IMPACTUL IMPLEMENTARII MIJLOACELOR DE CALMARE A TRAFICULUI

ASUPRA SIGURANTEI CIRCULATIEI SI COMPORTAMENTULUI UMAN

Traim intr-o lume in care ritmul trepidant al vietii, saltul fantastic pe care l-a realizat
tehnologia, necesitatea oamenilor de a se misca cat mai rapid au dus la o adevarata
competitie in randul constructorilor de masini: viteza crescuta, confortul, aspectul estetic
placut, consumul redus sunt elementele centrale asupra carora tintesc acestia. Nu e mai
putin adevarat ca cresterea performantelor tehnice ale masinii a condus la o mai rapida
viteza de deplasare, ceea ce vine in intampinarea cerintelor soferilor.
Viteza de derulare a traficului este astazi din ce in ce mai mare, soselele devin scene
ai caror protagonisti se deplaseaza rapid dintr-un punct in altul. Manati de interese urgente
sau de un impuls launtric, soferii apasa pedala de acceleratie tot mai puternic, incercand
astfel fie sa ajunga mai repede unde este nevoie, fie sa obtina un soi de descarcare a
tensiunilor si acumularilor nervoase, tensiuni care credem noi nu necesita nici un fel de
argumentare in contextul solicitarilor societatii actuale. Consecintele in planul sigurantei
circulatiei a acestor decompensari nu este greu de imaginat: un numar tot mai mare de
accidente al caror raspunzator direct este factorul uman.
In plus, in exploatarea mijloacelor de transport cu viteza din ce in ce mai mare, scade
capacitatea omului de a percepe fenomene ce nu dureaza decat fractiuni de secunda, de a
reactiona imediat si de a orienta actiunile astfel incat sa corespunda situatiei date. Devine
necesar a se acorda omului aceeasi grija daca nu chiar mai mare decat cea acordata
perfectionarii vehiculelor si arterelor de comunicatie.
Data fiind situatia si avand ca scop cresterea sigurantei circulatiei rutiere e necesar
ca din exterior sa se intervina cu unele masuri coercitive asupra comportamentului
participantilor la trafic, vizand astfel in principal temperarea tendintei de a conduce cu viteza
ridicata.
Pornind de la premisa ca „drumul trebuie sa-i vorbeasca utilizatorului”, suntem de
parere ca amplasarea corecta si eficienta a unor dispozitive de reducere a vitezei insotita de
o semnalizare corespunzatoare care sa-i sensibilizeze pe soferi va duce la preintampinarea
evenimentelor nedorite din trafic.
Cand vorbim despre metodele de calmare a traficului avem in vedere mai multe
aspecte: finalitatea amplasarii acestora, ea traducandu-se in sporirea sigurantei circulatiei,
diminuarea numarului pierderilor de vieti omenesti datorate accidentelor rutiere, apoi gradul
de percepere a acestor mijloace. Fiecare mijloc trebuie semnalizat astfel incat sa aiba un
impact maxim asupra utilizatorilor de drum.
Institutul are in derulare o tema de cercetare in programul Parteneriatul global pentru
siguranta rutiera Global Road Safety Partenership - ROMANIA) ce vizeaza studiul
impactului implementarii mijloacelor moderne de calmare a traficului asupra
comportamentului de trafic si asupra sigurantei circulatiei. In cadrul proiectului intentionam
sa realizam o analiza diagnostic initiala si una finala, dupa implementarea metodelor de
calmare a traficului din zona unde vor fi amplasate mijloacele de reducere a vitezei,
investigand astfel mutatiile produse la nivelul comportamentului participantilor la trafic.
Aspectul negativ asupra caruia trebuie accentuat in contextul conducerii cu viteza
ridicata este cresterea numarului accidentelor, mai ales in anumite zone: locatii cu risc
pedestru (scoli, gradinite, parcuri, refugii, spitale), treceri pentru pietoni, sectoare de drum
1
 inguste, arii rezidentiale, puncte negre, spatii in constructie. Trebuie sa facem totodata
precizarea ca cei direct raspunzatori de siguranta circulatiei rutiere au incercat gasirea unor
solutii pentru asa-numita calmare a traficului.
