Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONSECINELE REZULTATELOR
1
n ianuarie 1997, am primit fondul de la Institutul Naional de Sntate al Psihicului (INSP) pentru a
dezvolta i a testa un program tratament manualizat pentru cupluri care aleg s stea mpreun pentru a
modera violena abuzului domestic din partea brbatului. Comparm 3 tipuri de cupluri; cei care
urmeaz tratamentul de cuplu individual, terapia multicuplurilor i un non tratament la grupul de
control. Primele rezultate ale acestui proiect sunt ncurajatoare. Rata uzurii pentru condiiile
tratamentului de cuplu au fost 27 procente mai jos gsite n alte studii de tratament ale violenei
domestice (Edleson si Tolman, 1992). Rata recidivismului masculin al violenei la 6 luni dup tratament
au fost semnificativ mai joase pentru multicuplurile (25 de procente) dect pentru grupurile comparabile
(66 de procente). n contrast brbaii n condiiile de grup de cuplu individual nu au fost semnificant mai
mici recidivnd (43 de procente) dect aceia din grupurile comparabile. Oricum satisfacia marital
crete semnificativ i agresiunea i acceptarea marital a soiilor descrete semnificativ n paralel cu cei
care particip la terapia de grup a multicuplurilor-dar nu cei care particip la cuplurile individuale de
terapie sau ale grupurilor comparabile.
Dup 2 ani de experien de-a lungul grupurilor tratate (combinarea tratamentului grupurilor, ale
cuplurilor individuale i multicuplurilor), doar o femeie a raportat c partenerul ei a fost violent n
ultimele 6 luni i o rat de 6 procente recidivism. n contrast, jumtate din femeile din grupurile
compabile care au fost contactate au raportat un incident violent urmtor (50 procente recidivism).
Oricum bazndu-ne pe femei am reuit s contactm brbaii care au urmat tratamentul fiind mai puin
probabil s recidiveze tratamentului n urmtorii 2 ani din grupurile comparabile.
VARIAII RAIONALE N TRATAMENT
Literatura descrie efecte negative ale unor brbai din grupurile de tratament potenialul pentru
responsabilizarea negativ a brbailor i blamarea victimelor a fost deschis n literatura de specialitate
(Edleson si Tolman, 1992). Cteodat membrii grupurilor i transmit atitudini negative despre femei sau
implicit sau explicit foloase ale comportamentului abuziv al brbailor. n munca noastr cu cuplurile,
femeile au raportat c nu este neobinuit pentru brbai s foloseasc tehnici cum ar fi: oprirea abuzului
cnd femeile de asemenea nu au fost nvate despre aceast tehnic.
Mai departe problemele brbailor sunt introduse ntr-un grup heterogen (Stuart i Holtzworth-Munroe,
1995). Trei subtipuri ale problemelor au fost identificate-numai familia, marginalizata, iar in general
violena, antisocial. Unii autori propun ca studiul tratamentelor al fiecrui subtip al violenei brbailor
ar putea s mbunteasc tratamentul final. Stuart i Holtzworth-Munroe (1995) dau ipotezele c
numai membrii familiei sunt pe cale a deveni mai putin violeni n grup i c violena lor poate fi
asociat cu probleme precum insecuritatea ataamentului patern, abiliti sociale diferite i niveluri joase
de impulsivitate. Mai departe dau ipoteza c acest tip de propunere poate fi cea mai apropiat de
tratamentul cuplurilor.
n adugarea tratamentului subgrupurilor diferiilor atacatori este un motiv de a include parteneri
femeile in tratament, chiar atunci cnd partenerul brbat este principalul agresor. Amndoi, femeia i
brbatul sunt adesea violeni n relatii. Dac violena reciproc ia loc n relaie, tratarea brbailor i
netratarea femeilor nu va opri violena. De fapt cercetrile arat c atunci cand un partener dependent de
atacuri reuete s pun capt acestora i cellalt partener stopeaz atacurile (Feld i Strauss, 1989;
Gelles i Strauss, 1988). Mai mult, n timp ce tratamentul brbailor n grup se adreseaz rolului
brbailor, n violena domestic, tratamentul nu se adreseaz pentru a influena partenerii s ia decizia
s rmn n relaie n ciuda violenei sau s menin o parte de violen. n final, multe femei care au
fost abuzate rmn cu partenerii abuzivi sau se ntorc la acetia dup ce i-au prsit. Eund s ofere
servicii ambelor pri ntr-o relaie poate dezavantaja femeia care hotrte s rmn. Unii furnizori de
servicii sunt ngrijorai c oferind tratament unit poate sugera c ambii parteneri sunt n mod egal
responsabili de abuz. De asemenea o serioas ngrijorare privind unirea n tratament este potenialul
escalat pentru violen, crescnd pericolul numrului victimelor. n final cnd cuplurile sunt vzute
mpreun abuzul expus poate fi mpotriva exprimrii directe din cauza fricii abuzatorului. n programul
2
nostru aceste griji sunt transmise cu grij prin interviuri individuale, specific individului
pretratamentului i de regul individual prin tratament.
Procedurile evalurii
Primul pas n identificarea partenerului violent este de a determina orice form de agresiune n relaia
respectiv. Aceast evaluare trebuie s aib loc la fiecare cuplu care a fost consiliat i include interviuri
orale i scrise. Este vital ca interviurile privind potenialul interpersonal al violenei s fie desfurat cu
fiecare individ separat. Cnd fiecare partener este ntrebat n privat despre partenerul sau partenera
violent clinicianul trebuie s fie n stare s evalueze povetile fiecrui partener i s extrag adevrurile
din acestea. Fiecare partener trebuie s fie evaluat n ncperi diferite astfel nct el sau ea s raporteze
realitatea experienei sale astfel nct rspunsul s nu-i fie influenat. Cel mai folosit instrument de
evaluare este Scala Tacticilor Conflictuale (STC; vezi Strauss 1979 pentru un instrument actual) care
conine 18 itemi i ntreab respondenii despre comportamentul fiecrui partener. Strauss, Hamby,
Boney-McCoy i Sugarman (1996) au dezvoltat o versiune refcut a STC care conine 78 de itemi i
este mult mai nelegtoare dect originalul STC n evaluarea abuzului psihic, fizic i sexual. Ambele
forme ale STC sunt potrivite pentru atacatori i victime.
ELIGIBILITATEA
I
CRITERIUL
TRATAMENTULUI UNIRII
EXCLUSIV
AL
Terapeutii trebuie s cear ca ambii parteneri intervievai n privat voluntar s aleag s participe la un
program tratament unit. Ambii parteneri trebuie s vrea s pun capt violenei n relaia lor i s
doreasc s-i mbunteasc relaia.
Clienii care trebuie s fie exclui din tratamentul unit sunt cei care au folosit n repetate rnduri violena
n relaii, incluznd: arme, violena rezultat din atacuri asuprea partenerului care au implicat
spitalizarea sau violena care ar putea rezulta un asemenea accident. Am acceptat civa clieni care au
experimentat violena sever mai mult de 2 ani n trecut i care cu succes au completat un program de
intervenie cu nicio eviden de violen fiyic de la finalizarea programului. Deasemenea s-au exclus
clienii care au un model de violen n afara casei (strini, prieteni etc) timp de 2 ani, problema curent
cu alcool sau alte droguri, care nu vor s ndeprteze armele de la accesul lor imediat sau/i individual
refuz s semneze un contract de non violen nainte s nceap tratamentul. Dac terapeuii decid s
exlud clienii de la un program tratament este important s le recomande participarea ntr-un program
pentru atacatori i victime.
- inainte de a inta in tratamentul de cuplu individual si multicuplu, membrii cuplului sunt inclusi intr-un
pretratament in grupuri de gen
Acest pretratament cuprinde 6 saptamani de managementul furiei
Cuplurile sunt separate in cele 2 grupe in functie de gen femei barbati. Din interviurile
cu femeile a rezultat faptul ca ele se simt incurajate daca participa in cadrul acestui grup cu alte
femei, inaintea tratamentului de cuplu.
Fiecare grup are 2 facilitatori : 1 barbat si o femeie
Fiecare sesiune saptamanala dureaza 2 ore
Ambelor grupuri li se prezinta acelasi set de informatie, si facilitatorii celor 2 grupuri
comunica mereu asupra agendei, problemelor discutate si nevoilor de siguranta
sunt grupuri psihoeducationale, interactive, cu discutii de grup
agenda cuprinde topicuri specifice cplurilor care experimenteaza violenta domestica
usoara moderata
fiecare participant primeste un exemplar din On the level: Foundations for
violencefree living (David Matthews, 1995)
- facilitatorii sunt formati pe baza ghidului de acelasi autor Foundations for violence-free living:A
step-by-step guide to facilitating mens domestic abuse groups
Structura programului de 6 saptamani:
saptamana 1: introducere, scopurile grupului, linii generale ale grupului, reguli si
principii (ex. - fiecare individ este responsabil pentru comportamentul sau, violenta de orice fel
nu este acceptata), exercitii de prezentare a participantilor, definitia violentei domestice si a
furiei, tipuri de abuz, caracteristicile unui abuzator, modelul abuzului/ciclul violentei. in
aceasta sedinta are rol de introducere in violenta domestica si cunoasterea participantilor la grup.
Participantii sunt introdusi intr-un ritual de cunoastere se face prin autoprezentari si interviuri
de cunoastere in cate 2 pe baza unei grile interviu de 4 intrebari, urmand ca apoi fiecare sa-si
prezinte partenerul. Intrebarile urmaresc punctele tari si solutii. (ce speri sa castigi in urma celor
6 saptamani? Spune un punct tare al tau)
saptamana 2: tipuri de abuz: fizic, emotional, sexual, verbal, intimidare, privilegiul
barbatului, izolarea sociala, consideratii religioase, abuzul copilului, chestiuni legate de putere si
control
saptamana 3: strategii de control, time-out, planuri pentru asigurarea sigurantei, tipuri de
control, roata puterii si a controlului, roata egalitatii, planificarea time-out, planificarea
sigurantei. - Siguranta participantilor este prioritara. Fiecare cuplu trebuie sa semneze un
contract de nonviolenta, inainte de a incepe orice tratament. Daca apare o problema legata de
siguranta, grupul reia tematica si analizeaza uneori aceasta poate dura intreaga sesiune, se
personalizeaza tematica si exercitiile, invatarea deprinderilor cat mai mult
saptamana 4: semne de crestere a tensiunii (escalation signals), semne de crestere a
tensiunii in conflict/stiluri de raspuns, scala de crestere a tensiunii, cresterea tensiunii in conflict,
stiluri de conflict, stiluri de raspuns. Se invata tehnici de reducere a tensiunii. Constientizarea
propriului comportament este un alt scop al grupului. Pe masura ce individul devine mai
constient de comportamentul sau, este mai capabil sa faca planuri de raspuns, strategii de
schimbare. Se pune accentul pe constientizarea, monitorizarea, planificarea propriului
comportament si nu cel al partenerului.
saptamana 5 abuzul de droguri si alcool, legatura consum de drog/alcool si
furie/violenta domestica, definirea problemei de consum, monitorizarea consumului in viata
mea, planificarea viitorului. Multe cupluri cu violenta domestica se contrunta si cu probleme de
abuz de substante. Interviul motivational, abordare nonconfruntationala functioneaza cel mai
4
bine. O abordarea de confruntare s-a ibservat ca duce la cresterea consumului, in schimb prin
interviul motivational duce la scaderea consumului si initierea unui tratament in acest scop.
