AGRESIUNE SI VIOLENTA,

EMERGENTA SI CONTRACARARE IN
COMPORTAMENTUL UTILIZATORILOR DE TRAFIC

Agresivitatea sau dorinta de afirmare a eului

Abordarea psiho-sociala a agresivitatii incuba punctarea succinta a
conotatiei acestui concept, astfel agresivitatea se defineste ca un ansamblu de
comportamente ostile, constiente, in scopul distrugerii, degradarii, negarii unui
obiect sau persoane, fara a fi provocata de acesta sau urmarea unei incitari de
catre ea, considerata minora fata de reactia ce o declanseaza in contextul
evenimential al traficului rutier.
Agresivitatea se poate manifesta prin ironie, tachinare, refuz de ajutor,
insulte, amenintari, violenta fizica intre utilizatorii de drum. Studiile in
domeniu au aratat ca atunci cand ea nu se poate exterioriza, risca sa se
transforme in autoagresivitate, care se finalizeaza de cele mai multe ori prin
tendinta de autodistrugere, determinand totodata pe foarte multi participanti
la trafic spre un comportament sinucigas. O succinta trecere in revista a
punctelor de vedere prezentate de literatura de specialitate, incearca din
diverse perspective explicitarea factorilor de emergenta a agresivitatii si
violentei comportamentelor utilizatorilor de drum.
Unii psihologi arata ca ar fi vorba de un comportament comandat numai de
impulsuri ca: foame, frica, sexualitate. Altii vad in ea o incercare de
autodepasire a sentimentului de inferioritate. Un punct de vedere actual pe
care il impartasim si noi, este considerarea agresivitatii si violentei ca rezultat
al frustrarilor care impiedica pulsiunea vitala sa-si realizeze scopul. De
asemenea, agresivitatea poate fi o consecinta a unei experiente negative, un
mijloc extrem de autoafirmare, de dominare sociala, de promovare a propriilor
interese, ea fiind caracteristica personalitatilor disarmonice, cu vointa de
afirmare, raceala afectiva si lipsa totala de empatie. Retinem ideea ca intre
satisfacerea trebuintelor si posibilitatilor reale de realizare a acestora este o
diferenta, ce determina aparitia frustrarii, care la randul sau poate genera
agresivitate. Legatura intre frustrare si agresivitate este clara ele sunt intr-o
relatie de direct proportionalitate – cu cat frustrarea este mai mare, cu atat
agresivitatea (sau riscul aparitiei ei) este mai mare.

1|Page
 Referitor la al doilea concept pe care vi-l prezentam in cele ce urmeaza,
putem aprecia ca acesta se refera la conduita si atitudinea ce consta in
constrangerea fizica sau psihica exercitata de unii participanti la trafic asupra
altora pentru a le impune vointa, hartuindu-i intr-un fel sau altul. Violenta tine
de nivelul de reactivitate al sistemului nervos, dar mai ales de structura
caracteriala, de lipsa de stapanire de sine, de impulsivitate, de slaba organizare
a vietii psihice, de lipsa autocontrolului, sau gestionarea deficitara a reactiilor
emotiv-impulsive, de constiinta de sine, de forta eului, de nivelul de educatie, ca
si de lipsa de morala a persoanelor care au anumite statuturi si roluri in traficul
rutier, cum ar fi – pietoni, pasageri, conducatori de vehicule. In opinia noastra
individul uman ce evolueaza in trafic nu poseda „creier agresiv” – conduitele
participantilor la trafic emerg din procesele de conditionare si socializare, prin
educatie si instruire.
Traficul aglomerat – o forma dezorganizata
Studiind agresivitatea pe sosea, se poate spune ca traficul aglomerat este
o arie de mare interes – un mediu perfect pentru producerea stresului, a
nerabdarii si impolitetei, a nesabuintei, supararii si a altor componente tipice
raspunsului agresiv.Cum soselele sunt din ce in ce mai aglomerate, traficul
intens devine o activitate zilnica pentru cei care se deplaseaza pe caile rutiere,
astfel oamenii raspund la stresul creat in aceste situatii cu reactii agresive si
violente. Dintr-o perspectiva psiho-sociala comportamentul agresiv finalizat cu
acte de violenta ne apare ca o consecinta a conditiilor traficului rutier intens cu
momentele lui critice de congestie (ambouteiaj). Astfel elemente cum ar fi
modificarea comportamentului si controlarea stresului sunt tot mai frecvent
intalnite in prim planul problemelor urbane cu care se confrunta utilizatorii de
drum.
Cercetarile intreprinse de specialistii din cadrul ............., pe un esantion
reprezentativ de utilizatori de drum, au surprins un aspect interesant si anume
ca participantii la trafic confera destul timp pe durata si la sfarsitul calatoriei cu
discutii referitoare la problemele de trafic pe care le-au intalnit in ziua
respectiva. Aspect care-i marcheaza emotional, ce are implicatii negative
asupra desfasurarii activitatilor ulterioare.
O mai buna intelegere a raspunsului agresiv este necesara pentru a ajuta
numarul crescand de persoane afectate de aceasta problema.
Fenomenul trafic si raspunsul agresiv
De ce este atat de aglomerat traficul?
Este o intrebare obisnuita pe care o pun frecvent toti utilizatorii de drum.