Conceptul de calmare a traficului se defineste ca o modalitate de control a dinamicii
circulatiei rutiere si reprezinta combinatia de masuri in principal de natura fizica ce odata
aplicate reduc efectele negative ale deplasarii autovehiculelor, temperand comportamentul
soferilor, imbunatatind conditiile de desfasurare ale mobilitatii pietonale.
Eficienta unor asemenea masuri de limitare a vitezei circulatiei in zonele considerate
periculoase a fost pe deplin confirmata de proiecte de cercetare experimentala si analiza
statistica a incidentologiei evenimentelor rutiere de tipul celor desfasurate in anii 1998 –
1999 in Marea Britanie, Olanda, Franta. Dezvoltate la inceputul anilor '60 in Olanda ca
raspuns al cetatenilor la agresivitatea in crestere a traficului de tranzit, aceste metode au
cunoscut o amploare deosebita in mediul urban si rural.
Prin proiectarea si constructia lor sunt vizate urmatoarele aspecte: cresterea calitatii
vietii, respectarea cerintelor si preferintelor riveranilor, crearea unui climat stradal sigur si
atractiv, reducerea efectelor negative ale circulatiei autovehiculelor si promovarea deplasarii
nemotorizate (pietoni, biciclisti).
Vom prezenta succint in continuare o paletă cât mai diversificată a principalelor
mijloace de reducere a vitezei evidenţiind pentru fiecare in parte rezonantele in planul
comportamentului conducatorilor auto.
Calmarea traficului se poate realiza pe de o parte prin modificarea locală a
geometriei stradale, aceasta incluzând denivelările verticale ale suprafeţei de rulare,
repoziţionarea axului străzii, ingustarea părţii carosabile, astfel incât să se obţină reducerea
vitezei şi imbunătaţirea condiţiilor de circulaţie pentru deplasarea nemotorizata sau in cazuri
extreme inchiderea efectivă a străzii pe una sau mai multe direcţii in care se doreşte
reducerea circulatiei de legătură.
Modificarea geometriei stradale prin denivelări verticale implică aplicarea de:
▪ Obstacole denivelate tip cocoasa (humps) – zone curbe de ridicare ale suprafetei de rulare,
amplasate de regula in serie, distanta dintre ele fiind de la 100 la 200 de metri. Ele pot avea
forma parabolica, circulara sau sinusoidala, iar inaltimea de 8 – 10 cm. Aceasta modalitate de
limitare a vitezei reprezinta cea mai intalnita si mai eficienta masura de calmare a traficului,
eficienta ei depinzand de inaltime, gradientul rampei si distanta dintre doua cocoase
consecutive. Frecvent, ele se aplica in zone rezidentiale, cu urmatoarele exceptii: strazi
principale, rute de autobuz, cai principale de acces in caz de urgenta sau pe sectoare de
drum cu declivitati mai mari de 8%. Prin aplicarea acestei metode se obtine o reducere a
vitezei de pana la 20 – 25%; volumul traficului este diminuat de asemenea cu circa 18%.
Şoferul este determinat să reducă viteza pentru a evita avarierea vehiculului şi
disconfortul pasagerilor. Grija pentru confortul propriu şi pentru masina devin factori
importanti ai diminuarii vitezei. Odata ce soferii s-au obisnuit cu masura adoptata se
inregistreaza o crestere si o mentinere a efectului de calmare a circulatiei. Se vizeaza in
special sporirea nivelului atentiei si implicit o mai mare prudenta in actionarea acceleratiei.
