Violenta in relatia de cuplu:aspect psiho-sociale

Introducere-expunera la violenta reprezinta una din cele mai importante

cauze,care genereaza degradarea calitatii vietii fiintei umane,implicand
costuri sociale-economice,pshice si umane majore.
In contextul prevalentei problematici,aceiasi organizatie realizeaza o
tiplogie a violentei,care se maifesta la 3 nivele-personal, interpersonal si
colectiv.In ceea ce priveste primul nivel,diferitele forme de manifestare a
violentei,vizeaza comportamenul suicidal(suicidal behaviour),si diferite
tipuri de abuzuri indreptate inpotriva propriei persoane(self-abuz).
La nivel inteerpersonal violenta se maifesta in familie(violenta asupra
copilului,partenerulu si a persoanelor in varsta),si comunitate(acte de
violenta provocate de cunostinte).
In ceea ce privseste nivelul colectiv,violenta vizeaza contextul
social,politic si economic.Gravitatea fenomenului,atat din punct de vedere
al diferitelor forme de manifestare,cat si al consecintelor,este manifestata in
specialdin cauza interferarii si influentarii reciproce,in sens negativ,ale
celor trei nivele-personal,interpersonal si colectiv.Iata de ce interventia
asupra unui nivel,de exemplu nivelul interpersoanl nu poate genera efecte
curative,decat daca se actioneaza si asupra celorllate doua.Actiunea asupra
unui singur nivel,determina o abordare focalizata pe termen scurt,fara
realizarea

unei

diagnoze,de

tip

holisitc,singura

in

masura

sa

creoneze,preventia,interventia si diminuarea prevalentei fenomenului.

Cunoasterea tipologiei violentei permite cercetattorilor,specialistilor si
factorilor de decizie sa actioneze,astfel incat focalizarea pe un anumit
model sa genereze o interventie conexa si asuprsa celorlalte.In cele ce

urmeaza vom analiza cauzele,consecintele,si tipurile de interventie

sociala,in raport cu violenta manifestata la nivel interpersonal,in familie
asupra partenerului.
Definirea violentei dintre parteneri intimi
Sociologul Herbert Blumer mentiona ca o problema sociala nu exista
pentru societate decat in conditile in care este recunoscuta de
aceasta,conditile sociale pot fi igonorate la un moment dat,fara a exista
schimbarea in structura,dar,intr-o anumita perioada ceea ce a fost ignorat
poate genera mari si grave motive de ingrijorare.Afirmatia sociologului este
relevanta,pentru analizarea unei problematici precum cea a viloentei dintre
parteneri care,din cauza abordari intr-o maniera conservatoare si
traditionalista,a atras atentia asupra gravelor consecinte pe care le genereaza
abaia la inceputul anilor.In prezent,schimbarile care exista in raport cu acest
aspect se datoreaza cu siguranta psihologilor si asistentilor sociali,care au
reusit sa demonstreze faptul ca problemele vietii private reprezinta
probleme sociale care nu pot fi prevenite si solutionate,decat cu si prin
societate.
Definirea

viloentei

in

cuplu(intimate

partner

violence)necesita

realizarea unor precizari conceptuale in vedera stabiliri termenilor si

abordarii

problematicii

in

contextul

elementelor

pe

care

se

fundamenteaza.Din acest punct de vedere incepand cu anii 70 utilizarea

conceptului de violenta impotriva femei,a vizat analiza unei varietati de
comportamente

incuzand

acte

de

violenta

cu

caracter

emotional,sexual,fizic,crima,mutilarea genitala,urmarirea excesiva,hartuirea

sexuala si prostitutia.

