INTRODUCERE

Pe plan national si international, problema calitatii produselor alimentare

perisabile si a securitatii nutritionale a populatiei, respectiv a starii sanitare a
unitatilor de fabricatie a produselor perisabile, este o preocupare continua a
specialistilor in domeniu, elaborandu-se studii pertinente legate de conditiile
calitatii produselor alimentare, de la materia prima si pana la produsul finit in
intregul lor circuit, iar prin orientarea acestora, se urmareste realizarea unei
stari de alimentatie si nutritie a consumatorilor, care sa previna aparitia bolilor
carential alimentare.
In toata aceasta actiune, o atentie deosebita se acorda sistemului de
transport, a mijloacelor de mobilitate a marfurilor perisabile, cat si a lantului
frigorific aferent. Corelat cu acest aspect, se impune si gandirea unui
management adecvat de transport al produselor perisabile, care sa coroboreze
gradul inalt de dotare al vehiculelor, cu aptitudinile, mentalitatile si
comportamentul constient al personalului implicat in exploatarea lor.
In acest sens, in etapa de fata a proiectului nostru vom incerca elaborarea
unui model interventional de anihilare a factorilor disfunctionali (determinati si
ierarhizati in fazele anterioare – respectiv faza II si III) implicati in transportul
produselor alimentare si implicit asupra securitatii nutritiei.
In conditiile concurentei acerbe de azi, conducerea si functionarea cu
succes a unei sector care furnizeaza servicii de transport frigorific al produselor
alimentare perisabile necesita administrarea acesteia intr-o maniera sistematica
si sustinuta.
Reusita trebuie sa rezulte din recunoasterea si acordarea unui rol central
indeplinirii cerintelor clientilor sai, actuali si potentiali, precum si din tinerea sub

5
control a tuturor caracteristicilor / factorilor determinanti care apar in timpul
prestarii serviciilor de transport.
Intrucat clientii asteapta de la SC ........... ca transportul sa se execute fara
disfunctionalitati, factorii de care trebuie sa se tina seama pentru a crea un
model solid pentru competitivitatea firmei tin de: latura tehnico-
organizatorica, de asigurarea factorului uman si material, realizarea
propriu-zisa a procesului de transport frigorific, de respectare a cerintelor
clientilor, stabilite prin comenzi, cat si de masurile de optimizare rezultate in
urma analizei acestor factori.
Impactul direct si imediat al implementarii modelului logicico-teoretic de
rentabilizare socio-economica a fluxului distributiei si transportului frigorific al
produselor alimentare perisbile este de a asigura un nivel ridicat al calitatii si
securitatii nutritiei umane.
Intre aceste categorile de factori identificate exista conexiuni,
interdependente, care necesita o analiza atenta a lor in scopul eliminarii acelor
elemente care pot genera disfunctionalitati, creand astfel insatisfactia tuturor
participantilor in procesul de prestare a serviciilor de distributie si transport
frigorific.
Pentru a tine sub control acest complex de factori, Departamentul de
Transporturi are nevoie de un suport metodologic bine structurat, elaborat pe
baza cerintelor reglementarilor in vigoare, care sa porneasca de la fapte, sa fie
clar, aplicabil, la indemana intregului personal al societatii si sa favorizeze
evolutia spre optimizare a activitatilor de transport frigorific. Acest suport
metodologic reprezinta de fapt MODELUL logico-teoretic cu impact socio-
economic de rentabilizare a desfacerii produselor prin masuri de optimizare a
sistemului de transport si a lantului frigorific in raport cu toti factorii care-l

6
caracterizeaza (ca de pilda ruta, sezonul, cantitatea de marfa, tipul de
autovehicul, fiabilitatea factorului uman).
In textul acestei lucrari se va folosi in continuare cuvantul MODEL,
intelegandu-se prin aceasta ca ne referim la un “model interventional de
anihilare a factorilor disfunctionali implicati in transportul produselor alimentare
perisabile, asupra calitatii produselor alimentare si implicit asupra securitatii
nutritiei”.
Intrucat MODELUL pe care urmeaza sa-l prezentam in continuare se
refera la domeniul de prestare a unui serviciu, expunem cateva aspecte
referitoare la calitatea serviciilor.
Primul aspect se refera la activitatea tuturor angajatilor firmei. Calitatea
serviciului de transport frigorific este in foarte mare masura dependenta de
managementul firmei, de resursele materiale, dar mai ales de calificarea si de
motivarea personalului. Altfel spus, calitatea serviciului prestat este rezultatul
potentialului firmei (capabilitatii si premiselor de care dispune).
Al doilea aspect se refera la imposibilitatea evaluarii serviciilor de
transport frigorific inainte de a ajunge la client, deoarece executarea
transportului si consumul de catre beneficiarul transportului au loc de regula
simultan. Aceasta inseamna ca eventualele disfunctionalitati (erori, abateri),
care apar in timpul executarii transportului propriu-zis, nu pot fi cunoscute,
clientul fiind singurul capabil la final sa aprecieze calitatea serviciului prestat. In
literatura de specialitate se face o delimitare a notiunii de serviciu de cea a
produsului material, prezentandu-se urmatoarele caracteristici pentru serviciu:
-imaterialitate
-intangibilitate
-indivizibilitate
-perisabilitate

7
 -inseparabilitate
-integrarea factorului extern
-aprecierea caracteristicilor se face mai mult subiectiv decat
obiectiv.
In concluzie, calitatea serviciilor de transport frigorific si implicit MODELUL
propus nu se poate limita strict la interfata dintre clienti si Departamentul de
Transport, ci si la intreg universul de relatii si activitati din interiorul acestuia sau
dintre acesta si celelalte departamente functionale ale SC ......... care conduc la
satisfactia nevoilor clientilor. Cu alte cuvinte, rezulta ca pentru tinerea sub
control a procesului de transport frigorific este necesar ca MODELUL sa includa
toti factorii implicati, incepand de la activitatile de management si pana la
interfata executantilor cu clientul.
Scopul lucrarii il constituie prezentarea unui MODEL interventional ce
urmareste anihilarea factorilor disfunctionali, care apar in transportul produselor
alimentare perisabile, asupra calitatii produselor alimentare si implicit asupra
securitatii nutritiei. Asadar, scopul stabilirii si aplicarii acestui MODEL in cadrul
activitatilor firmei, are ca obiect optimizarea transportului frigorific.
MODELUL se adreseaza personalului din Departamentul Transporturi al
SC ....... si are la baza principiile actuale referitoare la managementul
activitatilor, prezentate succint la sectiunea 1.3.
MODELUL reprezinta un sistem structurat si coerent de procese, factori si
caracteristici asociate acestor procese care executate in cadrul departamentului
care influenteaza calitatea serviciilor prestate. MODELUL se utilizeaza pentru
efectuarea analizelor periodice legate de indeplinirea obiectivelor propuse si
pentru optimizarea sistemului de transport cu consecinte asupra rentabilizarii
lantului frigorific.

8
 Avantajele MODELULUI sunt:
➢ Este usor de inteles, de utilizat si de verificat in practica de
catre tot personalul departamentului si se bazeaza pe planificarea, executia si
evaluarea tuturor factorilor implicati, in vederea optimizarii performantelor.
➢ Abordeaza procesele pe baza unor principii clare, stabilite in
lumina conceptiilor moderne de desfasurare a activitatilor socio-economice.
➢ Creste responsabilitatea personalului departamentului pentru
calitatea marfii incredintate transportului, pentru autovehicul si pentru
incadrarea in termenul de executare a transportului.
➢ Permite identificarea si descrierea tuturor proceselor si a
factorilor implicati in transportul produselor perisabile si a lantului frigorific
aferent;
➢ Ajuta Departamentul Transport sa analizeze relatiile dintre
principalii factori si caracteristici care influenteaza calitatea proceselor si
sa identifice pe acelea ce conduc la optimizare.
➢ Creaza suportul metodologic pe baza caruia se iau decizii la
niveluri ierarhice diferite, in functie de complexitatea situatiilor care apar si de
consecintele potentiale pe care ar putea sa le genereze.
➢ Ajuta la planificarea si standardizarea activitatilor viitoare
ale Departamentului Transporturi prin documente ca specificatii, caiete de
sarcini, standarde de firma etc.
➢ Permite un grad ridicat de previziune in functie de modul de
desfasurare a proceselor, de situatiile speciale si de posibilitatile de rezolvare.

9
 CAPITOLUL I – PREZENTAREA CONCEPTIEI GENERALE DE
ABORDARE A MODELULUI LOGICO-TEORETIC AL FLUXULUI
DISTRIBUTIEI SI TRANSPORTULUI FRIGORIFIC

1.1 Conceptul de model socio-economic in transporturile frigorifice

Modelul reprezinta un cadru formal sau informal de analiza prin care se

cauta sa se separe, din complexitatile lumii reale, acele caracteristici ale
sistemului economic care sunt esentiale pentru intelegerea relatiilor
comportamentale, institutionale si tehnice ce caracterizeaza sistemul vizat, in
cazul nostru sistemul transporturilor din cadrul societatii ..........x.
Modelul economic constituie reprezentarea simplificata, dar completa, a
evolutiei economice a unei societati. Acesta reprezinta o constructie mai putin
bogata decat realitatea dar avand ca obiectiv o mai buna intelegere a acesteia
si deci definirea masurilor capabile sa o cuprinda in sensul cercetat. Ele se pot
grupa pe categorii de modele:
➢ modele care explica analiza functionarii sistemului;
➢ modele ca simuleaza activitatea sistemului in functie de
anumite elemente care il transforma.
Problema transporturilor este deosebit de complexa, in diversitate si
intindere privind domeniile de manifestare si implicatii, metode de abordare,
tehnici si mijloace de solutionare a intrebarilor care se ridica.
In acceptiunea tehnico-stiintifica prin model se intelege un sistem teoretic
sau material cu ajutorul caruia pot fi studiate indirect proprietatile si

10
transformarile unui alt sistem mai complex, considerat original si cu care
prezinta o anumita analogie.
O categorie de modele foarte importante sunt modelele fizice functionale
de substitutie a sistemelor originale, care simuleaza anumite aspecte ale
functionarii acestora. Realizarea si folosirea modelelor de substitutie este una
din principalele metode de lucru a ciberneticii.
Modelul abstract desavarsit este formula (relatia matematica). Pentru ca
nu descrie intotdeauna ideal procesul, se recurge la unele simplificari.
Formalizarea sistemelor complexe apare dificila in ceea ce priveste descrierea
dar si rezolvarea modelelor in vederea obtinerii unor solutii analitice, a caror
valoare deosebita consta in generalitatea lor.
Cand o solutie analitica nu este posibila, se recurge la calculul “pas cu
pas”, evolutia starii sistemului si situatiilor carracteristice fiind stabilite atribuind
diferite valori variabilelor independente.
Realizarea modelului este posibila pe baza informatiei utilizand anumite
instrumente matematice, grafice denumite tehnici de modelare.
Modelul poate fi definit si ca o relatie intre un observator si un destinatar,
prin care observatorul comunica utilizatorului reprezentarea sa despre sistemul
real pentru ca acesta sa exercite o anumita influenta asupra sistemului.
Tehnicile de modelare urmaresc satisfacerea urmatoarelor conditii:
➢ modelul ca si sitemul are elemente, conexiuni, obiective;
➢ modelul are cel mult acelasi numar de elemente ca si sistemul;
➢ modelul are relatii mai simple intre elemente;
E necesar ca modelul sa fie util, adica orice se spune despre model este
adevarat si pentru sistem.

11
 Modelul unui sistem real poate avea o forma sau alta, dar continutul sau
informational este acelasi. Un bun model calitativ este acela in care informatia
in sistemul real este echivalenta cu informatia continuta in model.
Valoarea modelelor in raport cu scopul lor se determina pe baza unor
criterii:
- consistenta: imposibilitatea celui care il utilizeaza de a face confuzii;
- completitudinea: toate aspectele importante ale sistemului sunt prinse in
model; dar in unele situatii (dificil de utilizat si inteles) unele modele incomplete
sunt mai utile;

1.1.1 Sistemul transporturilor frigorifice - descriere

Transporturile constituie un sistem economic-social cu existenta stabila si

o indepedenta relativa in cadrul economiei nationale, in care se desfasoara
procese de prestatii, consum si de reglare, in legatura cu deplasarea in spatiu a
marfurilor si calatorilor, in conditii optime de calatorie si deplina siguranta pentru
livrarea de bunuri si marfuri la destinatie.
Una din trasaturile esentiale ale transporturilor ca sistem, este capacitatea
lor de a interactiona activ cu mediul, obtinand informatii din ambient si
exercitand, la randul lor influenta asupra mediului, modificandu-l cu scopul de a-
si asigura o functionare mai eficienta.
Complexitatea proceselor din transporturi implica ordonarea lor riguroasa
in timp si spatiu. Unele variabile oscilatorii periodice, din mediul ambiant,
regleaza ritmurile traficului: variatia duratei luminii naturale, a temperaturii si
precipitatiilor, pendularea zilnica a calatorilor si periodicitatea recoltelor si a
vacantelor, precum si operatiile de manipulare si deplasare a marfurilor care se
succed intr-o anumita ordine si se repeta periodic.

12
 In procesul de interactiune cu mediul, transporturile si-au perfectionat
continuu regulile care servesc la fundamentarea deciziilor. In acest sens, s-a
ajuns la utilizarea primordiala a criteriului eficientei, care este maximizat prin
optimizarea relatiilor de transport. In concluzie, sistemul transporturilor, ca si
alte sisteme economice, este un sistem cu autoorganizare, care isi schimba
indicatorii si structura pentru a se adapta cat mai bine la cerintele dezvoltarii
societatii.
Rolul si ponderea transporturilor in cadrul unei organizatii pot fi evidentiate
prin analiza relatiilor acestora cu diversele aspecte economice, sociale si
politice ale activitatii membrilor societatii avute in discutie.
Aspectele economice si SOCIALE evidentiate prin contributia nemijlocita
a transporturilor la dezvoltarea schimbului de produse si activitati pe plan
national si international sunt:
Posibilitatea de extindere a pietei pe plan national si international, sporind
capacitatea ei de absortie.
Realizarea unui mai bun echilibru intre cerer si oferta pentru diverse
produse la nivel national si international.
Asigurarea intr-o mai mare masura a capacitatilor de prelucrare
intermediara si finala.
Facilizarea si incurajarea specializarii in activitati de productie si
comercializare
Atingerea unui echilibru intre cerere si oferta creat prin intermediul
transporturilor si al mecanismelor de piata ce va exercita o actiune
stabilizatoare a preturilor pe diverse piete.
De regula, sistemele economice sunt alcatuite din subsisteme care
interactioneaza intre ele: obiectul muncii, mijlocul de munca, forta de munca (de

13
exemplu, in sistemul de productie materiala (de prestatii): mijlocul de transport,
conducatorul mijlocului de transport si marfa transportata).
Un sistem economic de un anumit nivel este cuprins in alt nivel superior:
compartimente in firma, firma in ramura, ramura in economia nationala. Acesta
dispune de intrari si iesiri, intre ele avand loc o transformare cu un scop bine
definit: productia de bunuri materiale.
In sistem are loc o circulatie permanenta a informatiilor, atat dinspre
intrare spre iesire (comenzi, informatii despre mersul activitatii) cat si in sens
invers (informatii privind rezultatele activitatii depuse).
Legatura inversa se manifesta pregnant, prin culegerea si prelucrarea
datelor de iesire si luarea deciziilor necesare care se introduc in sistem la
intrare.
Sistemele economice sunt capabile sa se autoregleze in anumite limite,
sa faca fata unor perturbatii care intervin din mediul ambiant sau care se produc
din interior (spre exemplu, lipsa unui mijloc de transport defect poate fi
compensata temporar, in anumite limite prin intensificarea exploatarii celorlalte).
O caracteristica fundamentala a sistemelor economice si sociale este
prezenta omului in sistem. Sistemul economic este un ansamblu organizat de
oameni si mijloace de munca, care actioneaza intr-un scop util si bine definit,
entitatea de baza a productiei materiale fiind firma.
Potrivit metodologiei internationale, firma (intreprinderea) este unul din
agentii economici care exista si se manifesta in economia de piata, alaturi de
menaje (gospodarii), administratii, strainatatea.
Firma are ca functie principala productia de bunuri si servicii in scop de
castig (profit). In raport de realizarea scopului propus – maximizarea profitului –
firma isi autoregleaza intrarile si activitatea, conform principiului conexiunii
(legaturii inverse).

14
 Intelegerea caracteristicilor sistemului economic prezinta o importanta
deosebita pentru conceperea, punerea in pactica si evaluarea coerenta a
proceselor specifice perioadei de tranzitie la economia concurentiala de piata.
Deciziile economico-financiare trebuie sa se intemeieze pe exigentele generale
ale sistemului economic si, totodata sa serveasca dezvoltarea, corectarea sau
perfectionarea in timp si spatiu a acestora. Dar acest aspect nu este sigurul
care trebuie luat in considerare. Se prefera adesea solutiile tehnice unor solutii
organizatorice, manageriale, in general, chiar daca abordate in perspectiva,
eficienta lor este redusa sau lipseste. Exista o orientare spre obtinerea unor
efecte imediate, iar schimbarile de natura tehnica sau tehnologice conduc la
asemenea efecte, neluandu-se suficient in considerare perspectiva organizatiei.
De asemenea se constata o neglijare a spectelor de natura calitativa,
necuantificabile, desi ele sunt preponderente in domeniul managementului.
Este adevarat ca, scopul final al oricarei organizatii este de a obtine un
profit cat mai mare, dar putem afirma ca tot la fel de adevarat este di faptul ca
nivelul acestuia este influentat direct de modul de exercitare a functiei social-
umane in cadrul organizatiei, aspect la care ne vom referi ulterior.
Eficienta este obiectivul general al oricarei organizatii, societati, fiind atat
o consecinta a influentei facorilor economici, culturali, politici, juridici cat si a
celor cu potential creativ in special.
Caracteristicile esentiale ale functionarii sistemelor economice ar putea fi
considerate urmatoarele aspecte:
➢ cresterea reala a sistemului economic;
➢ caracterul creator, inventiv al sistemului economic in domeniul
progresului tehnic;
➢ proprietati adaptative si selective ale sistemului;
➢ repartizarea veniturilor si asigurarea locurilor de munca;

15
 ➢ dezvoltarea culturala si sanitara a populatiei;
➢ decizie, proprietate, putere.
Activitatea firmelor presupune cumparari de factori de productie (intrari,
input-uri) si vanzari de bunuri si servicii (iesiri, output-uri). Intrarile si iesirile
antrebnate de activitatea firmelor genereaza doua categorii de fluxuri: fluxuri de
intrari si fluxuri de iesiri. Primele se concretizeaza in cumparari de la menaje
(gospodarii), venituri provenite de la menaje si guvern – pentru bunurile si
serviciile vandute – si sub forma transferurilor de la guvern, de genul
subventiilor de exploatare. Fluxurile de iesiri imbraca forma vanzarilor de bunuri
si servicii catre menaje si guvern si a cheluielilor catre menaje – pentru serviciile
factorilor de productie (salarii, renta, dobanda, dividente) – si catre guvern sub
forma impozitelor si taxelor percepute de acesta.
Procesele ce au loc in cadrul sistemului economic se impart in doua
categorii:
1) reale: procese materiale, fizice, ca de exemplu productia, circulatia
consumul;
2) de reglare: sunt considerate de ordin intelectual si se refera la toate
fazele care pregatesc si insotesc decizia.
Corespunzator regulilor de functionare a unitatii, se creeaza doua tipuri de
legaturi numite functii de reactie: intre input-ul si starea initiala si intre output-ul
si schimbarea starii unitatii.
La producator, input-ul exclusiv al functiei de reactie este pretul
produselor si al resurselor, iar output-ul este programul de productie. Functia de
reactie a producatorului exprima ca producatorul alege programul de productie
care ii asigura profit maxim.
La consumator, input-ul exclusiv al functiei de reactie este pretul
produselor pe care doreste sa le consume. Output-ul este programul de

16
consum. Corespunzator functiei, consumatorul alege acel program a carui
unitate este maxima.
In contextul avut in vedere, sporirea eficientei economice a transportului
frigorific al carnii si produselor din carne constituie o preocupare permanenta a
firmei. Un mod de abordare consta in optimizarea fluxurilor de transport de
marfuri perisabile, tinand cont de caracteristicile mijloacelor de transport, de
configuratia retelor de drumuri, de variatia costurilor de transport in functie de
distanta.
In vederea optimizarii fluxurilor de transport dupa criteriul minimizarii
distantei de transport (sau a cheltuielilor, a timpului de parcurs, a consumului de
carburant) consideram oportuna utilizarea calculatorului in vederea rezolvarii
operative a acestui aspect. Problema cunoscuta in teoria programarii liniare ca
“problema de transport” se rezolva in doua etape:
1) determinarea unei solutii initiale din multimea solutiilor posibile
2) imbuntatirea succesiva a solutiei initiale pana se obtine solutia optima
Aceasta problema se poate formula in caz bidimensional si tridimensional.
In cazul in care optimizarea fluxurilor de marfuri si a repartizarii sarcinilor
de transport este tratata ca o problema de optimizare globala, solutia optima se
stabileste pentru fiecare sortiment de marfa. Criteriul de minimizare este
valoarea cheltuielilor de transport la nivelul tarifelor de expeditie la destinatie
precum si alte cheltuieli complementare: transporturi auxiliare, pierderi de
marfa. Se are in vedere interactiunea care exista intre efectuarea calculelor de
optimizare si contractele de aprovizionare – desfacere si transport.
Optimizarea globala multilaterala a sarcinilor de trasnport marfuri are in
vedere obtinerea unui optim pe ansamblul activitatii de transport, luand in
considerare urmatoarele criterii: energia totala consumata in procesul de

17
transport, cheltuielile de transport, costul recuperarii cheltuielilor de investitii,
durata totala de transport a marfii, influenta valorii marfii si a fortei de munca.
Un model corespunzator de optimizare cere stabilirea fluxurilor de
transport de marfuri si a modului de transport cel mai economic incat cererile sa
fie satisfacute integral pentru fiecare sortiment de marfa, in conditiile obtinerii
unui optim multicriterial: cost, consum energetic, durata de transport, forta de
munca etc.
In cadrul multicriterial, solutia optima pentru un criteriu nu este in aceeasi
masura optima si pentru celelalte. Chair mai mult, imbunatatirea in cadrul unuia
dintre criterii conduce la inrautatirea celorlalte, de exemplu, realizarea uni
transport mai rapid (cu durata de transport mai mica) conduce la marirea
consumului de energie si la mari costuri.
Rezulta ca rezolvarea acestei probleme nu consta in cautarea unui
“optim” in sens matematic ci in determinarea “celui mai bun echilibru”
(compromis). Pentru rezolvarea acestor probleme de optimizare exista mai
multe posibilitati:
• optimizarea multicriteriala dupa criteriul cost, in care aspectul
multicriterial este evidentiat prin faptul ca in criteriul de optim – cost calcul total
– sunt incluse valoric toate celelalte criterii de care este necesar sa se tina
seama (consum carburant, durata totala de transport, recuperarea cheltuielilor
de investitii, influenta valorii marfii si a fortei de munca).
Modelul de optimizare – repartizare a transportului de marfuri este identic
cu modelul de optimizare dupa criteriul cost al transportului. La determinarea
criteriului cost se tine seama ca acesta reprezinta totalitatea cheltuielilor
generate de realizarea procesului de transport din poarta in poarta.
• optimizarea multicriteriala – modala a transporturilor de marfuri prin
analiza decizionala, utilizand indici de utilitate prin care fiecarui criteriu de

18
optimizare i se atribuie un coeficient de importanta – utilitate. Un astfel de
model face parte din metodele programarii vectoriale.
Interconditionarea principalilor factori de care sa se tina seama in modelul
optimizarii/repartizarii in conceptie multicriteriala este data in Figura nr. 2.