Astfel de obstacole pot fi marcate sau nu ceea ce determina efecte pozitive sau
negative. Un aspect pozitiv al denivelarilor nemarcate este acela ca soferii trebuie sa mentina
o viteza scazuta constanta pentru a nu fi luati prin surprindere. Un efect negativ al acestora
este ca se poate trece peste ele cu o viteza prea mare daca nu sunt observate din timp.

2
 Initial s-au folosit cocoase din asfalt dar s-a renuntat la ele, acestea prezentand
unele inconveniente: avand in vedere duritatea lor, pentru a nu afecta suspensiile
autovehiculelor ele trebuie sa fie foarte lungi pentru a urca lin pe coama lor, durabilitatea lor
este scazuta, intrucat compactarea asfaltului sub forma unui sector de cerc este foarte dificila.
O alta problema ar fi legata de vizibilitatea acestora, mai ales pe timpul noptii si in special
daca nu sunt marcate. Inconvenientul ar putea fi inlaturat fie prin vopsirea lor, care datorita
frecarilor accentuate se sterge repede, fie prin lipirea unor benzi de avertizare care din
acelasi motiv se vor exfolia foarte repede, fie prin introducerea unor pigmenti colorati la
turnarea asfaltului insa acest lucru mareste substantial costurile.
Un alt efect pozitiv al cocoaselor e acela ca sporesc siguranta circulatiei pentru
pietoni, stiindu-se ca exista o limita a vitezei cu care vehiculele pot trece peste cocoase.
Totodata fac mai usoara aprecierea distantelor de catre soferi. Ambele elemente amintite mai
sus vizeaza o cat mai buna cunoastere a conditiilor de circulatie rutiera diminuand astfel
gradul de incertitudine al utilizatorilor de drum privitor la evolutia traficului, permitandu-le sa
faca unele anticipari si apoi sa actioneze ca atare.
▪ Drum cu „movilite” (cushions road)
Acestea reprezinta inaltari a portiunii din mijloc a benzii de circulatie. Ea poate fi descrisa ca o
cocoasa dar care nu cuprinde intreaga latime a partii carosabile. Astfel de obstacole au 3,4 m
lungime, 2,55 m latime si 7 cm inaltime. De remarcat ca astfel de obstacole sunt dificil de
observat daca nu sunt semnalizate corespunzator. Ca si in cazul precedent factorii
determinanti ai reducerii vitezei sunt: grija de a nu avaria autoturismul si nivelul de disconfort
produs la trecerea peste ele. Deci, implicit conducatorul auto este constrans sa adopte
constient un comportament adaptat geometriei drumului.
▪ Obstacole denivelate lungi cu o zona orizontala in mijloc si rampe la ambele capete (speed
table). Pentru constructia platformei se folosesc caramizi sau alte materiale compozite
colorate. Lungimea platformei este conceputa astfel incat sa asigure distanta dintre osiile unui
autoturism iar in unele cazuri ea poate fi folosita si ca trecere de pietoni. In acest caz
reducerea vitezei se realizeaza la valori superioare celor obtinute de catre obstacolele cu
denivelari scurte. Volumul traficului e diminuat cu circa 12% iar frecventa accidentelor scade
cu circa 45% conform studiilor accidentologice in domeniu.
▪ Adanciturile in asfalt reprezinta inversul cocoaselor; sunt adesea greu de observat si fac
dificila trecerea lor de catre pietoni (in acest caz avem de-a face nu doar cu disconfortul
pasagerilor ci si al pietonilor). Totodata ele pot creste nivelul de frustrare al utilizatorilor de
drum mai ales cand sunt nemarcate, soferii fiind luati prin surprindere.
▪ Intersectiile suprainaltate – portiuni orizontale suprainaltate care acopera o intreaga
intersectie, cu rampe in toate directiile de acces.