In raport cu termenii utilizati in abordarea problematicii violentei din

relatia de cuplu se impun o serie de precizari.Miscarea feminista din anii 70
a adus in atentia opiniei publice termenii ca maltratarea sotiei(battered
wife),abuzul asupra sotiei/logodnicei(spouse abuse).
Acesti termeni au fost preluati de catre stiintele sociale,sistemul juridic
si cel de sanatate.Marele avantaj a constat in faptul ca s-a largit aria de
cercetare,astfel incat analiza violentei impotriva femei,a fost extinsa la
anlaiza cuplului si a familiei din care face parte.Acest tip de violenta este
intalnit atat in cazul relatilor heterosexuale si cat si in cazul relatilor de tip
homosexual.In ceea ce priveste analiza violentei intime in cuplurile
homosexualemajoritatea studiilor inteprinse nu au fost publicate deoarece
au un caracter exploratoriu,nu sunt utilizate tehnici aleatorii,de esantionare
sau numarul subiectilor,ofera posibilitatea investigarii unui lot,nicidecum a
unui esantion reprezentativ.lipsa studiilor sa a numarului redus de cercetari
care a investigheze violenta intima in cuplurile de acelasi sex
demonstraeaza ignorarea acestei problematici intr-n context care, la randul
sau, genereaza controverse daca este analizat dintr-o perspectiva
conservatoare si traditionalista. Nu in ultimul rand, in paralel cu interventie
si suportul social ofeerit victimelor dar si agresorilor, furnizori de seervicii
sociale trebuie sa ofere informatii cu privire la prevalenta infectarii cu |HIV,
maladie care afecteaza intr-o proportie ingrijoratoare persoanele din
comunitatile gay.
Teorii explicative ale violentei dintre partenerii intimi
Toeriile explicative ale violentei dintre parteneri ofera raspunsuri la o
serie de intrebari specifice acestui domeniu de ce un partener il abuzeaza

pe celalalt? Ce determina femeile agresate de soti sa mentina relatia cu

acesta? Care sunt motivele pentru care victimile refuza interventia
furnizorilor de serviciii sociale? Care sunt consecintele violentei dintre
parteneri?
Teoria biopsihosociala analizeaza violenta dintre parteneri land in
considerare trei perspective care pot fi analizate separat, oferind explicatii
focalizate.
Teoria schimbului sustine ca activitatile si actinile intreprinse de
oameni au la baza analiza cost-beneficiu.
Teoria resursei reprezinta o extensie a teoriei schimbului si postuleaza
faptl ca, intr-o relatie , raportul de putere, respectiv relatia dominatordominat sau relatia democratica nu exista.
Teoria investitiei conform acestei teorii angajarea intr-o relatie este
perceputa in contextul functiei anticipative prin intermediul careia
partenerii isi aproximeaza nivelul de satisfactie pe care il provoaca relatia.
Forme de manifestare a violentei intime
Asaltul de natura fizica sau sexuala este insotit, de cele mai multe ori,
de violenta verbala,cu scopul intimidarii parteneruluiu,de izolare a victimei
fata

de

potentialele

resurse

prietenii,familie,vecinii,de

care

ii

distrugere

pot

oferi

bunurilor

suport

social-

care

apartin

victimei,amenintarii ce vizeaza persoane importante pentru victima in

special

copii,controlul

asupra

banilor,alimentelor,telefonului,deplasarii,etc.Astfel de actiuni inculd violul

marital,acte sado masochiste,tentative de omor,tortura fizica,acte frapante

de hartuire,ridiculizare si sfidare,pretexte impuse partenerului abuzat ca

actiunile sale simuleaza violenta nefiind altceva decat jocuri non
conformiste.
Abuzul partenerului impotriva femei poate consta in doua tipuri de
manifestare,in functie de intensitatea si frecventa acestuia.In acest context
stereotipurile si normele culturale determina o tolerare a fenomenului in
anumite circumstante,imbracand chiar un caracter de normalitate.Abuzul
partenerului impotriva femei care degenereza intr- violenta patologica
demonstrata din perspectiva medico-legala si avand drept consecinte
tulburari de stres,posttraumatic,sechele neuropsihice,acte de tortura fizica si
sexuala.Teoria ciclicitatii violentei cuprinde trei etape intalnite in
majoritatea cazurilor de violenta domestica-etapa de acumulare a
agresivitatiietapa exploziva,etapa remuscarii sau a pocaintei.Prima faza
este anicipata de o stare in care femeia este se simte dominata de partener
prin prisma exercitarii controlului acesteia,astfel incat nu are o imagine de
sine pozitiva.Acest teren este favorabil instaurarii unei relatii tensionate
care este alimentata de diferitii factori precum stresul provocat de prblemele
cotidiene sau de la locul de munca.Esecul femei de a realiza acest obiectiv
reprezinta pretextul care detrimina trecerea la urmatoarea exploziei
caracterizata printr-un acces de violenta ce poate dura cateva zile,pe
parcursul carora femeia poate suferi mai multe tipuri de abuz.In aceasta
faza comportamentul barbatului are un carcater incontrolabil,explicat in
contextul declansarilor,tensiunilor acumulate in prima faza.A treia faza se
caracterizeaza prin faptul ca agresorul are remuscari pentru actele de
violenta manifestata impotriva partenerei.