Dupa prezentarea legaturii consum-violenta, printr-un exercitiu structurat, fiecare membru
evalueaza avantajele/dezavantajele consumului in viata si relatiile lor. In acest moment nu se
face interventie pe aceasta parte, dar participantii sunt rugati sa noteze ce schimbari ar face in
urmatoarele 6 luni in legatura cu consumul de substante. Acetse planuri se sigileaza in plicuri si
li se returneaza participantilor la sfarsitul celor 18 saptamani de tratament, necitite fiind de
facilitatori.
saptamana 6 strategii de rezolvarea a conflictului, deprinderi de rezolvarea a
conflictelor si responsabilizare, cum sa devin responsabil pentru actiunile mele. Grupul ofera
sprijin si printr-un forum menit sa creasca confortul de a discuta/se deschide in legatura cu
violenta din relatiile lor, se face tototada un screening pt includerea in programul de convietuire
de 12 saptamani daca e cazul cuplurile sunt excluse din program: care nu-si asuma
resaponsabilitatea pentru actiunile lor (agresorul), sau care nu pot lucra impreuna pentru a sfarsi
violenta si a-si imbunatati relatia.
dinamica fiecarui grup de gen, se dezvolta in timp aceasta dinamica intareste grupul. La
inceput, participantii sunt reuniti de situatii similare, pe masura ce se cunosc dezvolta incredere si incep
sa se provoace. Provocarea are un efect de compilare, deoarece toti membrii vin cu situatii similare, siau castigat respectul, au dezvoltat camaraderie. Membrii grupului devin capabili sa poatre discutii
deschise, sa se incurajeze pentru a deveni responsabili.
Aceasta dinamica a grupului asigura baza pentru provocarile in cuplurile individuale sau
tratamentul multicuplu din cele 12 saptamani viitoare.
TRATAMENTUL DE CUPLU INDIVIDUAL SAU MULTICUPLU
Baze teoretice pentru tratamentul de cuplu (conjoint treatment)
Wile (1993) pentru a explica cum folosesc terapeutii modelele teoretice face diferenta intre imaginea
primara si imaginea secundara a terapeutului.
Imagine/Abordare primara = constalatia presupunerilor si abordarilor care ne ghideaza munca in
majoritatea timpului. Reprezinta perspectivele noastre preferate asupra oamenilor, natura problemelor,
setul de tehnici care decurg din ele.
Imaginea/Abordare secundara = reprezinta presupunerile si abordarile la care facem apel cand suntem
constransi in folosirea imaginilor primare.
Astfel cand un terapeut care in mod general prefera o abordare colaborativa si nondirectiva ca si
imagine primara, poate apela la o abordare durectiva si autoritara cand furia din cadrul unui cuplu
interfereaza si face imposibila abordarea primara, colaborativa.
Imaginile/Abordarile secundare sunt utilizate doar pana cand constrangerea este rezolvata, punct in care
terapeutul se va intoarce la abordarea primara colaborativa, in exemplul nostru.
In DVFCT imaginea primara este data de terapia de scurta durata focusata pe solutii (Solution Focused
Brief Therapy SFBT) a lui de Shazer si Berg.
Cand apar contrsngerile in principal amenintarea reaparitiei violentei - facem apel la un set de
instrumente auxiliare care permit rezolvarea constrangerii si revenim apoi la SFBT.
Solution-Focused Brief Therapy (SFBT)the Primary Picture
Vorbim de 5 componente care stau la baza muncii de unificare (conjoint work) cu cuplurile violente
ele sunt derivate din definitia SFBT dezvoltata de Asociatia SFBT.
a)
Pozitia de apreciere/aprobare
b)
c)
d)
Observand ca exista deja in viata lor arii de solutii ii ajuta pe clienti si terapeut
sa aiba speranta si sa construiasca pachete de solutii pe baza celor deja existente da un
sentiment mai bun decat a sti ca solutiile trebuie acum create de la zero.
Scopurile clientilor structureaza tratamentul
e)
iii.
Grupul de suport al victimei ii poate
impune acesteia parasirea agresorului
Nici unul dintre aceste scopuri nu sunt rele sau inadecvate cu necesitate, cu
toate acestea, cand sunt impuse din afara, fara consmitamantul clientilor, sunt greu de
acceptat
Sumarizand:
- tehnicile SFBT sunt verbale si cognitive.
- Tintesc sa foloseasca limbajul cu grija, sa schimbe modul de gandire, sa schimbe comportamente,
focusandu-se pe prezent si, in mod special, pe viitor. (- acestea sunt in contrast cu abordarile care au ca
si scop scoaterea la iveala si rezolvarea conflictelor emotionale sau schimbarea modului de intelegere si
percepere a experientelor din trecut)
- Terapeutii abordeaza clientii plecand de la prezumtia ca exista in viata lor surse de competenta si
puncte tari care vor servi ca si baza pentru solutii.
Aceasta abordare ajuta clientii sa-si dezvolte o imagine a viitorului fara problema, sa-si puna intrebari si
sa formuleze raspunsuri intr-un mod care genereaza descrieri mai complexe si fluide ale vietii, decat
statice, uni-dimensionale.
Trecerea la imaginea secundara
Imaginea secundara de tratament intra in scena cand apar contrangerile care impiedica terapeutul sa
continue cu orientarea SFBT.
Contrangerea primara in munca cu cuplurile violente o reprezinta recaderile, sau riscul de recadere la
violenta.
O alta contrangere este data de faptul ca victimile violentei sunt incapabile deseori sa treaca la
identificarea solutiilor pana cand nu simt/sunt convinse ca partenerul intelege adancimea suferintei pe
care a cauzat-o prin violenta.
Uneori insa, terapeutii trebuie sa devina mai directivi si instructivi decat in abordarea SFBT, pentru a se
asigura ca participantii la terapie sunt in siguranta si inteleg.
STRUCTURA TRATAMENTULUI CENTRAT PE CUPLU
7
Minimalizarea riscurilor
Sigurana este principala problem a terapeutului, care trebuie s minimalizeze riscurile pentru ambii
parteneri. Terapia de cuplu nu se potrivete fiecrui cuplu, chiar i n cazurile n care amndoi spun c
vor terapie de cuplu.
n afar de includerea sau excluderea criteriilor, structura fiecrei sesiuni d ocazii la alte defense. n
programul nostru fiecare sesiune se ncepe i se termin cu o ntlnire individual cu fiecare dintre
parteneri. Acesta d ocazia de a vorbi personal despre ntmplrile sptmnii trecute nainte de edin
i de a relata la sfritul edinei, asigurndu-ne c nici unul dintre parteneri nu pleac furios i nu exist
pericolul de a deveni violent.
Prima sesiune comun
Tratamentul poate fi oferit pentru un singur cuplu sau un grup de cupluri. Este indicat n oricare dintre
cazuri invitarea unui coterapeut. Folosirea coterapeutului permite fiecrui membru a cuplului s se vad
individual, fr a avea nevoie s atepte, fiindc terapeutul vorbete cu partenerul/partenera. Un
coterapeut poate s ia un cuplu sau un individ din grup s-i dea munc particular, dac este nevoie.
Prima sesiune ar trebui nceput prin ntlnirea coterapeutului cu cuplul sau cu grupul de cupluri.
Coterapeutul primete cuplurile, se prezint i face o recapitulare a formei edinelor. Coterapeutul
trebuie s ocoleasc punctele dificile cnd ncep prile comune ale programului. n prima faz unul
dintre terapeui lucreaz cu brbat/brbai, cellalt terapeut lucreaz cu femeia/femeile, fr ca acetia s
aib oportunitatea de a cunoate pe cellalt terapeut. Dac membri cuplului se vd ca membrii al unui
grup cu mai multe cupluri, terapeutul dezvolt rolurile de grup, care poate conine teme ca: informaiile
care sunt mprite n grup sunt confideniale; fiecare vorbete pentru sine, nu n numele partenerului;
grupul ncepe la aceeai timp; nimeni nu poate fi constrns s vorbeasc, dac se simte incomfortabil;
nimeni nu poate participa la grup sub infleuna alcoolului sau drogurilor. Terapeutul trebuie s explice c
la nceputul i la sfritul fiecrei edine vor fii conversaii particulare cu fiecare membru al grupului.
Dup accea terapeutul care nu s-a ntlnit cu brbai o s se prezinte pentru ei, i terapeutul care nu s-a
ntlnit cu femei o s se prezinte pentru ele.
ntlnirea cu partenera/grupul de femei
Cnd terapeutul ntlnete pe grupul de femei, trebuie s-i dea ocazia de a-i mprti gndurile despre
edina comun i s ntrebe ce vor ele. El amintete femeilor despre planul de siguran despre care au
vorbit n grupul de femei, i le ncurajeaz s-l foloseasc dac este nevoie. Cteodat este necesar s
avertizm femeile c dei consilierea de cuplu poate fi eficient n oprirea violenei i poate ajuta
cuplurile s se descurce mai bine, acesta nu este o cur sigur, un leac. Ele nc trebuie s fie pregtite
s ia msuri pentru a asigura sigurana lor cu cele mai bune abiliti proprii. n prima sesiune terapeutul
ntreab femeile dac ele se simt n siguran cnd se discut teme sensibile n timpul edinelor, sau
dac se tem de programa terapeutic. Terapeutul ntreab despre abuzuri existente n relaie i despre
orice semn care d speran. Aceste informaii vor fi folosite n planificarea edinelor urmtoare. La
final terapeutul i laud pentru colaborarea i participarea n program, i pentru decizia lor s fac ceea
ce i st n putin pentru ca relaia lor (dac vor rmne n relaie) s fie una sntoas, suportiv i
nonviolent.
Dificulti n relaia de cuplu
ntlnirea partenerului/ grupului de brbai
Terapeutul ntlnete pe grupul de brbai prima oar. Trebuie s le primeasc i s-i lase s
mprteasc gndurile despre terapie i s pun ntrebri. Brbaii trebuie s fie ludai pentru
participare la terapie i pentru colaborarea n a se ocupa cu violen. Sunt ntrebai ce spun despre ei 8
pot s fac fa violenei i s participe la un program terapeutic care este conceput pentru a opri
violena i a ntri relaia. Un client brbat cnd era ntrebat de ctre un cercettor de proiect despre
experiena lui n program, vorbea n special despre recunoaterea lui c a fost apreciat i ludat de
terapeut pentru participare lui n program. mi plcea recunoaterea lui, cnd ne spunea tiu c
trebuia s avei mult curaj pentru a v prezenta aici. Apreciez asta....apreciez recunoaterea lui, pentru
c asta a fost. i ia mult timp s te duci acolo i s vorbeti cu necunoscui despre problemele tale.
Brbaii sunt ntrebai despre fricile lor n legtur cu terapia de cuplu, abuzuri existente i despre semne
care dau speran. Informaiile respective vor ghida terapeutul n programarea edinelor viitoare.
nregistrarea terapeuilor
Dup ntlnirea separat a grupelor de femei sau brbai, terapeuii trebuie s se ntlneasc pentru
planificarea scurt a sesiunii. Dac au aflat despre violen existent sau dac ceva i-a trezit interesul, ei
pot s revizuiasc planul edinei comune.
ntlnire comun
Ambii terapeui trebuie s cunoasc cuplul (sau grupul de cupluri) i n restul edinelor, la cele mai
multe edine s participe la proces, s ajute clienii s se gndeasc la punctele forte i resursele pe care
aduc ei n sesiune. Coninutul acestei ntlniri va include instruciile despre time-out negociat, i
recunoaterea schimbrilor nainte de sesiune.