Ele se comporta ca un drum extins cu cocoase, soferul fiind fortat sa reduca viteza
pentru confortul pasagerilor. De remarcat ca pietonii sunt mai usor de observat atunci cand
trec zona suprainaltata; in plus, absenta diferentelor de nivel intre trotuar si partea carosabila
este benefica pentru cei cu handicapuri fizice. Un aspect negativ pentru siguranta pietonilor
ar fi absenta bordurilor care sa se distinga, nerealizandu-se astfel o delimitare clara intre
trotuar si partea carosabila.
Amplasarea acestui mijloc de temperare a traficului poate fi justificata in zonele de
mare aglomerare urbana pe baza necesitatii de utilizare optima a spatiului de parcare
disponibil. Avantajul major al utilizarii intersectiilor suprainaltate il reprezinta crearea unui
mediu urban mult mai prietenos utilizatorilor pietonali.
3
 In ce priveste modificarea geometriei stradale prin repozitionarea axului drumului
avem in vedere:
▪ Intersectiile circulare tip insula – intersectii tip sens giratoriu.
Acestea reprezinta un tip de metode de calmare a traficului ce odata aplicate duc la o
scadere a vitezei in zona de influenta de pana la 10%. Calitatea amenajarii sau efectele
estetice ale acestor intersectii genereaza puncte de reper in mediul urban, de aceea trebuie
studiata foarte atent astfel incat rezultatul obtinut sa caracterizeze identitatea comunitatii
locale.
▪ Sicanele reprezinta modificari ale directiei de rulare intr-un sens sau altul obtinandu-se in
final curbe in forma de S cu rolul de a-l constrange pe sofer la incetinirea vitezei de circulatie
a autovehiculului. Aceasta se poate realiza prin pastrarea latimii de aliniament a partii
carosabile sau prin ingustarea ei. Pentru efect maxim gruparea lor se face in serie utilizandu-
se de regula o succesiune de cel putin trei sicane iar amplasarea lor se recomanda a fi
facuta in zonele de mijloc ale strazilor. Studiul gestiunii eficiente a spatiului stradal
recomanda crearea sicanelor cu ajutorul unor locatii de parcare alternante, tratarea
judicioasa a fenomenului de „taiere a curbelor” si urmarirea oportunitatilor peisagistice.
Prin intermediul lor se vizeaza influentarea perceptiei utilizatorilor de drum; ei nu stiu
ce se afla dupa aceste curbe si astfel sunt nevoiti se reduca viteza; in plus, miscarile laterale
pot cauza disconfortul pasagerilor. In general, curbele creeaza impresia ca soseaua
respectiva ar fi un circuit de curse, impulsionand soferii spre dezvoltarea unui comportament
de raliu (prin fenomenul de „taiere a curbelor”),ceea ce nu mai duce la obtinerea efectul dorit,
si anume reducerea vitezei.
O alta modalitate de reducere a vitezei traficului o reprezinta ingustarea partii
carosabile, putand fi vorba de:
▪ Ingustari locale prin largirea trotuarelor sau a suprafetelor verzi – intranduri in partea
carosabila, amplasate la mijlocul strazii sau in zona intersectiilor. O astfel de amenajare se
intalneste pe DN2 la iesirea din Focsani spre Galati Prin micsorarea distantei de traversare si
folosirea marcajelor aferente se vizeaza cresterea sigurantei si vizibilitatii pietonale. Ca o
consecinta a impactului asupra circulatiei autovehiculelor se remarca o scadere a intensitatii
traficului, cresterea numarului de vehicule parcate ( in masura in care sunt prevazute
parcarile). Plantarea copacilor sau a tufisurilor serveste totodata la infrumusetarea
peisagisticii oferind astfel conducatorilor privelisti placute care intr-o anumita masura
diminueaza gradul de incordare. In acelasi timp ar exista si unele riscuri: pietonii mai
vulnerabili ar putea fi „ascunsi” in spatele vegetatiei.