Sortimente Reteaua de transport

Expeditori Distantele de transport
Stabilirea intrarilor
Disponibil Restrictii si exceptari de trasee
in sistem
Destinatari Date privind infrastructura si
Necesar suprastructura
Caracteristicile drumurilor
Date privind sortimentele de marfuri:
ambalaje, depozitare
Costuri
Investitii Stabilirea functiilor
Consum total energie obiectiv
Timp total de transport
Forta de munca
Stabilirea mijloacelor de
transport
Autoutilitare proprii
Autoutilitare inchiriate
Stabilirea periodicitatii
de operare
Studiu de dezvoltare
Planificare pe termen
lung Optimizare/
Optimizare termen repartizare
mediu multicriteriala

Lista criteriu 1 Lista criteriu 2 Lista criteriu n Lista criteriu COST

Figura nr. 2: Modelul optimizarii multicriterial al transportului frigorific

1.1.2 Structura resurselor umane in cadrul modelului transporturilor frigorifice

Gradul de asigurare cu resurse umane, materiale si financiare, precum si

eficienta cu care sunt folosite acestea isi pun amprenta asupra performatelor

19
economico-financiare ale intreprinderii, fortei si capacitatii acesteia de a
raspunde cerintelor tot mai diversificate, complexe si acute ale pietei.
Analiza gestiunii resurselor umane, capitalului uman sau a mizei umane a
unei organizatii (societati), se constituie ca un segment de esenta in anliza
diagnostic a acesteia.
Potrivit conceptului amglo-saxon al evaluarii economice a intreprinderii,
factorul uman este considerat ca fiind esential in activitatea desfasurata de
catre aceasta, ceea ce il situeaza in prim-planul celor 5M (Men, Money,
Marchandise, Materials, Market).
Orice diagnostic general asupra acitivtatii unei intreprinderi, cuprinde un
ansamblu de caracteristici, inclusiv aprecieri asupra acestora, statice si
strategice care privesc aspecte referitoare la cei 5M, astfel:
• Men reprezinta potentialul uman, precum si aspecte privind
asigurarea cantitativa (dimensiune), calitativa (grad de calificare, competenta
profesionala inclusiv manageriala), pe structura, la termen etc.;
• Money reprezinta problematica multipla si complexa a ctivitatii
financiare a intreprinderii;
• Marchandise defineste cantitatea si calitatea stocurilor de materii
prime, materiale etc., inclusiv aspecte legate de evaluarea stocurilor aferente
acestora;
• Materials se refera la nivelul tehnologic, fiabilitatea si
performantele activelor fixe, inclusiv la evaluarea acestora din punct de vedere
cantitativ dar si calitativ;
• Market reprezinta diagnosticul pozitiei pe piata a intreprinderii,
distributia productiei si a serviciilor acesteia.

20
 Cercetarea sociala a demonstrat ca factorul uman reprezinta o sursa
importanta de crestere a profitabilitatii unei organizatii. Modul de derulare a
activitatii firmei este influentat, in mod direct,de starea sistemului social,
productivitatea muncii, flexibilitatea si creativitatea membrilor organizatiei in
ansamblul ei, capacitatea de a se adapta la schimbarile mediului ambiant etc.
Datorita dezvoltarii stiintelor sociale, investitia in factorul uman a devenit
cel putin la fel de rentabila ca cea efectuata in tehnica si tehnologie. Nu este
deloc intamplator ce astazi se pune accentul de dezvoltarea functiei social-
umane a organizatiei.
In acest sens, cercetarile teoretice si empirice derulate au condus la
concluziace relatia dintre eficienta economica a organizatiei si motivatia in
munca nu este o constanta ci dimpotriva, variaza in functie de conditii
particulare. Este umanim acceptat faptul ca cu cat gradul de complexitate a
muncii este mai mare, cu atat aceasta corelatie va fi mai intensa.
Perfectionarea resurselor umane, care participa la activitatea desfasurata
in interiorul organizatiei, devine o conditie necesara mentinerii echilibrului
acesteia.
Este cunoscut faptul ca o eficienta ridicata se poate obtine, atat prin
adaptarea organizatiei la schimbarile politice, sociale, culturale, tehnologice cat
si prin imbunatatirea conditiilor de munca ale membrilor organizatiei. Realitatea
economica demonstreaza necesitatea promovarii unor noi mijloace de crestere
a gradului de implicare a salariatilor in activitatea de conducere si executie a
organizatiei, de diversificare a modalitatilor de stimulare a personalului si
diferentierea veniturilor prin corelarea acestora cu rezultatele muncii.
Analiza problematicii complexe a eficientei sistemului social al organizatiei
presupune, in primul rand, cunoasterea si analiza unor variabile specifice, care
caracterizeaza latura umana a organizatiei.

21
 In esenta, eficacitatea este un atribut al omului. Si cum resursele umane
isi au un loc si un rol bine determinat in cadrul organizatiei, putem afirma ca in
procesele de management si de executie, membrii organizatiei, fie manageri
sau executanti sunt mai mult sau mai putin eficace.
Peter drucker, in lucarea “Eficienta factorului decizional” afirma ca
eficacitatea este un obicei si presupune un complex de practici, iar practicile pot
fi intotdeauna invatate. In esenta, scria autorul, sunt cinci astfel de practici care
trebuie insusite pentru a fi un factor de decizie eficace:
1. decidentii (managerii) eficace stiu de cat timp dispun. Ei
lucreaza sistematic la structurarea putinului timp pe care il pot avea sub control.
2. Managerii eficace se centreaza asupra contributiei exterioare,
ei isi indreapta eforturile mai degraba asupra rezulatetelor decat asupra muncii.
Pornesc mai degraba de la intrebarea “Ce rezultate se asteapta de la mine”.
3. Managerii eficace se bazeaza pe punctele lor forte, pe cele
ale superiorilor, ale colegilor si subalternilor si pe punctele forte ale strategiei,
adica pe ceea ce pot face. Nu pornesc cu lucruri pe care nu le pot face.
4. Managerii eficace se straduiesc sa stabileasca prioritatile si sa
respecte deciziile prioritare, ei stiu ca nu au lata cale decat sa faca lucrurile de
importanta majora, mai intai, iar pe cele de importanta minora deloc.
5. In fine, managerii eficace iau decizii eficiente, bine
fundamentate.
Eficacitatea este contributia personala la productivitate, la rentabilitate,
dezvolatere si creativitate; in definitv, unele rezultate cifrice si concrete ale
intreprinderii.
Eficacitatea provine de la cuvantul latin “efficere” si este rezultatul unei
actiuni intreprinse pentru realizarea obiectivelor, este un efect.

22
 O condiuta eficace, scria Claude Duval, este una prin care se atinge un
obiectiv previzionat, cu o economie suficienta de resurse financiare (banesti).
Sursele eficacitatii sunt:
- personaliatatea
- cunostintele
- memoria
- ratiunea (gandirea)
- relatiile dintre indivizi
Eficienta, in general, si a managementului, in special, rezulta din modul de
imbinare a resurselor in cadrul proceselor de munca, din rationalitatea
combinarii rezultatelor muncii individuale ale membrilor organizatiei.
Eficienta managementului reflecta atat eficienta economica, cat si
eficacitatea si eficienta sociala. Eficienta sociala se refera la aspectela
necuantificabile direct, dar cu multiple consecinte asupra tuturor factorilor
implicati in activitatea firmei si, in primul rand, asupra factorului uman.
Eficacitatea managerului depinde de importanta acordata de acesta
factorului uman, de intelegerea de fond a resorturilor lui motivationale, de
crearea conditiilor favorabile, necesare afirmarii si perfectionarii continue a
fiecarui angajat.
Abordarea, intr-o noua acceptiune, a laturii umane a intreprinderii se
materializeaza intr-o gama larga de forme, incepand cu stiull de conducere
participativ, de autentica esenta democratice, continuand, printre altele cu
motivarea detaliata si convingatoare a deciziilor si incheind cu capaciatea,
probata in momente cheie, de antrenare a personalului organizatiei la
desfaurarea unor actiuni importante.
Daca eficienta managementului se determina in functie de eforturile
nemijlocit implicate de functionarea si perfectionarea sistemului de

23
management si efectele obtinute, eficacitatea este rezultatul unui mod de
actiona al managerilor pentru a realiza obiectivele preconizate si implicit,
eficienta economica.
Astfel, putem afirma ca eficacitatea influenteaza direct eficienta sociala si
este alaturi de eficienta economica una din dimensiunile eficientei in general.
Relatia care exista intre eficacitate si eficienta este una de la parte la intreg.
Spre deosebire de eficacitate, eficienta ia in considerare toate cheltuielile
implicate in procesul de realizare a scopului, si pentru ca sa existe eficienta nu
este necesar ca nivelul cheltuielilor implicate sa se reduca. Practica a
demonstrat, ca economiile, reducerile mari de cheltuieli, pot conduce la
rezultate negative, respectiv eficacitate scazuta si nu intotdeauna eficienta
economica va fi pozitiva atunci cand cheltuielile se reduc substantial.
Consideram ca, atat eficienta, cat si eficacitatea pot fi de regula evaluate
cantitativ si, in acest sens ne propumen abordarea celor doua concepte.
Prezentam in continuare, cateva modele si abordari specifice pentru
evaluarea influentei factorului uman, a culturii si climatului organizational, a
stilului de conducere si motivarii asupra eficientei organizatiei aflate intr-un
proces continuu de schimbare.

24
1.2 Obiectivele, importanta si principiile eleborarii modelului

Abordarea pragmatica a MODELULUI prezentat in sectiunile urmatoare

porneste de la obiectivele principale ale Departamentului de Transport:
➢ Satisfacerea nevoilor clientilor.
➢ Stabilitatea economica a departamentului.
➢ Profitabilitatea.
➢ Dezvoltarea continua a capabilitatilor.
➢ Identificarea tuturor disfunctionalitatilor / neconformitatilor si
stabilirea actiunilor corective si preventive.
➢ Stabilirea oportunitatilor de imbunatatire si optimizare a
activitatilor / proceselor.
Avand in vedere necesitatea indeplinirii acestor obiective, importanta
MODELULUI rezulta din faptul ca:
➢ Identifica toti factorii si caracteristicile importante ale procesului
de transport frigorific pentru a le putea tine sub control la toate nivelurile.
➢ Precizeaza factorii disfunctionali ce pot apare, ajutand
conducerea sa ia masuri pentru inlaturarea lor, prin prezentarea unor solutii
posibile de imbunatatire.
In acest context, principiile care stau la baza elaborarii MODELULUI sunt
urmatoarele.
I. Orientarea activitatilor Departamentului Transporturi catre clienti si
consumatori, precum si catre cerintele pietei.
Conducerea departamentului trebuie sa se ocupe nu numai de
intelegerea si satisfacerea cerintelor curente ale clientilor, ci si de posibilitatile si

25
capabilitatea departametului de a anticipa si de a depasi necesitatile si
asteptarile viitoare ale acestora.
II. Abordarea pe baza de proces.
Toate activitatile sau grupele de activitati ale firmei, succesive sau in
interactiune, care transforma intrarile in iesiri sunt considerate procese. De
regula, iesirile dintr-un proces constituie intrarile in procesul urmator. Pentru
furnizarea serviciilor de transport, intrarile si iesirile unui proces sunt de fapt
caracteristicile si factorii determinanti ai diferitelor faze si etape de executie a
tranportului.
Acest mod de abordare se prezinta in Figura nr. 3, in care procesele
A→E pot constitui un exemplu de interactiune intre fazele de executie ale
transportului frigorific propriu-zis, iar procesul F poate fi de exemplu o intretinere
a mijlocului de transport frigorific, instruirea soferului inainte de plecarea in
cursa, o analiza a conducerii referitor la calitatea serviciului prestat.

In plus, fiecarui proces i se poate aplica metodologia cunoscuta sub

numele prescurtat de PDCA (planifica-executa-verifica-actioneaza), sau cercul
lui Deming, considerat in Occident cat si in Japonia ca fiind universal (vezi
Figura nr. 4).
Metodologia PDCA poate fi descrisa pe scurt astfel:
1. PLANIFICA – stabileste obiectivele si procesele necesare pentru
obtinerea rezultatelor in conformitate cu cerintele clientului si cu politica firmei.
2. EXECUTA – aplica procesele planificate.
3. VERIFICA –monitorizeaza si masoara caracteristicile proceselor
si rezultatele lui, in raport cu politicile, obiectivele si cerintele propuse.
Stabileste masuri pentru imbunatatire.

26
 4. ACTIONEAZA – intreprinde actiuni / masuri pentru imbunatatirea
continua a performantelor proceselor.
Abordand astfel toti factorii implicati in activitatile de transport, putem
spune cu siguranta ca MODELUL stabilit trebuie sa functioneze ca un sistem
complex si autoreglabil, cu evolutie favorabila imbunatatirilor.
III. Implicarea factorului uman
Personalul Departamentului Transport constituie, de fapt, factorul esential
care este capabil sa execute toate procesele planificate, prin punerea in
valoare a studiilor, competentei, aptitudinilor si abilitatilor in beneficiul firmei.
IV. Masurarea, monitorizarea si evaluarea rezultatelor
Prin efectuarea acestor procese, Departamentul de Transport identifica
factorii disfunctionali, cauzele si domeniile de imbunatatire a performantelor pe
care trebuie sa le asigure MODELUL.

In acest scop, conducerea trebuie sa identifice si sa stabileasca cele mai

eficiente metode, mijloace, surse de informatii si criterii de apreciere.
V. Imbunatatirea continua a performantelor
Intrucat atat factorii interni cat si cerintele clientilor se schimba in timp din
diverse motive (progresul tehnic al autovehiculului izoterm si refrigerator,
competitia, cerintele pietei etc) Departamentul de Transport este nevoit sa-si
imbunatateasca continuu performantele. Acest proces are la baza deciziile luate
in etapele de masurare, monitorizare si evaluare a rezultatelor. Procesul de
imbunatatire poate varia de la activitati cu pasi mici, pana la stabilirea de
proiecte de dezvoltare radicala a Departamentului Transporturi.
O schema care sa ilustreze principiile prezentate mai sus, care stau la
baza constituirii MODELULUI este prezentata in Figura nr. 5.

27
CAPITOLUL II – PREZENTAREA CADRULUI LEGISLATIV SI
JURIDIC DE DESFASURARE A TRANSPORTURILOR
FRIGORIFICE

2.1 Reglementari aplicabile

Activitatea de transport a Departamentului Transporturi din cadrul SC

............., trebuie sa se inscrie in prevederile si reglementarile nationale in
vigoare si a acordurilor si conventiilor internationale la care Romania a aderat.
El reprezinta sistemul de referinta care stabileste cerintele de baza in
conformitate cu care se organizeaza, realizeaza, se monitorizreaza si se
optimizeaza activitatile de transport pentru a se asigura :
-indeplinirea nevoilor clientilor
-protectia publicului si a personalului implicat
-protectia mediului
-asigurarea pastrarii calitatii produselor transportate cu mijloace frigorifice
-asigurarea conditiilor de calitate ale furnizarii serviciului de transport.
Activitatea de transport, fiind una din cele mai vechi prestari de servicii,
beneficiaza de un cadru legislativ bine pus la punct atat pe plan national cat si
international.
Principala reglementare in transportul rutier este Ordinul Guvernului nr.
........ privind transporturile rutiere, modificata si completata prin Ordinul
Guvernului nr. 73 / 1998. aceasta ordonanta «constituie cadrul general de
organizare si efectuare in siguranta a transporturilor rutiere pe teritoriul

28
Romaniei, pentru asigurarea desfasurarii fluente si in siguranta a transporturilor
rutiere de persoane si marfuri…».
Anexa nr. 1 prezinta principalele acte normative de referinta specifice
domeniului de transport frigorific.

2.2. Principalele institutii publice ale MTCT

Administratia Nationala a Drumurilor (AND), infiintata prin HGR 125 / 1990

care administreaza infrastructura rutiera si exercita controlul privind utilizarea
acesteia
Registrul Auto Roman (RAR), infiintat prin HGR 768 / 1991 care :
-exercita activitatea de registru in numele MTCT
-omologheaza vehicule si piese de schimb pentru acestea
-efectueaza inspectia tehnica a autovehiculelor
-uniformizeaza activitatile de service
Autoritatea Rutiera Romana (ARR), infiintata prin HGR 625 / 1998, care
este organul tehnic specializat al MTCT pentru :
-asigurarea inspectiei si controlului in trafic al starii tehnice a
autovehiculelor.
-indeplinirea conditiilor de operare a transporturilor rutiere
-inspectia si controlul respectarii reglementarilor nationale si internationale
referitoare la conditiile de siguranta a transporturilor si de protectie a mediului
inconjurator
-acordarea licentei pentru operatorii de transport.

29
2.3. Responsabilitatile si sarcinile personalului implicat in transportul
frigorific

Numirea persoanelor care conduc permanent si efectiv activitatile de

transport rutier din SC ..............., se face in conformitate cu Ordinul ministrului
transporturilor nr. 761 / 1999 privind desemnarea, pregatirea si atestarea
profesionala a persoanelor care conduc permanent si efectiv activitatile de
transport rutier, precum si in conformitate cu Directiva nr. 96 / 26 a Consiliului
CEE, referitoare la accesul la activitatea de operator de transport rutier de
marfa si persoane.
Persoana desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de
transport rutier, conform reglementarilor nationale si internationale in vigoare,
trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte pentru a-si respecta atributiile:

2.3.1. Responsabilitatile operatorului de transport

A. Drept civil
1. Sa fie familiarizat cu tipurile principale de contracte folosite in
transportul rutier si cu drepturile si obligatiile care decurg din acestea;
2. Sa fie capabil sa negocieze un contract de transport valid din punct de
vedere legal, mai ales cu privire la conditiile de transport;
3. Sa fie capabil sa evalueze o plangere privind daunele rezultate in urma
pierderii sau deteriorarii bunurilor transportate, precum si pentru nelivrarea la
timp a marfii si sa inteleaga cum o astfel de plangere ii afecteaza raspunderea
contractuala;
4. Sa fie familiarizat cu regulile si cu obligatiile ce decurg din contractului
privind transportul international rutier de marfuri;

30
 B. Drept comercial
5. Sa fie familiarizat cu conditiile si cu formalitatile privind desfasurarea
comertului, obligatiile generale ce incuba operatorilor de transport
(inregistrarea, contabilitatea etc) si consecintele falimentului.
6. Sa aiba cunostinte adecvate in privinta diferitelor tipuri de societati
comerciale si a regulilor care reglementeaza infiintarea si functionarea acestora.
C. Legislatie sociala
7. Sa fie familiarizat cu rolul si cu functionarea diferitelor institutii sociale
care au legatura cu transportul rutier (uniuni profesionale, camere de comert,
organizatii sindicale etc);
8. Sa fie familiarizat cu obligatiile operatorului de transport privind
protectia sociala a angajatilor acestuia;
9. Sa fie familiarizat cu reglementarile privind incheierea contractelor de
munca pentru diferitele categorii de angajati ai operatorilor de transport (forma
contractelor, obligatiile partilor, conditiile si orele de munca, concediile platite,
salarizarea, desfacerea contractului de munca etc);
10. Sa cunoasca prevederile Acordului european privind activitatea
echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere internationale
(AETR), incheiat la Geneva pe 1 iulie 1970, la care Romania a aderat prin
Legea numar. 101 / 1994.
11. Sa fie familiarizat cu prevederile reglementarilor EEC numar. 3.820 /
85 privind armonizarea legislatiei sociale referitoare la transportul rutier numar.
3.821 / 85 privind dotarea cu echipament de inregistrare si cu modul de
implementare a acestor reglementari.
D.Legislatie fiscala
12. Sa fie familiarizat cu aplicarea taxei pe valoarea adaugata (TVA) in
activitatea de transport;