2|Page
Statistic, raspunsul pare foarte simplu pentru aceasta intrebare, combinarea
mai multor factori, ca de pilda - din ce in ce mai multi oameni lucreaza in cladiri
care nu sunt in apropierea punctelor (statiilor) de transport public; milioane de
femei au intrat in fortele de munca, aparitia unui numar semnificativ de soferi
incepatori foarte grabiti; lipsa de imaginatie si bani pentru noi alternative,
cresterea rapida a parcului auto raportat la calitatea si cantitatea
infrastructurii; interactiunea in trafic a diverselor tipuri de autovehicule cu un
grad diferit de performanta si dotare etc.
Actiunea cumulata a tuturor factorilor de emergenta a agresivitatii in
trafic enuntati anterior determina inducerea la nivelul utilizatorului de drum a
unei stari de nervozitate, agresivitate, violenta cu consecinte intr-un
comportament de risc
In aceasta perspectiva agresivitatea ne apare ca inevitabila, conditionata intr-o
foarte mare masura de congestia in trafic.
Ce determina acest raspuns agresiv al oamenilor prinsi in trafic? De ce
este considerat traficul aglomerat o situatie frustranta? Adesea oamenii nu pot
aprecia de ce traficul este frustrant pentru ei si de ce acesta poate duce uneori
la situatii dramatice.
Raspunsul agresiv se poate exemplifica prin descrierea unei secvente
tipice din trafic la o ora de varf – aglomeratie mare care duce la intarzieri,
decalari ale programului conducatorului auto, care-i ameninta echilibrul psihic
si implicit respectarea normelor rutiere si a obedientei in trafic.
Aceste elemente perturbatoare actioneaza asupra individului si ii
produce sentimente de neajutorare. In incercarea de a evita aceste stari,
individul devine tot mai agresiv, ca in cele din urma sa-si piarda controlul in
trafic.
Pentru a intelege mai bine raspunsul agresiv in timpul traficului vom
apela la teoriile generale ale agresivitatii, sperand sa descoperim baza acestui
comportament.
Teoriile frustrarii, agresivitatii si aglomeratiei
Conceptul agresivitatii si rolul sau asupra psihicului uman a prezentat un
interes major si controversat de-a lungul timpului.
Psiho-sociologii afirma ca agresivitatea poate fi vazuta ca o stare
motivationala, o caracteristica a personalitatii, un raspuns la frustrare, un
element intrinsec a activitatii de conducere auto, sau o suprasaturare a cerintei
de respectare a regulii sociale invatate.

3|Page
 Unele din definitiile cele mai frecvente se focalizeaza pe „vatamarea”
intentionata a celorlalti participanti la trafic, din punct de vedere fizic sau
psihic, sau pe ostilitatea intentionata si actiunea in forta pentru a domina sau a
violenta pe ceilalti.