▪ Ingustari locale prin amplasarea unor insule centrale
Acestea sunt elemente de amenajare urbana materializate sub forma unor insule
denivelate amplasate de-a lungul axului strazilor, ce vizeaza in primul rand imbunatatirea
traficului pietonal. Ele „forteaza” conducatorii auto sa reduca viteza oferind pietonilor un loc
pentru refugiu in mijlocul drumului. Prin geometria lor insulele actioneaza asupra posibilitatilor
de parcare si influenteaza in mod direct accesibilitatea. Ingustarea partii carosabile induce
micsorarea preventiva a vitezei de deplasare a autovehiculelor prin abordarea impusa
geometriei stradale si marirea atentiei distributive a conducatorilor auto si implicit scaderea
riscului de accidente pentru pietoni.
Amplasate in general in intersectii, insulele centrale constituie zone perfecte de
refugiu pietonal si devin puncte de reper si identitate pentru comunitatea locala. Desi
micsoreaza distanta de traversare, e posibil sa influenteze in mod negativ vizibilitatea
4
 pietonala si sa creeze senzatia de disconfort biciclistilor. Ingustarile lungi pot cauza cozi de
stationare si in acelasi timp pot incuraja masinile sa accelereze pentru a intra primele pe
portiunea ingustata. Sicanele semicirculare pot determina viteze mai mari din moment ce dau
impresia unor traiectorii de curse cu obstacole, determinad un comportament de raliu.
Amplasarea materialelor de suprafata contrastante intentioneaza sa sporeasca
atentia soferilor, in unele cazuri producand disconfort, mai ales cand se conduce cu viteze
mari. Benzile de marcaj rugoase (rumble strips) determina producerea de vibratii la trecerea
peste ele. Ele sunt plasate perpendicular pe aliniamentul drumului si pot consta in elemente
de termoplast albe sau colorate, fie din pietre de pavaj de diferite marimi, fie asfalt sau fier.
Acestea mai sunt utilizate si ca modalitati de atentionare a existentei altor mijloace de
calmare a traficului, cum ar fi trecerile de pietoni inaltate, intersectiile prevazute cu insule
centrale, precum si inaintea indicatoarelor de reducere a vitezei. Pentru ca materialele
contrastante sa aiba efectul scontat diferenta dintre materialele de baza si acestea trebuie sa
fie indeajuns da mare pentru a atrage atentia soferilor. Investigatiile psiho-sociale au
evidentiat ca efectul acestor schimbari de suprafata rulanta este neglijabil dupa ce soferii s-
au obisnuit cu strada. Uneori, o suprafata rugoasa poate genera producerea unui zgomot
perturbator atat pentru conducatorii auto cat si pentru cei ce traiesc in aria respectiva, de
unde si efectul de reducere a vitezei.
Ingustarile optice prin peisaj datorita impactului lor asupra vizibilitatii drumului
conduc la reducerea vitezei autoturismelor, soferul neputand anticipa ce se afla dupa curbe.
O ingustare optica prin peisaj este o ingustare perceputa a latimii partii carosabile. Un aspect
care trebuie sa stea in vizorul psihologului la auditul uman in cazul examinarii soferilor e ca la
anumite structuri de personalitate aceste ingustari pot induce senzatia de disconfort
claustrofobic. Pentru ca ingustarile prin peisaj sa aiba efect si in timpul iernii, este
recomandata folosirea plantelor perene, cu impact estetic si de avertizare implicita, prin
contrast alb-verde pentru utilizatorii de drum.
O alta modalitate de temperare a traficului o reprezinta barierele automate, ele fiind
plasate pe rutele autobuzelor si permite doar trecerea lor. De obicei, acestea sunt controlate
de catre soferul autobuzului prin intermediul unei telecomenzi.
In fine, inchiderea efectiva pe una sau mai multe benzi este o forma aplicata doar
cand restul metodelor nu au obtinut rezultatul scontat sau sunt considerate ca fiind
inacceptabile din diverse considerente.
Efectele masurilor de temperare a traficului pot fi atat pozitive cat si negative.