Partenerul abuzator dezvolta,un sindrom al abuzului de putere si control

utilizand o sere de tehnici-intimidraea,constrangerea,dar deasemenea
recurge la o serie de strategii,distruge bunurile personale ale victimei sau pe
cele comun,dezvolta un comportament non verbal agresiv-mimica,atitudine
care ii declanseaza victimei o stare de frica sau chair panica.
Din punct de vedere economic sau emotional femeia este abuzata in
conditile in care partenerul o impiedica si nu o incurajeaza sa isi gaseasca
un loc de munca.Astfel de tehnici sunt consolidate in contextul in care
partenerul abuzator isi determina victima sa ii ceara o anumita suma de bani
care ulterior ii este sustrasa astfel incat o face sa se indoiasca de capacitatile
ei cognitive.Relatia victima abuztor a fost abordata prin dezvoltarea
conceptelor dihotomice pastrare-evitare.Aceste doua concepte sunt
responsabile pentru creearea acelei stari de confuzie care mentinuta o
perioada indelungata genereaza o impletire a aspectelor pozitive din relatie
cu cele negative.Dezavantajul consta in faptul ca femeile nu mai reusesc sa
identifice granitele dintre aceste aspecte,efectul consta intr-o dorinta de cele
mai multe ori utopica in aceste situatii-pastraea elementelor pozitive si
evitarea abuzlui.Exista mai multe forme de abuz exercitate de partener
impotriva femeii-abuzul fizic,sexual,emotional,economic si social.Abuzul
fizic debuteaza cu gesturi si acte dureroase indreptate impotriva femei sau a
persoanelor importante pentru aceasta.Abuzul sexual este in majoritatea
cazurilor de

violenta domestica,precedat de cel fizic. In prima faza

abuzurile fizice ascund abuzurile sexuale constand in acte sado

masochiste,sodomie,sex

oral,introducerea

diverselor

obiecte

in

vagin,obligarea de a viziona filmelor pornografice in vederea asimilarii

tehnnicilor sexuale,obligarea partenerei sa se prostitueze,viol marital.

Abuzul emotional si cel psihologic sunt interrelationate avand o

prevalenta ridicata in toate formele de abuz exercitate de partenenerul
violent asupra femei.
Abuzul economic asurpa femei genereaza o mixtura a violentei
psihologice,economice si sociale.O manifestare in forma violentei
domestice concretizata prin obstructionarea interventiei financiare,controlul
banilor si al chetuielior,ignorarea parerii acesteia in ceea ce priveste nevoile
financiare cu care se confrunta familia,refuzul partenerului de a contribui la
bugetul familiei,inaccesul femei la proprile resurse financiare.
Politici si servici sociale centrate pe violenta dintre parteneri
In paralel cu cresterea interesului pentru stidierea stiintifica a
fenomenului violentei intrafamiliale, in ultimele decenii au fost elaborate si
promovate diverse programe si strategii menite sa ofere solutii pentru
atenuarea si eradicarea comportamentului violent in mediul social familial.
De asemenea, s-au derulat multiple campanii educationale, care au urmarit,
printre altele, o sensibilizare a opiniei publice in legatura cu aceasta
problema sociala grava. Aceste initiative apartin unor organizatii si institutii
cu caracter guvernamental, dar si ale societatii civile, care s-au implicat,
indeosebi, in actiunea de protejare a victimelor si de sanctionare
corespunzatoare a agresorilor.
Cercetarile sociologice asupra violentei domestice i-au condus pe
anumiti specialisti la concluzii elocvente si cercetari pertinente in legatura
cu manifestarile agresivitatii in viata de familie. Cresterea gradului de
informare