Time-out negociat
Dei time-out-ul este o component comun a multor programe de intervenie, feedbackul pe care am
primit din partea victimelor i agresorilor, sugereaz ca time-outul nvat tradiional este deseori
ineficient sau i mai ru, poate fi folosit ca un fel de control. De aceea noi am dezvoltat un time-out
negociat, o variant a tradiionalului instrument pentru decelerarea comportamentului, care prezentm
la parteneri concureni. (Rosen, Matheson, Stith, McCollum, & Locke, 2003). Esenialul time-outului
negociat seamn foarte mult cu time-outul tradiional. Acesta include: recunoaterea semnelor interne
nainte de pornirea furiei, deciderea c este nevoie de time-out, prsirea zonei de siguran nainte de
pornirea furiei, folosirea unui gest de comun acord, cum ar fi simbolul T i verbalizarea ntr-un ton
calm M duc s iau un time-out., pentru ntiinarea partenerului/ partenerei, separarea ntr-un loc de
comun acord, participarea n activiti calmante i reluarea discuiei dup ce s-a linitit. Diferena de
cheie este c partenerii realizeaz mpreun un plan cu ajutorul terapeutului i prsesc edina cu
nelegerea concret, cum i cnd vor folosi time-outul. Procesul de negociere ia o parte important din
prima sau a doua ntlnire cu cuplul.
Ambii parteneri trebuie s fie motivai pentru a folosi aceast tehnic, pentru c muli clieni, de obicei
femeile, nu vor s foloseasc time-outul. Terapeutul i poate motiva clienii prin nceperea unor discuii
despre cum este folosit acum time-outul n relaie, ntrebnd pe ambii despre propriile ngrijorri n
legtur cu procedura. A asculta ngrijorrile i afirmaiile lor despre cum fac eforturi pentru folosirea
tehnicii, de obicei scade rezistena. Terapeutul trebuie s explice c ei vor nva folosirea tehnicii astfel
s fie comod pentru amndoi, i ntr-un fel n care ei vor fi capabili s participe la procesul de rezolvare
a propriilor probleme. Cuplului este cerut s lase din ngrijorri i s ncerce tehnica. Sunt asigurai, c
n cazul n care nu sunt mulumii de rezultatele primelor ncercri, tehnica va fi revizuit pn ce vor fi
amndoi mulumii. Dup explicarea procesului, terapeutul ntreab partenerii de unde tiu ei c
partenerul/partenera a devenit furios/furioas, i care sunt semnele care indic efortul lui/ei pentru a trata
un conflict care a devenit neproductiv i periculos. Terapeutul este foarte activ n procesul de negociere,
asigurndu-se c fiecare dintre parteneri este ascultat i contribuie la procesul de luarea deciziei.
Cuplurile sunt ncurajate s practice tehnica n sesiuni i ntre sesiuni, sesiunile urmtoare fiind folosite
pentru a repeta i a revizui procesul, dac trebuie. Ne-am gndit c prin aceast tehnic planul fiecrei
9
persoane va fi urmat cu o probabilitate mai mare, dnd o putere mai mare i femeilor, care pn acum
s-au simit lsate afar din proces, i aduce la cunotina cuplului, c oricare cuplu poate s aib abiliti
de negociere mai bune.
Recunoaterea schimbrilor dinaintea sesiunii
O intervenie specific urmrete: participarea, sublinierea punctelor tari, terapia este centrat mai ales
pe soluii i nu pe probleme, recunoate schimbrile dinaintea edinelor (Weiner-Davis, de Shazer, and
Gingerich, 1987). Se bazeaz pe asumpia Schimbarea se ntmpl n totdeauna, i aceast parte a
terapiei s-a terminat dup ce s-a produs schimbarea. Pentru a face asta, terapeutul ntreab clienii ce s-a
schimbat dup ce au fost inclui n grupul pe sexe, i s anticipeze i s ntrebe despre schimbrile care
s-au produs, cnd au aflat c o s nceap consilierea de cuplu. Dac terapeutul nu ntreab despre
schimbri, de multe ori clienii sau terapeutul nu le obsearv. O metod de a ntreba este urmtoarea:
tiu c suntei doar la nceputul de a lucra mpreun n terapia de cuplu, ns cercetrile arat c deja
n prima perioad se observ schimbri pozitive n relaie. Terapeutul de multe ori nu tie de aceste
schimbri, pentru c uit s ntrebe. Bineneles este foarte important pentru noi s dicutm despre
probleme, dar a vrea totui s ncep prin a ntreba ce schimbri pozitive ai remarcat n relaia voastr
de cnd ai nceput s lucrai separat pe problem? ntrebarea nu este creat doar pentru a cataloga
schimbrile. Dac cleintul recunoate schimbrile, terapeutul poate s fac comentarii pe baza acestora.
De exemplu: tii, cnd te ascult vorbind despre schimbrile pozitive, m convinge c tu vei putea
rezolva aceast problem.Spune-mi te rog ce vrei s fie diferit, i dac eti dispus s faci un efort pentru
schimbare.
Terapeutul evidentiaza schimbarile, felicita clientul si ii constientizeaza cu privire la rolul jucat in
schimbarea realizata. Atunci cand clientii nu pot identifica schimbarea, terapeutul poate intreba cum au
facut fata unei situatii atat de dificile. Aceasta le ofera clientilor posibilitatea sa vorbeasca despre
punctele lor forte fara a fi dezaprobati de terapeut.
Intalnirea dupa sedinta cu fiecare dintre parteneri:
La sfarsitul fiecarei intalniri un terapeut barbat ar trebui sa se intalneasca cu clientul barbat sau cu
grupul de barbate, iar o femeie terapeut ar trebui sa se intalneasca cu clienta sau cu grupul de femei,
pentru a se asigura ca fiecare dintre ei este pregatit sa paraseasca sedinta. Acesta va fi de\ asemenea un
timp in care clientii vor constientiza orice sentimente legate de furie.
Exemple de intrebari care pot fi adresate sunt urmatoarele:
Cum reusesti sa te calmezi in majoritatea cazurilor atunci cand esti suparat pe partenerul tau? Care sunt
semnele care-ti spun ca nervozitatea ta este sub control? Ce te-ar face sa te simti comfortabil in legatura
cu ceea ce simti acum?
Clientii pot fi sfatuiti sa nu mai discute despre aspectele atinse in terapie pana la urmatoarea sedinta sau
cel putin pana peste o zi sau doua. In locul discutiei ei vor fi rugati sa completeze un chestionar cu
privire la gradul de utilitate al sedintei si sentimente imediate de siguranta. Intrebari cu patru variante de
raspuns dezvaluie gradul in care clientul crede ca el sau partenerul sau vor fi abuzivi din punct de vedere
fizic sau psihic in saptamana ce urmeaza. In cazul in care unul dintre parteneri isi exprima teama cu
privire la faptul ca abuzul fizic sau psihic va aparea, atunci terapeutul discuta situatia mai detaliat cu
acel client. Daca le este frica de faptul ca se afla intr-un pericol imediat atunci terapeutl poate sugera ca
partenerii sa plece separate, in cazul acesta primul fiind partenerul caruia ii este frica pentru siguranta
lui. Clientii pot avea nevoie sa-si puna in aplicare planul pentru siguranta sis a nu se intoarca acasa pana
cand partenerul care se simte amenintat nu s-a linistit. In cazul in care frica nu se refera la situatia
imediata, partenerilor li se poate aduce aminte de contractul pentru indepartarea abuzului si folosirea
pauzelor. In plus, planul pentru siguranta al femeii poate fi revizuit cu ea si orice alte resuse aditionale
de care ar putea avea nevoie ii pot fi sugerate (adaposturi, politie, etc.). In cazul in care vreunuia dintre
10
parteneri ii este frica pentru siguranta sa si la sfarsitul sedintei, terapeutii se consulta intre ei si fac un
plan cu privire la managementul riscului inainte de plecarea clientilor.
Repararea/Discutiile TROUBLESHOOTING dup prima sesiune
MINIMALIZAREA VIOLENEI N CUPLU
-este important ca fiecare partener -s recunoasc abuzul verbal i fizic
-s tie c nu trebuie s triasc n violen
-este benefic dac obiceiul violent este minimalizat mai ales pentru terapeut care l poate clasifica ca
i comportament violent sau abuziv
EX: dac clientul minimalizeaz abuzul
T: -Fiindc tiu ct de mult ii la ea, trebuie s fie nspimnttor s realizezi ct de mult ai fcut-o s
sufere, sau s tii c ai fi putut s o faci s sufere.
- S ajui clienii s recunoasc violenele aprute n viaa lor este un prim pas n a-i ajuta s scape de
violen. Aceast munc se face de obicei separat, deci nici un partener nu se ruineaz, n faa celuilalt.
STRATEGII UTILIZATE CONSECUTIV IN EDINE
- Dezvoltarea unei viziuni despre o relaie sntoas i fr violen, aceasta presupune dezvluirea
clienilor despre schimbrile pe care trebuie s le fac n relaie i mult atenie fa de greelile din
trecut.
- Sunt o mulime de ci prin care clienii s-i dezvolte viziunea pentru o relaie fr violen.
-cel mai benefic este sfatul unei a treia persoane, aceasta fiind terapeutul care de obicei pune
urmtoarele ntrebri:
Cnd te gndeti la o relaie sntoas care sunt ideile de baz?
Ce fel de csnicie vrei s ai cu partenera ta?
Muli dintre clieni ar spune S FIU FERICIT- Folosirea acestei metode poate de asemenea s anticipeze dac viziunea clientului este spre o relaie
sntoas fr violen.
- Terapeutul poate adresa urmtoarele ntrebri:
-Ce modificari ai dori s facei pentru nceput?
-Dup ce progresul a fost fcut, ce se va ntmpla?
-Partenerii violeni ar putea s promit de multe ori nainte c nu vor mai fi violeni, dar victimele pot
fi nc ngrijorate.
- Este foarte important ca ambi parteneri s recunoasc c a spune adevrul este un proces i
ngrijorarea este normal.
- Terapeutul poate ntreba:
-Care vor fi semnele care o vor convinge pe partenera ta c violena nu va mai aprea?
-Cnd te vei simi n siguran?
- Dezvluind adevrul i restabilind sigurana, sunt cheile componente n a face dorina cuplurilor
realizat.
NVAREA I PRACTICAREA ABILITILOR DE COMUNICARE:
- Deseori partenerii nu mai comunic ntre ei, cnd acest lucru se ntmpl terapeutul ar trebui s
fac dou sau trei edine de comunicare. Partenerii vor alege o problem i vor discuta despre aceasta
mpreun.
11
- ntr-o edin de grup membrii i terapeutul va trebui s realizeze feedback-ul bazat pe perspectiva
lor despre mesajul trimis i rspunsul primit.
- n edinele individuale terapeutul d feedback-ul cu sfaturi din experiena proprie.
ABORDAREA DURERII SI A FURIEI DIN PERSPECTICA TERAPIEI CENRATE PE
SOLUTII
- n munca cu cuplurile care au avut parte de violen domestica s-a descoperit c multe victime au
avut o perioad grea, considernd viitorul o rezolvare sau posibilitatea ca cellalt partener s se schimbe.
- Abordarea emotiilor negative, poate, la prima vedere, parea ca o dilema din perspectiva SFBT,
tinand cont de faptul ca modelul se focuseaza pe viitor, exceptiile de la problema, ariile de competenta si
puncte tari din viata clientului.