Intrerpretarea freudista da posibilitatea explicarii comportamentului agresiv

ca generandu-se dintr-o sursa interna proprie personalitatii individuale prin
pulsiunile acestora exteriorizate in tendinte de atac sau chiar de distrugere a
celorlalti coparticipanti la trafic.
Perspectiva teoriei motivationale aplicate comportamentului de
agresivitate a conducatorului auto in deplasarea lui pe reteaua rutiera de
drum, foloseste modelul frustrare-agresiune cu particularitate relevanta legata
de reactia la traficul aglomerat. Teoria frustratie-agresiune se bazeaza pe ideea
ca totdeauna instalarea frustrarii la participantii la trafic creste predispozitia
organismului uman de a raspunde cu agresivitate; astfel frustrarea poate fi
descrisa ca aparitia unui obstacol ce impiedica satisfacerea unei nevoi.
Prevenirea agresiunii este dificila datorita multitudinii factorilor
implicati in raspunsul agresiv si a trairilor interioare ale individului.
Manifestarea agresivitatii se diferentiaza in functie de o serie de
indicatori cum ar fi: varsta sex, rasa, statut socio-economic, abuz de alcool sau
stupefiante.
Exista elemente situationale care de asemenea contribuie la o crestere a
agresiunii participantilor la trafic – componente ale mediului inconjurator – ca
de pilda – aglomeratia, temperatura, zgomotul.
Teoria aglomeratiei, in literatura de specialitate aduce in prim plan
conceptul de aglomerare cu impactul lui asupra factorului uman din trafic.
Acesta teorie stipuleaza ca exista diferentieri ale indivizilor de reactie fata de
supraaglomeratia din trafic. Ipotezele patologiei sociale cu privire la congestie
antameaza ideea ca expunerea prelungita la aceste conditii conduc la efecte
adverse – tulburari mentale, crime, boli etc.
In sprijinul celor afirmate anterior se pot furniza numeroase exemple cu
privire la aceste efecte culese din rapoartele recente referitoare la violenta in
trafic, generate de stresul psihologic si fiziologic.
Astfel, elemente cum sunt: conducere imprudenta cu substructurile aferente –
viteza neadaptata, sau peste limita legala, depasire neregulamentara,
neasigurare la schimbarea directiei de mers, neacordarea prioritatii la trecere,

4|Page
ca manifestare a agresivitatii conducatorului auto la volan tinde sa aiba o
tendinta de crestere.
In cadrul cauzelor dominante a accidentelor grave de circulatie in ariile
urbane – conducerea imprudenta creste in anul 1999 de la 11,9%, in cauzele de
accident la 12,1% - cu substructurile: neasigurarea la schimbarea directiei de
mers – ponderea acesteia in accidentele grave creste in anul 1999 de la 3,9% la
4% in anul 2000; - depasirea neregulamentara creste ca pondere in cauzele
accidentelor grave in anul 1999 de la 2,4% la 2,5% in anul 2000; - neacordarea
prioritatii la trecere creste ca pondere in cauzele accidentelor grave in anul
1999 de la 16,2% la 16,6% in anul 2000.
In anul anul 2001 ponderea accidentelor grave in localitatile urbane
scade de la 45,8% (anul 2000) la 43,97%.
In ceea ce priveste viteza neadaptata conditiilor de drum, exista o tendinta de
crestere, nu semnificativa, dar cu o pondere ridicata in structura celorlalte
cauze favorizante accidentelor grave de circulatie .
Agresivitatea in trafic e un factor concurential de eveniment rutier
indiferent de forma de manifestare si pentru aceasta se impune o analiza cu
ajutorul expertilor in domeniul comportamental, a cauzelore pentru elaborarea
celor mai pertinente masuri interventionale de anihilare a efectelor ei
disfunctionale in trafic.