31
 13. Sa fie familiarizat cu taxa pe vehicul;
14. Sa fie familiarizat cu taxele aplicabile anumitor vehicule de marfa si cu
taxele percepute la intrarea pe autostrada, precum si cu taxele de drum;
15. Sa fie familiarizat cu reglementarile privind impozitul pe venit.
F. Managementul de afaceri si financiar
16. Sa fie familiarizat cu legile si cu practicile privind folosirea cecurilor, a
cartilor de credit si a altor metode similare de plata;
17. Sa fie familiarizat cu diferite forme de credit si a altor metode sImilare
de piata;
18. Sa stie ce este o balanta financiara, cum se realizeaza si cum se
interpreteaza;
19. Sa fie capabil sa aprecieze un cont de profit si pierderi;
20. Sa fie capabil sa aprecieze profitabilitatea si pozitia financiara a unui
operator de transport in special pe baza raportului financiar al acestuia;
21. Sa poata elabora un buget;
22. Sa fie familiarizat cu elementele de cost ale operatorior de transport
(cheltuieli fixe si variabile, patrimoniu, net, amortizare),
23. Sa fie capabil sa calculeze costuri pe vehicul, pe kilometru, pe cursa
sau pe tona;
24. Sa fie capabil sa intocmeasca organigrama operatorilor de transport,
organizarea pe compartimente si programele de munca etc;
25. Sa fie familiarizat cu principiile de marketing, de publicitate si de
relatiile cu publicul, de promovarea serviciilor de transport si atragerea clientilor
etc.;
26. Sa fie familiarizat cu diferitele tipuri de asigurari privind transportul
rutier (raspundere civila in caz de accident pe viata, de bunuri si bagaje), cu
garantiile si obligatiile ce decurg din acestea;

32
 27. Sa fie familiarizat cu folosirea metodelor de transmisie electronica a
datelor in cadrul transportului rutier (urmarirea autovehiculelor prin satelit etc);
28. Sa poata sa aplice legile privind facturile pentru serviciile de transport
rutier de marfuri si sa cunoasca sensul si implicatiile INCOTERMS;
29. Sa fie familiarizat cu diferitele categorii de activitati conexe ale
transportului rutier, cu rolul si cu functionarea acestora si acolo unde se impune,
cu statutul lor;
G. Accesul la piata
30. Sa fie familiarizat cu prevederile care reglementeaza transportul rutier,
inchirierea si subinchirierea vehiculelor, si, in special, cu regulile privind
organizarea activitatii, accesul la profesie, autorizarea necesara pentru
transportul national si international, verificari si sanctiuni;
31. Sa fie familiarizat cu reglementarile privind infiintarea unei societati de
transport;
32. Sa fie familiarizat cu documentele care se cer pentru desfasurarea
activitatii de transport si sa fie capabil sa introduca proceduri de control pentru a
se asigura ca documentele pentru derularea operatiunilor de transport, in
special cele privind vehiculul, soferul, marfurile, [...] exista atat la bordul
vehiculului cat si la sediul firmei;
33. Sa fie familiarizat cu regulile de organizare a pietei serviciilor de
transport de marfuri, de manevrare a acestora si de organizare logistica;
34. Sa fie familiarizat cu formalitatile de frontiera, cu rolul si scopul
documentelor T si ale carnetelor TIR, precum si cu obligatiile ce decurg;

H. Norme tehnice si aspecte privind operarea

35. Sa fie familiarizat cu regulile privind greutatile si dimensiunile
vehiculelor si cu procedurile ce trebuie urmate in cazul vehiculelor sau al

33
incarcaturilor cu greutati si / sau dimensiuni care nu se conformeaza acestor
reguli;
36. Sa fie capabil sa aleaga vehiculele si componentele lor in conformitate
cu nevoile societatii (şasiu, motor, transmisie, sistem de franare etc)
37. Sa fie familiarizat cu formalitatile privind omologarea, inmatricularea si
inspectia tehnica a autovehiculelor;
38. Sa inteleaga ce masuri trebuie luate pentru reducerea zgomotului si
pentru combaterea poluarii provocate de emisia de gaze de esapament
(protectia mediului inconjurator);
39. Sa poata realiza programe periodice de intretinere a vehiculelor si a
echipamenteelor acestora;
40. Sa fie familiarizat cu diferite tipuri de echipamente pentru manevrarea
si incarcarea marfurilor (containere, platforme etc) si sa poata sa introduca
proceduri si sa emita instructiuni pentru incarcarea si descarcarea marfurilor
(distributia incarcaturii, stivuirea, asigurarea, blocarea etc)
41. Sa fie capabila sa aplice procedurile necesare pentru a se conforma
prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier international al
marfurilor periculoase (ADR) incheiat la Geneva pe 01.09.1957, la care
Romania a aderat […].
42. Sa fie capabil sa aplice procedurile necesare pentru a se conforma
prevederilor Acordului cu privire la transporturile internationale de produse
perisabile si cu privire la mijloacele de transport speciale care trebuie folosite
pentru aceste transporturi (ATP), adoptat la Geneva la 1 septembrie 1970, la
care Romania a aderat
I. Siguranta rutiera
43. Sa cunoasca ce calificari sunt necesare pentru soferi (permis de
conducere, certificate de atestare profesionala, certificate medicale etc)

34
 44. Sa fie capabil sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca soferii
se conformeaza regulilor de trafic, interdictiilor si restrictiilor in vigoare,
nationale si internationale (limitele de viteza, acordarea prioritatii, stationarea si
parcarea, folosirea luminilor, semnalizarea rutiera etc)
45. Sa realizeze instruirea soferilor pentru a cunoaste aspecte de
securitatea vehiculelor, echipamentul si incarcatura acestora, precum si
masurile preventive ce trebuie luate;
46. Sa fie capabil sa stabileasca procedurile care trebuie urmate in caz de
accident si sa aplice procedurile corespunzatoare pentru a preveni producerea
de noi accidente sau a unor incalcari grave ale regulilor de circulatie.

2.3.2. Responsabilitatile sefului de coloana

Seful de coloana indeplineste responsabilitatile operatorului de transport

in lipsa acestuia.
In celelalte cazuri, trebuie sa aplice responsabilitatile prezentate anterior
la pct. C-H.
Pentru situatiile specifice fiecarui tip de transport rutier, respecta
reglementarile interne si deciziile directorului Departamentului de Transport.

2.3.3. Responsabilitatile soferilor

Conditiile care trebuie indeplinite de catre soferii Departamentului

Transporturi se refera la:
➢ posesia permisului de conducere corespunzator categoriei
autovehiculului condus;

35
 ➢ necesitatea de a fi apt medical si psihologic, conform
examinarilor periodice;
➢ verificarea capacitatii de munca a soferilor inainte de plecarea
in cursa;
➢ respectarea regimului de munca a soferului prevazut in
reglementarile nationale si internationale.

36
CAPITOLUL III – STRUCTURA MODELULUI

3.1. Prezentarea generala a modelului

In Figura nr. 6 se prezinta structura generala a MODELULUI

interventional de anihilare a factorilor disfunctionali implicati in transportul
produselor alimentare perisabile. Din figura rezulta in mod clar ca activitatea
comerciala de transport frigorific al produselor perisabile inseamna mai mult
decat efectuarea transportului propriu-zis.
In consecinta, MODELUL include urmatoarele procese de baza efectuate
in cadrul Departamentului Transporturi:
 procesele de management tehnico-organizational ale activitatilor al
Departamentului Transporturi
 procesele de management al resurselor umane, materiale, financiare
si de mediul de lucru
 procesele de realizare propriu-zisa a transportului frigorific al
produselor alimentare perisabile
 procesele de masurare, analiza si optimizare a transportului in
vederea stabilirii si atingerii obiectivelor de performanta ale transportului de
produse alimentare perisabile

3.2. Elementele componente ale MODELULUI

Avand in vedere principiul abordarii pe baza de procese si metodologia

PDCA, MODELUL este structurat pe module corespunzatoare proceselor de
baza executate in cadrul Departamentului Transporturi, asa cum reiese din
Tabelul nr. 1.

37
 Modul 1. Managementul
organizational
al Departamentului
Transporturi

Modul 4.
Cerintele clientului Modul 2.
Masurare. Analiza. -Managementul
Evaluare, optimizare. resurselor
Imbunatatire continua Satisfactia
umane
clientului
-Managementul
resurselor materiale
Evaluarea
-Managementul
serviciului
financiar
furnizat -Mediul de lucru

Modul 3.
Realizarea serviciului
de transport frigorific
(etape)

FEEDBACK

Figura nr. 6: Structura generala a MODELULUI interventional de anihilare a

factorilor disfunctionali implicati in transportul produselor alimentare perisabile

Tabelul nr. 1: Elemetele componente ale MODELULUI

38
Denumire Simbol Se refera la:
Modulul 1 M1 Procese de management ale activitatilor
M 1.1. Politica si obiectivele Departamentului Transporturi
M1.2. Organizarea. Responsabilitati si autoritati
M1.3. Orientarea catre clienti si piata
M1.4. Planificarea proceselor
M1.5. Intercomunicarea
Modulul 2 M2 Procesele de management al resurselor
M2.1. Resurse umane
M2.2. Resurse materiale
-cladiri, spatii de lucru, utilitati asociate
-echipamente (hardware, software)
-mijloace de transport frigorific
M2.3. Mediul de lucru
Modulul 3 M3 Procesele de realizare a serviciului de transport frigorific
M3.1. Planificarea si organizarea transportului
M3.1.1 Primirea comenzilor
M3.1.2 Stabilirea autovehiculului si a soferului pentru transport
M3.1.3 Completarea comenzilor si confirmarea lor
M3.1.4 Pregatirea autovehiculelor si soferilor pentru efectuarea
M3.2. cursei
M3.21. Efectuarea transportuluide produse alimentare perisabile
M3.2.2 Incarcarea marfii pentru transport
M3.2.3 Efectuarea transportului propriu-zis
M3.2.4 Pregatirea autovehiculului pentru descarcare si predarea
produselor
M3.2.5 Incheierea cursei

39
 Feedback-ul
Modulul 4 M4 Feedback
M4.1. Din timpul executarii transportului
M4.2. De la clienti
Modulul 4 M4 Procesele de masurare, analiza, optimizare
M4.1. -Monitorizarea si masurarea proceselor de planificare, de
asigurare a resurselor materiale si de furnizare servicii
M4.1.1 - Monitorizarea , masurarea si analiza proceselor
M4.1.2 -Monitorizarea si masurarea satisfactiei clientilor
M4.1.3 -Monitorizarea si masurarea satisfactiei angajatilor

M4.2. Optimizarea proceselor

M4.2.1 Analiza informatiilor si a datelor
. Servicii neconforme
M4.2.2 Actiuni corective
M4.2.3 Etapele viitoare de dezvoltare ale MODELULUI elaborat

3.3. Relatiile dintre procesele modelului prezentat

Fiecare dintre procesele prezentate in tabelul nr. 1 are locul si rolul lui in
cadrul MODELULUI. Intre aceste procese exista relatii de succesiune si de
interactiune, puse in evidenta prin datele de intrare, continutul si datele de
iesire ale fiecarui prces in parte.
Concentrarea MODELULUI numai pe procesele de realizare propriu-zisa
al transportului frigorific, nu constituie o solutie de succes pentru Departamentul
de Transporturi.

40
 MODELUL insusi, considerat la nivelul SC …………… ca un intreg, este
de fapt un sistem de reglare in sensul optimizarii transportului frigorific, ce poate
fi asimilat cu un proces care are intrari (cerintele clientior), iesiri (satisfactia
clientilor, reclamatii etc), precum si feedback (reclamatii, sugestii, informatii
necesare masurarii satisfactiei clientului, aprecieri ale clientilor despre modul de
comportare al soferilor etc).
Acest fel de prezentare a MODELULUI este consecinta abordarii pe baza
de proces a activitatilor Departamentului Transporturi, a folosirii metodologiei
PDCA si a aplicarii metodelor preluate din cibernetica, unde sistemele sunt
formate din subsisteme, procese si subprocese.
Relatiile dintre procesele de baza ale MODELULUI, prezentate in
capitolul 3.1. Analizand cu atentie relatiile dintre procesele MODELULUI
prezentat in figura, constatam urmatoarele aspecte caracteristice:
❖ Intre procesele de baza ale MODELULUI exista corelari si interactiuni pe
verticala
❖ Intre procesele dispuse orizontal in cadrul aceluiasi modul exista succesiuni si
interactiuni orizontale
❖ In cadrul fiecarui proces singular (de exemplu procesul de instruire a
personalului din structura modulului M 2.1. sau igienizarea si spalarea
autovehiculului frigorific, care face parte din structura modulului M 3.1.) exista
relatii locale, de feedback, necesare procesului de optimizare.

41
CAPITOLUL IV – DESCRIEREA DETALIATA A MODELULUI

4.1 MODULUL 1. PROCESELE DE MANAGEMENT AL ACTIVITATILOR

4.1.1. Cerinte generale

Modulul 1 din cadrul MODELULUI propus se refera la procesele de

management al activitatilor de transport al produselor alimentare perisabile,
aplicat in Departamentul Transporturi, care include totalitatea activitatilor /
proceselor si cerintelor prevazute in MODELUL propus, corelate sau in
interactiune, care sunt coordonate, orientate, controlate si monitorizate in
scopul:
Desfasurarii procesului de transport in sensul mentinerii calitatii
produselor alimentare perisabile pe durata acestuia si satisfacerii cerintelor
clientilor
Stabilirii obiectivelor si politicii Departamentului Transporturi
Definirii clare a responsabilitatilor si autoritatii personalului implicat
Asigurarii resurselor umane, materiale, financiare si de mediu pe baze
planificate, orientate spre obtinerea de profit
Orientarea activitatilor catre cerintele clientilor si stabilirea unei comunicari
eficiente
Asigurarii sanatatii si securitatii tuturor consumatorilor
Mentinerii fiabilitatii si sigurantei in exploatare a autovehiculului frigorific
Protectiei mediului inconjurator
Optimizarii factorilor de care depinde imbunatatirea proceselor si
reducerea cheltuielilor

42
 Urmarind rezolvarea acestor cerinte incluse in MODEL, conducerea
Departamentului Transporturi are posibilitatea ca sa standardizeze procesele
din domeniul de activitate al firmei (in caiete de sarcini, specificatii, standarde
de firma). Aplicand cerintele standardizate, conducerea dispune de un sistem
de referinta specific activitatilor pe care le desfasoara, pentru a depista,
corecta si optimiza prestarile, inclusiv prin sondajele de opinie ale clientilor si
consumatorilor.

4.1.2. Structura modulului M 1

M 1.1. Politica si obiectivele Departamentului Transporturi

➢ OBIECTIVELE
Pot fi stabilite pentru cifra de afaceri, reducerea cheltuielilor, asigurarea
calitatii produselor transportate, modernizarea parcului auto, asigurarea
fiabilitatii si mentenantei instalatiilor Termoking, instruirea angajatilor,
asigurarea conditilor de mediu etc.
Obiectivele trebuie sa fie:
-realizabile in perioade relativ scurte (1-2 ani)
-realiste
-cuantificabile
-cunoscute si aplicate de personal.
Obiectivele Departamentului Transporturi trebuie sa ia in considerare
necesitatile curente si de viitor ale firmei, rezultatele analizelor, performantele
proceselor incluse in MODEL, resursele si nivelul de satisfactie al clientilor si
angajatilor.

43
 Daca nu sunt satbilite inca, trebuie precizate prin analize aprofundate,
folosind metode moderne ca de ex. Analiza punctelor critice de control al
riscurilor (Hazard Analysis Critical Control Points) prezentata in lucrarile
anterioare elaborate de INCERTRANS.

Date de intrare
Legi si reglementari generale
Cadrul legislativ specific transporturilor produselor alimentare perisabile
Cerintele clientilor (comenzi, contracte)
Mediul extern
Particularitatile firmei

M 1. P R O C E S E D E M A N A G E M E N T AL ACTIVITATILOR
M 1.1. Politica si obiectivele. Organigrama
M 1.2. Responsabilitati si autoritati
M 1.3. Orientarea spre client si cerintele pietei
M 1.4. Planificarea proceselor de transport
M 1.5. Intercomunicarea. Analize periodice

Reguli si Documentatie
conditii de
Politica, obiective asigurare -norme, CS
resurse umane, -proceduri
Organigrama materiale, -instructiuni
financiare si de -formulare
Responsabilitate si autoritate mediu
(fisele posturilor, RDF) Planuri Intercomunicarea
de realizare a
transportului -decizii
-sistemul informational
propriu-zis -termene si responsabilitati

Exemple de obiective, prezentate pentru orientare:

Date de iesire (constituie date de intrare pentru M 3.1.)
-reducerea generala a cheltuielilor in anul urmator cu 15%;
-cresterea livrarii “just in time” de la 50% la 60% in urmatoarele 10 luni;
-angajarea a 5 soferi care vorbesc limbi straine in urmatorii 2 ani;

44
 -achizitionarea a 2 autovehicule pentru transport international in clasele
EURO 2 si EURO 3.
➢ POLITICA Departamentului Transporturi
-se stabileste dupa definirea obiectivelor
-politica trebuie cunoscuta, inteleasa si aplicata de catre toti angajatii
Departamentului Transporturi

M 1.2. Organizarea. Responsabilitati si autoritati

MODELUL a fost elaborat plecindu-se de la structura organizatorica a

Departamentului de Transporturi, de la domeniul de activitate si de necesitatea
de a optimiza activitatile desfasurate, pentru satisfacerea necesitatilor clientilor .
Stabilirea unel structuri organizatorice care sa reflecte situatia reala din
Departamentul Transporturi permite :
- intocmirea corespunzatoare a fiselor posturilor, a ROF si a
contractelor de munca
- determinarea precisa a necesitatilor de personal
- stabilirea unui sistem informational si comunicational operativ,
pentru optimizarea relatiilor cu clientii si relatiile dintre angajatii firmei
- stabilirea, utilizarea si pastrarea documentatiei aferente tuturor
proceselor incluse in MODEL.
Prezentarea sumara, descrisa intr-un mod cit mai general a
responsabilitatilor si autoritatii personalului de pe anumite niveluri ale
Departamentului ar putea duce la aparitia unor disfunctii in activitatile de
transport frigorific, prin suprapuneri de sarcini, lipsa de raspundere si in final
prin lipsa de organizare si planificare a proceselor .

45
 M 1.3. Orientarea catre clienti si catre cerintele pietii

Orientarea intregii activitati a Departamentului catre clienti inseamna

planificarea optima a activitatilor, cit si implicarea tuturor angajatilor in executia
eficienta a intregii retele de procese din structura MODELULUI care fac posibila
satisfacerea cerintelor clientului.
Riscul abordarii neplanificate a procesului de transport duce fie la norme
interne si sarcini incomplete, care pot fi interpretate diferit, fie la adoptarea unor
solutii izolate, care nu se incadreaza intr-un MODEL sau intr-un scenariu optim.
Fiecare angajat al DepartamentuluiTransporturi trebuie sa stie CUM si IN
CE MASURA isi poate aduce contributia la cresterea gradului de satisfactie al
clientului. Cu cit cerintele clientilor sunt mai bine cunoscute de sefii de coloana
si de soferi, cu atit contributia acestora la eficienta transportului si deci la
succesul firmei este mai mare .

M 1.4 PLANIFICAREA PROCESELOR in cadrul Departamentului

Transporturi

Toate procesele de transport al produselor alimentare frigorifice se

desfasoara in baza programului / planului de transport care precizeaza
resursele umane, materiale, financiare, precum si modalitatile de actiune ale
personalului implicat (chiar si in eventualitatea unor situatii speciale). Programul
/ planul de transport trebuie adaptat la toate situatiile, avand in vedere ca el
ramane valabil pentru o perioada destul de mare.
Elementele de intrare pentru intocmirea programului / planului sunt
resursele financiare, de personal, mijloace de transport, conditiile clientilor (pret,

46
durata, termene, tip produs, cantitate, etc) si conditii de mediu (circulatia in
anumite conditii de viteza, de drum, de trafic, de vreme, socuri, trepidatii, etc).
Elementele de iesire constituie PROGRAMUL de transport, materializat
prin informatii si date complete, care precizeaza modalitatile de realizare a
transportului propriu-zis si alte aspecte ca:
-resursele necesare, ca de exemplu cele financiare si infrastructura
-necesitati, abilitati, competente
-responsabilitati si autoritati pentru executarea planului
-documentatia necesara (harti, itinerariile / traseele intocmite de
Departamentului Transporturi pe care sunt materializate traseele, distantele,
timpi, diverse atentionari ca de ex: pante periculoase, pericole de surpaturi,
riscuri diverse etc).
Alte precizari sunt detaliate in cuprinsul modulului M 3. de mai jos.

M 1.5. INTERCOMUNICAREA

Directorul Departamentului Transporturi si seful de coloana pentru

transport frigorific al produselor alimentare perisabile furnizeaza soferilor toate
informatiile si datele de care au nevoie pentru a transporta marfa la clienti,
conform cerintelor din comenzi.
Comunicarea interna este un proces permanent, implica tot
personalul firmei si duce la imbunatatirea performantelor acesteia. Metodele de
comunicare interna se refera la :
- comunicari curente la locurile de munca si inainte de plecarea in
cursa
- sedinte pentru schimb de experienta sau primiri sarcini
- informari documentate

47
 - bilanturi
- planuri de propuneri
- panouri de afisare
- documentatie operationala si tehnica (decizii, note interne, caiete de
sarcini, etc.) .

48
4.2. MODULUL 2. MANAGEMENTUL RESURSELOR

4.2.1 Scop

Aceasta sectiune are scopul de a identifica si analiza factorii, parametrii si

caracteristicile aferente resurselor de personal, materiale, financiare si de
mediu de lucru, pentru a determina influenta lor asupra functionarii optime a
MODELULUI stabilit.