- Shazer i Isebaert (2003 ) a scris o carte despre importana comunicrii despre probleme. Doar
pentru c suntem concentrai pe soluii nu nseamn c neglijm problemele fr a le asculta. Terapeutul
risc ca clienii s se simt nenelei i neglijai, de aceea este necesar ca victima s descrie furia
rezultat ca urmare a abuzului dei ambi parteneri sunt nemulumii, de obicei agresiunile asupra
femeilor difer de agresiunile pe care le sufer brbaii. Adesea discuiile femeilor nu vor fi o descriere
despre fapte, experiene prin care a trecut ci o viziune asupra efectelor pe care acestea le-a provocat,
aceasta poate fi o experien dificil pentru brbai, i terapeutul trebuie s-i ofere sprijin dac este prea
emoionat n timpul prezentrii facuta de partenera, el trebuie s fie pregtit s asculte i s neleag
ceea ce va spune, fr s nege impactul aciunilor sale sau s se apere pentru ceea ce a fcut, urmnd
aceti pai este de asemenea foarte important s ne asigurm c brbatul nu i ascunde furia fa de
ceea ce spune partenera, acest lucru ar duce la distrugerea relaiei mai trziu.
- Este de asemenea vital s-l ajute pe brbat s treac peste faptul c a rnit persoana pe care trebuie
s o iubeasc, pe msur ce femeia este convins c partenerul a neles efectele actelor sale ,terapeutul
poate s orienteze cuplul asupra unei viziuni spre viitor. ntrebrile care fac aceast trecere sunt:
-Ce l vedei pe partener fcnd n urmtoarea sptmn?
-Credei c acum realizeaz efectele abuzului pe care le-ai suferit?
Dac partenerul continu s munceasc n a nelege efectele pe care violena le-a avut asupra ta, cum
crezi c va fi relaia peste ase luni? Ce schimbri pozitive vor mai fi?
- Cnd aceste ntrebri ncep s ajute cuplul, s defineasc elurile pe care le vor avea n via, oricum
incearcand s porneti aceast discuie nainte ca furia s devin neleas va avea ca efect doar
distragerea de la tratament.
Problematica recderilor
n timp ce procesul de identificare i de ntrire a aspectelor relaiilor care nu in de violen sunt
obiective ale clienilor susinute n mod direct, temporar rentoarcerea la problemele de comportament
nsoesc tendina general de ameliorare a problemelor. Terapeutul va fi pregtit s-i ajute pe clieni n
lupta cu recderea i i va ajuta pe acetia s nu considere recderea drept o catastrof.
Exist dou tipuri de recdere: una se refer la ntoarcerea la comportamentul de cuplu
problematic care nu include ns violena, iar cealalt se refer la revenirea la violen. Dac cuplul
raporteaz ntoarcerea la patternul de comportament problematic dar nonviolent, terapeutul trebuie s
evalueze mai nti reacia clienilor fa de recdere i s empatizeze cu ei, validndu-le descurajarea
dac aceasta este proeminent.
n timp ce terapeutul poate vedea recderea ca fiind temporal i normal, acest lucru poate fi
descurajator pentru clieni, care vd recderea ca pe o confirmare a faptului c nu exist speran ca ei s
se schimbe. Cuplul folosete adesea limbajul de genul totul sau nimic pentru a descrie recurena
problemelor.
12
De exemplu, cuplul poate spune c a a avut un week-end ru i c nimic nu a mers bine. Totui, cnd
terapeutul le cere exemple concrete de comportament despre ceea ce s-a ntmplat, descoper c acetia
aduc argumente cu privire la modul n care n timpul celor ase zile ale sptmnii clienii s-au
preocupat de rezolvarea coflictelor dintre ei folosind metode sntoase, fapt care poate s aduc o
schimbare pozitiv n cuplu dac ei lupt zilnic n acest mod cu recderea.
Este important s se evidenieze perioadele lungi de succese pe care le-au avut clienii i s se
normalizeze problemele cu privire la recdere. Discuiile despre aceste aspecte l pot ajuta pe terapeut s
vad ct de realiste sunt obiectivele pe care cuplul i le-a stabilit. De exemplu dac cuplul consider c
succesul nseamn ca ntre ei s nu existe niciun fel de conflict, terapeutul trebuie s discute cu ei despre
faptul c ntr-o relaie conflictele sunt inevitabile i s scoat n eviden faptul c cel mai important
aspect este n acest sens cum s se fac managementul conflictului. n cele din urm, ntrebrile cu
privire la schimbare sunt eseniale. De exemplu, terapeutul poate s-i ntrebe pe clieni cum le-a trecut
sptmna, fcnd referire i la recdere, comparnd unde se aflau la nceputul terapiei cu unde se afl
acum.
O alt abordare a recderii este aceea prin care terapeutul i ntreab pe clieni cum anume au
putut s prentmpine recderea n timpul sptmnii i cum anume au reuit s evite certurile pe
parcursul sptmnii. De asemenea, terapeutul i ntreab i cum anume au reuit s nu implice violena
n conflictul lor. n cele din urm cuplul poate fi ntrebat ce anume a nvat din aceast recdere i ce i
va ajuta s fac fa unor situaii de acest fel n viitor.
Cnd violena face parte din recdere, sau unul dintre parteneri este ameninat cu violena n
timpul recderii, terapeutul va adopta o poziie diferit. Sigurana devine prioritar n acest caz. Este
bine s discutm cu fiecare partener n parte i apoi s sumarizm cele discutate cu un coterapeut pentru
a decide dac poate avea loc o edin comun. Procedura de asigurare a siguranei descris mai sus,
poate fi folosit pentru fiecare partener n mod individual. Violena nu va putea fi niciodat
minimalizat. Terapeuii vor trebui s revad i s refac planul de time-out pe care cuplul l urmeaz.
Rezolvarea problemelor din timpul procesului terapeutic
Agresorul primar poate fi frustrat de lipsa de ncredere a partenerului
Agresorul primar poate fi frustrat c partenerul/a lui nu are nc ncredere c schimbarea se va
produce. Clienii care au fost abuzai fizic vor fi ncurajai s evite ncrederea prematur n schimbarea
partenerului n ceea ce privete violena. Agresorul primar trebuie s-i aminteasc c dei este normal
s doreasc s obin repede iertarea din partea partenerului, este sarcina lui s demonstreze pe termen
lung c s-a schimbat nainte s atepte ca partenerul s aib ncredere n el. Muli brbai din programul
nostru de tratament cred c ntruct au nvat s-i controleze furia i au devenit nonvioleni, prin
anumite metode de management al furiei, partenerele lor ar trebui s aib ncredere n ei. Totui, ntruct
ncrederea nu vine adesea n mod uor, dezamgirea poate duce la mai mult furie i resentimente din
partea ambilor parteneri. Terapeuii trebuie s normalizeze ambele tentine: i pe aceea de rectigare
rapid a ncrederii i pe aceea de a ajunge la frustrare; ei vor sublinia c schimbarea pe termen lung este
fundamentul unei relaii de cuplu puternice. Brbatul va fi ncurajat s empatizeze cu experiena
partenerei sale. Terapeutul ntreab: Ce crezi c o face pe Jane s-i fie aa de greu s aib ncredere n
tine de data asta?
I se spune c nu merge metoda de a-i cere partenerei s manifeste ncredere prematur : Cum poi tu si ari ei c eti pregtit s te schimbi? sau o ntreab pe partener: Crezi c Jack nelege de ce i este
aa de greu s ai ncredere n el?
Cuplul decide s se separe
Uneori, dei iniial terapia de cuplu pare s ajute la pstrarea relaiei, partenerii pot decide c
schimbarea este prea lent sau c el sau ea nu vor fi niciodat n siguran dac violena se va repeta.
13
Aceste cupluri pot fi ncurajate s continue procesul de consiliere cu privire la separare, mai ales dac n
acest caz sunt implicai i copii. Totui dac ei decid s ntrerup relaia, pot fi nvai cum s se
susin ]n acomodarea cu noua situaie.
Unul dintre parteneri pleac de la o edin
Unul dintre parteneri poate pleca furios n mijlocul edinei. n acest caz terapeutul i va explica
c un astfel de comportament nu este cea mai bun metod de a face time-out , i nu face dect s
escaladeze conflictul i s menin violena. Partenerul care a rmas n camera de edin va fi ajutat s
se simt n siguran i s nvee cum s-i rspund partenerului. Dac partenerul rmas la edin e
femeie i-i este fric pentru sigurana sa, atunci terapeutul o va ajuta s-i fac un plan cu privire la
sigurana sa. I se va spune c schimbarea presupune suiuri i coboruri. Terapeutul va contacta i
partenerul care a plecat de la edin nainte de urmtoarea ntlnire pentru a-l ncuraja s se prezinte la
urmtoarea edin.
Perioada de lun de miere
Cuplul pare a fi n perioada de lun de miere cnd reexperieniaz apropierea considernd c nu
o s se mai ntmple nimic greit. Desigur, acesta este un lucru bun. Terapeuii le vor explica cum au
fcut aceast schimbare important i vor verifica cu ambii parteneri individual pentru a se asigura c
ambii vd schimbarea. Se va discuta i problema recderii. Terapeuii le vor spune c schimbarea uneori
presupune doi pai nainte i unul napoi. i c nu este deloc neobinuit ca ei s experienieze perioade
de dizarmonie i frustrare , ns este important s previn apariia acestor perioade. Este bine s se
discute ce ar nsemna pentru ei un pas napoi, s dea un exemplu n acest sens, cum pot s-i in furia
sub control. Dac cuplul este descurajat c a aprut o ceart, terapeuii le amintesc partenerilor c acest
aspect este normal i face parte din proces.
Terminarea
edina final poate fi o celebrare. O tehnic care poate fi folositoare este s-i cerem fiecrui
cuplu s scrie scrisoare despre ei nii i despre partenerul lor despre cum au rezolvat problema i au
rmas implicai n relaia de cuplu. Scrisoarea poate fi pus ntr-un plic i apoi este dat terapeutului care
le va trimite un mail n urmtoarele 6 luni pentru a le reaminti de angajamentul pe care ei l-au fcut n
terapie.
Un alt ritual care se folosete pentru terapia de grup, presupune c terapeutul le cere membrilor
grupului s se pregteasc dinainte pentru edina final gndindu-se cum a fost relaia lor cnd au venit
pentru prima dat n grup; ce a fost bine pentru ei, pentru cuplu, pentru familie i ce ar vrea s
foloseqasc din aceast experien n viitor. Cuplurile i mprtesc gndurile cu privire la schimbare
n cadrul terapiei de grup i acest exerciiu adesea ntrete sperana acestora.
Alumni Group/ Desfurarea tratamentului de cuplu
n mod clar nu toate problemele de cuplu care sunt aduse n terapie vor fi rezolvate n 12
sptmni de edine comune. Alumni Group este un grup format din mai multe cupluri care se
ntlnesc la 2-3 sptmni i se preteaz la cuplurile care au terminat programul de suport de 18
sptmni. Grupul este deschis cuplurilor care au urmat tratament indiviadual sau de grup i este/ se
organizeaz pe o durat nelimitat. Cuplurile pot intra n grup oricnd i pot prsi grupul cnd ele
consider c este potrivit s fac acest lucru. Alumni group se concentreaz pe ajutorul dat cuplurilor
pentru ca acestea s continue s foloseasc deprinderile nvate n timpul tratamentului intensiv pe care
l-au urmat. Cuplurile nou-intrate n grup nva de la cele mai vechi , iar cele mai vechi mprtesc i
astfel i consolideaz aspectele nvate pe parcursul celor 18 sptmni de terapie.
Studiu de caz
14
Mark n vrst de 40 de ani i Lucia de 27 de ani au fost propui de sistemul de instan pentru
terapie. n timpul unei altercaii Lucia a devenit furioas, Mark a ncercat s o mpiedice dar n cele din
urm a decis s cheme poliia.Astfel, Lucia a fost arestat i eliberat dup cteve ore. Mark este de
origine din Caucaz, a terminat colegiul i este caracterizat ca fiind un om timid, prietenos i linitit.
