.
,
,"
'
' Indicatorii çjeZV9/tarii 1Jl;n~1!!e SIlDt,'reprezentati de1Jlasa, . spaVu, tiÎnp:p
riri unnllfe dezwlti!rea '/wiUiniatenalè' iri!buie
. În Univers la nive! materialtrebuie si se,reducii la largirea .
Utrifersului'ceeace se ~ Întan1pla ÎI1 ptezent.. ' . . CondiVa pentru dezvoltares ~i
merif.Îl1erea oricanu proces sau obiect eS!e diliototttia fizici ~i În acel~i tintp
cr~tereacdeziunii
' ' .' .
exprimatâ in' cr~res' 1Jlasei, llirgirea spafiu)i.Ji §l1Jliirirea timpuM, Înfrtlcâi timp
uleste It:gatde duiatà, principalele proGeSe
pastc,area re~or ~i Într-undomeniu ~pn ceUilalt.'Boala este 'ul1 inijioe de prom~v
are a. spiritului ÎIlSa imperfecpunea noastri ~,l'Ie pennite cuno~tereaspiritului
pana la capat ~i influenrarea bolilor.' numaiprin metoda spirituala. De aceea ce
dep~e~e pqsibil(tate~ spiritului nostru imperfect de astiizi, trebuie sa faca I
nedicina. TendiJ;1tamedicinei spre 0 diagnosticare timpurie ~i . prof1laxiabolil
oreste primul pas În direcpa spiritualitâpi deoarece
anU1Jle la nivelol informalional incepe cea mai mare parte a
bolilot. în lume .se acumuleazi tot niai rriulte dovezi referitoare la eficacitate
a mai mare a acpunilorspirituaieCata de cele medicale. Omenirea 'se Întoarce Încet d
ar neabituf catee Tatiil sau, catre
.
,câmpuJui..
spirit, spiritualitate ~i cultura caci aceasta este singura noastra
~ansa de salvare. .'.
Diferenpere'a
la nivelfizic,
adica sporireÎi necesitiitilor
~i
conexiuni/or' corpului cu m~ul ÎltConjurat0r tara o'premisa
spiritUala este condarimatii la autodistrogere. ' Diferenperea corpului ,r~prezi
ntà dezvoltarea ~i satisfacerea necesitaplor acestUia iaracestIucru duce la distrU
gere $1pieire dacanÎl este condifionata de suportul dezmltiirii spititUale. înacest
Cel Civilizapacontemporanli.este Îi1trochipareacautiirilor spiritUaie pe care le-a
striih1tut omenirea Înmi/eiliile III1terioare.Acesta este faptul care,condiponeaza
corelapà dmtre. material ~i spiritUal În ' . . ., , aceasmlume. ' Daca transferfun
acest principiu 'asupra unu! caz partÎCIIlar-ciiutarea ciiilor~i rnetodelorde trat
ament la nivelul contemporan-atunci posibilitaple &cfiunii sPirituaietrebuie sa
se imbine cil realizi\rile medicihei. Trebuie inteles faptul ca mellicina contémpo
ran!i n-ar fi exiSUjtfârii C/iutanle de ltIi/eriiiÎn domeniul spiritului ~i al actiu
nii spirituale asüpra o1Jluluidi succçseleei sunt materializarea acestor cautiiri.înul
tifuele decenii medicinli s-a apropiat de acea limita unde potenpalul spiritual
este deja.secatuit ~i pentru dezvoltarea În continuare tnibuie sa' se reintoarca l
a sursii, preCllm fiul riitacitor, ~i sa con~tientizeze fapfii.!ca,flira Înleleger
ea ~i cautarea caUZelor bolilor, nu are cU!»','siise mai
dezvolte..
\
Acum trebui~pusa problema nu 'a opqzitiei fatA"de acIiunea" spirihlalii ~i de me
diciha tradiponali cia unificiirii acestora cu
'/'
'
,
,'Or',',;'>'-'
"
j"'/
,
\
j'
~~,,:): ,;/~."
.
.:
CUPRINS
t:\
.:"
PREFATA Din partea
"""""""",,,,,,;:,,,, autorululo o.. 0" 0...00""""'"
0 '0
,. 0"
5 9
13
, ,.. CAPITOLUL l ".,.., ',..., Concep{ia sistemului de autoreglare a cdmpurilor
:Jiistoria dezvoltiirii aceste(a. ...,,'
13 60
CAPITOLUL II
.,'
CAPITOLULlli Te$tarea
,
Structura informa{ionaliistabilii,numita aM . 0. . .. 60
..,. , .
. , o
. 000000.0000
,...,
o..."
...'...
, . ,.
67
bioenergetica
00. 00'
:
:
0 0 0 . 0
67
.'
CAPITOLULIY
Diagnosticultehnic CAPITOLUL V ..,
"
.0""
O"
150
150 166
" ,...,
\
';.......
0 ... ".,.,.,
0
,
Cultura,arta :Jistructurilekarmiceale omului
CAPITOLUL VI
..,
" 0
. .,
166
173
173 187
Ce este diavolismul? CAPITOLUL VII
,Încheiere
.. . .. . 0 , .'
"""",,,,,,,,,,,,,,,,,"'"''','''
0.. . .. . .. . . .. 187
....
.'