Amplasarea incorecta a acestora prin ignorarea particularitatilor zonei,nesemnalizarea lor
corespunzatoare poate conduce la efecte dintre cele mai nedorite cum ar fi spre exemplu
cresterea numarului si gravitatii accidentelor.
Folosirea „Limitatoarelor de viteza modulare” din cauciuc injectabil tip elastomer
termoplast a dat cele mai bune rezultate. Datorita elesticitatii lor nu afecteaza suspensiile
vehiculelor, prezinta rezistenta buna la solicitari dinamice si statice, pot fi mutate functie de
necesitati si montate in orice anotimp. In plus, prezinta o buna vizibilitate prin posibilitatea
montarii alternative a modulelor de diferite culori (negru si galben).
Cu toate ca duc la diminuarea vitezei trebuie sa subliniem ca aplicarea acestor
mijloace poate genera cresterea nivelului de nervozitate in randul participantilor la trafic,
acestia fiind deseori luati prin surprindere. Tocmai de aceea accentul trebuie pus foarte mult
pe modalitatile de avertizare prealabila si semnalizare pertinenta a existentei lor.

5
 Amplasarea mijloacelor de reducere a traficului trebuie sa fie facuta luandu-se in
considerare mai multe criterii: efectul de reducere a vitezei, influenta asupra sigurantei
circulatiei biciclistilor si pietonilor, conditiile de iarna (in timpul iernii unele din obstacolele de
reducere a vitezei pot fi acoperite de gheata sau zapada sau pot fi distruse de plugurile
folosite pentru curatarea drumului), costurile de constructie si intretinere, zgomotul, vibratiile
si emisiile produse, stiut fiind faptul ca la trecerea peste suprafetele denivelate nivelul
acestora poate creste din cauza franarilor sau dimpotriva a accelerarilor bruste. Apoi, in cele
mai multe cazuri, efectul de reducere a vitezei este diferit pentru autoturisme si pentru
autobuze, acestora din urma distanta dintre roti permitandu-le „incalecarea” unora din
obstacole.
Aplicarea metodelor de temperare a traficului a dat rezultate bune in tarile dezvoltate,
in special in Europa, constatându-se totodata creşterea siguranţei circulaţiei, îmbunătăţirea
calitatii mediului stradal, îmbunătăţirea comportamentului ecologic urban şi chiar reducerea
necesarului de forţe de ordine. In S.U.A aceste metode de calmare a traficului nu se
intâlnesc atât de des, argumentul invocat de autoritatile in cauză fiind acela că ingreuiază
deplasarea maşinilor de interveţie rapidă (salvare, pompieri).
Faţă de această situaţie, opinam că aceste mijloace vor fi asimilate în cultura de
trafic a ţarii noastre servind în acest fel la creşterea reala a siguranţei şi percepţiei de
siguranţa pentru toti utilizatorii de drum.
Pâna în prezent astfel de mijoace se intâlnesc sporadic la noi in ţara, dar acolo unde
sunt implementate isi dovedesc eficienţa, monitorizarea traficului din asemenea zone
indicând o diminuare a frecvenţei şi gravităţii accidentelor, consecutiv cu reducerea vitezei
(un asemenea exemplu îl constituie amplasarea denivelărilor in regiunea Golfului din
Constanţa).
Concluzionam ca proiectarea, construcţia şi amplasarea mijloacelor de reducere a
vitezei trebuie făcută in concordanta strânsă cu particularităţile segmentului de circulaţie luat
in considerare.
Totodata, ni se pare de mai mare importanta i ca aceste acţiuni sa fie insoţite de o
analiza amplă a factorului uman din cadrul traficului. Activitatea specialistului tehnic in
domeniul siguranţei transportul rutier trebuie secondată de activitatea specialistului în
inginerie umană, doar astfel acţiunea lor concomitentă şi corelată permite atingerea
dezideratului urmarit şi anume: optimizarea sigurantei pe drumurile publice.