Lucia este de origine brazilian i a terminat liceul. i ea este caracterizat ca fiind o persoan linitit,
prietenoas i sincer. Ei nu au folosit droguri i alcool, acestea nu erau considerate o problem n
relaia lor.
Mark i Lucia au fost cstorii timp de 6 ani i au avut 3 copii mici : de 1 an, 3 ani, 5 ani.Mark a
lucrat cu norm ntreag n armat, iar Lucia a rmas acas i a crescut copiii. S-a ncercat a se gsi o
soluie la furia i violena lor. n ciuda luptelor lor foarte intense, n timpul sesiunilor amndoi erau
preocupai profund pentru cellalt i pentru ceea ce au fcut n cadrul cstoriei.
Cuplul a completat CTS2 i a furnizat informaii importante cu privire la relaia lor i modul n
care violena i afecteaz. Mark a identificat 5 incidente n care el a ipat, mpins sau a plmuit
partenerul ca urmare a conflictului. El a identificat 6 incidente n care a strigat, mpins sau a plmuit-o.
Lucia a identificat 31 de incidente n care ea a ipat, a aruncat obiecte, l-a mpins, l-a plmuit, l-a sufocat
sau l-a trntit n perete.Ea a raportat 13 incidente n care el a insultat-o, i-a rsucit braul, a mpins-o sau
a trntit-o n perete.Amndoi au raportat c au fcut ceva mpotiva partenerului n urma cruia
partenerul a avut nevoie de ngrijire medical, de urgen o singur dat. Mark si-a exprimat nevoia de a
nelege ce se petrece cu soia lui cnd a fost furioas i a vrut s afle cum s comunice mai bine cu ea.
El i-a exprimat unele rezerve cu privire la faptul de a fi ntr-un grup multicouple. Se simea
incomod s vorbeasc despre problemele lui n faa altora. I-a fost fric s se afle c el ar putea fi cauza
problemelor. Lucia si-a exprimar dorina de a nva cum s se ocupe de furia ei i i-a dorit ca soului ei
s nu-i mai fie fric de ea; ea a vrut ca Mark s spun ceea ce gndete i s nu i mai fac griji att de
mult.
Mark i Lucia a fost unul dintre 3 cupluri care a completat 18 sptmni de grup care au fost
alocate. Ambii, Mark i Lucia au participat la 6 genderspecific sesiuni de Anger Management. n ciuda
dificultilor ( team, timiditate dat de strini, ruine fa de comportamentul lor violent), att Mark i
Lucia erau participani activi n cadrul grupurilor specifice. Ambii au identificat i au neles contribuia
lor personal n cadrul violenei din cas.
Couple Relationship Difficulties
Deschiderea lor fa de proces a fost de ajutor pentru alii, n grupuri, i a servit drept un
catalizator pentru auto-reflecie, limitnd n acelai timp vina partenerului pentru furia lui. Lucia a avut
probleme de nelegere a planului de siguran, deoarece ei nu i-a fost fric de Mark i nu dorea s
apeleze la 911 dup ce a fost arestat. Ea a exprimat ngrijorare cu privire la tratarea ei de ctre poliie i
la aspectul ei n instana viitoare. n cele din urm ea a fost de acord pentru a acontacta o sor care
locuia n apropiere i s ia n considerare c 911 e o opiune n cazul n care violena reapare. n timpul
acestor sedine ea a continuat s-i exprime frica de capacitatea ei de a controla furia . Pe durata a 6
sptmni de grup specific, att Mark i Lucia discutau posibilitatea ca Lucia poate fi deprimat i
poate sufer de sindromul premenstrual ( PMS). Terapeutul a ncurajat-o s consulte un medic. Dup
consultarea unui medic Lucia s-a decis s nu ia nicio medicaie, din moment ce cuplul a fost interesat de
a avea un alt copil. Pn la sfritul a 6 sptmni pentru grupul de femei, Lucia a crezut c este
capabil s identifice furia mai devreme i c a fost capabil s ia msuri pentru a o atenua n cele mai
multe cazuri.Ea a gsit time-out perioade de ajutor, dar a recunoscut c un timp a fost foarte greu atunci
cnd Mark a fost numit time-out.
Mark i Lucia nu au participat la prima sptmn din cele 12 sptmni a grupurilor de
cuplu.Terapeuii au contactat cuplul i au fost informai c reticena cuplului de a veni la grup a fost
cauzat de apariia Luciei n instan; ea s-a simit ruinat pentru c a trebuit s apar n instan i
15
furioas pentru c i-a trdat partenerul sunnd la poliie.Mark s-a simit vinovat i responsabil pentru
furia Luciei.
Mark i Lucia au observat alte cupluri folosind abilitile de comunicare noi ( cum ar fi I
declaraii sau de a asculta reflectorizante), pentru a-i exprima nevoile i frustrrile lor fr a deraia de la
obiectivele lor. Dup mai multe edine, Lucia i Mark au fost n msur s descrie viziunea lor pentru
relaia lor. Lucia a descris modul ct de des s-a simit protejat i ngrijit de Mark; ea a simit c el a
fost un tat grozav pentru copiii lor, iar ea a fost foarte atras de el. Mark a exprimat o dragoste
profund i de atracie pentru Lucia; a simit faptul c ea a fost o soie i mam foarte sensibil. Ambii
au declarat c au dorit s aib mai multe din aceste sentimente bune n cstoria lor.
Cuplul a fost dispus s discute incidentele specifice. Mark ar fi de acord s fac o activitate cu
Lucia i copiii lor, apoi,s-a rzgndit brusc. Aciunile lui Mark au declanat furia Luciei, aceasta avnd
senzaia de abandon.
Domestic Violence-Focused Couples Treatment
Ea a recunoscut c aceste modele familiale din copilrie, cu un tat alcoolic, pe care ea l-a iubit
foarte mult, dar care era imprevizibil i disprea adeseori din viaa ei pentru cteve zile.Cuplul a
identificat cnd situaiile asemntoare au fost rezolvate fr conflicte serioase i ce anume a fcut
fiecare diferit n acele timpuri. Aceste sedine au fost semnificative pentru Mark, deoarece el a fost n
msur s identifice modul n care aciunile sale au avut impact asupra Luciei, din moment ce el nu a
fost contient c a fost lipsit de respect i c acest lucru a declanat o furie foarte mare n Lucia.El a
fcut doar ce a vrut. Lucia a fost n msur s vad c teama pe care o tria, o nelegea i o exprima n
sentimentele ei a fost necesar pentru a evita crearea unor resentimente i c n cele din urm a dus la
senzaia de subcontrol.
Cuplurile au fost ajutate s identifice modelele lor de abuz psihologic i au fost ncurajate s
identifice momentele n care acestea au fost n msur s se ocupe de dezacordurile lor ntr-un mod
pozitiv. Cele mai multe dintre cupluri au avut tendina de a se concentra pe un moment n timpul
sptmnii atunci cnd lucrurile au mers prost. Prin discuii de grup, cuplurile au nceput s recunoasc
faptul c n mai multe zile n cursul sptmnii acestea au fost n msur s se ocupe de conflictele de zi
cu zi i de stres foarte bine. Mark i Lucia au avut nevoie de mai mult practic cu comunicarea n jurul
problemelor reale de via pe care le experimentau din moment ce acestea nc se confruntau cu ele i
uneori au fost reticeni n folosirea time-out-ului.
Lucia i-a exprimat dorina ca Mark s discute deschis cu ea i s se simt mai intim cu el.
Amndoi au vorbit despre distanare i au urmrit modul n care conflictele lor se aseamn cu
conflictele din familiile lor de origine. Aceste sesiuni au coincis cu vizitele fcute de amndoi mamelor
lor. Lucia a descris tensiunile i distana dintre ei i cum s-a simit abandonat de ctre Mark. n timpul
acestor sedine Lucia a avut reacii de la furie la tristee, iar Mark de la evitare la frustare, i era dificil
s-i exprime afeciunea i dragostea pentru Lucia. n cursul sptmnilor viitoare cuplul a continuat s
aib conflicte emoionale ncrcate dar au fost capabili s treac peste ele. Lucia a identificat ceea ce ar
dori Mark s fac pentru ea, iar Mark a fcut efortul pentru a obine ceea ce i dorea Lucia. Lucia nu a
observat ns c n timp ce Mark fcea toate acestea pentru ea se simea foarte frustrat. n timpul
acestor sesiuni alte cupluri au fost n msur s contribuie la aceast discuie. Mark s-a asociat cu ceilali
membrii de sex masculin ai grupului pentru a identifica ceea ce a vrut Lucia.
Couple Relationship Difficulties
Toat lumea a recunoscut c Lucia a avut de-a face cu dificulti culturale i lingvistice mai mult
fa de conflictele cu care toate cuplurile se confrunt. Aceast schimbare a fcut-o pe Lucia s se
apropie de Mark i s continue s lucreze n afara grupului. n timpul sesiunii finale Mark i Lucia au
raportat c s-au simit fericii n urma eforturilor pe care le-a fcut fiecare pentru a menine furia la
nivelurile pe care o pot controla. Lucia a spus c a avut motive ntemeiate pentru suprarea ei i c
Mark i-a fost de folos, ascultnd-o i ncercnd s neleag ceea ce ea i spunea lui. Ei au anunat c sau mutat din cauza serviciului lui Mark i c amndoi erau fericii datorit acestei mutri.
16
Atunci cnd au completat din nou CTS2 n timpul edinei finale Mark a raportat c fiecare a
ipat la cellalt o dat n timpul celor 18 sptmni de tratament. Lucia a raportat c amndoi s-au
insultat de 3 ori. Ea a aruncat cu lucruri spre el de 2 ori, iar el a aruncat cu lucruri spre ea o dat. Ea a
distrus un lucru de-al lui i amndoi au strigat ctre cellalt o dat. Amndoi au returnat i au completat
un numr de pai din cadrul unor teste timp de 3 luni dup ncheierea tratamentului.La acel timp
amndoi au raportat c nu au avut loc incidente de violen fizic pe parcursul acelor 3 luni.
TERAPIA DE CUPLU SI AGRESIUNEA FIZICA
K. Daniel OLeary
Din cauza preocuparii majore pentru protectia copilului multe state au cerut celor care lucreaza cu copiii
sa identifice si sa raporteze abuzurile in randul copiilor.Problema raportarii abuzului psihic intre
parteneri este inca dezbatuta din cauza felului in care este facut acest raport care poate pune femeia intro situatie mai mare de risc decat daca nu raporteaza.
Femeia,numita victima trebuie sa aiba puterea sa decida daca raporteaza o asemenea agresiune.Uneori
problema unui raport al abuzului fizic si nevoia protectiei femeii in urma agresiunii de acest tip pare
intr-o mare masura irelevanta in munca de zi cu zi a terapeutilor.
In acest capitol se urmareste informarea terapeutilor cum ca agresivitatea fizica in relatii si in
comunitate si mai ales a cuplurilor care vin in terapie maritala.Mai mult decat atat ei trebuie sa cunoasca
tipuri de interventii care sunt utile pentru acesti clienti.
Este important sa tinem cont de feministele si organizatiile incepatoare care au trezit interesul publicului
pentru problema violentei domestice in timp ce terapeutii o ignorau (Schecter, 1982).Ba mai mult
terapeutii au suparat gruparile feministe intrebandu-se de ce femeile abuzate stau.Unii au caracterizat
femeile abuzate ca fiind masochiste (Hilberman, 1980).