4.2.2. Responsabilitati specifice ale conducerii Departamentului Transporturi pe

linia asigurarii resurselor

❖ Planifica, organizeaza, conduce si monitorizeaza activitatile de

utilizare optima a resurselor
❖ Repartizeaza programele de transport zilnic pe coloane de transport
❖ Analizeaza structura si posibilitatile tehnice ale parcului de
autovehicule si atelierului de reparatii tehnice, pentru a cunoaste resursele
necesare planificarii transportului, in functie de portofoliul de comenzi
❖ Urmareste permanent sau prin sefii de coloane de transport ca
autovehiculele sa fie pregatite pentru efectuarea cursei
❖ Monitorizeaza aptitudinile, competenta si capacitatea de munca a
soferilor
❖ Asigura instruirea personalului inainte de plecarea in cursa, conform
programului de instruire
❖ Participa la cercetarea evenimentelor si acidentelor de circulatie in
care sunt implicate autovehiculele departamentului

49
 ❖ Stabileste masuri de imbunatatire a nivelului tehnic al parcului de
autovehicule
❖ Utilizeaza toti factorii potentiali pentru ca departamentul sa asigure
prestatiile conform cerintelor clientilor si in deplina siguranta pentru deplsarea
masinilor

4.2.3. M 2.1. RESURSE UMANE

Managementul resurselor umane reprezinta totalitatea proceselor de

coordonare, planificare, organizare si monitorizare a activitatilor executate de
angajatii Departamentului Transporturi. Managementul resurselor umane
porneste de la filosofia ca oamenii sunt cel mai important factor de dezvoltare in
orice firma de succes. De aceea, conducerea pune accent deosebit pe
urmatoarele aspecte:
-stabilirea clara a responsabilitatilor si a autoritatilor personalului angajat
-implicarea personalului in stabilirea obiectivelor si luarea deciziilor
-instruirea permanenta
-evaluarea rezultatelor instruirii
-motivarea personalului
-intercomunicarea sugestiilor si opiniilor
-analiza permanenta a necesitatilor
-masurarea satisfactiei personalului
Motivarea personalului
Personalului Departamentului Transporturi trebuie sa se simta implicat,
util si motivat in activitatile pe care le desfasoara.
Motivarea personalului Departamentului Transporturi, mai ales a soferilor,
are o influenta directa asupra calitatii serviciilor de transport frigorific. De

50
exemplu, soferul se gaseste in timpul descarcarii marfii in relatie directa cu
clientul, care-i apreciaza:
-conduita
-sinceritatea
-competenta
-(inter)comunicarea
Intotdeauna, fiecare angajat isi doreste un serviciu bun, cu atmosfera de
lucru placuta (fara stres).
Din acest motiv, zonele de interes pe care conducerea Departamentului
Transporturi este necesar sa le asigure si sa le optimizeze continuu pentru a
evita fluctuatile de personal sunt:
-conditiile de angajare (salariul, treptele de salarizare, contractul de
munca)
-conditiile de munca (asigura siguranta, sanatate, bunastare)
-relatiile de munca (inter-relationarea intre diferite categorii de angajati
sau intre persoane)
Acesti factori influenteaza in mare masura politica de personal si
eficienta muncii fiecarui angajat .
Competenta, constiinciozitate si instruirea personalului
Departamentul Transporturi trebuie sa instruiasca personalul sau pe baza
de planuri de instruire, elaborate in functie de necesitatile de instruire ce se
impun. Scopul instruirii este de a transmite acestuia cunostintele necesare
mentinerii competentei si abilitatilor de care are nevoie in exercitarea
atributiunilor.
Planificarea instruirii personalului Departamentului Transporturi se face
pentru a optimiza functionarea tuturor proceselor incluse in MODELUL

51
prezentat prin reducerea la maximum a neconformitatilor si a factorilor
disfunctionali ce pot apare.
La stabilirea planurilor de instruire, elaboratorii au in vedere:
-cerintele legale, de reglementare si standardele care afecteaza
activitatea Departamentului Transporturi.
-experienta, competenta, studiile si rezultatele instruirilor anterioare
-modul de rezolvare a problemelor
-posibilitati / abilitati de comunicare
-comportamentul social si cultura organizationala
-cunoasterea cerintelor clientilor
-cunoasterea politicii, obiectivelor si responsabilitatilor
-aspecte legate de viziunea de viitor a departamentului asupra vietii si
asupra situatiilor contemporane in general
-elaborarea programelor, tematicii etc
-programe de integrare a noilor angajati
-asigurarea resurselor pentru instruire
-stabilirea metodelor si mijloacelor de evaluare (teste, seminarii, lucrari
scrise, examene)
-evaluarea eficientei instruirii, care constituie o etapa importanta a
procesului de instruire, avind influenta directa asupra imbunatatirii / optimizarii
sigure a proceselor

4.2.3.1. Fiabilitatea resurselor umane – premisa a rentabilizarii socio-economice

a fluxului distributiei si a transporturilor frigorifice

Evolutia tehnica si cuceririle stiintifice din multiple domenii ale cunoasterii

umane au permis omului sa puna la punct o serie de dispozitive tehnice de

52
complexitate din ce in ce mai mare. O data cu acestea a intrat in discutie, in
special in secolul 20, notiunea de fiabilitate, pe masura ce tehnologia a devenit
extrem de avansata, aducand cu sine pe langa efecte pozitive si consecinte
distructive, nedorite, uneori greu de controlat..
Opinia publica a fost zguduita de consecintele unor catastrofe care au
afectat sanatatea si viata oamenilor si au distrus uneori in mod iremediabil
calitatea mediului ambiant .Unul din cele mai elocvente exemple in acest sens
este catastrofa de la centrala atomonucleara de la Cernobil din 1986.Gravitatea
unor astfel de situatii a determinat intensificarea preocuparilor stiintifice in
domeniul fiabilitatii. In acest mod continutul notiunii de fiabilitate s-a imbogatit
continuu si s-a diferentiat oarecum de cel al notiunii de calitate, cu toate ca ele
interfereaza in mod constant.
Fata de perioada anilor 1960-1975, cand practic s-a constituit fiabilitatea
tehnica ca discilplina, dupa anul 1975 si practic in prezent fiabilitatea a fost
extinsa in industrie si comert, constituindu-se o noua disciplina denumita
siguranta in functionare a sistemelor tehnice, si care reuneste, dintr-o
perspectiva noua, conceptele de fiabilitate, securitate, mentenabilitate,
disponibilitate, calitate.
Problema fiabilitatii umane s-a impus incepand cu anii ' 50, deoarece
eforturile depuse pana atunci, pentru ameliorarea fiabilitatii tehnice nu au dat
rezultatele scontate, ajungandu-se astfel la concluzia ca disfunctiile ce
continuau sa se produca in cadrul sistemelor tehnice erau cauzate de factorul
uman. „Vinovatia” era atribuita in mod obisnuit verigii umane ultime implicate in
procesul de generare a unui incident sau accident, iar, pe de alta parte, exista
conceptia ca omul este, in mod exclusiv, doar sursa de nefiabilitate.
Aceste prejudecati legate de factorul uman ca agent de infiabilitate, au
disparut treptat, cercetarile ulterioare demonstrand importanta factorului uman

53
in functionarea sistemelor tehnice. Au fost, astfel, evidentiate calitati specific
umane care fac din persoana operatorului un agent de fiabilitate indispensabil
functionarii utilajelor, instalatiilor, mai ales in situatii nefamiliare sau imprevizibile
caracterizate prin dinamism si ambiguitate informationala, prin complexitatea
interdependentelor dintre parametrii ce trebuie urmariti.
Conceptul de fiabilitate este preluat astfel din inginerie si reprezinta o
prelungire a conceptului de fiabilitate tehnica. Inteleasa ca proprietate a unui
sistem tehnic, fiabilitatea se refera la ansamblul caracteristicilor acestuia care
fac posibila indeplinirea functiiilor pentru care a fost creat sistemul respectiv, in
conditiile prescrise si pe o anumita perioada de timp.
Individul uman dezvolta de-a lungul existentei sale ocupationale, atata
timp cat este o persoana activa profesional, un comportament actional al carui
finalitate se traduce in activitati, operatii, actiuni, care pot fi fiabile sau infiabile.
Pentru ca privim omul in interactiune cu mediul socio-tehnic si profesional in
care este integrat, trebuie sa diferentiem pe scurt ce inseamna fiabilitatea
tehnica si cea umana.
Fiabilitatea tehnica este definita in Grand Larousse Encyclopedique ca o
„marime caracterizand securitatea functionarii unui mecanism, masura a
probabilitatii de functionare a unei aparaturi conform normelor prescrise”.
Fiabilitatea umana este capacitatea unui individ de a realiza un ansamblu
de functii cerute in conditii date si pentru un timp dat ”, este „probabilitatea unui
individ, unei organizatii umane sau echipe de a realiza o misiune in cadrul
limitelor acceptabile ale conditiilor date, pe o anumita perioada de timp”. Nefiabil
devine acel sistem sau agent uman care nu poseda capacitatea de a indeplini
functiile cerute in conditiile date, producand eroarea. Tocmai cu ajutorul erorilor
se poate aprecia gradul de fiabilitate umana (Leplat).

54
 Ca disciplina, fiabilitatea in intelesul ei larg, este „stiinta deficientelor
umane” (in sensul deficientelor de tip actional, atitudinal si comportamental care
pot genera erori) .
Din aceasta perspectiva se considera ca fiabilitatea are ca obiectiv
predictia si prevenirea erorilor umane in scopul optimizarii fiabilitatii globale si
productivitatii sistemului, in cazul de fata optimizarea sistemul de transport de
produse si marfuri perisabile din carne.
Aceasta conceptie a fost preluata in 1988 de Comunitatea Europeana
care a definit fiabilitatea umana astfel: ”corpul de cunostinte privind predictia,
analiza si reductia erorilor umane, centrandu-se pe rolul omului intr-o operatie
de concepere, mentenanta/ intretinere si exploatare a sistemului”. Fiabilitatea
umana isi propune diminuarea aparitiei erorilor si mai ales a consecintelor lor,
punand accentul pe conformitatea activitatii omului cu cerintele sarcinii.
Fiabilitatea globala a unui sistem socio-tehnic poate fi definita ca produs
al interactiunii componentelor sistemului (cea tehnica si cea umana/ Leplat si
Terssac, 1990). Omul influenteaza fiabilitatea sistemului tehnic inca din faza de
conceptie si proiectare, efectele decoiziilor si actiunilor sale la aceste niveluri
amplificandu-se sau diminuandu-se prin interactiunea complexa cu alte decizii
si actiuni umane exercitate la nivelul fabricarii , exploatarii si mentenantei
sistemului .
La randul sau, fiabilitatea umana este conditionata permanent de
componenta tehnica a sistemului. Acest aspect reiese pregnant in evidenta mai
ales in situatiile, extrem de numeroase, in care consecintele inacceptabile ale
muncii omului provin din competentele sale contrariate de prezenta mijloacelor
inadecvate, ca de exemplu, proceduri nepotrivite in raport cu situatiile pe care
trebuie sa le rezolve operatorul, lipsa informatiilor necesare sau a miloacelor de
actiune corespunzatoare etc.

55
 De asemenea, in cadrul analizei disfunctiilor aparute la nivelul sistemului,
eroarea umana nu poate fi definita corect decat prin raportarea la
comportamentul intregului ansamblu „om-masina”, „om-sistem”. (Gh.Iosif,
1991). Rezulta ca eroarea umana , ca expresie a nefiabilitatii operatorului , nu
npoate fi conceputa in mod obiectiv decat ca proprietate a entitatii „om-masina
sau om- sarcina”, si nu prin considerarea izolata a performantei umane.
Dupa cum arata Leplat si Terssac (1990), fiabilitatea umana trebuie
conceputa ca o proprietate a entitatii om –sarcina si poate fi definita ca rezultat
al interactiunii dintre operator si sarcina pe care o are de indeplinit, acest
rezultat exprimand calitatea cuplajului dintre competentele umane si munca
ceruta, in conditiile date.
Complexitatea problematicii legate de rolul si influenta prezentei factorului
uman in sistemele tehnice a determinat constituirea fiabilitatii umane ca
disciplina care studiaza factorii umani, corespunzatori ameliorarii calitatii
cuplajului „om-sarcina”.
Pe langa aspectele tehnice si psihologice, fiabilitatea globala a sistemelor
tehnice create de om sunt puternic influentate si de alti factori, cei sociali si
economici, care isi pun amprenta in mod inevitabil asupra calitatii si fiabilitatii
sistemelor socio-tehnice, si in principal asupra factorului uman implicat.

4.2.3.1.1. Fiabilitatea umana si calitatea

In general, fiabilitatea apare ca o parte intrinseca a calitatii. Definind in

sens larg calitatea unui produs sau serviciu (de transport marfuri, produse finite)
ca aptitudinea acestuia de a satisface nevoile si exigentele utilizatorului/
beneficiarului, fiabilitatea reprezinta astfel aspectul acestei aptitudini privind
minimizarea eventualelor deficiente. Conceptul general de “calitate” are o foarte

56
larga utilizare, ceea ce face extrem de dificila definirea ei din punct de vedere
stiintific.

Calitatea, in sensul cel mai general, exprima insusirile esentiale ale unui
produs/serviciu, care-l fac sa se distinga de toate celelalte produse/servicii
similare, care au aceeasi destinatie.

Literatura de specialitate furnizeaza un numar considerabil de definitii

date conceptului de calitate, asa de exemplu: “satisfacerea cerintelor
consumatorului”; “concordanta cu specificatia”; “satisfacerea unei necesitati”;
“gradul de utilitate”; “conformitatea cu cerintele”; “conformitatea cu un model
dat”; “satisfacerea in totalitate a clientului” etc. Pentru a-i da o dimensiune
universala, acceptata si aplicata in toate tarile lumii, calitatea este definita de
Organizatia Internationala de Standardizare (ISO) prin standardul ISO
8402:1994, astfel :

Calitatea reprezinta ansamblul de caracteristici al unei

entitati care ii confera acesteia aptitudinea de a satisface
necesitatile exprimate sau implicite.

Entitatea este ceea ce poate fi descris si luat in considerare in mod

individual ca putand fi: un produs, o activitate sau un proces, un sistem sau o
persoana precum si o combinatie a acestora. Necesitatile apartin, de regula,
beneficiarului sau consumatorului care utilizeaza produsul/serviciul in cauza.
Uneori, aceste exigente sunt formulate in numele consumatorului final de catre
intermediari de tip comerciant sau distribuitor.
Calitatea este o notiune complexa care are in vedere, pe de o parte,
caracteristicile intrinseci ale produsului de a satisface la un anumit nivel o

57
necesitate oarecare, iar pe de alta parte, aspectele economice legate de
realizarea si utilizarea produsului/serviciului.
Asigurarea calitatii produselor alimentare din carne la nivel national este
reglementata printr-o serie de normative care prevad, printre altele, aplicarea
bunelor practici in productie (GMP), analiza pericolelor in punctele critice
de control (HACCP), a standardelor din seria ISO 9000 si nu in ultimul rand a
principiilor manageriale moderne si performante (TQM/ managementul calitatii
totale). Calitatea nu are un caracter static, strict delimitat la o anumita cerere, ci
ea are un caracter dinamic intrucat continutul ei evolueaza in pas cu necesitatile
practice, istoriceste determinate, atat extensiv (cand variaza numarul de
caracteristici) cat si intensiv (cand se imbunatatesc caracteristicile
produsului/serviciului). Factorii care determina caracterul dinamic al calitatii sunt
evolutia pietei, aparitia unor cerinte noi ale consumatorului si materializarea
activitatii de cercetare-proiectare, a caror consecinta se constituie intr-o oferta
comerciala dinamica, respectiv:

✓ ceea ce era bun odata, poate sa nu mai corespunda in prezent si, cu

atat mai mult , in viitor;

✓ ceea ce este specific pe o piata, sau pe un segment de piata, poate fi

complet infirmat in alta parte si in viitor.

Caracterul dinamic al calitatii mai este dat si de evolutia in timp a nivelului

principalelor caracteristici ale produselor, de constanta lor pe circuitul tehnico-
economic, de la furnizor la comert si de aici la consumator. Pe acest traseu
calitatea proiectata si realizata se poate modifica, de regula in sens negativ,
datorita actiunii unor factori specifici circulatiei marfurilor: ambalare, manipulare,
transport, pastrare-depozitare etc. Calitatea produselor/serviciilor reflecta

58
cresterea gradului de dezvoltare economica si civilizatie si contribuie la
cresterea bunastarii si calitatii vietii.

4.2.3.1.2 Caracteristicile de calitate ale produselor si /sau serviciilor

In raport cu natura si cu efectul pe care il au in procesul de utilizare,

caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii (vezi Figura nr. ).

✓ Caracteristicile tehnice se refera la insusirile imanente ale produsului,

ele conferind acestuia potentialul de a satisface necesitatile consumatorilor.
Aceste caracteristici, in general, sunt direct sau indirect masurabile obiectiv, cu
o precizie suficienta, prin mijloace tehnice. Ele sunt prevazute in standarde si
stau la baza negocierilor dintre producatori si comercianti, fiind, de regula,
hotaratoare pentru succesul multor produse pe piata.

✓ Caracteristicile de disponibilitate s-au impus ca o grupa distincta,

datorita proliferarii produselor de folosinta indelungata cu o complexitate tehnica
din ce in ce mai ridicata. Ele reflecta aptitudinea produselor de a-si realiza
functiile utile de-a lungul duratei lor de viata, aptitudine definita prin doua
concepte fundamentale, si anume fiabilitatea si mentenabilitatea.

✓ Fiabilitatea reprezinta aptitudinea unui produs/serviciu de a indeplini o

functie specificata in conditii date si de-a lungul unei durate de timp prestabilite.
Mentenabilitatea reprezinta probabilitatea ca un produs defect sa fie reparat si
repus in stare de functionare intr-un interval de timp dat.

Fiind vorba de produse perisabile ce necesita o utilizare rapida si

respectarea unor norme stricte de igiena de la producere pana la desfacere si
pana ajung pe masa consumatorilor, deci cu impact asupra sanatatii populatiei,
produsele si preparatele din carne trebuie sa indeplineasca in tot fluxul

59
tehnologic ca si in cel de transport/ distributie, printre altele, urmatoarele
caracteristici, pe care le-am detaliat si in fazele anterioare:

✓ Caracteristicile psiho-senzoriale care vizeaza efectele de ordin estetic

si organoleptic pe care produsele din carne le au asupra utilizatorilor/
consumatorilor casnici prin: culoare, gust, miros, mod de prezentare si
ambalare (forma, desen, tip de material) etc. Ele au o mare variabilitate in timp
si spatiu, iar aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura
subiectiva. In ultimul timp, ponderea acestor caracteristici a crescut in mod
considerabil in aprecierea calitatii produselor (impactul psihologic al reclamei ).

✓ Caracteristicile economice definesc prin costuri si preturi efortul pentru

realizarea produselor/ serviciilor, precum si efortul necesar pentru valorificarea
produselor (eficientizarea serviciului de distributie a produselor din carne in
reteaua de distributie vizata), aceasta implicand si cheltuieli cu intretinerea si
reparatia vehiculelor de transport din dotarea Autobazei, cheltuieli cu
combustibilul, energia, costul pieselor de schimb si altele. Asadar, calitatea
optima exprima gradul in care un produs indeplineste serviciul specificat, in
conditii de cost minim.

✓ Caracteristicile sociale ale serviciului – distributie, in cazul de fata,

se refera pe de o parte la caracteristicile ergonomice (gradul de confort si
siguranta al autovehiculelor din dotare, fiabilitatea sistemelor tehnice de
avertizare, semnalizare de la bord etc ), legate de relatia om-masina (de
exemplu nivelul zgomotului, usurinta de folosire, securitatea utilizarii), iar pe de
alta parte la caracteristicile tehnologice (durata de utilizare a parcului din
dotare) si ecologice (gradul de poluare), respectiv de protectie a mediului si
sanatatii populatiei, expusa noxelor atmosferice.

60
 Figura nr. 8: Caracteristicile de calitate

Caracteristicile de fiabilitate si mentenabilitate, prin implicatiile lor

economice, reprezinta principalele elemente ale competitivitatii produselor si
serviciilor. Disponibilitatea, cu cele doua caracteristici, fiabilitatea si
mentenabilitatea, exprima modul de manifestare al calitatii produselor/serviciilor
in procesul de utilizare.

4.2.3.1.3. Caracteristicile de calitate intrinseci ale serviciilor

Atunci cand vrem sa facem referire la calitatile exclusive ale prestarii

serviciilor trebuie sa ne raportam la standardele in domeniu fara de care nu
putem vorbi de calitatea si fiabilitatea acestora.
Cerintele unui serviciu trebuie sa fie clar definite sub forma unor
caracteristici observabile si susceptibile de-a fi evaluate de catre client.