si

constientizarea

asupra

implicatiilor

nocive

ale

comportamentului violent in mediul familial a atras atentia autoritatilor si a

determinat luarea din partea acestora a unor masuri oficiale in privinta

reglementarii conduitei in spatiul familiei. Astfel, au fost introduse o serie
de reforme la nivelul sistemului juridic, al sistemului medical, al unor
institutii capabile sa intervina operativ in cazuri de criza familiala ori sa
previna aceste cazuri.
Primul pas pentru reducerea violentei in familie este definirea
sociala a comportamentului violent (sub orice forma s-ar manifesta acesta)
drept problema care necesita corectie. Pe de o parte, atitudinea toleranta fata
de formele de violenta in familie creeaza un mediu propice pentru
manifestarea acestora. Pe de alta parte, acest mediu are efecte si la nivel de
masurare stiintifica a fenomenului: acesta este subestimat nu pentru ca
oamenilor le-ar fi frica sau rusine sa vorbeasca despre ceea ce se intampla
in familiile lor, sau numai din aceste motive, ci si pentru ca oamenii nu
definesc anumite violente drept fapte care, in ancheta, pot fi considerate
drept abuzuri, infractiuni.
Politicile sociale interne si internationale privind familia au ca
principala strategie elaborarea si dezvoltarea unor programe si servicii
centrate pe problematica violentei domestice.
Modelele de abordare ale violentei domestice urmeaza doua
tendinte majore: promovarea modelului drepturilor omului si redefinirea
violentei domestice ca problema de sanatate publica. In baza primului
model mentionat, serviciile si progeamele vor fi centrate pe interventia
imediata, in vederea tratarii traumelor individuale si sociale create de
violenta domestica. Serviciile dezvoltate in acest context vor fi:

a)

servicii de interventie in criza servicii sociale care ofera

victimelor violentei domestice consiliere in criza, suport imediat si

informatiile necesare contactarii altor servicii dupa depasirea fazei acute a
crizei;
b)

servicii de protectie sociala - adapost de urgenta; protectia legii

(prin interventia serviciilor de politie); servicii de protectie si plasament de

urgenta, pentru copiii afectati de violenta domestica;
c)

consiliere pe termen lung servicii terapeutice pentru victime si

pentru familie;
d)

sfat juridic;

e)

servicii de lobby/pledare a cauzei organizate de si pentru

victimele violentei in familie, in vederea constientizarii factorului politic si

decizional asupra extinderii gravitatii problemei.
In ceea ce priveste cel de-al doilea model de abordare a violentei in
familie, acesta este centrat pe activitatea de prevenire, si, prin urmare,
dezvolta urmatoarele servicii:
a)servicii de informare si mediatizare cu privire la caracteristicile
violentei domestice, cauzele fenomenului si serviciile care abordeaza
aceasta problematica;
b)servicii de educare a tinerilor si familiilor;
c)consiliere premaritala.

Concluzie
Servicile de suport reprezinta retele de sprijin care au rolul de a sustine
femeia victima a violentei domestice pe parcursul procesului de
recuperare/reabilitare in cadrul caruia se pot indeplini una sau mai multe din
urmatoarele functii-functia emotional,cognitive sau informational si functia
de suport material/instrumental.Functia emotional reprezinta cea mai
importanta forma de suport social si ofera persoanei aflate in dificultate
confort psihologic si stima de sine implicand activitati precum-comunicarea
empatica,consiliere psihologica si sociala.Politicile sociale centrate pe
problematica violentei domestice au rolul de a promova masuri de natura
legislativa,economica si sociala in vederea cunoasterii si respectarii
drepturilor omului si a egalitatii de sansa dar in acelasi timp abordeaza
fenomenul in contextual sanatatii publice.Din perspectiva femeilor victim
exista o serie de obstacole commune-birocratia excesiva,frica de a apela la
aceste service,nerespectarea confidentialitatii,faptul ca se intervine decat in
momentul existentei unor abuzuri evidente.La toate aceste probleme cu care
aceste femei se confrunta solicitarea ajutorului politiei reprezinta o
corvoada in plus.