Terapeutii au fost fortati de miscarea feminista sa accepte agresiunea fizica ca pe o problema.
Ani de-a lungul aceasta a fost cauzata de un factor major: o societate patriarhala care a invatat barbatul
sa abuzeze de putere si te tactici de control asupra femeii.Barbatii au fost vazuti ca persoane care
abuzeaza si femeile ca victime.La randul ei aceasta viziune conducea la respingerea terapiei de cuplu ca
interventie acceptata pentru partenerii care au probleme de agresivitate in cuplu.
Astfel in acest capitol avem dovada contextului istoric pentru starea actuala a tratamentului cuplurilor in
a caror relatie exista agresivitate psihica.
De ce terapeutii au ignorat aceasta problema?
Cu cateva notabile exceptii terapeutii au ignorat problema agresiunii fizice din cuplu si familie pentru ca
nu o puteau evalua si trata.(1970).
Am simtit la fel in 1978 cand un absolvent mi-a cerut sa il supervizez in lucrarea lui de dizertatie in
tratarea femeilor abuzate.I-am spus lui Alan Rosenbaum ca nu stiu nimic despre asta dar ca as fi
bucuroasa sa invat alaturi de el si i-am sugerat sa incepem prin a stabili prin comparatie cum barbatii
agresivi fizic intr-o relatie difera de cei care nu sunt agresivi fizic.Rosenbaum a intampinat o problema
legata de agresiunea fizica cand consilia o femeie in Long Island,o femeie care si a parasit sotul pentru
ca o agresa fizic.Intr-una din zilele cand nu era la clinica,Rosenbaum a fost amenintat de sotul femeii cu
un cutit.Din acel moment Rosembaum a devenit mai interesat de problema IPV(Parteneri Intimi
Violenti)mai mult decat mine.
In lucrarea de dizertatie a folosit trei grupuri pentru comparatie: (a) barbati cu discordanta maritala si
agresivi fizic,(b) barbati cu discordanta maritala dar neagresivi si (c) cei fericiti si cu casnicii fara
probleme.
APLICATII IN TERAPIA DE CUPLU (Rosenbaum & OLeary, 1981)
S-a descoperit astfel ca barbatul agresiv fizic comparat cu celelalte doua tipuri din grupurile evaluate ,
este cel mai putin asertiv ,cel care abuzeaza cel mai frecvent de copii sau este alcoolic.
17
Problema agresiunii fizice in relatiile dintre parteneri nu a fost recunoscuta de terapeutii de familie din
anii 1970 pana la inceputul anilor 1980.Si cand am inceput University Marital Clinic la Stony Brook in
1980 nu a fost tratata in mod particular problema agresiunii fizice.
Am rugat-o pe Susan Geiss sa-mi numeasca un esantion cu problemele cel mai des intalnite
la clinica de terapeutii maritali.Problema agresiunii maritale a fost mentionata doar in 12% din
cupluri.Cea mai comuna problema era cea a lipsei de comunicare(84%) din cazuri,espectante nerealiste
ale sotilor(56%),lipsa sentimentului de iubiere(55%),lipsa afectiunii(55%).In 1997 Whisman, Dixon si
Johnson au venit cu o replica la studiul lui Geiss si OLeary (1981) luand ca esantion membrii Family
Therapy Division of the American Psychological Association si membrii din American Association of
Marriage and Family Therapists (AAMFT).Au folosit aceasi lista cu probleme maritale ca si Geiss si
OLeary, pentru a putea evalua stabilitatea prezentei acestor probleme in cuplu.Numarul mediu de ani in
practica terpiei maritale este 18 asadar esantionul in mod sigur a reprezentat terapeuti maritali
experimentati. Corelatia intre ordinea rangului (nivelurilor) de prezentare a problemelor in cele 2 studii
a fost 95 indicand o remarcabila stabilitate a prezentei problemelor pe o perioada de peste 15
ani.Comunicarea (87%),lupta pentru dominanta(62%),expectante irealiste intre soti (50%),sex(47%) au
fost cele mai frecvente probleme.Agresiunea fizica a fost evidentiata de asemenea doar in 12% din
cazuri ca si in studiul Geiss si OLeary.In ambele studii terapeutii au considerat problema abuzului o
problema foarte greu de tratat. Pe scurt,bazandu-ne pe rapoartele terapeutilor despre clientii lor,
problema agresiunii este cel mai putin frecvent raportata ca majora de clientii care vin sa ceara ajutor.
Dar daca clientii sunt intrebati in mod specific despre agresivitate?
Conform unsor studii anteriaore ale lui Geiss si OLeary (1981) si Whisman (1997) abuzul fizic nu este
o problema des intalnita in cupluri. Se poate spune ca femeile si barbatii ce apeleaza la terapia de cuplu
nu considera abuzul fizic o problema.
De mentionat faptul ca este o mare diferenta intre abuz si agresiune. De fapt agresiunea fizica poate
exista intr-un cuplu ce apeleaza la terapie insa abuzul fizic poate fi omis in a fi prezentat deoarce atat
femeile cat si barbatii nu percep agresiunea ca si un abuz.
Incepand cu 1992 cand a inceput sa creasca interesul in anliza abuzului fizic al femeilor si barbatilor ce
au apelat la terapia de cuplu li s-a cerut sa enumere principalele 5 probleme din viata lor de cuplu:
1.
Lipsa comunicarii
2.
Lipsa dragostei si a grijii unu fata de celalalt
3.
Diferentele intre modalitatile de a creste copii
Doar un procent de 6% dintre femeie a specificat problema abuzului fizic.
O alta metoda de evaluare a problemelor in cuplu este Conflict Tactics Scale (CTS; Straus, 1979, care
printre altele contine si o lista de comportamente agresive cum ar fi: a impinge, a strange, a plesni, a lovi
, a bate. Spre surprindere, rezultatul examinarii spunea ca 53% dintre cei examinati atat femei cat si
barbati au mentionat ca sotia sau sotul a recurs la cel putin una din agresiunile mentionate anterior. In
urma unei analize complexe a rezultatelor 63% dintre cei intervievati au raportat o agresiune din partea
barbatului asupra femeii.
25% din acest grup de intervievati au relatat mai multe cazuri de agresiune din partea barbatului asupra
femeii. Ideea este ca la o analiza obiectiva a statisticilor doar 2 treimi au relatat despre agresiunea fizica
si foarte putini au considerat acest lucru o problema. In incercarea de a angaja in studii subiectii non
violenti si neagresivi ca si cercetare in analiza violentei in cuplu Holtzworth-Munroe et al. (1992) au
observat ca subiectii au relatat despre violenta mai multe decat au anticipat.
In 5 studii diferite in care subiectii au fost recutati din anunturile din ziar pana la jumatate dintre ei au
relatat despre existenta violentei in relatia lor. Amy Holtzworth- Munroe (2000) a oferit un conext istoric
acestei cercetari in memoria lui Neil Jacobson. Ea relateaza ca a avut un soc sa observe ca jumatate din
cei ce apelau la terapia de cuplu au relatat abuzul fizic al barbatului asupra femeii. A continuat afirmand
ca Jacoboson nu a cosiderat nicioadata tema violentei barbatului. Din fericire Jacobson a inceput sa
analizeze ulterior si aceasta ptoblema.
18
Cascardi, Langhinrichsen, and Vivian (1992) ntr-un studiu asupra a 93 de cupluri (efectuat
la University Marital Clinic Stony Brook) au evaluat prevalena i impactul asupra sntii
corelate cu agresiunea marital; Concluzia lor: 71% dintre participani au recunoscut cel puin un
act de agresiune fizic n ultimii ani, dintre acestea 86% au fost agesiuni reciproce, ns urmrile
au fost mai marcante la femei, acestea decurgnd adeseori n depresie;
Doss, Simpson, and Christensen (2004) au chestionat 147 de femei i brbai care aveau
probleme de cuplu rugndu-i s noteze care sunt problemele care i-au adus la terapie. Femeile au
enumerat probleme legate de comunicare, afeciune, separare sau divor iar brbaii divorul,
afeciunea i mbuntirea relaiilor, ns doar 5% au motivat prin existena agresiunii fizice.
Murphy and OFarrell (1994) au fcut o cercetare pe 107 cupluri, 66% au recunoscut o
violen fizic a brbailor asupra femeilor i au fost fcute recomandri de recuperare n urma
consumului mare de alcool; ntr-un alt studiu (Straus, 1979) au fost evideniate n 54% dintre
cazuri abuzuri fizice asupra femeilor;
La University of Maryland Marital and Family (2007) dintre cuplurile observate 46%
dintre brbai i 43% dintre femei recunosc c n ultimul an i-au agresat partenerul, iar 48%
brbai i 51% dintre femei au fost agresate; 13% dintre femei i 8% brbai recunosc c au fost
abuzai fizic grav.
Din studiile amintite putem concluziona c aproximativ 50% dintre cuplurile care solicit
consiliere se confrunt cu situaii de violen fizic (mpinsturi, palme, bti etc).
Au fost efectuate mai multe studii (n special dupa anii 80) pornind de la ntrebarea dac
cuplurile cu vrsta cuprins ntre 20 35 de ani se confrunt cu mai multe situaii de agresiune
fizic; Rezultatele susin ipoteza:
Agresivitatea cea mai mare la brbai este ntre 20 24 ani (37%), odat cu naintarea n vrst
aceasta scade, ntre 65 69 ani fiind 2%;
Politici i poziii mpotriva consilierii de cuplu: Exista multe state (n SUA 12) care sunt
mpotriva terapiei de cuplu prefernd s promoveze o protecie feminist pornind de la premisa c
brbaii sunt responsabili pentru violena domestic i implicarea lor n consiliere ar putea face
ru victimelor;
ntre cele dou tipuri de abordri (feminist / de cuplu), n consilierea de cuplu femeile nu se tem
de partenerii lor, ambii parteneri fiind implicai;
De ce clienii nu vd agresiunea fizic ca fiind o problem major? (Arias & Pape, 2001)
Agresiunea psihic este mult mai des invocat.
Ehrensaft and Vivian (1996) au aplicat un chestionar i au fcut interviu clinic la 130
cupluri cu probleme. Dei 60% au prezentat situaii de agresiune fizic, doar 10% o consider
problem, rspunsurile variind astfel (indiferent de gen):
1. nu e o problem;
2. nu e o problem important sau frecvent;
3. e o problem secundar cauzat de o alt problem,
Pentru a fi considerate probleme, agresiunile fizice trebuiau s fie foarte grave; Pentru ei
adevratele probleme erau: infidelitatea, problemele sexuale; separarea, divorul.
Uneori nu este nevoie inceperea unei investigatii detaliate pentru orice fel de agresiune
asupra partenerilor, deoarece majoritatea indivizilor nu sunt agresivi fizic. . Este important sa se
cerceteze agresiunea in mod individual si nu intr-un interviu in comun a sotilor, deoarece femeilor
ar putea sa le fie frica sa denunte o agresiune in prezenta sotului
In mod simplist se poate pune o intrebare la modul general, in forma scrisa sau verbala,
intr-un interviu, astfel:
In decursul ultimului an, cand ati avut o neintelegere sau o cearta cu partenerul dumneavoastra,
ati pornit vreun act de orice fel de agresiune fizica asupra partenerului, cum ar fi, imbrincirea,
plamuirea, lovirea, baterea sau alte agresiuni de acest fel?