61
 In conformitate cu standardul SR ISO 9004-2/1996 (partea a 2-a “Ghid
pentru servicii”) o caracteristica a serviciului sau a prestarii de servicii poate fi
cantitativa (masurabila) sau calitativa (susceptibila de comparare) in functie de
modul in care ea este evaluata si dupa cum evaluarea este efectuata de catre
organizatia prestatoare de servicii sau de catre clienti.
Standardul propune luarea in considerare a urmatoarelor caracteristici ale
serviciilor, cu aplicabilitate la serviciile de transport de produse din carne si
materii prime aferente procesului tehnologic de prelucrare a carnii (animale,
furaje etc):
-echipamente si instalatii, capacitati, numarul de salariati, cantitatea de
materiale, piese de schimb ;
−durata de asteptare/ stationare, durata prestarii serviciului, costuri
aferente;
-igiena, securitatea marfurilor transportate si a persoanelor (conducatori
auto autorizati pentru aceste tipuri de transporturi), securitatea functionarii
autovehiculelor din dotare si a utilajelor adiacente procesului de mentenanta/
intretinere-reparatii;
-capabilitati specific umane ale operatorului de transport- capacitatea de
reactie rapida in trafic sau atunci cand situatia o cere, abilitatile de relationare,
curtoazia, confortul, estetica modului de stivuire a marfurilor/ produselor,
competenta, fiabilitatea, precizia, credibilitatea si comunicarea eficienta.
Principalele caracteristici de calitate ale serviciilor, identificate de o serie
de specialisti in domeniu, se refera in special la: tangibilitate, fiabilitate,
raspundere, competenta, curtoazie, credibilitate, protectie, acces, comunicare si
intelegerea clientului, respectiv respectarea consumatorilor ca beneficiari ai
marfurilor si serviciilor. Desigur, in evaluarea calitatii unui serviciu, ponderea
acordata diferitelor caracteristici depinde de natura serviciilor, coordonatele

62
spatiale si temporale concrete, precum si de beneficiarul serviciului. Si
semnificatia acestor caracteristici difera de la un serviciu la altul, dar atunci
cand e vorba de securitatea sanitara si de sanatatea populatiei, in principal, ea
este urmatoarea :
• Tangibilitatea – aspectul conditiilor fizice, echipamentelor, instalatiilor
frigorifice, a personalului si al sistemelor de comunicare (produsele atasate
serviciului sa corespunda nivelului scontat al calitatii, conform normelor
nationale si europene si reglementarilor in vigoare);
• Fiabilitatea – abilitatea de a efectua serviciul promis este demna de
incredere si corecta (prestatie completa, corespunzatoare asteptarilor /
siguranta, rapiditate);
• Competenta – detinerea de experienta si cunostinte pentru a putea
efectua serviciul respectiv (cunostintele si calificarea necesara, mai ales ca pe
langa functia de conducator auto, acesta efectueaza si servicii suplimentare,
deja mentionate);
• Curtoazie – politete, respect, consideratie si prietenie din partea
personalului contactat (patroni, vanzatori , gestionari ) (personal -respectuos,
atent, atitudine amicala);
• Credibilitate – loialitate, incredere, onestitate din partea celor care
efectueaza serviciul (personal demn de incredere);
• Protectie – impotriva pericolului, riscului sau indoielii (furnizarea
serviciului in conditii de securitate); vorbim in acest caz de securitatea
transportului si a transportatorului, a prestatorului de servicii ;mai ales ca
transportul carnii si al preparatelor din carne se face pe distante relativ lungi,
ziua dar si noaptea, indiferent de anotimp, pe baza de comenzi ;

63
 • Acces – abordabilitate si usurinta in contact cu clientii (fara asteptari si
intarzieri sau tatonari inutile caci marfa sta pe loc, se depreciaza, iar pierderile
se acumuleaza pentru societate! );
• Comunicare – tinerea la curent a vanzatorilor din punctele de
desfacere si a clientilor cu informatii intr-un limbaj accesibil lor (informatie
completa, clara, facil de inteles);
• Intelegerea clientului – a face efort sa cunosti atat clientii cat si nevoile
lor (atentie la nevoile prezente si viitoare ale clientilor) si de a face cunoscute
societatii al carei angajat esti, aceste cerinte si nevoi.
Calitatea nu se poate realiza decat prin contributia riguroasa si
responsabila a tuturor factorilor care asigura construirea ei în procesul
economic de productie, exploatare si valorificare a materiilor prime autohtone si
din import, de la cercetarea de marketing pana la întalnirea cu consumatorul si
încheierea ciclului de viata al produselor.
Perceptia clientilor este cea care determina atitudinea lor de a cumpara si
în viitor de la aceasi firma. Din acest motiv, întreaga activitate a organizatiei
(prin departamentul marketing) trebuie sa fie dirijata de dorintele
consumatorului si, în permanenta, este necesar sa se urmareasca reactia lor
fata de calitatea produselor/serviciilor. Calitatea produselor sau serviciilor este,
la consumatorul de astazi, mai mult ca oricand, criteriul esential de a prefera o
anumita firma care s-a impus din punct de vedere al calitatii.
Cercetarile recente arata ca cei mai multi consumatori îsi schimba
preferintele pentru anumite produse/servicii din cauza calitatii lor scazute si
apoi, datorita pretului sau a altor motive. De regula, consumatorul este dispus
sa plateasca în plus pentru a beneficia de o calitate mai buna. Experienta tarilor
cu o economie de piata dezvoltata ne arata ca un produs, pentru a fi solicitat de

64
consumatori, nu este suficient sa fie numai de buna calitate, ci mai important
este sa corespunda pretul cu calitatea. Pe aceste piete consumatorii au de
unde alege (în functie de raportul calitate/pret) produsul necesar care este, în
general, astfel conceput si realizat încat sa nu puna în pericol sanatatea si viata
lor si nici calitatea mediului ambiant.
De regula, cu cat raportul calitate/pret este mai ridicat, cu atat şansele
unui produs de a fi vandut sunt mai mari. Un produs nevandabil prezinta, de
obicei, un raport calitate/pret scazut, datorat fie calitatii reduse, fie pretului prea
mare, fie ambelor cauze simultan. Calitatea este cel mai bun argument pentru a
vinde, deşi pretul este adesea un factor decisiv. Calitatea, ca şi adecvarea la
scop a unui produs, vazute în timp, sunt de departe cele mai importante masuri
pentru satisfactia clientului.Concluzionand, calitatea se va baza din ce în ce mai
mult pe ceea ce este dorit în ultima instanta de client.

4.2.3.1.4. Evaluarea fiabilitatii tehnice in sistemul de transport frigorific

Pornindu-se de la premisa ca fiabilitatea celor doua componente –fizice si

umane – caracterizeaza fiabilitatea globala a sistemului socio-tehnic (a fluxului
de achizitie, productie, distributie in cadrul unitatii) trebuie facuta distinctia intre
cele doua componente, pentru a intelege mai bine implicarea, rolul si
importanta fiecarei componente din sistem.
Fiabilitatea tehnica poate fi raportata la capacitatea reala a instalatiilor
tehnice si tehnologice din dotare de a functiona la parametrii optimi, iar riscul
aparitiei defectiunilor sa fie cat mai mic sau practic nul (evaluarea probabilitatii
riscului).
Atunci cand se face evaluarea probabilitatii riscului si a posibilitatii
aparitiei defectiunilor tehnice se face trimitere, in perspectiva infiabilitatii

65
tehnice, la defectiunile aparute in cazul nostru la instalatiile frigorifice, la
vehiculele din dotare care deservesc serviciul de trasport frigorific de marfa
(carne si produse perisabile de origine animala), la o serie de deficiente
raportate la capacitatea de intretinere si reparare a parcului de vehicule din
dotare (tip de autovehicul si gradul lui de exploatare, piese de schimb,
caracteristicile spatiilor de lucru din dotare, atelier-service, instrumente,
echipamente, calitatea combustibililor, actiunea factorilor de macro si
microclimat- zgomot, vibratii, poluare, curenti de aer etc).

4.2.3.1.5 Fiabilitatea factorului uman in interactiune cu sarcinile

profesionale

Acesti din urma factori isi pun amprenta asupra factorului uman
influentand fiabilitatea sau infiabilitatea sa. Variatiile mari de temperatura,
oscilatiile sezoniere (vara - temperaturi mari care depasesc uneori pragul critic
de confort termic, iarna temperaturi scazute) influenteaza intr-o anumita masura
gradul de fiabilitate si randament la nivelul factorului uman care asigura
distributia produselor perisabile din carne, putand afecta in acelasi timp
securitatea si calitatea marfurilor si deci sanatatea si nutritia populatiei.
Nefiabilitatea factorului uman se raporteaza la riscul aparitiei erorilor in
activitate si in subsecventele sale componente (actiuni, operatii). Prin predictia
ratei erorilor se poate evalua degradarea sistemului om-masina cauzata de
erorile umane, in asociatie cu functionalitatea instalatiilor, vehiculelor,
procedeele si practicile operationale utilizate.
Operatorul uman (conducatorul auto) trebuie evaluat din perspectiva
fiabilitatii, facandu-se referire la capacitatea sa de munca, la gradul de
rezistenta la factorii perturbatori, nocivi ai mediului de munca si colaterali, la

66
ansamblul capabilitatilor sale care ii permit sa-si indeplineasca cu succes
activitatea (fara incidente, accidente, pierderi). Randamentul factorului uman
intr-un domeniu de activitate intens si multiplu solicitant, poate fi vazut ca o
componenta a fiabilitatii si poate contribui la cresterea rentabilitatii globale a
societatii in care-si desfasoara activitatea.
Exista in literatura de specialitate doua modalitati de abordarea a fiabilitatii
factorului uman, o abordare globala traditionala si una contemporana de studiu
a deficientelor si erorilor umane.
Abordarea traditionala prezinta o serie de limite deoarece pune accent pe:
✓ Aspectele negative ale performantei umane (deci operatorul uman
vazut numai ca agent de infiabilitate );
✓ Neluarea in considerare a masurilor de prevenire a erorilor;
✓ Asimilarea componentei umane celei tehnice;
✓ Neluarea in considerare a factorilor organizationali;
✓ Acordarea unei importante majore cantificarii .
✓ In abordarea contemporana a fiabilitatii factorului uman accentul se
pune pe reducerea erorilor si prezinta urmatoarele caracteristici:
✓ Factorul uman e inteles ca factor de fiabilitate dar si de infiabilitate;
✓ Punerea accentului pe prevenirea erorilor ;
✓ Considerarea cauzelor subiacente erorilor ;
✓ Considerarea atat a erorilor cognitive (cunostinte, informatii) cat si a
celor de actiune;
✓ Acordarea unei importante mai reduse cantificarii;
✓ Utilizarea de tehnici fundate pe teorii care explica erorile umane;
✓ Operatorul uman este considerat participant activ la rezolvarea de
probleme;
✓ Considerarea factorilor organizationali;

67
 Fiabilitatea operatorului uman trebuie raportata la specificul activitatii de
munca desfasurate si la factorii care influenteaza constant individul in
exercitarea activitatii.
Astfel, analiza muncii constituie o etapa prealabila necesara in orice
studiu al fiabilitatii umane (ca si al erorii): caracteristicile subiectului, ale
sarcinilor si conditiilor de munca, ale activitatii de realizare a sarcinilor si a
consecintelor acestei activitati, dupa cum se poate vedea in Figura de mai jos:

Caracteristicile
subiectului
Activitate

Caracteristicile sarcinii

Figura nr. 9: Analiza muncii

Caracteristicile subiectului tin de structura de personalitate a operatorului

uman (aptitudini, deprinderi, capabilitati, gradul de motivare si implicare in
activitatea profesionala, atitudinea la locul de munca, responsabilitatea,
disciplina etc). Atunci cand gradul de solicitare si caracteristicile sarcinilor de
munca vin in convergenta cu nivelul de instruire, pregatirea profesionala si
aspiratiile factorului uman putem vorbi de fiabilitate, randament si rentabilitate
profesionala (consecintele activitatii).
Activitatea de transport frigorific deservita de conducatorii auto din
Departamentul Transporturi (Autobaza) se transpune in comportament
profesional observabil (cronoprofesiograma ar fi utila pentru a fotografia pas cu
pas fiecare etapa de activitate) si presupune cuantificarea gradului de realizare

68
in timp util a sarcinilor de serviciu, in conditiile cumulului de sarcini (conducere,
distributie, gestionare, descarcare, manipulare, mecanic auto, igienizator al
vehiculului).
Factorii negativi de la locul de munca (conditii de micro-macroclimat
improprii, lipsa mijloacelor tehnice de reparatii si intretinere din cele mai
eficiente, munca sub presiunea timpului) pot afecta performanta si fiabilitatea
factorului uman implicat in activitatea de transport frigorific..
Atunci cand se face analiza fiabilitatii factorului uman se ia in considerare
definirea erorii, tinand cont de faptul ca „notiunea de fiabilitate umana este
corelativa cu cea de eroare umana”.
In fond fiabilitatea umana poate fi considerata ca „expresia cuplajului intre
om si sarcina sa”. Caracteristicile sau deficientele operatorului uman nu joaca
un rol in fiabilitate decat in relatie cu sarcina, cu care acest operator este
confruntat.
Din punct de vedere al cuplajului om-sarcina, diversitatea factorilor
implicati in aparitia erorilor si deci in scaderea fiabilitatii, pot fi impartiti in doua
clase care interfereaza frecvent:
-conditii interne ale operatorului uman
-conditii externe acestuia
Intr-o organizatie de tip holding cum este ........x...... este foarte importanta
structurarea si organizarea eficienta a departamentelor si sectoarelor de servicii
intr-un sistem ierarhic coerent si functional care sa permita o mai buna
gestionare a fluxului continuu de productie si desfacere a produselor perisabile
din carne si a preparatelor din carne.
Raporturile dintre departamente si servicii pot conditiona direct fiabilitatea
umana. In cadrul serviciului control al calitatii, de pilda, cei avizati sa efectueze

69
acest control trebuie sa cunoasca foarte bine intregul flux tehnologic de
productie avand in vedere perisabilitatea materiei prime utilizate(carne).
Conditiile legate de caracteristicile operatorului uman pot fi :
-legate de caracteristicile generale ale functionarii operatorului(1)
-conditii care modifica functionarea operatorului(2)
-conditii care diferentiaza intr-un mod stabil functionarea operatorului.(3)

(1) Caracteristicile generale ale functionarii operatorului - acestea se

refera la functionarea cognitiva si la determinantele cronobiologice legate mai
direct de geneza erorilor si sunt reprezentate de :
-nivelul de invatare - operatorul functioneaza mai bine atunci cand este
familiarizat cu sarcina sau cand o efectueaza in mod curent;
-cunoasterea rezultatelor activitatii – cercetarile de psihologia muncii au
pus in evidenta faptul ca lipsa cunoasterii rezultatelor activitatii profesionale
determina scaderea progresului in invatare si perfectionare profesionala si o
deteriorare a performantelor in realizarea sarcinilor de serviciu;
-aspecte ale functionarii cognitive- in geneza unei erori intervine
totdeauna latura cognitiva a operatorului uman . Activitatea de realizare a
sarcinii este orientata, dirijata de un scop (rapiditatea si siguranta transportului
de marfuri cu mentinerea indicilor de calitate).pe langa modul de interiorizare a
scopului, operatorul uman (conducatorul de vehicul frigorific ) trebuie sa
unoasca criteriile de evaluare a scopului(criterii de reusita). Cunoasterea
acestor criterii nu garanteaza in mod automat reusita in activitate a prestatorului
de servicii de transport de marfa (carne si preparate perisabile din carne). In
atingerea scopului, in realizarea sarcinilor de serviciu, conducatorul trebuie sa
ia in considerare faptul ca, avand de efectuat un summum de activitati in timp
relativ impus, pe timp de zi si cu solicitare suplimentara a organismului pentru

70
efectuarea transportului pe timp de noapte si pe distante lungi (distributie la
interni si pentru export), acesta trebuie sa-si antreneze capacitatea de
selectare a informatiilor, de a efectua judecati corecte si de a lua decizii in
cunostinta de cauza in raport cu situatiile aparute; evident functionarea
cognitiva depinde de tipurile de cunostinte si de capacitatea de prelucrare a
informatiilor la un moment dat, ca urmare a experientei si naturii situatiilor
intalnite.
-determinante cronobiologice- parametrii ce caracterizeaza functionarea
organismului uman nu pastreaza o valoare stabila pe toata durata unei zile, ci
variaza dupa o anumita rimicitate si care nu este sincrona pentru toti
parametrii. Aceste variatii au o incidenta asupra activitatii umane, dupa cum o
arata cercetarile de cronopsihologie : actiuni elementare (operatii de adunare,
memorizare simpla) au randamente care variaza cu momentul din zi si care
poate fi de ordinul a 10% la 30%. Unii cercetatiri canadieni au observat variatii
ale strategiilor utilizate de operatori in supravegherea parametrilor la tabloul de
comanda. In timpul noptii se utilizeaza mai putin supravegherea selectiva si mai
mult supravegherea generala(baleiajul vizual global). Operatorul uman in timpul
noptii , spun aceeasi cercetatori (Gadbois si Queinnec) nu are o capacitate mai
mica ci o capacitate diferit structurata.deci, frecventa si natura erorilor sunt
influentate si de aceste variatii pe durata programului de lucru (diurn/nocturn), in
egala masura determinand fiebilitatea sau infiabilitatea factorului uman implicat;

(2) Conditii care modifica functionarea operatorului uman- este vorba

de conditii care produc modificari provizorii in functionarea operatorului uman si
de conditiile de realizare a activitatii; inevitabil aceste conditii influnteaza
fiabilitatea/ infiabilitatea factorului uman;

71
 Solicitarea in munca – orice activitate pune in joc diferitele sisteme
functionale psihofiziologice care trebuie coordonate. Atunci cand exigentele
muncii solicita aceste sisteme functionale dincolo de posibilitatile lor, aceste
exigente nu mai pot fi satisfacute cu toate consecinte care pot rezula pentru
fiabilitatea operatorului uman. Cu alte cuvinte atunci cand exigentele sarcinii
cresc dincolo de un anumit prag care corespunde capacitatii limitate a omului,
apar erori. Particularizand, in cazul conducatorilor auto din cadrul AUTOBAZEI
societatii ..........x, sarcinile profesionale ale operatorilor de transport trebuie
efectuate in ritm impus, in functie de frecventa comenzilor, de tipul marfii
transportate, de tipul vehicului, de caracteristicile sezoniere. In aceste conditii,
fiind solicitat pentru efectuarea tuturor operatiilor de distributie (vorbeam de
cumulul de sarcini- sofer, manipulator al marfii, gestionar, igienizator al spatiului
frigorific, mecanic auto la nevoie) a produselor din carne de la producator la
desfacere (in reteaua de distributie zonala, nationala, magazine, depozite),
frecventa solicitarilor creste riscul aparitiei erorilor, si deci scaderea fiabilitatii
activitatii depuse.
Cu alte cuvinte, eroarea exprima incapacitatea individului de a raspunde
corect la multitudinea solicitarilor in conditiile date. Daca exigentele muncii se
traduc intr-o solicitare mare si erorile trebuie evitate cu orice pret (controlori de
trafic aerian, conducatori auto) operatorul uman isi poate regla activitatea prin
schimbarea strategiei, procedeului sau metodei de lucru. De exemplu, in cazul
conducatorilor auto, obiectivul principal este securitatea transportului , a marfii,
apoi rapiditatea fluxului de trafic, alegerea celor mai scurte trasee (atunci cand
e posibil, pentru economie de timp sau combustibil). Atunci cand solicitarea in
munca creste, (comenzi „ stranse”, trafic intens, devieri de trasee etc) pot apare
erori de actiune soldate in unele cazuri cu incidente si evenimente in trafic.

72
 Efectele presiunii timpului- cand numarul de sarcini cere o durata mai
mare decat timpul disponibil, probabilitatea producerii erorilor este mai mare.
De asemenea atunci cand timpul disponibil pentru toate subsarcinile este
insuficient, probabilitatea ca unele din ele sa fie omise sau eronat efectuate
este mai mare.
Oboseala- ca fenomen natural psihofiziologic, oboseala influenteaza
aparitia si inmultirea erorilor la nivel de operare cognitiva si practica;
conducatorii auto reclama cel ami mult oboseala prin cumul de sarcini ,
conducerea pe timp de noapte, timpi de odihna limitati, discontinuitati in
activitatea de distributie; in aceste conditii disconfortul fizic si iritabilitatea
individului cresc;
Anxietatea –poate juca un anumit rol in geneza erorilor si a
comportamentelor de asumare a riscului. Cand anxietatea este la un prag
scazut, individula este capabil sa tolereze incertitudinea intr-o situatie in care
informatia este incompleta.(adica este mai tolerant la ambiguitate). Anxietatea
crescuta poate ingusta campul perceptiv al individului, care in conditiile
conducerii autovehiculului, poate reprezenta un potential pericol si cauza a
producerii evenimentului in trafic, realizand-se o focalizare pe elementul
generator de anxietate si neglijandu-se elementele periferice ;

(3) Conditii care diferentiaza intr-un mod stabil functionarea

operatorului- exista trasaturi mai specifice care moduleaza caracteristicile
generale ale omului: modul cum percepe, memoreaza, invata, oboseste etc. si
care devin mai clar delimitate in contexte situationale variate, in cadrul
activitatilor pe care le desfasoara. Se vorbeste astfel de stilul activitatii care se
raporteaza la trasaturi de personalitate cu determinante biologice si sociale.
Desi acestea pot varia in cursul vietii, ele se caracterizeaza printr-o anumita

73
stabilitate. Caracteristicile individuale, joaca un rol in organizarea activitatii dar
si in geneza erorilor, deci a infiabilitatii personale;
Susceptibilitatea la eroare- indivizii pot fi caracterizati printr-o tendinta mai
mare sau mai mica de a comite erori (vulnerabilitate la deficiente) sau de a
poseda o anumita capacitate de „control general”/ autocontrol/
automonitorizare. Aceasta susceptibilitate la eroare ar fi in relatie cu o
capacitate mai mica de rezistenta la stres.
Alte trasaturi de personalitate- persoanele cu structuri de personalitate
adaptabile, flexibile, ce dispun de o anumita plasticitate functionala raspund
rapid ritmului impus in activitati de presupun mobilitate, dinamism, varietatea
sarcinilor decat persoanele mai putin flexibile, mai lente. Aceasta flexibilitate are
un rol important in fiabilitate mai ales in sarcinile cu solicitari multiple, realizate
sub presiunea timpului.pe acest fond de alerta constanta de mentine un anumit
nivel de vigilenta care se raporteaza si la dimensiunea temperamentala
extraversiune-introversiune. Se stie ca in sarcinile monotone vigilenta scade,
dar s-a constatat ca degradarea progresiva a performantei in supravegherea
continua este mai mare la extravertiti decat la introvertiti. Deci trasaturile de
personalitate pot modula anumite caracteristici ale functionarii factorului uman
si pot avea o incidenta asupra fiabilitatii activitatii depuse.
Fiabilitatea operatorului uman in transportul frigorific de produse din carne
in reteaua de distributie afiliata societatii ......x, poate fi amplificata printr-o mai
buna organizare a sarcinilor si subsarcinilor aferente distributiei comenzilor de
la poarta producatorului, care presupune un management al timpului (o mai
buna organizare a timpului de lucru si a pauzelor), altfel spus fiecare angajat sa
fie propriul sau manager.
Nu lipsit de importanta este faptul ca atentia acordata factorului uman,
sub aspectul satisfacerii nevoilor si trebuintelor sale (financiare, morale,