Jocul de asteptare si conceptul „privatiune de”

Un concept de baza care credem ca contribuie in mare masura la reactia
fata de stresul unei blocari de trafic este acela de asteptare .
Populatia noastra a crescut intr-o proportie ce depaseste cu mult
sistemele fundamentale ale unei societati moderne, cu locatie in aria urbana,
suburbana si rurala, nu numai sistemele de drumuri ale noastre ci si
supermarketurile, bancile, restaurantele, oficiul postal, guvernul, politia. Se
pare ca la fiecare cotitura jucam „jocul asteptarii”. Doctorii notorii pentru
obiceiul lor de a lasa oamenii sa astepte chiar au denumit holurile lor de la
intrare „camere (sali) de asteptare”. De ce este asa frustranta asteptarea ?
O explicatie ar fi - ca asteptarea (intr-un blocaj de trafic, spre exemplu) nu
poate fi controlata de noi. Este lipsa de control care deranjeaza ….de fapt este o
combinatie a lipsei multor lucruri:
- privatiune de timp;
- privatiune de miscare (aglomerare, congestie)
- privatiune de spatiu in masina (restrictie de spatiu)

5|Page
 - privatiune de recreere (plictiseala)
- imposibilitatea de a face fata la diverse abilitati
- ineficienta
- nerabdarea
Acest concept al „lipsei de” confort minim pentru o deplasare in siguranta a
factorului uman, este explorat mai pe larg in modelul schematic din anexa
numarul 1.
Dupa cum se arata in modelul schematic, atat reactia de neajutorare
dobandita, cat si reactia de frustrare sunt precedate de lipsa de control si o
lipsa de abilitati de a face fata, demostrand ca sunt reactii ale depresiei sau
agresiunii.
Blocajul are repercursiuni cu conotatii negative in alte planuri
existentiale ale individului in care acesta joaca o multitudine de roluri sociale
ca o entitate bio-psihosociala ale vietii persoanei respective. Spre exemplu,
depresia provocata de incidenta blocarii traficului va afecta atitudinile
persoanei in intreaga zi si acest lucru este similar valabil si pentru o reactie la
agresiune. Ideea ca un blocaj de trafic se poate generaliza pentru a afecta
negativ viata persoanei, este un fapt surprinzator fiind constienti si de
importanta recunoasterii gravitatii elementului de stres.
Cand o conceptie personala a cuiva, relatiile ei, performanta la serviciu,
succesul (si in final, viata lor in unele situatii tragice) poate fi schimbata de o
reactie la blocajul de trafic, acea reactie devine forta de ghidare a stilului de
viata a acelei persoane.

Multitudinea de aspecte expuse de noi in prezentul material sunt

rezultatul unei investigatii realizate in perioada 1999-2000 pe un esantion
multistratificat de 500 de utilizatori de drum, dintre care 300 conducatori auto,
150 pietoni, 50 pasageri. Investigatia a avut la baza metode ca observatia si
ancheta sociala. Observatia s-a realizat in trafic, iar ancheta psiho-sociala s-a
efectuat la statiile de benzina pentru conducatorii auto si pasageri din vehicule,
iar pentru pietoni - o parte la asteptarea trecerilor pe zebra din intersectie, iar
alta parte la elevii liceului Ion Luca Caragiale din Bucuresti. Studiul s-a centrat
pe deplasarile din reteaua rutiera nationala amplasata in cele 3 medii
reprezentative – urban, suburban si rural.
Intelegand impactul traficului congestionat si a efectelor acestuia asupra
raspunsului uman vom sugera masuri de prevenire a agresiunii si violentei
utilizatorilor de drum.

6|Page
 O masura foarte importanta este implementarea unui program de
educatie rutiera care sa includa si o latura de terapie socio-comportamentala
vizand diminuarea manifestarii agresivitatii in trafic a diversilor utilizatori de
drum si implicit scaderea numarului de evenimente rutiere.
O alta masura ar fi cresterea calitatii si responsabilizarea pentru
examinarea psihologica a laboratoarelor de testare psihologica, precum si
activarea interactionarii intre reprezentantii institutiilor: Ministerul de Interne,
Ministerul Educatiei si Cercetarii, ......................., in baza conventiei multilaterale
de conlucrare pentru implementarea unei companii de educatie rutiera la nivel
national.

Bibliografie: - Agresivitatea umana - Bucuresti, Editura Trei, 1995;

-Eseu despre agresivitate – Ara Kerestegian, 1997;
-Aggressiveness on the road: The Traffic Jam Reaction – SusanFendel, Leon
Jakobovits, Prof.PSY 260.

7|Page