Daca raspunul individual este afirmativ, de asemnea este util sa se urmeze un interviu cu
intrebari prin care sa se obtina contextul incidentului/incidentelor agresiv/e. In acest context
partenerii ar trebui intrebati daca cineva a fost ranit, si ce rol a avut agresiunea
Evaluare relatiei si a casatoriei
I. Satisfacita casatoriei
Luand totul in considerare, per total cum evaluati nivelul de satisfactie al casatoriei dumneavoastra?
20
Extrem de nefericit; foarte nefericit; nefericit; neutru; fericit; foarte fericit; extrem de fericit
II. Agresivitatea partenerului. Partner aggression
In decursul ultimului an, cand ati avut o nenintelegere sau o cearta cu partenerul dumneavoastra, ati
pornit vre-un act de orice fel de agresiune fizica asupra partenerului, cum ar fi, imbrincirea, plamuirea,
lovirea, baterea sau alte agresiuni de acest fel?
III. Capabilitatea de a va exprima opinia fara teama de represalii din partea partenerului
Luand totul in considerare, per total cum evaluati capabilitatea de a va exprima opinia fara teama de
represalii din partea partenerului?
Extrem de incapabil; foarte incapabil; incapabil; neutru; capabil; foarte capabil; extrem de capabil
IV. Angajamentul fata de partener
Per total, de la 1 la 100 (unde 100 este cel mai mare), cat de angajat sunteti sa ramaneti in casatoria
dumneavoastra?
V. Angajamentul de a face schimbari in casnicie
Per total, de la 1 la 100 (unde 100 este cel mai mare), cat de angajat sunteti sa faceti schimbari in
casnicia dumneavoastra in asa fel incat aceasta sa evolueze in bine?
Se pare ca exista o acceptare lenta dar crescatoare a terapiei maritale atat la barbatii cat si la femeile din
relatiile carcterizate de agresine fizica, dar cu anumite conditii.
Sunt sapte astfel de conditii identificate de catre Aldarondo and Mederos in cartea Programs for Men
Who Batter, iar autorul sugereaza consilierea cuplului doar daca toate aceste conditii sunt indeplinite:
1.
Partenerul abuzat a ales sa intre in consilierea de cuplu dupa ce a fost informat de toate celelate
optiuni de interventie, inclusiv sustinerea prin grupurile pentru victimele abuzurilor si psihoterapia
individuala de suport.
2.
Agresiunea este limitata la cateva (nu mai mult de doua) incidente de violenta minora, cum ar fi
pamuirea, imbranceala si retinere, fara contuzii si raniri.
3.
Utilizarea abuzurilor psihice au fost ocazionale, slabe si nu au creat un climat constant de
intimidare si de furie. Aceasta fereste de compromiterea terapiei cand efectul intimidarii puternice si
abusul psihologic sunt inca prezente.
4.
Nu exista riscul de a fi prezenti factori letali, chiar si in absenta abuzurilor fizice severe si a
abuzurilor psihologice.
5.
Indivizii recunosc si isi asuma responsabilitatea pentru comprtamentul abuziv.
6.
Abuzatorul isi ia un angajament nestramutat sa se abtina de la violente si intimidari ulterioare. El
intelege ca in acele moment se va simti provocat sau justificat sa isi abuzeze din nou partenerul ca
raspuns la participarea la consilierea de cuplu, dimpotriva el va trebui sa demonstreze ca are un
angajament in desfasurare si isi poate abtine sentimentele explozive, fara a invinovatii pe altii, astfel ca
acestea nu ii vor furniza o justificare care sa il permita revenirea la comportamentul abuziv in timpul
tratamentului.
7.
Victima abuzului sa denunte intr-un interviu confidential (la care abuzatorul nu este de fata) faptul
ca nu ii este frica sa vorbeasca cinstit in timpul terapiei si nu ii este frica de represaliile partenerului
abuzator
Aceste conditii reflecta o vedere intima a violentei partenerilor care este comisa doar de catre barbat, un
punct de vedere care nu are sustinere. O documentare mai ampla indica fatul ca si femeile isi agreseaza
partenerii la fel de des ca si barbatii..
21
La fel de important este faptul ca agresiunea fizica reciproca, la nivele nonsevere, nu este asociata cu
raniri si temeri. Majoritatea vasta a femeilor din comunitatile noastre, care au denuntat ca partenerii lor
le-au agresat fizic nu au raportat raniri.
Mai exact, intr-o comunitatea mare, 3% dintre femeile si 0,4 % dintre barbatiii care au fost abuzati fizic
de catre partenerii lor au fost nevoiti sa consulte un doctor pentru rani rezultate dintr-un incident violent.
Mai mult, agresiunea barbatilor are un impact mai mare decat agresiunea femeilor.
Impactul major al agresivitatii barbatilor
Frica
Femeile abuzate prezint o teama fata de sotii lor semnificativ mai mare decat femeile care au doar
conflicte in mariaj, dar nu sunt abuzate. Aprecierile femeilor in legatura cu frica resimtita anticipeaza
mai bine violenta ulterioara din relatie decat setul de 25 de factori de risc descrisi in literatura. Astfel,
temerile femeilor ar trebui sa fie luate in serios.
Actual, nici un instrument de evaluare standardizata nu masoara nivelul fricii de partener. Totusi a fost
creata Scala Fricii de Partener care indica 3 factori interni consistenti. Scala masoara legatura dintre
frica si variate forme de agresivitate (abuz fizic, sexual, emotional), precum si frica de a se exprima in
fata partenerului.
Scala Fricii de Partener este formata din 25 de itemi, se auto-administreaza si are o consistenta interna
puternica (scala totala: 0,90; subscale: abuzul fizic/sexual=0,72; abuzul emotional=0,90;
exprimare=0,92), precum si o buna validitate.
Vatamarile corporale
In comparatie cu barbatii, vatamarea corporala a femeilor are loc in special in perioada primelor
intalniri, in cadrul comunitatii, precum si in mediul militar. De exemplu, intr-un studiu asupra unui
esantion reprezentativ de cupluri tinere care nu prezentau diferente majore intre barbati si femei care
erau implicati in agresiuni fizice, femeile au afirmat ca au avut nevoie de ingrijiri medicale mai degraba
decat barbatii.
Constrangerea sexuala
Barbatii se angajeaza in mai multe constrangeri sexuale decat femeile. De exemplu, intr-un esantion
reprezentativ de parinti a unor copii cu varste cuprinse intre 3 si 7 ani, s-a stabilit ca exista de 2 ori mai
multe sanse ca comportamentele sexual abuzive ale barbatilor sa aiba loc decat comportamentele sexual
abuzive la femei. In consecinta, violarea femeilor este mai comuna decat violul asupra barbatilor.
Uciderea partenerului
Datele indica faptul ca mai multe femei decat barbati sunt ucise de catre partener. De fapt, in 1998, in
timp ce aproximativ 1317 femei au fost ucise de partenerii lor in Statele Unite, doar 512 barbati au fost
ucisi de partenerele lor. Din fericire, numarul total a barbatilor si femeilor ucisi in fiecare an de catre
partenerii lor este in scadere din 1976.
Efectele terapiei de cuplu in situatiile agresiunilor fizice
Continutul Terapiei de Cuplu
Interventiile cele mai eficace din cadrul terapiei de cuplu implica:
monitorizarea gandurilor
22
Terapeutul trebuie sa acorde o atentie sporita creerii legaturii cu partenerul de sex opus, deoarece clientii
adesea presupun faptul ca terapeutul se va identifica cu clientul de acelasi sex. Cu toate acestea, ar trebui
ca relatia in cuplu sa fie vazuta ca si client.
Cine este tinta interventiei?
Unora li se poate parea ca exista o tendinta naturala ca femeia sa fie victima din relatia caracterizata de
agresivitate fizica si ca prima tinta a terapiei sa fie barbatul. Cu toate acestea, in marea majoritate a
cazurilor, agresivitatea fizica din cupluri este reciproca (de exemplu, amandoi se angajeaza in
agresivitate) si nu in auto-aparare.
Agresivitatea barbatului este cea care induce frica si vatamare si are de obicei un impact negativ mai
mare, prin urmare trebuie sa se puna accentul pe faptul ca agresivitatea fizica trebuie oprita.
Studiu de caz initial
Cercetarea realizata de Lindquist, Telch, and Taylor (1983) a fost primul studiu publicat referitor la
interventia asupra cuplurilor, creat pentru a reduce agresivitatea psihica si fizica la barbat. Studiul lor
pilot evalua o interventie asupra unui grup format din cupluri cu 8 participanti. Rezultatele (bazate pe un
foarte mic numar de participanti pana la sfarsitul terapiei si o rata a renuntarii de 40% ) au sugerat faptul
ca cei care au participat pana la finalul terapiei au fost mai putin furiosi si mai putin gelosi si, la sfarsitul
terapiei, nici una dintre femei nu au spus ca ar mai fi fost abuzata.
Evaluarea initiala comparativa
Shupe, Stacey, and Hazlewood (1987) au condus unul dintre cele mai mari studii care comparau
cuplurile individuale, grupurile de cupluri si grupurile formate din participanti de acelasi sex (total N =
241). Deoarece doar un subesantion (148) de participanti (din 241) au putut fi contactati dupa terapie,
concluziile trase referitoare la eficacitatea terapiei sunt neclare.
Mai specific, dintre cei 148 participanti care au fost contactati, 102 au terminat terapia si 42 erau dintre
cei care au renuntat.
Interventiile au fost pentru problematica drogurilor si alcoolului si a neintelegerilor maritale continue.
Participantii la cele 3 programe au demonstrat reduceri ale agresivitatii fizice.
Cuplurile individuale versus grupurile de cupluri
Harris, Savage, Jones si Brooke (1988) au comparat consilierea grupului de cupluri cu consilierea
individuala a unui cuplu, cu scopul special de a reduce agresivitatea fizica si psihica. Programul de
consiliere in grup a fost mai capabil sa retina sau/si sa atraga clientii (89% din cupluri din grup in
comparatie cu 41% din cuplurile din consilierea individuala (sau cel putin unul dintre parteneri diadei)).
Majoritatea cuplurilor au ramas impreuna, dar dintre cei care s-au despartit, 63% au spus ca au plecat
datorita abuzului continuu.
Agresivitatea fizica s-a oprit in 54% dintre cazuri, si s-a redus in 14% din cazuri.
Grupurile cu membrii de acelasi sex sau grupurile formate din cupluri
Deschner si McNeil (1986) au comparat grupurile cu membrii de un anumit sex cu cele formate din
cupluri. Ei au implicat persoane care au agresat, acordandu-le consiliere individuala pentru aproximativ
jumatate dintre indivizii din ambele grupuri. In ambele interventii, controlul furiei a reprezentat un focus
al tratamentului. Ei au avut 82 persoane care au terminat tratamentul si o rata a renuntarii de 39%. 6 - 8
luni mai tarziu, 85% din cei contactati (54% din membrii grupului) nu au mai recurs la violenta. Nu au
existat diferente intre cele 2 tipuri de tratament, dar acest studiu este instructiv deoarece clinicienii au
decis in mod clar faptul ca consilierea individuala este necesara pentru a ajuta terapia cuplurilor sau
grupurilor de acelasi sex.
24
Aceasta interventie a lui Stith si McCollum poate facilita o apropiere intre grupurile feministe care le
ofera femeilor ajutor in diverse agentii si cei care critica utilitatea terapiei de cuplu a celor care au fost
agresati fizic. Stith si colegii incearca sa abordeze prima data problema furiei si sa o aiba sub control
inainte de a aborda problemele de cuplu. Cu toate ca anumite grupe feministe considera ca desi
managementul furiei, puterea si controlul acesteia sunt problemele centrale nu este nevoie ca problema
furiei sa fie intotdeauna abordata (Murphy & Eckhardt, 2005).