74
materiale) prin recompensarea „eficientei personale si a bunei practici in
activitate” poate constitui un element de fiabilitate umana si de eficientizare a
organizatiei, stiindu-se faptul ca ” oamenii sunt bunul cel mai de pret al unei
organizatii, sufletul ei”.
In economia de piata, un management performant si competitiv intr-o
organizatie de anvergura ce urmareste extinderea si dezvoltarea la toate
nivelurile presupune alinierea la standardele U.E. (in ceea ce priveste productia,
ambalarea, desfacerea, valorificarea productie si modernizarea serviciilor
anexe) precum si la principiile managementului calitatii totale.
In viziunea anilor 2000, se prevede ca familia de standarde ISO 9000 sa
cuprinda urmatoarele standarde de baza:
a) ISO 9000 – Managementul calitaţii, concepte şi terminologie;
b) ISO 9001 – Cerinţe pentru sistemul calitaţii;
c) ISO 9004 – Ghid pentru elementele sistemului calitaţii.
Noul standard ISO 9001 va deveni baza pentru recunoaşterea reciproca
pe plan internaţional a certificarilor, iar ISO 9004 va descrie elementele unui
sistem de management al calitaţii totale, devenind puntea dorita pentru
trecerea de la asigurarea calitaţii la managementul calitaţii totale
De aceea,atunci cand vorbim de calitate in domeniul pruducerii, ambalarii,
transportului / distributiei si desfacerii produselor si preparatelor din carne
trebuie sa facem referire la conceptul calitatii totale (TQM/ management
quality total) pe care se merge astazi in societatile cu economie dezvoltata si in
special in companiile japoneze.
Managementul calitatii totale, ca filozofie a practicilor moderne de
gestionare a resurselor unei organizatii sau companii pune accent pe
dependenta acesteia de oamenii cu care lucreaza, de cei care ii asigura
eficienta si prestigiul bazat pe calitate. El presupune o preocupare constanta

75
fata de satisfacerea nevoilor beneficiarilor, imbunatatirea relatiilor cu publicul
cumparator, cu clientii, largirea gamei de produse si servicii, intr-un cuvant
imbunatatirea calitatii la toate nivele (aprovizionare cu materii prime, productie,
monitorizarea intregului proces tehnologic, modernizarea liniilor tehnologice se
procesare a carnii, ambalare conform standardelor de calitate/ ISO 9000,
depozitare, distributie si livrare in unitatile de desfacere catre consumatorii
publici/populatie).
Prin urmare, adaptarea unitatilor de productie de amploarea si anvergura
SC. ............. la standardele de calitate ale U.E, presupune focalizarea tuturor
resurselor (umane, manageriale, tehnologice, financiare) pe aspectele
recunoscute ale managementului calitatii totale. Avand in vedere specificul si
complexitatea fluxului de activitati desfasurate in cadrul ..............., apreciem ca
la nivelul compartimentului de transport si distributie, calitatea si fiabilitatea
serviciilor din perspectiva managementului calitatii totale se exprima prin
interconditionarea urmatorilor parametrii:

Concurenta acerba din industrie in tara noastra a determinat producatorii

sa ia masuri pentru eficientizarea proceselor de fabricatie, distributie si
comercializare. Din cauza perisabilitatii ridicate a produselor din carne,
pastrarea lantului frigorific la parametrii optimi de functionare, incepand cu
fabricatia si terminand cu livrarea produsului, reprezinta o prioritate.
De aceea, nu trebuie sa economisesti atunci cand achizitionezi o
instalatie frigorifica, pentru ca valoarea pierderilor generate de temperatura
necorespunzatoare poate depasi cu mult pretul agregatului respectiv.
Pentru ca marfa sa ajunga cat mai repede si mai sigur la vanzare,
transportul trebuie sa beneficieze de operativitate si conditii de pastrare optime.
Produsele ajung la destinatie in maximum 24 de ore, din cauza termenului de

76
valabilitate scazut al materiei prime in conditiile in care mezelurile se transporta
la o valoare intre 0-7 gC, iar produsele congelate, la -20 gC.
Avand in vedere perisabilitatea produselor din carne, trebuie evitata
intreruperea lantului frigorific. Daca unitatile de profil nu au un lant frigorific
performant si masini de transport dotate cu instalatii de racire corespunzatoare,
carnea vine cu probleme si manopera din fabrica nu face altceva decat sa
reinsamanteze cu bacterii produsele, care devin din ce in ce mai insalubre. Se
apreciaza ca intr-o fabrica de mezeluri si intr-un abator nu trebuie sa existe
spatii care sa nu fie climatizate, in toate salile mentinandu-se o temperatura
care sa nu depaseste 10-11 gC. Pe de alta parte, temperatura din frigidere
trebuie sa fie de 3-4 gC, in camerele de lucru, 2 gC, iar in congelatoare (-15) –
(-30) gC.
Accentul din ce in ce mai puternic e pus pe calitatea serviciilor. Aceasta
tendinta apare datorita cresterii concurentei intre firmele de servicii, dar si
datorita cresterii exigentelor consumatorilor. Succesul unei firme de servicii este
asigurat de calitatea si eficienta prestarii serviciilor. Interesul firmei de servicii
este ca prin nivelul calitativ al serviciilor sa asigure satisfactia clientilor si
implicit fidelizarea acestora. Dar, este dificil de determinat nivelul calitativ
al unui serviciu in momentul in care este produs. Exista factori externi care pot
interveni si care nu pot fi controlati. De asemenea exista factori interni care
asigura calitatea serviciilor ca: competenta profesionala a prestatiilor, ca
amabilitatea personalului, flexibilitatea (reactivitatea), personalizarea
produselor.
Eficientizarea si rentabilizarea intregului proces de distributie, transport si
a lantului frigorific nu se poate realiza fara sa tinem seama de o serie de
elemente ale structurii de personalitate care vin in acord si potenteaza
capabilitatile umane, raportate cerintelor de statut si rol ale conducatorilor auto

77
care deservesc sistemul de transport in cadrul societatii ............., a produselor
perisabile din carne si a preparatelor din carne.
In acest context a fost aplicat, pe un lot de 24 de conducatori auto,
apartinand Departamentului de Transport in sistem frigorific, testul PAPI care
identifica intr-o maniera semnificativa gradul de integrare si adecvarea a
individului la specificul activitatii de transport si distributie a produselor din
carne de la unitatea producatoare ................. la beneficiari, in reteaua de
distributie aferenta (magazine, depozite).
Fiabilitatea operatorului de transport frigorific se poate determina si din
analiza profilelor individuale si a caracteristicilor de grup mai semnificative care
rezulta din raspunsurile la testul mentionat.
Prezentam in cele ce urmeaza cateva din caracteriristicile generale de
ordin psihologic ale dimensiunilor analizate care vin sa confirme la nivelul
grupului de respondenti, gradul de adecvare in raport cu nivelul solicitarilor
socio-profesionale, cu gradul de implicare in activitate si cu capacitatea de
adaptare la munca in flux continuu si sub presiunea timpului.
Testul PAPI cuprinde urmatoarele dimensiuni ale structurii de
personalitate in actiune, dimensiuni care confirma prin analiza profilelor
individuale, gradul de adaptare a operatorilor de transport in sistemul lantului
frigorific la cerintele si complexitatea sarcinilor socio-profesionale, in conditiile in
care munca se efectueaza prin cumul de sarcini pe unitatea de timp lucrata.
Adaptarea la munca – defineste potrivirea unei persoane cu mediul de la
locul de munca, acordarea intre conduita personala si modelele de conduita
caracteristice ambiantei de munca impuse de cerintele socio-profesionale de
rol. Capacitatea de a se conforma sarcinilor de munca si conditiilor acesteia,
indicatorul reusitei este faptul ca individul se simte bine in mediul de munca.
Numerosi agenti nocivi, chimici, stari nervoase distrug echilibrul omului cu

78
mediul respectiv, dand nastere la numeroase tulburari de inadaptabilitate la
cerintele de rol. Trebuie specificat ca in cadrul functiei de conducator auto
insarcinat cu distributia in conditii de maxima securitate alimentara a produselor
perisabile, satisfacerea acestor parametrii care implica si o mare
responsabilitate morala si sociala fata de sanatatea si viata populatiei, necesita
o mare rezistenta fizica si psihica care in genere are tendinta sa slabeasca pe
parcurs(uzura psihofiziologica in raport cu varsta, starea de sanatate, gradul de
expunere la factorii nocivi ai mediului de munca etc).
Natura emotionala - cuprinde manifestari ale emotiei ca fenomen afectiv
fundamental care se dezvolta ca o reactie spontana si primara la diversele
aspecte ale realitatii si ca procese mai complexe, fiind gradate si pluritonale.
Astfel, in decursul activitatii de transport pe parcursul unei zile incarcate de
lucru, ce implica satisfacerea in timp util a unui numar mare de comenzi in
directii si locatii diferite, operatorul de transport incearca mai multe feluri de
emotii in legatura cu constelatia motivationala si complexitatea relatiilor pe care
le are de stabilit si in raport cu multitudinea de operatii pe care le are de
efectuat. Cunoasterea naturii emotionale previzioneaza comportamentele
transportatorilor din sistemul lantului frigorific, in situatii limita (presiunea
timpului, drumuri de proasta calitate, eventuale defectiuni, devieri neprevazute
din traseu, conditii meteo nefavorabile etc). In raport cu raspunsul emotional
primar, unii conducatori auto pot dezvolta un comportament adaptat
circumstantelor atributiilor de rol al functiei, altii prezinta pentru o scurta
perioada o stare de agitatie, nervozitate, frustrare.
Camaraderia – capacitatea de a realiza un climat psihic tonic prin
stabilirea de inter-relatii cu colegii de munca in conditiile desfasurarii activitatilor
socio-profesionale aferente functiei detinute. Contactele interindividuale
implicate in camaraderie genereaza un climat psihic favorabil muncii, atunci

79
cand reglarea relatiilor de munca din departamentul de transport este generata
de valorile profesionale in conditiile depasirii compatibilitatilor sau
incompatibilitatilor afective intamplatoare.
Energia in munca – se refera la capacitatile de interventie a omului in
transformarile materiale si culturale conform atributiilor socio-profesionale de
rol. Intensitatea cu care individul in manifestarea sa ca forta de munca isi
obiectivizeaza in procesul de productie ansamblul de disponibilitati. De la un rol
socio-profesional la altul aceasta energie este solicitata in mod diferit fata de
solicitarile constelatiilor sarcinilor de munca implicate.
Conducere – desemneaza un sistem de conduite fixate prin si pentru
functionarea unui grup, o conditie fiind calitatea dinamica a structurii sale.
Statutul si rolul de conducator intr-un grup se realizeaza prin: informare asupra
grupului (sarcinilor si metodelor); coordonarea contributiilor si eforturilor;
adoptarea de decizii; interventiile de stimulare si sustinere; interventii de
facilitare sociala si de reglementare a proceselor si relatiilor de grup.
Stilurile de conducere:
autocractic – distant;
autoritar – protector;
democratic-consultativ-rational.
Testul PAPI este util la selectie si trebuie avut in vedere atunci cand
urmarim determinarea la o serie de indivizi a acelor aptitudini care dezvoltate
prin instructie, sa-l formeze pentru posturi de conducere.
Tempoul vietii – desemneaza caracteristica individualitatii constand in
viteza variabila a reactiilor proceselor mentale si activitatilor adaptative
revendicate de indeplinirea atributiilor rolurilor pentru fiecare functie in parte.
Maniera de lucru cu instrumentul PAPI pentru radiografierea profilurilor
psiho-sociale este prin totalizarea punctelor obtinute de individul care solicita

80
functia Este important sa discernem in aprecierile noastre cele 4 cercuri
concentrice care fac o regrupare a gradarii indicatorilor de intensitate dupa cum
urmeaza: de la 0 la 3 – minima intensitatii trasaturii de personalitate; 4- limita
maxima a minimei; 5- limita minima a maximei intensitatii trasaturilor psiho-
sociale respective; de la 6 la 9 – gradarea spre maximum a maximei intensitatii.
Valoarea testului PAPI se manifesta in 4 directii:
-recrutare de personal;
-dezvoltare,
-capabilitate;
-indrumare, instruire.
Recrutarea prin raportarea personalitatii individului la reactii pentru o
anumita functie si prin examinarea punctelor de forta si de dificultate, va fi in
masura de a decide omul potrivit pentru functia disponibila din structura
organizatorica respectiva.
Ex: operatorii de transport frigorific trebuie sa fie persoane echilibrate
emotional, ambiverte chiar si extroverte, cu note mari la parametrul psiho-social
“natura sociala”. PAPI ajuta la imbunatatirea performantei
PAPI poate izola cauzele specifice ale profesiei, punctele ei de dificultate,
ca si punctele ei de forta, putand ajuta in final individului sa-si imbunatateasca
performantele(dezvoltare).
PAPI ofera o fotografiere in profunzime a propriilor actiuni prin
evidentierea fortelor si punctelor lui slabe, asigurandu-i o fundamentare si o
autocunoastere la baza careia individul sa-si orienteze fortele si sa-si
diminueze punctele slabe sau sa le elimine.
PAPI ajuta la evitarea conflictelor de personal. Aria conflictului poate fi
manifestata in cadrul indivizilor fie prin membrii echipajelor, fie intre subordonati
si conducatori cu caracter localizat sau amplu. Testul Papi pune accent pe

81
nevoia de toleranta fata de ceilalti si pe necesitatea adaptarii la munca de
echipa. Luat ca test al capacitatilor mentale si ca studiu al experientei
anterioare, PAPI poate sa furnizeze sugestii si sa dea o directie asupra stadiilor
de viitor ale unei cariere.
Odata cunoscute rezultatele, punctele forte si cele slabe, testul Papi
permite optimizarea climatului relationar si prin aceasta cresterea
randamentului, eficientei in munca si deci a rentabilitatii societatii.

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Fiind vorba de un lot restrans de subiecti, rezultatele la acest test nu au
pretentia de a putea generaliza si de a da o imagine de ansamblu asupra
grupului profesional care deserveste procesul de transport frigorific, dar permit
creionarea unor elemente care vin sa intregeasca si sa intareasca o serie de
constante si constatari, care au fost decelate si prin alte mijloace (chestionarul
de profil de personalitate PF 16 Cattell, interviuri, anchete in trafic, observatia
semidirijata a comportamentelor in timpul curselor si in incinta unitatii,
raporturile cu beneficiarii etc ).
In conturarea profilelor individuale s-a realizat media aritmetica a
raspunsurilor la itemi (pe o scala de apreciere de la 0 - 9, iar suma
raspunsurilor s-a impartit la numarul de itemi ai dimensiunii ), rezultand un
profil circular, in care raspunsurile au relevanta mai mare atunci cand sunt
situate pe nivelul superior.
Rezultatele la testul Papi in cazul celor 24 de conducatori de vehicule din
dotarea AUTOBAZEI societatii ............, pot fi corelate cu factorul varsta si cu
experienta in activitate, 16 din ei apartinand grupei de varsta tanara si tanara
adulta 22-35 ani, restul apartinand grupei 36-50 ani.

82
 Din totalul celor 24 de subiecti testati scoruri ponderale mari au obtinut
subiecti din ambele grupe (P= 7, 50/ 45 ani, respectiv 30 ani ); scoruri de
asemenea mari au obtinut si subiecti din grupa sub 35 de ani (ex: P = 7,33;
P=7, 28; P= 6,94);din grupa scorurilor medii si mici, cu raspunsuri situate pe
scala in intervalul 0-3/ 4-5, s-au plasat subiecti din ambele categorii de varste,
cum era de asteptat dat fiind predominanta tinerilor, iar cei mai varstnici peste
40 ani au acumulat probabil un anumit grad de uzura si dezactivare psiho-
fiziologica si energetica inerenta, varstei si solicitarilor profesionale
intense(incarcarea cu sarcini suplimentare, colaterale functiei ).
Scorurile medii si mici exprima fie un grad de uzura, fie individul este de
curand angajat si nu ã avut timpul necesar sa-si valorifice calitatile si
aptitudinile, fie este in mod serios nemultumit de insatisfactiile profesionale
(aprecierea generala si perceptia grupului este ca au un volum mare de munca
care nu se regaseste in retribuirea lor, salariul este sub nevoile personale,
timpul efectiv lucrat si volumul de munca prestat) .
Pe ansamblu insa, pe cele 7 dimensiuni ale testului , amintite si descrise
mai sus, din cei 24 de subiecti, 10 au obtinut scoruri mari (cu ponderea scorului
P situat intre 7,.50- 6,50.), 6 au obtinut scoruri medii de granita (P= 5,95-6,44,)
iar 8 au situat raspunsurile lor pe o scala sub medie (P= 5,94-4,89).
In ceeace priveste natura sociala se constata ca, analizand curba
diagramelor de profil, majoritatea subiectilor au indice crescut de sociabilitate
care ii ajuta evident in desfasurarea activitatii si in contactele sociale de zi cu zi.
Adaptarea la munca este si ea reprezentata in mod semnificativ, un
mare numar de subiecti situand raspunsurile pe scala superioara (intre 6-9) , iar
cei care isi situeaza raspunsurile la nivele inferioare, cu siguranta au pus in
cauza agentii nocivi, perturbatori care afecteaza echilibru individului cu mediul

83
sau de munca (asupra carora nu vom insista aici), si care ii accentueaza starea
de frustrare, nemultumire si ostilitate.
Natura emotionala reflecta latura adaptativ-emotionala care se pliaza cu
cerintele de statut si rol ale conducatorului de vehicule frigorifice . Numerosi
conducatori auto au situat raspunsurile pe o scala superioara , dar destul de
multe raspunsuri s-au situat la nivele medii si scazute (0-3), ceea ce reflecta
starea de nemultumire generata de cumulul de sarcini, ( fata de ducerea la bun
sfarsit a obligatiilor de servici fata de nivelul sporit de responsabilitate pe care il
poarta si care constituie un real factor de stres si solicitare).
La nivelul grupului testat, camaraderia se situeaza pentru majoritatea
respondentilor la nivele superioare de apreciere, cea ce coreleaza pozitiv cu
celelate dimensiuni ale testului.
Energia in munca coreleaza pozitiv, in majoritatea cazurilor cu factorul
varsta . in ciuda dificultatilor cu care se confrunta, gradul de implicare in
activitate este ridicat dublat si de dorinta de recunoastere, afirmare si apreciere.
In cadrul oricarui grup socioprofesional exista tendinta naturala de a se
detasa un lider de grup, informal, care poate fi apreciat ca lider de opinie, care
are capacitatea de a dinamiza grupul de a-i face cunoscute parerile de a
potenta relatiile in cadrul grupului si de a lua decizii consultative.acesta
componenta reflecta si capacitatea individuala de integrare in grup, de
autoconducere, autocontrol si de decizie (conducerea/autoconducerea) .
In fine, o ultima dimensiune e reprezentata de tempo-ul vietii care
exprima vivacitatea proceselor afective, viteza reactiilor si proceselor mentale,
cognitive, capacitatea integrala de adaptare la cerintele de statut si rol ale
profesiei si la solicitarile vietii cotidiene. Oamenii dezvolta cu varsta o anumita
capacitate de autoperceptie si extraperceptie vis a vis de ceilalti, o anumita
intelepciune care se reflecta in disponibilitatea de a discerne binele si raul,

84
calitatile si defectele semenilor In majoritatea cazurilor , subiectii si-au situat
raspunsurile pe scala superioara , ceea ce exprima acodul intre dispionibilitatile
naturale ale varstei si adaptarea la cerintele profesionale si la ritmurile alerte ale
vietii contemporane.

4.2.3.1.6. Fiabilitatea fluxului frigorific de distributie a produselor

perisabile din carne la nivelul societatii ..............x

Fiabilitatea procesului multimodal de distributie a produselor perisabile din

carne este dependenta de interoperabilitatea si functionalitatea optima a
verigilor implicate orice dificienta influentand in mod negativ atat factorul uman
angrenat cat si sistemul organizational (societatea producatoare). De aceea,
atunci cand vorbim de fiabilitatea lantului frigorific si a sistemului de transport a
produselor perisabile trebuie sa tinem seama de fiabilitatea tuturor
componentelor implicate:
FIABILITATEA FACTORULUI UMAN IMPLICAT– operatorul de servicii
de trasport frigorfic in regim de comenzi a produselor din carne si ã preparatelor
perisabile din carne depinde de:
structura de personalitate adaptata cerintelor de statut si rol ale fuinctiei si
suprapunerii/ incarcarii cu sarcini anexe functiei de baza (conducator auto);
-sistemul de aptitudini si capabilitati afirmate in exercitiul functiei;
-experienta acumulata, starea de sanatate, gradul de uzura
psihofiziologica si oboseala acumulate;

85
 -interesul pentru activitatea depusa si pentru promovarea profesionala
ulterioara;
-atasamentul fata de societate si fata de sistemul de principii ale calitatii
(standarde in activitate promovate ca politica manageriala a societatii;
-gradul de satisfactie profesionala (financiara, morala etc.).
FIABILITATEA FACTORULUI TEHNIC – determina in mod semnificativ
fiabilitatea si eficienta procesului de distributie deoarece este direct influentata
de calitatea mijloacelor frigorifice de transport, de gradul lor de uzura, de
mentenabilitatea sistemelor de transport.(service - ul). In aceste conditii, foarte
importanta, la acest nivel, este calitatea factorului uman care exploateaza in
trafic autovehicului, la care se adauga calitatea si fluxul aprovizionarii cu piese
de schimb-, instalatii, aparate de masura, calitatea combustibililor, lubrifiantilor;
FIABILITATEA FACTORILOR COLATERALI IMPLICATI- calitatea
distributiei este raportata si la rolul pe care il joaca starea drumurilor in circuitul
de distributie care se realizeaza de la poarta sociatatii .............x in reteaua de
magazine proprii si regionale (ca si pentru export);se stie ca starea precara a
drumurilor / infrastructurii isi pune amprenta asupra exploatabilitatii in regim de
siguranta si asupra gradului de uzura al vehiculelor din dotare; oricate investitii
s-ar face in imnoirea parcului acestea nu acopera deficientele privind
infrastructura si acest lucru il resimt cel mai bine soferii de pe aceste vehicule;
FACTORII DE MEDIU – desi au o pondere relativ scazuta in analiza
dinamicii si fiabilitatii activitatii de transport frigorific, acesti factori nu pot fi in
totalitate neglijati, mai ales daca ii corelam cu starea drumurilor; variatiile uneori
mari de temperatura (in sezon de vara sau iarna), in functie de ruta, tipul
vehiculului, viteza, tipul si greutatea transportului, afecteaza atat vehiculul cat si,
intr-o anumita masura, conducatorul auto.