Aceasta abordare poate fi legata de studiile lui Deschner si McNeil (1986) unde consilierea
individuala a fost oferita impreuna cu consilierea de cuplu. Abordarea in care clientii sunt atent observati
si au beneficiat de terapie individuala inainte de terapia de cuplu de asemenea in acord cu terapia
recomandata de OLeary and Cohen (2006).
In plus Christensen si colegii sai (Doss, Thum, Sevier, Atkins, & Christensen, 2005) au comparat
terapia maritala orientata spre acceptare (numita terapia de cuplu comportamentala integrativa ) si
terapia cognitiv comportamentala de cuplu, standard. Au fost acceptate in tratament cuplurile care au
avut discordante maritale si daca au fost raportate de catre sotie violenta moderata sau severa, -impinsa,
lovita, imbrancita si mai mult de 6 episoade de agresiune psihica (medie) in ultimul an; mai mult de
doua episoade de agresiune fizica moderata in ultimul an(palmuire), sau orice episod de agresiune fizica
majora (bataie sau folosirea unui cutit sau al unei arme de foc) care sa fi avut vreodata loc in rtelatie.
Acest studiu a dat rezultate. Intr-o analiza prezentata la o conferinta (Simpson & Christensen, 2004),
agresiunea fizica a fost folosita ca un factor predictor in rezultatul tratamentului.
Atat terapia de acceptare cat si terapia maritala comportamentala standard a condus la inbunatatiri
semnificative in satisfactia maritala. O masura dihotomica a agresiunii fizice nu prezice un rezultat cand
acesta este masurat in functie de satisfactia maritala sau de aparitia uni divort. Agresivitatea psihica a
scazut in ciuda faptului ca agresivitatea fizica nu. Astfel terapia poate isi are locul intr-un cuplu unde
exista anumite nivele de agresivitate fizica fara a avea consecinte negative, ci din contra avand rezultate
pozitive.
Doss (2005) in cercetarile sale ridica problema dac literatura de specialitate si terapia maritala n
general, poate fi aplicata la multe cupluri n care este prezenta agresivitatea fizica.
De ex intr-o lucrare de cercetare pe 17 cupluri care au urmat terapia de cuplu studiu realizat intre 1977
si 1990-, Baucom, Hahlweg, si Kuschel (2003), au prezentat dovezi si au demonsdtrat ca terapia
maritala a avut succes. Baucom releva acest fapt in 5 studii publicate in 1970, 10 in 1980, si unul in
1990. In acele perioade terapia maritala a fost un succes (media 0, 82), iar la grupurile care nu au
beneficiat de terapie nu s-a observat nici o schimbare in bine (media 0,06).
Se pare ca terapia de cuplu comportamentala a fost un succes la multe cupluri care manifestau tulburri
agresive. 66% din cupluri au suferit inbunatatiri in urma terapiei maritale.
Abuzul de alcool si abuzul fizic asupra soiei.
Conform lui Schecter (1982), ca urmare a miscarii femeilor abuzate, au fost infinitate cteva
adposturi pentru victimele care sufereau in urma abuzurilor soilor din cauza alcoolului. Aceasta susine
ca primul adpost de acest gen a fost infiintat in California in 1960 de ctre femeile din grupul Al-Anon.
Este o realitate faptul ca primul adpost pentru femei abuzate a venit in urma nevoilor acestora de a
proteja membrii familiilor de abuzul soilor si tailor alcoolici. A fost o surpriza totui faptul ca rolul
abuzului de alcool a fost minimalizat curentul si micarea de femeilor abuzate. Aceasta minimalizare se
trage din faptul ca batausii erau capabili sa-si scuze comportamentul agresiv in urma folosirii
alcoolului. Alcoolul a fost conceptualizat ca fiind o problema secundara in urma unei tulburri numita
folosirea incorecta a puterii si tacticii de control.
Totui indiferent de cauzele abuzului asupra femeilor de ctre soi, mcar un adpost temporar trebuia
sa le fie oferit otiilor si familiei abuzate.
27
Cu toate acestea chiar si astzi exista o predispoziie a multor terapeui de a minimaliza rolul
alcoolului in ceea ce privete femeile btute transformndu-l intr-un factor etiologic sau predispozant al
agresiunii asupra acestora. Intradevar cercetrile confirma aceasta predispoziie. De exemplu e discuie
care vizeaz aceasta problema este prezentata de Zubretsky si Digirolamo in scrierile lor care sunt
regsite si pe Internet The False Connection between Adult Domestic Violence and Alcohol (thesafety
zone. org/alcohol/article/html). De asemenea Harmful, False Assumptions, sau Alcohol use and/or
alcoholism causes men to batterer. Ei susin urmtoarele: credina ca alcoolismul cauzeaz violenta
domestica este o noiune larg rspndita in ciuda unor lipsuri de informaii care sa sustina acest fapt.
Deii cercetrile atesta faptul ca printre barbatii care consuma mult alcool este o rata mai mare de a-si
manifesta agresivitatea finalizndu-se cu rni dect la barbatii care nu sunt asa mari consumatori de
alcool. Acetia considera ca majoritatea persoanelor care nu sunt mari consumatori de alcool ca si cei
care sunt mari consumatori de alcool nu abuzeaz de partenerii lor. (Straus & Gelles, 1990).
In esena aceti autori considera ca alcoolul poate fii folosit ca o scuza pentru incapacitatea lor
de a se controla si pentru comportamentul acestora. Folosirea mostrei reprezentativa de studiu a lui
Straus si Gelles trebuie pastrata in context. A fost o demonstraie a faptului ca cetateni obisnuiti ale
Statelor Unite nu au fost sub influenta alcoolului in momentul in care au manifestat un comportament
agresiv.
Au fost folosita aceleai date ale lui Straus si Gelles pentru a demonstra ca exista o relaie liniara intre
consumul de alcool si agresivitatea fizica la barbati (OLeary & Schumacher, 2003; OLeary & Woodin,
2005). Mai mult dect att cu cat este mai mare consumul de alcool cu att mai mult creste agresivitatea
fata de partener. In mod special marii consumatori de alcool si consumatorii care abuzeaz de alcool la
petreceri prezint un risc ridicat de agresiune fizica asupra soiilor.
Terapia maritala combinata cu terapia centrata pe consumul de alcool
La spitalul Veterans Administration in Brockton din Massachusetts, OFarrell, Fals-Stewart, Murphy,
and Murphy (2003), au demonstrat faptul ca daca se reuseste reducerea consumului de alcool si
imbunatatirea relaiei maritale, este foarte probabil ca agresiunea fizica sa fie foarte mult diminuata.
Tratamentul folosit la veteranii si soiile acestora a fost un medicament numit Antabuse, un medicament
care induce starea de voma imediat dup ingestia de alcool. Medicamentul este administrat zilnic si nu
are efecte secundare majore. Bineanteles ca exista o auto-selctie in ceea ce privete administrarea
acestui medicament fiind oferita doar celor care isi doresc cu adevrat nu mai bea.
Terapia de cuplu ii invata tehnici care pot sa ofere partenerului suport pentru abstinenta si sa pun
accentul pe ameliorarea problemelor. In ceea ce privete violenta partenerului, cel care nu consuma
alcool este invatat anumite tehnici de coping si sa ruseasca sa-si inbunatateasca sigurana in cazul in care
partenerul consuma alcool si este posibil sa devin violent (ex: sa plece daca este posibil; sa evite
certurile si discuiile in perioada in care acesta este sub influenta alcoolului). Efectele interveniei
combinate ne arata clar ca reducerea consumului de alcool si cresterea satisfactiei maritale conduc la
reducerea agresivitatii in relaie. Mai mult dect att este demonstrat faptul ca o revenire sau recadere in
agresivitate este determinata de consumul de alcool.
Terapia centrata pe consumul de alcool si droguri. Un scop in reducerea agresivitatatii
partenerului
Acest gen de cercetri a fost de alii care foloseau tratamente antidrog si antialcool terapie maritala in
vederea reducerii agresivitatii partenerului.
Aceste cercetri sumarizate de Fals-Stewart, Klostermann, si Clinton-Sherrod ne arata cat se poate de
clar ca pentru cuplurile care au experimentat abuzul de droguri, alcool si agresivitate, o reducere a
consumului de alcool sau droguri conduce la o reducere directa a abuzului fizic.
28
Terapia de cuplu exemplificata de Fals-Stewart si colegii sai este realizata pentru a reduce violenta
partenerilor chiar daca exista o recadere. In mod special partenerul care nu este consumator dezvolta un
plan de sigurana si metode de evitare a partenerului, sa minimalizeze eventualitatea unei recderi.
Reducerea consumului de alcool nu este clinic suficienta pentru rezolvarea tuturor problemelor
existente in cuplu . in general cnd consumul de alcool creste exista la baza acestuia probleme de familie
sau de cuplu. Deseori un brbat alcoolic este deficient la plata facturilor, la asumarea anumitor
responsabilitati casnice, la interaciunea cu copiii sau ali membri ai familiei. Aadar terapeutul ar trebuii
sa ajute clientul sa fac fata la variatele probleme pe care acesta le are att individual cat si in cuplu.
Folosirea controlului prin lista de asteptare (waiting list control) a fost evitata datorita
consideratiilor etice, insa aceasta metoda ar putea fi folosita cu mici ajustari
De asemenea, folosirea grupurilor de control poate fi eficace in demonstrarea eficacitatii
interventiilor de cuplu
Concluzii
1. Profesionistii in sanatate mentala in general si terapeutiii maritali in particular au ignoarat
problema de agresivitatii intre parteneri pn n mijlocul anilor 1980, nceputul anilor 1990.
2. Doar in 5-10 % dintre pacienti clinici spitalizati au reportat agresivitatea fizic ca fiind o
problem n relaia lor.
3. Doar dup 1990, cercetatorii maritali au inceput sa evalueze in mod regulat aceasta
problema, cand cercetarile au scos la iveala faptul ca 40- 70 % dintre cuplurile venite in
terapie marital reclama violent din relatia lor ca fiind o problema
4. Agresarea fizica apare in 50% din cazurile din societate pentru cuplurile intre 20-35 de ani
cand esantionul este reprezentativ pentru populatie
5. Agentiile care se ocupa de femeile abuzate, au luat pozitie impotriva folosirii terapiei marital
sau a oricarei forme de interventie cand in relatia apare agresivitatea
6. E importanta diferenierea ntre cazurile cnd btaia este asociat cu ntimidarea i frica, de
cazurile cnd agresivitatea fizic este reciproca si nu este severa.
7. E important s verificm pentru persoanele cnd vin in terapie marital, dac este prezent
agresivitatea, i dac la un partener i este fric de cellalt daca acestea apar, atunci terapia
marital nu reprezinta forma adecvata de interventie
8. Atat terapia marital cat sic ea in grupuri de gen s-au dovedit eficiente in reducerea
agresivitatii din relatii
9. Unele studii arata ca terapia maritala reduce agresivitatea in cadrul cuplurilor, chiar si cand
aceasta nu reprezinta unul din scopurile directe ale terapiei
10. Terapia pentru consumul de droguri i alcool combinat cu terapie marital comportamental
s-a dovedit eficient n reducerea agresivitii fizice impotriva sotiei, si in usurarea
progresului daca apar recaderi.
11. Agesivitatea poate aprea n diferite tipuri de relaii, i este nevoie de diferite tipuri de
intervenii pentru a o aborda adecvat si efficient
12. Exista o mare nevoie pentru cercetari care sa compare rezultatele interventiei prin terapie
marital cu alte interventii
30