86
 Fiabilitatea Fiabilitatea relatiei om-
factorului uman- vehicul (capabilitati umane
Calitatea factorului
Operatorul de in exploatarea eficienta,
Drum/infrastructura
transport economica a vehiculului)

Factori colaterali - de mediu;

-- factori economici de
rentabilizare a transportului;
-- politica de investitii si
modernizari adoptata de
firma (strategii manageriale)

Figura nr. 11: Interconditionarea factorilor ce concura la fiabilitatea

transportului frigorific

Dupa cum se poate observa , din intreg ansambul de factori de fiabilitate

implicati, interventia si rolul factorului uman este covarsitor chiar si atunci cand,
de pilda, vorbim de calitatea drumurilor, calitatea reparatiilor, importanta
deciziilor din esalonul managerial privind regimul de investitii, modernizari ale
parcului etc.
Se apreciaza ca fiabilitatea factorului uman in acest sector de activitate
este un fapt evident atunci cand agentul uman ia in calcul absolut toti factorii
implicati si care ii pot afecta activitatea, masura in care reuseste sa pondereze,
sa anticipeze si sa previna actiunea unora dintre ei, comportandu-se ca un
profesionist, eficient, chiar si atunci cand apar fractionari in regimul de
functionare si utilizare a vehicului in parcurs (eventuale defectiuni tehnice,
instalatii frigorifice problematice, incidente in trafic, capacitatea de a evita
conflictele cu persoanele cu care intra in contact in situatiile speciale etc.).

87
 Infiabilitatea sistemului de transport poate fi determinata de o serie de
deficiente aparute intr-una din verigile sistemului, ceea ce poate afecta intreg
fluxul de transport frigorific (vehicule uzate tehnic si moral sau piese de schimb
procurate cu dificultate ).
Asa cum rezulta din analiza profilelor individuale realizate in urma aplicarii
testului PAPI , se poate aprecia ca operatorii de transport din cadrul
AUTOBAZEI, prezinta un grad sporit de fiabilitate profesionala, care la unii
coreleaza pozitiv cu experienta acumulata. La conducatorii auto tineri, lipsa
experientei este compensata de atu-urile varstei exprimate prin energia si
puterea de munca, vitalitatea si tonusul pozitiv , dinamismul si dorinta de
afirmare.
Cele 7 dimensiuni ale testului PAPI pot fi considerate drept parghii de
apreciere a fiabilitatii factorului uman implicat, daca privim fiabilitatea umana in
termeni de adaptare la munca, energie in munca, spirit de intrajutorare/
camaraderie, tempoul vietii, natura emotionala si sociala si capacitatea de
conducere/autoconducere.
Data fiind valoarea interventionala a testului, pot fi gasite mijloacele
individuale si de grup prin care sa se realizeze optimizarea sistemului de
transport si a lantului frigorific (in raport cu tipul de ruta, transport, tip vehicul,
viteza, cantitate de marfa transportata ), in care locul central il are
imjbunatatirea calitatii si fiabilitatii factorului uman implicat.

88
4.2.4 M 2.2. RESURSE MATERIALE

4.2.4.1 Generalitati

O componenta esentiala a MODELULUI prezentat il constituie resursele

materiale ale Departamentului Transporturi care includ:
-mijloacele de transport a produselor alimentare perisabile si instalatiile
frigorifice aferente
-echipamentele, instrumentele si instalatii din dotare
-cladirile si punctele de lucru necesare pentru desfasurarea activitatilor
curente, intretinere si reparatii;
-mijloace de informatica si comunicatie
-alte facilitati si utilitati asociate activitatii de transport
Pentru evaluarea factorilor si parametrilor asupra carora putem actiona in
vederea optimizarii exploatarii comerciale a resurselor materiale, luam in
considerare – pentru fiecare element de infrastructura - urmatoarele:
-analiza rolului si locului utilizarii lor in cadrul MODELULUI
-caracteristici legate de:
-performanta
-disponibilitate
-fiabilitate
-siguranta
-securitate
-costuri asociate intretinerii si utilizarii
-posibilitati de modernizare
-mentenanta

89
 -aspecte de mediu asociate, ca de exemplu: protejarea mediului, poluarea
chimica, fonica, deseurile si reciclarea lor etc

4.2.4.2. Performanta, disponibilitate si fiabilitate

Referindu-ne la mijlocul de transport frigorific, performantele si

disponibilitatea autovehiculelor specializate, se impune analizarea
numeroaselor aspecte corelate cum ar fi:
Structura parcului de masini frigorifice si caracteristicile tehnice si
constructive ale acestora;
Reducerea si / sau eliminarea perisabilitatii care apare in timpul
transportului
Aspecte sociale si globale (poluare chimica, fonica)
Realizarea indicatorilor specifici de utilizare eficienta a mijloacelor
frigorifice:
indicatorii timpului de utilizare a autovehiculelor:
- coeficientul de utilizare a parcului (CUP)
- coeficientul de utilizare a unei zile de lucru (CUZ)
indicatorii de utilizare a parcursului de autovehicule
- parcursul mediu zilnic (PMZ)
- coeficientul de utilizare a parcursului (CUD)
- distanta medie de transport.
indicatorii de utilizare ai capacitatii de transport a autovehiculelor
frigorifice:
-coeficientul de utilizare a tonajului (CUT )
-coeficientul de utilizare a capacitatii de transport (CUC)

90
 -cantitatea si volumul produselor transportate pe anumite perioade de
timp (vara, iarna etc) si in anumite conditii (de trafic, de traseu etc)
Analizam in continuare acesti parametri si factori din punct de vedere al
disfunctionalitatilor potentiale si a solutiilor posibile de prevenire si crestere a
performantelor si disponibilitatii autovehiculelor si instalatiilor frigorifice.
Aspectele economico-financiare legate de exploatarea comerciala care fac
obiectul modulului M 2.3.

4.2.4.3. Structura parcului de autovehicule frigorifice

O problema o constituie varsta medie a mijloacelor frigorifice.

Daca autovehiculele frigorifice au varsta inaintata, pot sa apara
urmatoarele grupe de factori disfunctionali:
a. uzura morala apreciata prin:
-consumul mare de combustibil
-nivelul ridicat de poluare (chimica, fonica)
b. uzura fizica apreciata prin:
-scaderea fiabilitatii
-cresterea volumului de reparatii
-cheltuieli de intretinere mari
-stare tehnica deficitara etc.
Solutia posibila de optimizare este dotarea Departamentului Transporturi
cu autovehicule frigorifice ecologice de performanta ridicata, care sa se
incadreze in normele de poluare chimica si fonica adoptate in normele Uniunii
Europene ; EURO 1 , EURO 2 , EURO 3.
Un alt grup de parametri care caracterizeaza MODELUL prezentat in
lucrare se refera, pe scurt, la indicatorii specifici de utilizare a autovehiculelor

91
frigorifice si la instalatiile TERMOKING din dotare, analizati din punct de vedere
al posibilitatilor de optimizare.
Fiabilitatea instalatiilor TERMOKING se realizeaza printr-o exploatare
rationala, prin mentenanta planificata in baza numarului de ore de functionare si
prin verificarea metrologica periodica.
Pentru executarea planificata in timp util / real si pentru dovedirea
executarii acestor activitati sunt necesare planuri de mentenanta, de
metrologizare si documente de evidenta.
Indicatorii timpului de utilizare autovehiculului (CUP si CUZ) trebuie sa
aiba valori cat mai mari.
Pentru optimizarea lor, MODELUL prezentat precizeaza ca trebuie sa se
actioneze in directia reducerii la minimum sau eliminarii urmatorilor factori:
- tehnici (masini in revizie tehnica, in reparatii curente, capitale etc).
- organizatorici (de ex: lipsa pieselor de schimb pentru reparatii, lipsa
carburantilor si lubrefiantilor sau lipsa comenzilor, lipsa programarilor si
planificarilor optime a transporturilor zilnice, activitatile personalului nu sunt
organizate corespunzator etc)
- de alta natura (sarbatori legale etc).
Pentru realizarea optima a indicatorilor referitori la parcursul
autovehiculelor frigorifice elementul negativ care intervine este parcursul fara
incarcatura (parcursul gol) care da valoare coeficientului CUP.
Trebuie sa luam in considerare si continutul modulului M 3 (in special la
M 3.1.) in care sunt definiti o serie de parametrii si caracteristici (viteza
comerciala de transport, durata de incarcare / descarcare, timp total de
transport) care sunt strans corelati cu parametrii prezentati mai sus.
Sub aspectul eficientei economice, cheltuielile sunt prezentate in
Capitolul V al acestei lucrari. Ele sunt la nivelul celor necesare, exceptiile fiind

92
cele generate de aspecte aleatorii (accidente, defectarea instalatiei
TERMOKING, sustragere anvelope, produse transportate etc).

4.2.4.4. Solutii posibile de optimizare

-reducerea stationarii intre curse;

-efectuarea reviziilor si reparatiilor in schimbul 2 si 3;
-asigurarea unui portofoliu de comenzi, inclusiv pentru parcursul fara
incarcatura (retur);
-cresterea numarului de kilometri rulati;
-acordarea de facilitati tarifare clientilor care solicita autovehiculele
Sambata si Duminica;
-tarifarea stationarilor la incarcare / descarcare peste timpul normat;
-analiza periodica (de regula la 6 luni sau un an) a tuturor facorilor
implicati si a caracteristicilor de baza pentru a aprecia evolutia si modul de
optimizare a proceselor MODELULUI;
-cresterea numarului de ore de lucru;
-activitati in schimbul 2 si 3;
-lucrul in zilele de Sambata si Duminica cu tarife mici, atragatoare;
-cautarea pe INTERNET pentru gasirea clientilor, mai ales in cazul
returului din traficul rutier international.

4.2.5 M 2.3. MEDIUL DE LUCRU

93
 Mediul de lucru are o influenta pozitiva asupra motivarii, satisfactiei si
performantelor personalului Departamentului de Transport, fapt care contribuie
hotarator la optimizarea caracteristicilor si parametrilor inclusi in MODELUL
prezentat.
Factorii fizici si umani de care conducerea Departamentului Transporturi
trebuie sa tina seama pentru crearea unui mediu de lucru adecvat sunt:
1. facilitati pentru personalul Departamentului Transporturi
2. incalzire, umiditate, iluminare, circulatia aerului
3. igiena, curatenie, zgomot, vibratii, poluare
4. amplasarea locurilor de munca
5. relatiile sociale si interpersonale in procesul muncii
6. echipament de protectie
7. metode si norme referitoare la securitate
8. ordinea si curatenia spatiilor, cladirilor si echipamentelor
9. sanatatea personalului
10. necesitatea de a motiva personalul, de a-i recunoaste munca si de a-l
recompensa
11. crearea satisfactiei personalului la locul de munca
12. expunere libera, clara si neechivoca a opiniilor
13. atitudinile sociale si comportament
14. educatia
15. siguranta
16. sanatate
17. bunastare
18. mentinerea fiabilitatii personalului

94
MODULUL 3. PROCESUL DE REALIZARE A TRANSPORTULUI
FRIGORIFIC AL PRODUSELOR ALIMENTARE PERISABILE

4.3.1. Generalitati

Transportul de produse alimentare perisabile se efectueaza cu mijloace

de transport izoterme si refrigeratoare, in baza unei planificari riguroase a
fiecarei curse, rezultata in urma analizarii tuturor parametrilor, caracteristicilor
comenzii respective si a factorilor disfunctionali care pot interveni.
Modulul 3 ia in considerare procesul de realizare a transportului numai cu
referire la efectuarea unei singure curse, adica descrie activitatile cuprinse de la
iesirea autovehicului frigorific din garaj sau de la locul de stationare, pregatirea
pentru cursa, incarcarea, efectuarea transportului pana la client, descarcarea si
intoarcerea la punctul initial.

4.3.2. Fazele componente ale procesului de realizare a procesului frigorific

M 3.1. Planificarea si organizarea transportului

3.1.1 primirea comenzilor
3.1.2 stabilirea autovehiculului si a soferului pentru transport
3.1.3 completarea comenzii si confirmarea lor
3.1.4 pregatirea autovehiculului si a soferului pentru efectuarea cursei

M 3.2. Realizarea transportului frigorific

95
 3.2.1. incarcarea marfii pentru transport
3.2.2. efectuarea transportului propriu-zis
3.2.3. descarcarea marfii

M 3.3. Incheierea cursei

3.3.1. inapoierea la sediul Departamentului Transporturi
3.3.2. pregatirea autovehiculului pentru o noua cursa
3.3.3. raportarea rezultatului transportului si a disponibilitatii

4.3.2.1 M 3.1. Planificarea si organizarea transportului

Planificarea si organizarea se executa de catre conducerea

Departamentului Transporturi si se refera la totalitatea activitatilor tehnico-
organizatorice care includ:
-analiza si confirmarea comenzilor;
-alegerea traseelor optime de deplasare;
-pregatirea soferilor pentru realizarea integrala a sarcinilor de transport
fara intarzieri sau abateri de la legislatia in vigoare;
-asigurarea mijlocului de transport corespunzator si folosirea lui rationala
prin mentenanta si monitorizarea deplasarii lui dupa reguli precise (traseu, timp
de conducere etc);
-stabilirea duratei de trasnport si eliminarea timpilor neproductivi;
In Figura nr 13 se prezinta factorii determinanti si caracteristicile
principale ale procesului de planificare a transportului frigorific.

4.3.2.2 M 3.1.1. Primirea comenzilor

96
 Angajarea unui serviciu de transport se face pe baza comenzilor, care
constituie fundamentul juridic si legal al prestarii serviciului respectiv.
Comanda de transport se prezinta directorului Departamentului de
Transporturi pentru o multitudine de forme ca : adrese transmise prin fax, note
telefonice sau prezentare directa .
Analiza comenzii primite se executa de catre Directorul Departamentului
Transporturi / seful de coloana in scopul stabilirii acelor parametrii si
caracteristici care sa-i permita sa faca o planificare optima a transportului.
Acesti parametri se refera la:
-caracteristicile marfii: felul marfii cantitatea / tonajul
-stabilirea traseelor de deplasare si a distantelor medii de transport
-stabilirea timpului total de transport
In vederea optimizarii transportului si exploatarii comerciale eficiente a
autovehiculelor frigorifice, Directorul sau seful de coloana executa urmatoarele:
Referitor la caracteristicile marfii
-ia legatura cu Seful Desfacerii pentru a cunoaste exact cantitatea de
carne si produse din carne care poate fi asigurata in momentul respectiv sau
pentru a stabili eventual perioada de timp necesara acestuia pentru a o asigura.
Se poate determina astfel momentul / ora incarcarii cu marfa
- stabileste cantitatea totala de marfa transportata si modul de grupare a
marfii in functie de clienti (locul de descarcare), de tipul de produse, de cantitati
si de tipul de ambalare.
Se actioneaza astfel in sensul optimizarii indicatorilor de utilizare a
capacitatii de transport ai vehiculului frigorific si anume:
-coeficientul de utilizare a tonajului (CUT) ;
-coeficientul de utilizare a capacitatii de transport (CUC) ;

97
 -Stabilirea parcursului , a traseelor / itinerariului de deplasare si a distantei
de transport.
Traseul reprezinta de fapt calea de comuncatie sau itinerariul ales pentru
deplasarea autovehiculului. Pentru stabilirea itinerariului optim de deplasare,
conducerea Departamentului Transporturi are in vedere:
-amplasarea (locul) clientului in reteaua zonala si nationala de distributie a
carnii si a produselor din carne
-lungimea totala a traseului (distanta medie de transport)
-starea drumurilor parcurse
-intensitatea traficului
-posibilitatea deplasarii cu viteze medii bune
-posibilitatea urmaririi autovehiculului prin sistemul de comunicatii radio pe
tot traseul
-posibilitatea alimentarii cu carburanti in timpul cursei
-existenta zonelor de odihna a soferilor
Directorul departamentului de Transport si seful de coloana tin seama si
de parcusul cu incarcatura si parcursul fara incarcatura al autovehiculului,
pentru a-l reduce cat mai mult pe acesta din urma, in scopul rentabilizarii
parametrilor de utilizare a autovehiculului.
Parcursul fara incarcatura este compus dintr-o serie de elemente dintre
care amintim:
-parcursul de la garaj la statia de alimentare cu combustibil si / sau la
locul de incarcare;
-parcursul itinerariului de la client la Departamentul Transporturi
-parcursuri neprevazute (ex: cazul dirijarii gresite a soferului pe traseu,
deplasari in cautare de incarcaturi la inapoiere)

98
 Avand la dispozitie aceste date, conducerea Departamentului Transporturi
stabileste DURATA TRANSPORTULUI sau TIMPUL TOTAL DE TRANSPORT,
compus din timpul total de circulatie si din timpul total de stationare, datorita
necesitatilor de alimentare, de interventie tehnica la autovehicul, de incarcare-
descarcare, de odihna a soferilor.
Aceasta caracteristica a transportului este specifica fiecarui itinerariu /
curse de transport si nu poate lipsi dintr-o planificare a transportului, deoarece
este un parametru important al optimizarii.
Hartile sau schitele cu itinerariile / traseele de baza intocmite de seful de
coloana si aprobate de Directorul Departamentului Transporturi sunt utile pentru
stabilirea cu obiectivitate, rapiditate si usurinta a duratei transportului.

4.3.2.3 M 3.1.2. Stabilirea autovehiculului si asoferului pentru transport

Seful de coloana analizeaza documentele de evidenta zilnica a situatiei

autovehiculelor din dotare si stabileste legatura prin mijloacele de
radiocomunicatie cu soferii masinilor aflate in traseu, pentru a stabili exact
persoana si autovehiculul care vor executa cursa pentru comanda analizata.

4.3.2.4 M 3.1.3. Completarea si confirmarea comenzilor . Pregatirea

documentelor de transport

Comenzile se completeaza si se confirma prin grija Directorului

Departamentului Transporturi, pe numar de autovehicule si pe specificul marfii,
cantitate etc, in functie de necesitati.

99
 Seful de coloana pregateste documentele de transport, pe care le va
detine soferul asupra lui in timpul cursei : aprobarea de deplasare, Ordinul de
deplasare, foaia de parcurs, documentele mijlocului de transport, documentele
marfii si altele, de la caz la caz.

4.3.2.5 M 3.1.4. Pregatirea autovehiculului si a soferului pentru efectuarea

cursei

Pregatirea soferului inainte de plecarea in cursa

Seful de coloana furnizeaza soferului toate informatiile referitoare la
transport, ajutandu-l sa procedeze corect in toate situatiile si sa evite unele
greseli potentiale.
Informatiile furnizate se refera la :
- marfa: felul produselor, cantitatea, mod de aranjare (cand sunt mai multi
destinatari), mod de ambalare, locul si modul de incarcare etc.
- destinatar: nume client, adresa, telefonul, locul de descarcare, persoana
de legatura;
- itinerariul ales, timpul total de transport planificat / previzionat,
suplimentari de combustibil, locuri de odihna etc.
Seful de coloana inmaneaza soferului documentele de transport si verifica
valabilitatea autorizatiilor, asigurarii tehnice anuale etc.

Pregatirea autovehiculului pentru plecarea in cursa

Pregatirea autovehiculului pentru plecarea in cursa comporta urmatoarele
procese:
-verificarea starii tehnice si a instalatiei TERMOKING
-alimentarea cu combustibil

100
 -verificarea existentei si valabilitatii documentelor necesare
-dezinfectarea si spalarea
Verificarea metrologica a instalatiei TERMOKING se face de catre ateliere
specializate si acreditate in acest scop, pe baza de contract. In cazul in care
apar defectiuni, atelierele respective executa reparatiile dupa care repeta
obligatoriu operatiunea de metrologizare.
In vederea realizarii unei mentenante corespunzatoare a instalatiei
TERMOKING este necesara:
- tinerea unei evidente reale a numarului de ore de functionare a
instalatiei frigorifice
- stabilirea unui PLAN DE MENTENANTA, avand in vedere evidenta de
mai sus si specificatiile din Cartea tehnica a instalatiei.

Dezinfectarea si spalarea autovehiculului frigorific

Dezinfectarea si spalarea autovehiculelor frigorifice se executa inainte de
incarcarea marfii, cu scopul de a elimina riscurile asociate contaminarii carnii si
produselor din carne transportate.
Obtinerea unui grad de siguranta corespunzator al dezinfectarii este
dovedita prin eliberarea de catre medici a avizului sanitaro-veterinar.
Furnizorul de produse alimentare perisabile are responsabilitatea sa
asigure dezinfectarea si spalarea autovehiculului frigorific. Acest proces se
executa pe rampa de spalare, folosindu-se solutie de soda caustica de 2 % ,
sub supravegherea si verificarea finala a medicului , urmata de eliberarea
Cretificatului sanitar-veterinar .
Ca metoda de control, se utilizeaza metoda controlului vizual si ridicarea
de probe pentru analiza, prin metoda tamponului sanitar . Pentru evitarea
riscurilor de contaminare, care pot duce la imbolnaviri grave ale consumatorilor

101
finali, pe linga dezinfectarea autovehiculului, se iau masuri de protectie (igiena,
halate, examene medicale, etc.) in activitatile de manipulare si incarcare a
produselor in mijlocul de transport.

4.3.2.6 M 3.2. Efectuarea transportului de produse alimentare perisabile

Efectuarea transportului propriu-zis incepe din momentul prezentarii la

locul de incarcare si pana la descarcarea si primirea de catre client a carnii si
produselor din carne, precum si a documentelor aferente.
Responsabilitatile operatorului de transport, sefului de coloana si soferului
in aceasta etapa sunt:

1.Operatorul de transport / directorul Departamentului Transporturi

-verifica si analizeaza coloana de transport
-asigura resursele materiale necesare onorarii comenzii
-este informat asupra tuturor evenimentelor care apar in timpul derularii
procesului de transport
-primeste si verifica Rapoartele de neconformitati si actiunile corective
stabilite de seful de coloana.
2. seful de coloana
-primeste comanda, o analizeaza si o efectueaza
-anunta gestiunea din Carbac asupra masinilor care trebuie sa fie
alimentate
-anunta contabilitatea pentru asigurarea necesarului de numerar pentru
cursa
-emite / distribuie foaie de parcurs (FDP) soferilor

102
 -prezinta comanda directorului departamentului transporturi
-urmareste autospecializatul furgon frigorific in traseu
-analizeaza cauzele neconformitatilor (ex : neincadrarii in timp de
incarcare) si instiinteaza departamentul vanzari (care da comanda) si pe
directorul departamentului transporturi
-normeaza foile de parcurs si ordinul de deplasare si le preda la
compartimentul contabilitate pentru prelucrare
-stabileste / identifica cauzele si actiunile corective pentru neconformitatile
care apar si le prezinta directorului Departamentului Transporturi
-rapoartele de neconformitati pentru stabilirea deciziei finale
3. Soferul
-primeste foaia de parcurs de la seful de coloana, ordinul de deplasare,
ordinul de alimentare si aprobarea de motorina [bani]
-pregateste masina pentru cursa
-se pregateste la incarcare la ora indicata in FDP
-primeste si aranjeaza marfa in masina pe baza notelor de cantar
-asista la sigilarea masinii si incheie formele pentru marfa
-parcurge traseul stabilit in conditiile prevazute in programul cursei,
conform instruirii primite inainte de plecarea in cursa
-fixeaza temperatura conform documentelor sanitar-veterinare privind
transportul si supravegheaza functionarea sistemului pe tot parcursul
-prezinta clientului documentele de insotire a marfii, sigiliul masinii si
marfa transportata, solicitand clientului sa mentioneze in FDP despre
integritatea sigiliului si a marfii
-ia legatura cu baza inainte de a se intorce pentru eventualele comenzi
-la intoarcere preda documentele marfii la departamentul vanzari;
confirma FDP si o da sefului de coloana

103
4.3.2.7 M 3.2.1. Incarcarea produselor alimentare perisabile pentru transport

Soferul se prezinta la punctul de incarcare la data si ora comunicata de

seful de coloana. Neprezentarea la timp poate sa duca la prelungirea duratei de
incarcare, prin ramanerea de pe o zi pe alta. Inainte de introducerea in mijlocul
frigorific soferul:
-verifica prin sondaj indicatiile cantarului cand se stabileste tara masinii
prin cantarire. Cantarul trebuie sa fie metrologizat, iar documentele
doveditoare trebuie sa fie pastrate de catre furnizorul produselor din carne;
-efectueaza preracirea mijlocului de transport, urmarind compatibilizarea
temperaturii acestuia cu a marfii scoase din depozit
-in timpul incarcarii, soferul participa la procesul de incarcare, indicand
modul de asezare si ordinea pe care ii serveste, dupa principiul “primul
descarcat, ultimul incarcat”
Mijlocul de transport se incarca astfel incat sa se evite aparitia
supratonajelor pe axe, pentru a nu periclita siguranta circulatiei, iar marfa
trebuie sa fie bine ambalata si sa nu se deterioreze.
Soferul trebuie sa verifice prin sondaj marfa luata in primire pentru
transport. Timpul necesar efectuarii acestei operatii se adauga la timpul de
incarcare, intarziind plecarea autovehiculului in cursa.
Timpul de incarcare a produselor alimentare perisabile se calculeaza in
prezent dupa norme de incarcare. El se poate optimiza prin lotizare si ambalare
in cutii. Metode de acest gen ar putea constitui solutii de rezolvare inclusiv a
acceptarii si acordarii perisabilitatii produselor alimentare in timpul transportului.
Tot pe linia acordarii perisabilitatilor, solutia optima ar consta in incheierea
intre CARBAC, client si transportator a unui PROTOCOL care sa prezinte o

104
metodologie agreata de cele trei parti referitoare la aplicarea normelor privind
limitele legale de perisabilitate la marfuri.
Referitor la documentele de insotire a marfii, soferul raspunde pentru
incredintarea acestora la incarcare, dar nu raspunde pentru continutul lor.
Dupa incarcare, furnizorul produselor transportate inchide usile mijlocului
de transport si le sigileaza, mentionand acest lucru in foaia de parcurs (FDP).
Tot personalul implicat in procesul de incarcare respecta normele de igiena,
utilizeaza echipament de protectie adecvat si actioneaza conform instructiunilor
specifice de manipulare si ambalare.

4.3.2.8 M 3.2.2. Efectuarea transportului propriu-zis

Dupa terminarea incarcarii masinii si aplicarea sigiliului, soferul seteaza la

instalatia TERMOKING temperatura prescisa in Declaratia de conformitate,
pentru gama de produse transportate. Pe toata durata de efectuare a cursei,
soferul respecta cu strictete:
-ruta primita la plecare,
-conditiile prevazute in reglementarile nationale si internationale (timpi de
odihna, viteze, restrictii etc)
-sa posede permis de conducere categoriei de autovehicul pe care-l
conduce
-sa pastreze toate documentele necesare pentru cursa asupra sa
-sa supravegheze permanent functionarea autovehiculului si a instalatiei
TERMOKING, asigurand astfel pastrarea calitatii si securitatea marfurilor
transportate.
-sa comunice cu Directorul sau seful de coloana pentru eventualitatea
redirectionarii, incarcarii si transportului marfii la intoarcere

105
 - sa cunoasca modalitatile de actiune in situatii speciale .
In timpul efectyarii cursei, soferul are obligatia sa anunte periodic pe seful
de coloana sau pe Director despre pozitia in care se afla, situatia de pe traseusi
orice eveniment in care este implicat el sau mijlocul de transport frigorific.
O conditie esentiala este tinerea sub supraveghere permanenta a
functionarii instalatiei TERMOKING in limitele prescrise, pe tot parcursul (de
regula, limitele pentru refrigerare sunt 2-4 0C, iar pentru instalatia frigorifica - 18
- 8 0C )
Evenimente deosebite
Lipsa unor documente de insotire a marfii, pentru autovehicul sau chiar
ale soferului
Integritatea si valabilitatea documentelor (orice deteriorare avansata
conduce la anularea valabilitatii lor)
Completarea incorecta de catre furnizorul de carne si produse din carne a
tonajului (in cazul supratonajului se pot depasi sarcinile maxime pe axa sau per
total) putind sa aiba consecinte asupra sigurantei circulatiei, a soferului si a
autovehiculului
In cazul accidentelor cu consecinte grave asupra asigurarii calitatii marfii
transportate este necesar ca:
-in procesul verbal intocmit de organele de politie sa fie mentionata starea
marfii (corespunzatoare, deteriorata, lipseste)
-directorul Departamentului Transport sa ia masuri pentru transbordarea
produselor in alt autovehicul si pentru efectuarea unei expertize in vederea
stabilirii procentului de deteriorare a marfii
-defectiuni ale agregatului frigorific
-defectiuni ale mijlocului de transport
-imbolnavirea soferului in timpul transportului

106
 -sustragerea prin efractie a produselor transportate
Situatii speciale
1. Pana (defectiunile in parcurs)
-depanarea autovehiculului pana la punctul de descarcare cel mai
apropiat (vorbeste cu Directorul General sau cu seful de coloana in toate
cazurile)
-daca autovehiculul se rezolva in service, se duce
-defectare TERMOKING: descarca masina in timp foarte scurt
2. Accident, situatii limita: transbordare (accident grav)-f rar (se
deplaseaza conducerea: Directorul General, seful de coloana)

4.3.2.9 M 3.2.3. Descarcarea si predarea produselor

Soferul se prezinta clientului sau persoanei de legatura si ii inmaneaza

documentele de insotire a marfii si asista la descarcarea si primirea produselor
alimentare perisabile de catre acesta. Clientul verifica numarul sigiliului pus de
furnizor pe mijlocul de transport si confirma in foaia de parcurs starea acestuia
(intact, deteriorat). Beneficiarul verifica temperatura din incinta mijlocului de
transport si confirma acest lucru. La descarcare soferul este obligat sa asiste
personal, urmarind luarea in primire a marfii, atat cantitativ, cat si calitativ, prin
cantarire, respectiv prin cantariri si analiza documentelor. De asemenea,
clientul verifica si vizual produsele.
In cazul in care se constata lipsuri sau deteriorari fizice sau calitatea
necorespunzatoare a marfii, se intocmeste un proces verbal, semnat de catre
client, sofer si un martor.
Dupa primirea primirea produselor, clientul inscrie in FDP:
-numarul avizului de expeditie sau al facturii

107
 -cantitatea totala primita
-ora sosirii si ora plecarii transportatorului
-numele in clar al gestionarului care a primit produsele
-aplica stampila
Evenimente deosebite
-Pierderea facturii sau a avizului de expeditie.
-Deteriorarea sigiliului
-lipsa unor cantitati mari, peste normele admise luate in calcul prin
coeficientii normati de perisabilitate aplicati transportului

4.3.2.10 M 3.2.4 Incheierea cursei

Acest proces include urmatoarele faze:

-intoarcerea la sediu.
-predarea ambalajelor
-completarea FDP, a ordinului de deplasare si pregatirea celorlalte
documente pentru predare
-pregatirea pentru o noua cursa
-prezentarea la seful de coloana si raportarea rezultatelor si
evenimentelor; declararea disponibilitatii pentru o noua cursa
O conditie esentiala pentru furnizarea transportului frigorific este
incarcarea autoutilitarei la intoarcere, pentru a elimina pe cat posibil efectuarea
unor km cu aceasta neincarcata, mai ales in traficul extern.
Pentru a putea anticipa cheltuielile si durata totala a transportului in acest
caz, I scopul planificarii adecvate a curselor de acest fel, directorul trebuie sa
incerce angajarea returului cu marfa, inainte de plecarea autoutilitarei in cursa.

108
Pentru coordonarea activitatilor de acest gen, intercomunicarea soferului cu
seful de coloana este o conditie esentiala.

4.3.2.11 M 3.2.5. Feedbackul

In procesul de realizare a transportului produselor alimentare perisabile,

se poate vorbi despre un feedback din timpul executiei transportului si de unul
de la client. Ambele au rolul de a optimiza procesele desfasurate si de a
permite analiza gradului de satisfactie a clientilor. Reclamatiile sunt un exemplu
de feedback de la client.

109
4.4. MODULUL 4. PROCESELE DE MASURARE, ANALIZA, OPTIMIZARE

Acest modul prezinta procesele de monitorizare, masurare si analiza a

factorilor determinanti si a caracteristicilor activitatilor detaliate mai sus. El
reprezinta o componenta foarte importanta a MODELULUI pe care il propunem,
deoarece prin metodele, mijloacele si sursele de informatii si date pe care le
utilizam, avem posibilitatea sa determinam domeniile, zonele si aspectele care
necesita imbunatatirea performantelor Departamentului Transporturi .
Monitorizarea, masurarea si analiza performantelor MODELULUI trebuie
sa se faca in mod continuu. In etapa actuala, care consideram ca incepe cu
elaborarea MODELULUI si se incheie cu certificarea activitatilor de transport al
produselor alimentare perisabile, de catre un organism de terta parte acreditat,
monitorizarea, masurarea si analiza proceselor se executa in scopul
experimentarii, validarii si certificarii unui MODEL optimal, fiabil si eficient, care
sa satisfaca cerintele clientilor.
In etapele urmatoare certificarii, procesele de monitorizare, masurare si
analiza se efectueaza atit de catre organismul de certificare, prin activitati de
supraveghere, in scopul evaluarii mentinerii conditiilor care au stat la baza
certificarii MODELULUI, cit si de catre conducerea Departamentului
Transporturi, pentru a se asigura ca tot personalul angajat aplica consecvent
principiile si cerintele prezentate in CAIETUL DE SARCINI AL MODELULUI .
Modulul M4 detaliaza aspecte referitoare la :
M 4.1. Monitorizarea, masurarea si analiza proceselor care fac parte din
structura MODELULUI
M 4.2. Monitorizarea si masurarea satisfactiei clientilor
M 4.3. Monitorizarea si masurarea satisfactiei angajatilor

110
 M 4.4 Optimizarea proceselor.Analiza informatiilor si a datelor. Servicii
neconforme si factori disfunctionali. Optimizarea MODELULUI propus .

M 4.1. Monitorizarea, masurarea si analiza proceselor

Pentru evaluarea oportunitatilor de imbunatatire si identificarea proceselor
care trebuie sa fie optimizate, conducerea Departamentului Transporturi
trebuie sa monitorizeze, sa masoare ( cind este posibil) si sa analizeze atit
zilnic, cit si pe baza unei planificari de perspectiva toate caracteristicile,
parametrii si aspectele referitoare la functionarea firmei .
Masurarile in cazul prestarii serviciului de transport frigorific al produselor
alimentare perisabile se refera la :
-capabilitatea proceselor;
-competenta , aptitudinile si experienta personalului;
-caracteristici si parametrii importanti ai desfasurarii proceselor, ca de
exemplu : temperaturi, diversi parametri in procesul de reparatii si intretinere
tehnica, distante parcurse, timpi de incarcare / descarcare, timp total de
transport, numar de ore de functionare a instalatiei TERMOKING, indicatorii de
exploatare ai autovehiculelor, etc.);
-obiectivele Departamentului Transporturi;
-gradul de indeplinire al Programului de Transport si al planului de
mentenanta;
-gradul de siguranta (numar de accidente raportate etc);
-conformitatea executarii proceselor in raport cu cerintele interne si cadrul
legislativ;
-situatia neconformitatilor identificate, cauzele care le-au generat si
actiunile corective / preventive;
-reclamatiile de la clienti;

111
 -alocarea si reducerea costurilor, etc.
Practic, nici un proces nu trebuie sa se desfasoare decit daca se
indeplinesc toate conditiile de executie a lui, cu exceptia cazului in care
Directorul si clientul, care pot sa-si asume aceasta responsabilitate, aproba o
derogare de la anumite cerinte care nu pun in pericol viata si sanatatea
consumatorilor, securitatea transportului si mediului inconjurator .
Pentru a constata sau dovedi conformitatea cu cerintele stabilite, se
practica inregistrarea rezultatelor obtinute in procesul de monitorizare,
masurare si analiza acestora.

M 4.2. Monitorizarea si masurarea satisfactiei clientilor

Masurarea si monitorizarea satisfactiei clientilor se bazeaza pe analiza
informatiilor obtinute in relatia cu acestia, in special in momentul descarcarii si
predarii produselor si documentelor aferente.
Exista mai multe surse de informatii despre clienti care trebuie sa fie
utilizate, ca de exemplu :
-cerintele clientului si informatiile despre contract, solicitate in diverse
etape;
-feedback asupra aspectelor legate de produs;
-comunicarea directa: contacte personale sau telefonice, pentru stabilirea
de intilniri, punerea intrebarilor, discutii referitoare la marfa si la serviciul
furnizat;
-vizitarea clientilor;
-informatii obtinute prin cercetarea pietii;
-chestionare si sondaje (teste) efectuate in rindul clientilor si al
consumatorilor, etc.;
-reclamatiile clientului;

112
 -rapoarte din diferite surse media si de le organizatiile consumatorilor,
etc..
Pornind de la necesitatea aplicarii principiului orientarii catre client,
prezentat la inceputul lucrarii, procesul desfasurarii feedback-ului satisfactiei
clientului, reprezentat in structura MODELULUI (a se vedea Tabelul nr. 2 etc.)
trebuie sa furnizeze in mod continuu informatii si date despre clienti.
O atentie deosebita va trebui sa fie acordata de catre personalul de
executie al Departamentului Transporturi la interfata cu clientii, mai ales in
procesul de descarcare a marfii si de predare a ei si a documentelor insotitoare,
deoarece si clientii sunt intresati sa cunoasca partenerii lor si comportamentul,
seriozitatea, competenta, curatenia, sinceritatea, punctualitatea acestora etc.

M 4.3. Monitorizarea si masurarea satisfactiei angajatilor

Pentru angajatii sai, directorul Departamentului Transporturi trebuie sa
masoare si sa monitorizeze:
-performantele individuale;
-competenta, constiiciozitatea si studiile;
-abilitatea de comunicare;
-creativitatea, inovatia si cultura;
-aportul pe care-l aduc la rezultatele obtinute;
-conditii ergonomice asigurate;
-comportament si atitudini;
-opiniile angajatilor referitoare la motivatia lor (daca firma le satisface
necesitatile);
In urma analizei efectuate asupra informatiilor si datelor rezultate din
masurarea si analiza satisfactiei angajatilor, Directorul Departamentului

113
Transporturi stabileste masurile ce se impun, termenele de finalizare si
persoanele responsabile.

M 4.4 Optimizarea proceselor

M 4.4.1.Analiza informatiilor si a datelor.
Toate deciziile stabilite de conducerea Departamentului Transporturi
trebuie sa se bazeze pe identificarea, colectarea, si analiza datelor si
informatiilor provenite din diferite surse si pe experienta si intuitia conducerii.
Analiza informatiilor si a datelor permite sa se determine cauzele
problemelor si ale neconformitatilor, precum si stabilirea celor mai adecvate
decizii si masuri de abordare a tuturor factorilor disfunctionali din perspectiva
imbunatatirii MODELULUI propus. Rezultatele manalizei informatiilor si datelor
se utilizeaza pentru a determina:
-tendintele si oprtunitatile de imbunatatire
-satisfactia clientilor si a angajatilor
-eficienta si eficacitatea produselor
-capabilitatea personalului
-gradul de utilizare a echipamentelor si mijloacelor de transport etc
-aspectele economice.
Metodele mai des utilizate pentru colectarea informatiilor si datelor sunt:
-metoda anchetei pe baza de chestionar sau interviu
-raportul de executare si finalizare a unui proces
-raportarile curente etc.
O serie de informatii si date importante pentru angajati in procesul muncii
trebuie aduse la cunostinta prin diverse metode:
-afisare
-instruire

114
 -comunicare dupa publicare in Monitorul Oficial
-studiu individual

M 4.4.2. Servicii neconforme. Factori disfunctionali

Sursele neconformitatilor (abaterilor de la cerinte) sunt multiple. Practic,
toate procesele in desfasurarealor sunt surse potenyiale de neconformitati,
intrucat sunt complexe, interrelationate si include multi factori.
Intr-un mediu de lucru corespunzator, angajatii raporteaza
neconformitatile in orice faza a unui proces, cunoscand faptul ca nu trebuie
“eliminat” cine a produs neconformitatea ci cauzele au generat-o, pentru ca
aceasta sa nu se mai repete. Acest lucru este valabil atat pentru erorile si
disfunctiile care apar in desfasurarea fiecarui proces din MODELUL prezentat,
cat si pentru reclamatiile primite de la clienti. Pentru analiza, identificarea,
colectarea si tratarea neconformitatilor in etapele de experimentare, validare si
certificare, este necesar sa fie numit o persoana sau un colectiv care sa ia
decizia de punere in practica. Aceasta persoana sau colectiv trebuie sa aiba
competenta de a evalua efectele neconformitatilor si autoritatea de a impune
rezolvarea lor si a actiunilor corective aferente.
Pentru operativitatea desfasurarii etapelor de experimentare, validare si
certificare a MODELULUI propus, este necesar ca toate informatiile si datele
referitoare la parametrii, caracteristicile si neconformitatile aferente sa fie
inregistrate in vederea analizarii corespunzatoare.

M 4.4.3. Actiuni corective si preventive

Se impune stabilirea unor actiuni corective atunci cand se constata ca in
timpul executiei unui proces au aparut neconformitati. Pentru stabilirea

115
actiunilor corective prin care se elimina neconformitatile si cauzele care le-au
generat, trebuie parcurse urmatoarele etape:
-analiza naconformitatilor, inclusiv a reclamatiilor;
-determinarea cauzelor neconformitatilor;
-evaluarea necesitatii de a intreprinde actiunipentru a ne asigura ca
neconformitatile nu apar;
-stabilirea si aplicarea actiunilor corective si preventive;
-inregistrari ale rezultatelor actiunilor intreprinse;
-analiza eficientei actiunilor corective / preventive intreprinse;

116
4.5. ETAPELE VIITOARE DE DEZVOLTARE ALE MODELULUI ELABORAT

Aceasta lucrare prezinta etapa de elaborare a modelului interventional de

anihilare a factorilor disfunctionali implicati in transportul produselor alimentare
perisabile asupra calitatii produselor alimentare si implicit asupre securitatii
nutritiei.
MODELUL ia in considerare cerintele si toti factorii implicati in procesul de
transport frigorific si identifica parametrii si caracteristicile care influenteaza
posibilitatea de optimizare a acestui proces
In tabelul care urmeaza sunt puse in evidenta cerintele, caracteristicile si
parametrii asociati fiecarui proces din cadrul MODELULUI, potentialii factori
disfunctionali si solutiile posibile de optimizare.In acest tabel, in coloana nr.3
reprezinta neconformitatile care ar putea sa apara, iar in coloana nr.4 solutiile
prezentate sunt de fapt actiunile corective care trebuie sa fie rezolvate in
vederea optimizarii proceselor .
Referitor la structura MODELULUI, aceasta nu poate si nici nu trebuie sa
se limiteze numai la transportul propriu-zis, intrucit activitatile de organizare –
planificare – monitorizare – masurare –analiza - optimizare executate de catre
conducere au un rol hotaritor in indeplinirea obiectivelor Departamentului de
Transporturi.
Pentru ca MODELUL prezentat in aceasta lucrare sa poata fi aplicat cu
succes, trebuie sa parcurga etapele viitoare de experimentare pilot, validare si
certificare. In aceste etape va fi intocmit CAIETUL DE SARCINI pentru
prestarea de servicii de transport al produselor alimentare perisabile, iar
modelul va deveni functional .

117